Sunteți pe pagina 1din 114

1. Creasta edentata – grad de evolutie, conceperea protezelor.

-modificari ale osului:resorbtie osoasa, fibroza, reducerea in inaltime, latime, modificari structurale
-reducerea in dimensiune, conturul crestei
-reducerea suprafetei zonei de suport,
-dificultati in echilibrul protezarii/cresterea timpului de contact dento-dentar—presiuni ocluzale
-reducerea tolerantei protezei, leziuni ale mucoasei
Conceperea protezarii:
-tipuri de protezare/alternative
-etapele protezarii:pre-/ proprotetic si protetic
-protezarea ca particularitati in timpul etapelor de tratament , ca raport muco-protetic, schema ocluzala
-protezarea purtatorului de proteza
Dificultati in conceperea protezelor:
-resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei
-creste neretentive vestibulare
-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
-directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
-cresterea gradului de dificultate in protezare
-toleranta scazuta a protezelor
-alternative terapeutice si interventii chirurgicale: implante si reconstructii osoase

2. Mucoasa fixa – tipuri de mucoasa, tehnici de amprentare.


-Tip 1: groasa, aderenta, bine vascularizata si inervata keratinizarea cu rezilienta normala=1-1,5 mm;
amprenta cu material de consistenta crescuta-termoplastice, ampr de compresiune; tehnica conventionala
-Tip 2: subtire, slab vascularizata si ketatinizata, rezilienta scazuta, mucoasa fiind subtire sau atrofica,cu
aspect albicios, tolereaza greu proteza; amprentare cu materiale care sa dea suprafata neteda-cu acrilate
moi/elastomeri
-Tip 3: strat submucos bine reprezentat ,slab keratinizat cu rezilienta mare /cu pliuri sau hiperplazica,
formatiuni nodulare, deplasabila pe os-balanta; amprentare cu material fluid, amprenta de
despovarare;tehnica mucodinamica-cu 2 materiale de consistente diferite:Adheseal verde ptr inchidere si
rosu ptr amprentarea finala

3. Camp protetic maxilar : grad de dificultate.


-Tip A: creasta inalta si lata, cu delimitare evidenta distala si fara torus
-Tip B: vestibul bucal redus-creasta resorbita de cls I cu delimitare distala slaba, fara torus
-Tip C: vestibul lateral redus, resorbtie acc, suport redus, creasta frontala mobila
-Tip D:vestibul labial si bucal redusi cu torus prezent si hiperplazie prezenta

4. Stabilitatea : enumerati si aratati cum se rezolva in amprentare problemele de stabilitate.


-stabilitatea este capacitatea de a se opune desprinderii protezei in sens orizontal
-inregistrarea structurilor prezente: creste, retentivitati anatomice ( tuberculi, versant vestibular) bolta
palatina
-problemele legate de stabilitate se rezolva partial prin amprentare—corelata direct cu montarea dintilor
si cu inregistrarea corecta a RIM

1
5. Creasta fibroasa (balanta) : cauze ,consecinte , atitudini in amprentare.
-inlocuirea suportului osos cu tesut fibros => creasta balanta/flotanta
-localizarea cea mai frecventa la maxilar, frontal
-cauze: suprasolicitarea dintilor naturali antagonisti;instabilitatea portezei
-mucoasa de aspect normal/hiperemica
-consecinte: structuri inadecvate pentru sprijin si stabilitate
-atitudini in amprentare: amprenta cu materiale fluide, amprenta de despovarare, lingura despovarata
(distantata in zona mucoasei balante)

6. Calsificarea torusului palatin dupa Lejoyeaux./Landa:


-Tip 1: in treimea post a palatului, are forma rotunjita, este palpabil si poate atinge uneori dimensiunea
unei alune
-Tip 2: de forma longitudinala, nu prea pronuntata, se gaseshte in cele 2 treimi post ale boltii
-Tip 3: cuprinde cele 2/3 anterioare ale LM si este destul de bine reprezentat
-Tip 4: se intinde doar in 1/3 ant a palatului
-Tip5: se intinde de la gaura palatina ant pana la limita distala a palatului dur

7. Edentatia totala in raport cu populatia globului


-cresterea numarului de persoane in varsta, inversarea piramidei varstelor
-cresterea varstei medii de viata
-cresterea numarului persoanelor in varsta edentate total
-edentatia totala este caracteristica persoanelor in varsta-protezarea prezinta particularitati in
tratamentul legat de varsta
-peste 60 de ani: in 2000- 9,3% din care peste 80 de ani 9%
-asocierea edentatiei totale cu afectiune generale: cardiorespiratorii, digestive, diabet, tumori, boli
reumatismale si neuropsihice
-afectarea mai mult a femeilor edentate total, cresterea numarului de femei edentate total in perioada de
menopauza si postmenopauza
-30% dintre edentati prezinta osteoporoza
-in mediul urban este o frecventa mai mare a populatiei edentate total

8. Torusul palatin : implicatii practice.


-se gaseste pe Lm a boltii palatine, imprimand o miscare de basculare, flexiune
-este acoperit de mucoasa subtire, sensibila
-acoperirea acestei formatiuni favorizeaza aparitia frecventa a leziunilor de decubit si producerea
fracturarii protezei maxilare =>se recomanda folierea modelului in aceasta zona
-el are importanta cand vine in contact sau intersecteaza linia de reflexie a valului palatin –linia Ah, unde
este locul celei mai importante inchideri marginale ale protezei sup
-intersectarea torusului palatin prin polul sau post cu aceasta linie creeaza mari dificultati stomatologului
in incercarea de a obtine o etanseizare a protezei la acest nivel

9. Inchiderea marginala in zona linguala centrala la mandibula si distala la maxilar.


Zona linguala centrala la mandibula:

2
-se intinde pe o distanta de 3 cm( 1,5 cm stanga si dreapta de linia mediana) si este dominata de actiunea
genioglosului
- pentru a asigura o buna mentinere a protezei mand/inchidere marginala la acest nivel , marginea
linguala a protezei trebuie sa aiba un contact permanent cu mucoasa planseului bucal, atat in repaus , cat
si in pozitia de protractie
- Schreinemakers :in amprentarea functionala se cere pacientului sa faca protractia maxima a limbii
-scoala de protetica dentara din Bucuresti crede despre aceasta metoda ca asigura o buna inchidere
marginala doar in situatia in care exista o pozitie constanta anterioara a limbii in repaus, ptr ca forma si
pozitia fundului de sac lingual prezinta modificari minime intre poz de protractie si cea de repaus ale
limbii anterioare
-complicatie:limba post
-se face o modelare functionala a amprentei doar prin plimbarea limbii pe manerul lingurii individuale sau
cel mult prin umezirea cu limba a rosului buzei inf => modelarea inchiderii marginale care asigura
mentinerea atat in repaus cat si in momentele de functionalitate a limbii
-in aceasta zona ,realizarea unei inchideri marginale corecte are rol esential in mentinerea si stabilizarea
protezei =>marginile lingurii ind si apoi ale protezei tb sa fie groase la acest nivel , ptr realizarea cu mai
multa ushurinta a inchiderii marg si ptr ca presiunile exercitate de genioglos sa fie repartizate pe o
suprafata mai mare , evitandu-se leziunile de decubit

La adaptarea lingurii individuale:


-se lipeste un rulou de material termoplastic de forma semilunara pe marginea lingurii care parctic
inveleshte aceasta margine pe o lungime de 3 cm.Materialul fiind suficinet de ramolit, lingura se aplica in
CB si se recomanda pac sa faca anumite miscari:
-sa umezeasca repetat buza inf de la o comisura la alta in cazul unei limbi anterioare
-sa plimbe limba numai in spatele manerului lingurii in cazul unei limbi posterioare (reeducarea limbii
prin umezirea buzei inferioare)
-se scoate lingura din CB se raceste cu sprayul de aer si se face inspectia.Materialul tb sa fie complet
modelat , in continuarea lingurii, lucios
-verificarea inchiderii marginale cu testul 2 de succiune: se preseaza pe maner vestibulo-oral. Lingura
trebuie sa se desprinda cu un zgomot caracteristic.Acest test se face atat in poz de repaus a limbii cat si in
protractie
-daca limba se desprinde cu usurinta , inseamna ca pac a facut o miscar prea ampla de protractie (scurtand
lingura) ceea ce a dus la pierderea contactului in repaus .Se reia modelajul cu miscari mai putin ample
-daca lingura se desprinde la miscarile limbii inseamna ca materialul a fost insuficient modelat
-dupa verificare, se revine la testul 1de succiune ptr tuberculul piriform

Zona distala a maxilarului:


-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max , zona de reflexie a valului palatin fata de palatul dur
-3 pozitii ale valului palatin:
-orizontala-in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta
favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d ea;inchiderea marginala se
face nu mare greutate
-inclinatie medie

3
-delimitarea zonei sau liniei Ah
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin ,
permitand delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de modelare functionala
a amprentei max
-manevra Valsalva=ponuntarea scurta si viguroasa a fomenului Ah -linia de expir sau linia vibratorie
anterioara este vizibila atunci cand pacientul sufla pe nas, avand narile pensate
-linia de vibratie posterioara: Silverman : pronuntarea clara si prelungita a fonemului AH
Lingura individuala max:
-se traseaza in gura cu creionul chimic santurile retrotuberozitare;palparea crestei cu latul sondei
avansand ant-post si acolo unde infundarea este maxima se considera ca este santul
-pe LM se local foveele palatine;in gen, limita post va fi inapoia lor.Se traseaza o linie cu convex post.
-cele 3 demarcatii se unesc cu linii curbe cu convex ant rezultand o acolada
-se verifica prin miscari ale valului care det limita la care se poate intinde lingura fara sa se mobilizeze
-miscarea portiunii initiale a palatului moale
-pronuntarea fonemului AH prelungit mobilizand valul palatin si urmarind daca flectarea se face pe linie
marcata anterior
-se aplica lingura in CB; daca se depaseste limita, atunci se scurteaza cu freze de acrilat
-Verificarea lingurii sup cu testele lui Herbst: pacientul tuseste;daca ingira se desprinde , se scurteaza in
zona distala mailara
-se tractioneaza oro-vest de maner si se verifica inchiderea in zona IPP
-det inchiderii: pe fata interna a lingurii din acrilat in zona post se aplica un rulou de material termoplastic
ramolit cu o latime de 3-4mm.Grosimea tb sa fie maxima de o parte si de alta a LM si minima in centru si la
extremitati.Lingura este apasata ferm pe suprafata de sprijin .Pc deschide larg gura ptr a elibera
ligamentele pterigo-mand si face protracti max a limbii .Se reface testul de succiune
-mat termoplastic tb sa fie bine modelat , neted si sa se prinda lin spre ant pe fata int a lingurii

10. Elementele campului protetic maxilar.


Elemente pozitive:
-mucoasa pasiv-mobila=realizeaza inchiderea marginala interna
--zona de reflexie: trecere neta/treptata
--limita distala
--fundul de sac
Elemente negative:
-lig pterigomaxilar cu insertie pe fata distala a tuberozitatii-uneori insertie inalta
-frenul buzei superioare (forma, insertia, numarul de pliuri, aspect)
-bridele laterale/canine
-apofizele zigomatice alveolare
-pliurile longitudinale
-zonele de ulceratie, cu depozite fibrinoase
-formatiuni hperplazice

11. Zona “ah” :


-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max , zona de reflexie a valului palatin fata de palatul dur
-3 pozitii ale valului palatin:

4
-orizontala: in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta
favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d ea;inchiderea marginala se
face nu mare greutate
-inclinatie medie: cu avantaje fata de precedenta
Delimitarea zonei sau liniei Ah:
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului “Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin ,
permitand delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de modelare functionala
a amprentei max
-manevra Valsalva

12. Teste de succiune la maxilar si mandibula.


Testele de succiune la mandibula-se facobligatoriu in ordinea descrisa:
-Testul 1: inchiderea marginala la tuberculul piriform =se trage de maner in sens oro-vestibular si lingura
trebuie sa se desprinda greu cu zgomot caracteristic “clac”
--cele mai bune rezultate se obtin atunci cand tuberculul piriform are rezilienta medie
--tubercul dur- succiune buna/slaba
--tubercul gelatinos- nu se face inchidere
-Testul 2: inchiderea la zona linguala centrala= se preseaza pe maner vestibulo-oral; lingura trebuie sa se
desprinda cu zgomot caracteristic ; testul se face atat in pozitia de repaus a limbii cat si in protractie
-Testul 3: inchiderea de ansamblu la nivelul lingurii mandibulare= se trage e maner vertical in sus si
lingura trebuie sa se desprinda greu.Ptr a aplica testul in cele mai bune conditii , manerul lingurii trebuie
sa fie prevazut cu o perforatie vestibulo-orala in care se aplica o sonda cu ajutorul careia se tractioneaza
lingura
-Testul 4: ptr a evidentia raportul la succiune al inchiderii la zona vestibulara centrala, se repeta testul 3
indepartand buza inferioara, deci desfiintand inchiderea externa realizata in aceasta zona

13. Evolutia edentatiei totale:


-modificari functionale si morfologice ale tuturor structurilor orale cu aspecte asociate
-consecinte clinice:
--reducerea limitelor protezarii/dificultati in echilibrul functional, aspect estetic, cresterea dificultatilor in
edentatia totala in vederea portezarii
-cauze: aspectele biologice cumulative si cronologia varstei
-modificari orale asociate edentatiei totale:
-reducerea suportului osos cu interesarea osului bazal
-proeminenta liniei oblice interne, a tuberculilor genieni
-reducerea cheratinizarii, a grosimii mucoasei si scaderea sensibilitii ei
- unirea insertiilor musculare vestibulare si orale
-sensibilitate la nivelul gaurii mandibulare
-latirea si cresterea mobilitatii limbii
-reducerea controlului neuro-muscular
-efecte negative asupra resorbtiei crestei, hipotoniei muschilor asupra fizionomiei fetei
-deplasarea protezei in raport cu directia crestei

5
14. Tuberozitatile.
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta numita tuberozitate
-poate fi asemanatoare crestei edentate: retentiva/neretentiva, stearsa/neutra
-tuberozitatile retentive se asociaza si cu un volum crescut
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si in sesn
sagital sau chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata mandibulara
sau de tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-o tuberozitate retentiva impiedica aplicarea usoara a protezei pe CP, recomandandu-se remodelarea ei
chirurgicala
-trebuiesc acoperite integral de baza protezei
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa : poate determina instabilitatea
bazei

15. Clasificare edentatiei totale.


16. Calitati si defecte : alginat si siliconi.
17. Zone functionale : Fish si Eisenring.

18. Pozitia limbii.


-in repaus: pacientul cu gura deschisa, se pot vedea dintii
-anterioara: pe versantul lingual in zona frontala si se va realiza inchidere marginala externa; este o pozitie
favorabila, ce permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei
-posterioara: defavorabila ce necesita un modelaj marginal limitat la miscarea de umezire a modelului
intre cele 2 butoane de presiune

19. Trasare limitelor lingurilor individuale la mandibula.


20. Zona linguala centrala : teste de succiune.
21. Timpul de priza a materialelor de amprenta.
22. Frenul buzei superioare : pozitie si implicatii.

23. Motivele protezarii.


-reabilitarea functiilor ADM:masticatie, fonatie, fizionomie
-restabilirea estetica
-profilaxia structurilor orale
-comfortul pacientului ptr stabilitate functionala si cresterea calitatii vietii

24. Mentinere.
=capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a portezei in sens vertical
Cauze:
-actiunea formatiuilor mobile din periferie cu insertie perpendiculara
-alimentele aderente
-forta gravitationala( negativa la maxilar, pozitiva la mandibula)
-anularea retentiei prin instabilitatea protezei
Contracararea:

6
-adeziunea/coeziunea
-tensiunea superficiala/unghiul de contact
-capilaritatea
-presiunea atmosferica
-saliva/vascozitatea ei
-succiunea, fenomenul de ventilatie
-fixarea musculaturii:
--pasiva: prijinul muscular pe fetele interne ale protezei
--activa: tonicitatea musculara
-zone retentive
-deglutitia/ raportul ocluzal
-adezivii
-raportul cu stabilitatea
-implante+ sisteme speciale
Se rezolva aproape integral prin amprenta, prin inregistrarea retentivitatilor anatomice si prin contributia a
2 fenomene fizice:adeziunea si succiunea.
Adeziunea:
-contactul intim al fetei interne a bazei protezei maxilare cu mucoasa din bolta palatina intre care se
interpune un strat de saliva
-cadn cp este dur, mucoasa este albicioasa, si amprenta se ia cu material mai vascos= amprenta de
compresiune
-probleme de adeziune apar la cei cu hiposialie, la care amprenta trebuie sa reproduca cat mai exact zona
de sprijin a boltii ptr scaderea iritatiei mecanice , fata mucozala a protezei tb sa fie neteda-ampr cu mat
bucoplastice, proteza pensulata cu lacuri
Succiunea:
-intre mucoasa pasiv-mobila si marginea protezei
-atingerea acestui obiectiv se face in amprentarea functionala care este precedata de adaptarea lingurii
individuale, faza clinica cea mai importanta in obtinerea de proteze modelate functional
-la inchiderea marginala /interna tb exploatata mucoasa pasiv mobila, care poate fi lata sau mai ingusta ,
favorizand mai mult sau mai putin succinea, dar si tonicitatea musculara care confera o inchidere pe fata
externa a protezei amprenta tb sa respecte insertia muschilor paraprotetici

25. Stomatite.-eu
26. Reconditionarea protezei.

27. Amprentarea preliminara : bolta adanca;lingura standard scurta.

28. Clasele scheletale.

29. Metode de determinare DVO.

30. Metode de conducere in RC.

7
31. Montarea in ocluzie lingualizata / mezializata.

32. Alegerea latimii frontalilor ; forma incisivilor centrali.

33. DVO marita di micsorata.-eu.

34. Etapa de determinare a IM.

35. Tiparul resorbtiei osoase: factori implicati si aspecte clinice.


Aspecte clinice:
-diferit la nivelul crestei , intre max si mand , legat de caracteristicile somatice
-la maxilar: varf->baza;vest->palatinal
-la mand: lateral: lingual->vesttibular;varf->baza; frontal : varf->baza, vest si lingual
-resorbtia redusa- insertia lligamentara
-creasta ascutita
-creasta denivelata
-resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei
-creste neretentive vestibulare
-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
-directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
-cresterea gradului de dificultate in protezare
Factori implicati:
-pierderea dintilor/parodontiului
-etiologia edentatiei
-amploarea extractiei
-vechimea edentatiei
Factori asociati:
-anatomici: forma, marimea crestelor, tipul de os si de mucoasa
-metabolici: medicamente, varsta, sex, hormoni
-functionali: marimea, durata, intensitatea fortelor
-mecanici/protetici: tipul protezei

36. Inspectia crestelor : ce aspecte pot fi evidentiate ?

37. In care din situatiile : xerostomie , hiperplazia crestei, torus, ocluzie instabila, hiperplazie papilara, se
indica utilizarea materialului de conditionare ? argumentati.

8
38. Ce formatiuni trebuie bine redate in amprenta preliminara : torus , fren labial, papila incisiva, spatiul
retro-zigomati, rugi palatine? Explicati.

39. Materiale de amprenta


1)Hidrocoloizii: A.Reversibili: Agar-agar/ B.Ireversibili: Alginate;
2)Elastomeri de sinteza: A.polisulfidele/ B.Siliconi: -De Condensare, -De Aditie/ C.Polieteri (Impregnum-
Espe);
3)ZOE (Respin-Spofa, SSWhite+Detrey-Impression paste);
4)Gipsul;
5)Mat. Termoplastice(Stens,Kerr:negru,rosu si verde);
6)Mat. Bucoplastice(Adheseal:verde+rosu);
7)Mat. cu vascozitate lent progresiva .

40. Zonele functionale la maxilar si la mandibula.


Mandibula:
-z tuberculului piriform
-z linguala laterala
-z vestibulara laterala
-z linguala centrala
-z vestibulara centrala/labiala

41. Modificari ale CP in urma edentatiei.

42. Marginea V a protezei – grosime.

43. Factori ce influenteaza resorbtia crestei edentate.

44. Spatiul retro-zigomatic.

45. Trasarea limitelor campului protetic.

46. Diferenta dintre homotropie ...

47. Curbura vestibulara a sablonului superior pe model.

48. Axa balama terminala.(31-42 pag)

49. IM (18-66pag)

50. Activarea ocluzorului.

51. Pacient 70 ani,robust – stabilirea forma incisivilor centrali.

52. Enumerati materialele de determinare a RIM si la care sablon lucram.

9
53. Miscarea Bennett

54. Cand se monteaza cap-la-cap dintii in zona laterala.

55. Ocluzia liniara.

56. Unghiul Bennett.

57. Femeie blonda 55 ani; alegerea incisivilor centrali.

58. Determinarea curburii vestibulare pe model in functie de papila incisiva.(! a 2-a pereche de rugi
palatine)

59. Distanta dintre condili = ? ; se poate modifica pe articulator?


60. Importanta musculaturii in determinarea RC
61. DVR marit sau micsorat : motivul , implicatiile clinice.
62. Atitudini in protezare.

63. Clasificarea pacientilor dupa comportament sau reactii emotionale (clasif M House)
-Filozofic: Cooperant, intelege-limitele protezarii, reiativ usor de tratat;
-Indiferent: Dificil de cooperat, dificil de tratat, nu-i intereseaza ceea ce li se face;
-Critic: Foarte greu de cooperat, dificil de tratat se considerea victima, nimic nu e bine;
-Sceptic: Reiativ greu de cooperat si de tratat, sceptic in ceea ce ii se face.

64. Modificari orale asociate ed totale si complicatii


65. Tuberculul piriform
66. Factori implicati in resorbtia osoasa
67. Ritm resorbtie osoasa (Calson)
68. Tiparul resorbtiei osoase la max si mand
69. Consecintele resorbtiei osoase
70. Clasificarea osului dupa duritate
71. Modif muc pasiv-mobile
72. Modif muc la max/mand
73. Cauzele modificarilor mucoase

10
74. Modificarile musculare la pac ed total
75. Componenta fizionomica si psihica
76. tipuri anomalii scheletate
77. Clasificarea ACP
78. tipuri de supraprotezare
79. trat preprotetic
80. trat preprotetic ne/chirurgical
81. obiectivele ampr preliminare
82. preparare alginat
83. materiale de captusire
84. Accu Dent
85. atit in amprentare cand exista modificari ale mucoasei
86. amprentarea zonelor rezilienta

87. Prognosticul asupra populatiei in varsta si consecintele asupra protezarii totale :


-cresterea numarrului de pacienti in varsta
-cresterea varstei medii de viata : peste 60 de ani, in 2025-20%, din care 5% peste 80 de ani
-cresterea numarului de purtatori de proteze
-cresterea perioadei de purtare a portezelor=>cu efecte asupra structurilor orale
-cresterea gradului de dificultate al protezarii
Consecinte cu implicatii practice :
-grade diferite de dificultate/evaluare
-atitudini diferite de tratament in raport cu : varsta, sex, status general, conditii sociale, comportament,
avand in vedere :
-obiectivele protezarii : necesitati functionale, estetice, echilibrul protezelor
-raspunsul structurilor orale
-adaptarea cu protezele
-perioada de purtare a protezelor
-complexitatea tratamentului

11
Cursurile

si calitatii vietii . Se insoteste de modificari


morfo-functionale loco-region ale ireversibile , de modificari generale, mod sociale si mod
comportamentale. Intereseaza grupe de varsta de peste 50 ani , cu incidenta mare la
persoanele in varsta, cu suprapunerea proceselor involutive , a afectiunilor generale si a
efectelor medicatiei acestora.
Proteza edentatiei totale prezinta particularitati si grade diferite de dificultate in raport
cu aspectele gen erale si locale.
particularitati in protezarea edentatiei totale in raport cu aspecte generale: varsta, sex,
afectiuni generale si medicatie
particularitati in protezare edentatiei totale in raport cu aspecte locale: prezenta /
absenta protezarii anterioare, topografia ed entatiei, dd antagonisti, gradul de resorbtie al
crestei, afectarea partilor moi, raportul crestelor, etc.

Aspecte demografice privind persoanele in varsta

12
Aspecte legate de edentatia totala

Definitie: stare clinica caracterizata de absenta tuturor dd


- exista edentatie - unimaxilara (edentatie totala maxilara / edentatie totla mandibulara)
- bimaxilara

Pacientul se prezinta la tratament ca edentat total uni / bimaxilar


protezat / neprotezat
corect / incorect
La un pacient care are 1-3 dinti (edentatie subtotala) il putem face in edentat total prin
extractia dintilor respectivi. Deasemeni putem face protezare peste acei
dinti => supraprotezare

Aspecte clinice ce tin de pacient


- aspecte generale
- aspecte locale
- aspecte sociale
- aspecte comportamentale

Protezarea totala conv entionala


- imediata / tardiva
Supraprotezare
- pe dinti / pe implante

Caracteristicile edentatiei totale


Este starea clinica cu cea mai profunda afectiune a statusului orale , cu implicatii ale
ADM , esteticii faciale , sanatate generala

- subiect lucrare
- cresterea nr. de persoane in varsata => inversarea piramidei varselor (per general
piramida vartelor devine coloane – mai putini copii fara dd + mai multi varstnici
fara dd )
- cresterea varstei medii de viata (conditii de viata mai bune / asistenta medicala)

13
- cresterea nr. persoanelor in varsta edentate total
- edentatia totala este caracteristica persoanelor in varsta iar protezarea are
particularitati in tratament functie de varsta .

Prognoza despre pacientii in varsta - subiect lucrare


- cresterea varstei medii de viata => per ansamblu pe viitor nr. batranilor scade [Eu]
- peste 60 ani – 1976 - 84%
2000 - 9,3%
2025 - 20%
2040 - 24%
- dintre cei peste 60 de ani, cei peste 80 (IV) – 1970 - 8,7%
2000 - 9,9%
2025 - 5%
- cresterea nr de purtatori de proteze totale, cu inversarea piramidei varst.-> imbatranirea populatiei
- modificari fiziologice, stare generala afectata, medicati – efecte locale
- cresterea perioad ei de purtare a protezelor / efecte asupra structurilor orale
- cresterea gradului de dificultate in protezare

Consecinte ala imbatranirii populatiei


- cresterea nr. persoanelor in varsta in tarile dezvoltate
- preocuprile privind ingrijirea persoanelor in varsta: in camine / in famile
- alocarea de fonduri pt ingrijire

Previziuni pivind nr. de edentati total


I. Reducerea nr. de edentati total prin :
- progrese inregistrate in endodontie, parodontologie, implantologie
- masuri de profilaxie
- cresterea preocuparii pt igiena orala
II. Cresterea nr. de edentati total in varsta cu grad mare de dificultate si a perioadei
de edentatie precum si a varstei de intolerare a edentatiei totale

Cresterea necesitatii de protezare totala


- la populatia adulta se constata o crestere a necesitatii de protezare a 1 sau 2 pr oteze tot.
=> Explicatie: cresterea US de la 33,6 mil in 1991 la 37 mil in 2020

Previziuni privind nr. dd restanti / solutii terapeutice


Nr. dd restanti
- cresterea n r. de pacienti cu dd restanti
- cresterea n r. de dd restanti
Alternative terapeutice
- supraprotezare pe dd sau impalnt in locul metodelor conventionale
- tratamente mai biologice

14
Consecinte in protezare
- cresterea nr de pacienti in varsta cu edentatie partiala vs. totala
- alternative terapeutice: protezare conventionala, supraprotezare, protezar e pe
implante, protezare imediata
- masuri teraputice mai conservatoate
- protezare totala ramane o alternativa in proteare (80%)
- 60 milioane sunt tratati conventional
- 8 milioane sunt tratati cu implante ~ 8%

Varsta – ca factor de crestere al gradului de dificultate in protezare (tratament)


- modificari ale structurilor orale / faciale
- status general / afectiuni generale si efectele medicatiei
- status psiho-social si comportamental
- deplasarea la tratament / durata sedintelor
- posiblitatile reduse de acoperire a costurilor
Varsta – atitudini in protezare
Pacientii tineri (40-50 ani) Pacienti in varsta (peste 60-65 ani)
- aspect al cp : favorabil - aspect al cp: nefavorabil
- obiective : fizionomia, diminarea - obiective: masticatia
resorbtiei osoase
- adaptarea : rapida - adaptarea: dificila
- stare generala : relativ buna - stare generala: afectata/ redusa
- protezarea : imediata / implante - protezarea: conventionala /
supraprotezare pe dd naturali

Afectiuni generale / Atitudini practice (1995)


- Afectiuni prezente / raportari:
- Afectiuni cardio – respiratorii / digestive / diabet / tumori malinge / afectiuni neuro-
psihice / boli reumatismale
- Afectiuni gen erale / pe grup e de varsta
55-60 ani – cancer / afectiuni cardio-vasculare
66-74 ani – afectiuni cardio-vasculare / cancer
peste 85 ani – afectiuni neurologice, cardio-respiratorii

Aspecte epidemiologice legat e de repartitia pe sex F/B


- nr. total de edentati: mai multe F / cresterea nr de F edentate total in perioada de
menopauza si postmenopauza

Osteoporoza
- predispozitia la fracturi si prezenta protezelor de sold
- discomoft si dificultati in deplasarea la tratament
- aspecte de sanatate orala / protezare:
- 30% au osteoporoza
- probleme dentare, parodontale si orale
- favorizarea pierderii dintilor
- grad sporit de resporbtie

15
- protezari la intervale mai reduse de timp
- dificultate in aplicarea implantelor

Tratamentul edentatiei totale F/B – caracteristici

Femei Barbati
- aspecte legate de pre/post menopauza - aspect functii: masticatie
- resorbtie mai accentuata - rezistenta piesei
- restabilirea estetica - protezare pt o durata mai lunga
- adaptari mai dificile - adaptari mai rapide

Aspecte sociale – repartitia pacientilor sub aspectul vietii in comunitate


- locuiesc singuri
- locuiesc sot / sotie
- locuiesc alaturi de rude
- locuiesc alaturi de alte persoane

Edentatia totala / mediul social


- ca frecventa – nr mai mare in mediul urban
- necesitati: urban => estetice / rural => masticatie
- dinamica sociala – evolutia necesitatilor protezarii celor din mediul urban, alte categorii
- costuri / acoperiri de catre casa de asigur ari

Clasificarea pacientilor dupa comportament


- filozofic => cooperant, intelege limitele protezarii, relativ usor de tratat
- indiferent => dificil de cooperat, dificil de tratat, nu-i intereseaza ceea ce li se face
- critic => foarte greu de cooperat, dificil de tratat, se considerea vicitima, nimic nu e bine
- sceptic => relativ greu de cooperat si de tratat, sceptic in ceea ce si se face

Consecinte – implicatii practice


- grade diferite de dificultate / evaluare
- atitudini diferite de tratament in raport cu: varsta, sex, status gener al, con ditii sociale,
comportament avand in vedere:
- obiectivele protezarii: necesitati functionale, extetice, echilibrul protezelor
- raspunsul structurilor orale
- adaptara cu protezele
- perioada de purtare a protezelor
- complexitatea tratamentului

Impactul pierderii dintilor


- modificari in statusul nutritional: consum redus de fibre, protein, fructe, legume si Ca
- studiu: probleme masticatorii 14%
probleme fonetice 6%
probleme legate de aspect fizic + socializare 22%

16
CAMPUL PROTETIC EDENTAT TOTAL MAXILAR SI MANDIBULAR

Efecte emotionale ale pierderii dinitilor


Principalele teme identificate in relatie cu pierderea dintilor au fost:
- edentatie perceputa ca o pierdere ireversibila
- insotita de scaderea increderii in sine
- pacientul are o imagine deformata asupra propriei persoane; nu-i place cum arata
- un mod diferit de a se comporta – in care pierderea dintilor reprezinta un secret
- comportament modificat in socializare si formarea de relatii apropiate
- instalarea edentatiei totale = imbatranire prematura

Aspecte locale / clinice & atitudini teraputice diferite


- forma edentatiei / trecerea la edentatie totala
- etiologia si comportamentul edentatiei
- evolutia edentatiei totale
- protezarea anterioara
Campul protetic edentate total
-definitie: totatlitatea tesuturilor care vin in contact cu proteza totala
-2 zone caracteristice:-zona de sprijin
-zona de succiune
ZONA DE SPRIJIN MAXILARA
1 substratul osos: 1 crestele edentate
2 tuberozitatile maxilare
3 bolta palatina
2 substratul mucos

Substratul osos al campului protetic maxilar

Crestele edentate
-rezulta din apofiza maxilara dupa pierderea dintilor
-forme diferite in decursul evolutiei
-prezinta 1 muchie(coama) si 2 versante,unul extern si unul intern
-versantul extern:retentiv/drept/neretentiv
-inaltimea lor-variabila:creste inalte,medii,reduse
-latimea: creste late/medii/inguste
-cele mai favorabile pentru protezare:inalte,late,neutre,fara exostoze
-atrofia lor-mai redusa in dreptul frenurilor bucale si labiale
-forme diferite:pentagon,U,V etc
Evolutia crestelor edentate
Creste retentive .....................> Creste neutre.....................> Creste neretentive
(versant vestibular retentiv+ (versant vestibular drept+ (versant vestibular oblic
17

5
bolta palatina adanca) bolta palatina medie) indreptat in jos +bolta
palatina plata)
Tuberozitatea maxilara
-in regiunea posterioara a apofizelor alveolare
-rol foarte important in mentinerea si stabilizarea PT maxilare
-retentiva/neutra/neretentiva
-retentivitatea ei:-sens vestibulo oral/sagital/ambele
-zona biostatica
Tuberozitatea procidenta
-volum crescut
-se apropie mult de creasta mandibulara
-remodelare chirugicala pt obtinerea spatiului protetic necesar
-impiedica insertia si dezinsertia protezei
-se impune remodelare chirugicala

Bolta palatina
-unirea apofizelor palatine ale osului maxilar(in cele 2/3 anterioare ale boltii) cu lamele
orizontale ale oaselor palatine(in 1/3 posterioara a boltii) prin sutura palato-maxilara
Torusul maxilar
-definitie:formatiune osoasa inconstanta ce apare pe bolta palatina la nivelul suturii maxilare
-cauza aparitiei:presiunile masticatorii
-raportul torusului cu limita distala a campului protetic e f important deoarece da dificultati
in realizarea inchiderii marginale la acest nivel
-mucoasa care il acopera e subtire si aderenta de proeminenta osoasa

Clasificarea LANDA (dupa forma si topografie a torului maxilar)


Tip 1: 1/3 posterioara,forma rotunjita,dimensiunea unei alune
Tip 2: 2/3 posteriare ale boltii, alungit
Tip 3: 2/3 anterioare ale liniei mediene, bine reprezentat
Tip 4: de la gaura palatina anterioara pana la limita distala a palatului dur
-nu corespunde populatiei din Bucuresti ,unde cele mai frecvente sunt torusurile din 1/3
mijlocie ,cu mici variatii

Substratul mucos al campului protetic maxilar


=mucoasa fixa- mucoasa care acopera crestele edentate si blota palatina
-stratul submucos bogat in tesut glandular si adipos( bine representat in zona PM si M intre
linia mediana si creste, respectiv tuberozitate)- Zonele lui SCHRODER
-prezenta glandelor salivare ce secreta saliva bogata in mucina
-mucoasa e bine vascularizata
-inervatia senzitiva asigurata de trigemen
Structura mucoasei fixe
1 epiteliul pavimentos stratificat
-epiteliu bazal/germinativ cu celule turtite cu nucleu voluminos
-corpusculul mucos Malpighi, format din mai multe straturi de celule poliedrice
18
-strat superficial de celule aplatizate
2 corionul(dens, gros, aderent la periost)
-strat reticulo-palipar cu prelungiri ce patrund in epiteliu
-tesut conjunctiv bine reprezentat
Substratul mucos de aspect normal ( duritate variabila pe zone)
-pe creste si tuberozitati: fibromucoasa de tip malpighian pavimentos
-pe bolta palatina, in regiunea rugilor palatine: corion dens,gros , aderent la periost
-la nivelul torusului palatin :mucoasa subtire, palida si sensibila

Tipuri ale zonei de sprijin maxilare- dupa consistenta/duritate


Camp protetic dur
-corion dens gros si aderent la periost(bolta palatina, rugi palatine , toata zona de sprijin)
-mucoasa subtire, palida si foarte sensibila
Camp protetic moale
-strat considerabil de t submucos, legatura slaba cu periostul
-rezilienta mare a mucoasei /atitudini terapeutice
Aspecte particulare
-strat cornos bine dezvolatat , pacientii edentati total neprotezati
-mucoasa balanta/creasta de cocos/implicatii practice

ZONA DE SUCCIUNE MAXILARA

-mucoasa care vine in contact cu marginile protezei


-la periferia zonei de sprijin
-asigura inchiderea marginala
-se mai numeste si zona de inchidere marginala- mucoasa pasiv mobila
-latime 1-3 mm
-pozitie: in apropierea fundurilor de sac vestibulare, mai aproape de versantele crestelor
edentate
-mobilizata de catre medic /miscarile functionale ale pacientului
-latime mai mare=mai favorabila obtinerii succiunii
-banda/linie(banda e mai favorabila)
-trecerea pe mucoasa mobila/roluri

ZONA DE SPRIJIN MANDIBULARA


1 substratul osos-1 crestele edentate
-2 tuberculii piriformi
2 substratul mucos

Substratul osos al campului protetic mandibular


Crestele edentate
-troficitate mai scazuta datorita vascularizatiei mai scazute
-pierderea timpurie a dintilor mandibulari-atrofie mai accentuata a osului mandibular
comparativ cu osul maxilar

19
-diferite inaltimi, latimi, forme pe sectiune si aspect al versantilor in functie de gradul de
resorbtie si forma de atrofie
a) creasta inalta, voluminoasa, rotunjita(foarte rara)
b) creasta medie rotunjita
c) creasta ascutita, lamelara, inalta si subtire
d) creasta atrofiata, stearsa
e) creasta negativa(specifica mandibulei)
-in loc de creasta apare o suprafata plata,chiar concava in unele zone,
-mijlocul crestei se afla sub nivelul celor doua creste oblice interna si externa,
- intalnita in faza de involutie foarte avansata a mandibulei

Aspecte morfologice ale crestei mandibulare


1 Linia oblica externa
-delimitarea externa a zonei de sprijin
-insertia buccinatorului
-traiect descendent dinspre post-> ant
-gaura mentoniere/despovarare
2 Linia oblica interne/linia milohioidiana
- insertia m milohioidian si constrictor superior al faringelui cu fibre perpendiculare
-traiect descendent dinspre post->ant(apofizele genii)
-limita protezei mandibulare
3 Torusul mandibular
-deasupra liniei milohioidiene
-2 proeminete simetrice, rotunjite, marimea unui bob de mazare/ doar 1
-dificultati in protezare/atitudini terapeutice
-inconstanti

Trigonul retromolar
-delimitat intre portiunea distala a liniei milohioidiene si marginea anterioara a ramurii
ascendente mandibulare

Gaura mentoniera
-situata vestibular, superior de linia oblica externa, cu diametrul de 2 mm , in cazurile de
atrofie si resorbtie severa, ajunge aproape de creasta , trebuie protejata

Tuberculul piriform
-ia nastere in trigonul retromolar, ca urmare a pierderii molarului de minte, prin atrofia mai
redusa a peretelui distal al alveolei acestui molar
-zona biostatica
-obligatoriu trebuie acoperit de baza protezei pe 2/3 anterioare ,pana la insertia ligamentului
pterigomandibular
-pozitie: initial orizontala oblica verticala

Clasificarea tuberculilor piriformi dupa LEJOYEUX (1973)


1 favorabili, fermi, aderenti la planul profund,convesci
2 mai putin favorabili, usor convesci, mai mobili si mai comprimabili
20
3 cu valoare scazuta si cu insertie joasa si anterioara a lig pterigomandibular
4 fara valoare, inutilizabil in sprijinul protezei

Substratul mucos al campului protetic mandibular


-mai putin aderent ca cel de maxilar
-mai subtire
-mai sensibil ca cel maxilar
-bride longitudinale paralele cu creasta /cauze/mai ales in zona molara a crestei/atitudini in
amprentare
-fribromucoasa balanta in creasta de cocos

ZONA DE SUCCIUNE MANDIBULARA


-zona de inchidere marginala mandibulara
- pe versantele vestibulare ale crestelor edentatein apropierea fundului de sac mandibular
-latime1-3 mm
-latime mare =banda-favorabila
-latime mica=linie-mai utin favorabila
-delimitarea dintre mucoasa fixa si cea mobila e greu de facut

Inchiderea totala =succiune=mentinere=inchidere interna+inchidere externa

MUCOASA MOBILA
-acopera restul cavitatii bucale
-bogat tesut submucos
-mobilizare in toate sensurile
-rol in obtinerea inchiderii marginale externe
-nu trebuie sa fie acoperita de proteza

MUSCULATURA DIN VECINATATEA CAMPULUI PROTETIC


-legatura anatomo-functionala cu periferia campului protetic
-raportul dintre directia de insertie a fibrelor musculare si marginea campului protetic
-zone in care fibrele musculare se insera perpendicular/implicatii in realizarea marginilor
protezei
-zone in care musculatura are fibre paralele cu marginea protezei, ce contribuie la
mentinere(in tot restul periferiei), muschii ororfaciali

Zonele in care fb musc se insera perpendicular pe periferia campului protetic


Zona AHmuschii valului palatin
Zona vestibulara labialamuschii buzei superioare
muschiul mentalis
Zona linguala laterala si linguala centralam milohioidian(lateral)
m genioglos(central)
Muschii orofaciali
1 m buccinator
2 m orbicular al buzelor
3 m marele zigomatic
4 m micul zigomatic
21
5 m canin

Muschiul buccinator
-pozitie: partea laterala a cavitatii bucale, in grosimea fiecarui obraz
-insertii:
a) superior: osoasa orizontala, de la tuberozitate la M1 max
b) inferior: pe linia oblica externa, de la trigonul retromolar panala m1 mand
c)posterior: aproape verticala, pe ligamentul pterigomandibular
d) pe pielea comisurii formand modiolusul/nodulul comisural
-fibrele superioare se indreapta ant-inf si fb inferioare ant-sup
-fb superioare si inferioare ale acestui muschi participa la formarea m orbicular
-m buccinator=perdea bine intinsa(gura deschisa)
-m buccinator formeaza 2 spatii ampulare(gura inchisa)
-spatiul EISENRING, la maxilar
-punga lui FISH, la mandibula

Muschiul orbicular al buzelor


-sfincter
-situat in grosimea buzelor
-fb orizontale, paralele cu marginea protezei
-legatura functionala cu m buccinator
-permite prehensiunea alimentelor

M marele zigomatic
-muschiul rasului
-in timpul contractiei ridica comisura in sus si inapoi

M micul zigomatic
-paralel cu marele zigomatic
-prin contractia lui fata capata o aliura trista

M canin
-insertie superioara:fosa canina
-insertie inferioara: comisura si buzainferioara
-contractie:ridica buza superioara=agresivitate/ inferioara =tristete

Grupele musculare in relatia proteza-camp protetic


1 m mobilizatori ai mandibulei-ridicatori
-coboratori
-propulsori
2 m limbii-17 muschi
3 m valului palatin
4 m faringelui
22
M mobilizatori ai mandibulei

M limbii
-m genioglos
-insertie pe apofizele genii
-m puternic ca un evantai in interiorul limbii
-interdependenta intre m milohioidian si m genioglos/implicatii practice

M valului palatin
-5 perechi
-m ridicatori si tensori ai valului palatin(peristafilinul extern si peristafilinul intern),
modifica pozitia valului palatin la emiterea vocalei A
- m coboratori ai valului palatin(glosostafilinul si faringostafilinul) permit delimitarea
perinmanevra Valsalva
-contractia lor nu trebuie jenata/proteza trebuie sa se situeze foarte exact la acest nivel

M faringelui
-m constrictor superior al faringelui, fasciculul milohioidian, daca proteza se extinde in
spatiul retromilohioidian

!!!!! Musculatura de la periferia campului protetic det existenta zonelor marginale sunite
zone functionale

ZONELE FUNCTIONALE ALE CAMPULUI PROTETIC MAXILAR

Periferia campului protetic maxilar:


2 zone distincte: - A) zona vestibulara-1spatiul retrozigomatic
2 spatiul vestibular lateral
3 spatiul vestibular labial
-B) zona distala

1 Spatiul retrozigomatic=punga lui EISENRING


Limite:-anterioara: apofiza zigomato alveolara
-posterioara:spatiul pterigomaxilar
-vestibular: m buccinator
Cum se pune in evidenta?
-gura deschisa moderat
-mandibula de partea examinata
-balansarea mandibulei de partea opusa, permite aprecierea latimii acestui spatiu
-modelarea functionala a zonei prin balansarea mandibulei dintr-o parte in alta /presarea si
rotarea zonei tegumentare
-pt o buna mentinere a protezei tot spatiul trebuie sa fie ocupat de grosimea protezei
23
2 Spatiul vestibular lateral
-situat anterior de spatiul Eisenring
-limite:antfrenul bucal/postapofiza zigomatoalveolara
-spatiu redus 3-4 mm
-punere in evidenta: tractiunea in afara a obrazului

3 Spatiul vestibular labial


-limita posterioara: cele 2 frenuri bucale drept si stang
-impartit in 2 portiuni(nu mereu simetrice) de frenul buzei superioare
-punere in evidenta: indepartarea usoara a buzei superioare, nu tractiuni energice

Caracteristicile zonei vestibulare maxilare


-prezenta musculaturii cu fb orizontale , ce contribuie la mentinerea si stabilizarea protezei
-existenta unui fund de sac accesibil si suficient de larg , unde se poate precizasi latimea
mucoasei pasiv mobile si realiza o inghidere marginala corespunzatoare
-prezenta frenurilor buzei superioare si bucale laterale, ce trebuie ocolite

Zona distala/ Zona Ah/ Linia Ah / Zona de inchidere palatinala posterioara=IPP


-este limita distala a cp maxilar si reprezinta zona de reflexie a valului palatin fata de palatul
dur
Zona /linie!!!
-limita posterioara=zona, cand latimea ei constituie o banda neuniforma de 2-5 mm
-limita posterioara= linie , cand banda e foarte ingusta

Pozitiile valului palatin in repaus(Landa)


1 orizontala-prelungestein acelsi plan palatul dur, zona Ah ce cuprinde foveeele palatine si o
mucoasa rezilienta favorabila inchiderii marginale
2 oblica – valul palatin cade ca o perdea dincolo de marginea posterioara a lamelor
orizontale palatine
-limita posterioara e linie, foveele raman posterior de ea , inchiderea marginala se
face cu greutate
3 medie ( intre orizontala si oblica) cu avantaje fata de pecedenta

Delimitarea zonei Ah
Foveele palatine
-depresiuni din palatul moale create prin coalescenta ducturilor glandulare din mucoasa,
localizate langa linia mediana(Swenson)
-servesc ca reper in identificarea limitei distale
-de cele mai multe ori limita distala se afla in spatele lor

Trasarea limitei distale folosind repere anatomice


1 palparea santurilor retrotuberozitare stang si drept si insemnarea lor cu creionul chimic cu
o linie cu convexitatea anterior

24
2 identificarea foveelor palatine si trasarea unei linii curbe in spatele lor cu convexitatea
anterior
3 unirea acestor linii curbe cu 2 linii cu convexitatea anterior, rezultand forma de acolada a
limitei distale
4 verificarea trasarii limitei distale:manevra Valsalva

Caracteristicile zonei distale


-sediul inchiderii indiguirii “posterior damming”(Green)
-inchiderea marginala la acest nivel este “ cheia mentinerii protezei superioare”
-inchiderea marginala la acest nivel este slaba, prin prezenta muschilor valului palatin cu
fibre perpendiculare
-lipseste inchiderea externa fiind prezenta doar cea interna

ZONELE FUNCTIONALE AE CAMPULUI PROTETIC MANDIBULAR


-situate periferic fata de zona de sprijin
-musculatura are fb perpendiculare in toata zona lingualasi central vestibular
-sunt 3 perechi -z.tubercul piriform,
-z.linguale laterale,
-z.vestibulare laterale)
2 impare - z.linguala centrala
- z.vestibulara centrala
-zone cheie ale inchiderii marginale la mandibula( in aceata ordine)
1 zona tubercului piriform
2 zona linguala centrala
3 zona vestibualara centrala

Zona turbercului piriform


-ocupa regiunea molarului de minte inferior
-limita anterioara: o linie imaginara ce trece inapoia fetei distale a m2si intersecteaza spre
vestibular linia oblica externa iar spre lingual linia milohioidiana
-limita posterioara: insertia ligamentului ptrigomandibular
-e o zona de sprijin, zona de inchidere marginala cu rol in mentinere si stabilizare=zona
biostatica
Trasarea limitei distale a tubercului piriform
1pacientul deschide gura larg pt a pune in evidenta insertia inferioara a lig
pterigomandibular( de obicei unirea 2/3 ant cu 1/3 post a tubercului)
2pacientul e invitat sa tina gura intredeschisa, se formeazaun sant ,pana la care ne putem
intinde cu proteza
3insemnam cu creionul chimic aceasta limita
Relatia proteza-tubercul piriform
-proteza trebuie sa copere intotdeauna 2/3 ant ale tp ,deoarece lig pterigomandibular se
insera in 1/3 ant
25
-in port vestibulara, la inchiderea gurii, proteza poate veni in contact cu m maseter , de aceea
se recomanda o scobitura a protezei la acest nivel
-in port linguala , cel mai post se afla nisa linguala retromolara cu m palatoglos si constrictor
superior al faringelui

Zona vestibulara laterala(stanga si dreapta)


-contine PUNGA JUGALA=PUNGA LUI FISH( intre port inf a buccinator si creasta
edentata)
-acest spatiu permite frecvent extinderea protezei in acest teritoriu
-limita ant:frenul bucal(format de lig m triunghiular)
-limita post:o linie imaginara ce trece inapoia fetei distale a m2

Zona vestibulara centrala(labiala)


-dominata de actiunea mm: trunghiular,patrat al buzei inf si barbiei cu insertie
perpendiculara pe periferia campului protetic si de tonicitatea (uneori mare)a orbicularului
buzelor.
-actiunea mm defavorabila+atrofia marcata a cresteiinchiderea in aceasta zona va fi doar
externa
-prezenta frenului buzei inf (uneori se recomanda excizia chirurgicala)

Zona linguala laterala(stanga si dreapta)


-limita ant:in dreptul santului dintre canin si premolar
-limita post: o linie imaginara ce trece inapoia fetei distale a m2
-marginea linguala a protezei se opreste la linia oblica interna, datorita insertiei m
milohioidian
-aripioare paralinguale/linguale

Zona linguala centrala


-e considerata zona Ah de la mandibula
-3 cm ( 1,5 cm de o parte si de alta a liniei mediene)
-dominata de actiunea m genioglos (puternic , cu insertie perpenduculara peperiferia
campului protetic)
-pt o buna mentinere (inchidere marginala) a protezei la acest nicel,marginea linguala trebuie
sa aibe contact permanent cu mucoasa planseului in repaus si in functionalitate
-marginea lingurii trebuei sa fie mmai groasa la acest nivel (presiunile exercitate de
genioglos sa se repartizeze pe o suprafata mai mare)

CURS 3
EXAMINAREA PACIENTULUI EDENTAT TOTAL

Situatii clinice posibile:


-edentat total bimaxilar-protezat/neprotezat
26
-edentat total unimaxilar-protezat/neprotezat
-in iminenta de a deveni edentate total-unimaxilar/bimaxilar

Etapele examinarii:
1 anamneza
2 examenul clinic 1 general
2 loco regional-exobucal
-endobucal
-examenul vechilor proteze
3examene complementare
4diagnostic
5 tratament

ANAMNEZA
1 date personale:varsta ocupatie,domiciliu
2 motivele prezentarii-reabilitarea functiilor ADM( masticatie,fonatie,fizionomie)
3 antecedente heredo-colaterale-instalarea timpurie a edentatiei
-prezenta unei parodontopatii in antecedente
-anomalii de maxilar prezente si la restul familiei
4antecedente personale fiziologice-perioada de menopauza
-osteoporoza
-manifestari legate de involutia senila :
osteoporoza,
reducerea elasticitatii tesuturilor moi,
scaderea tonicitatii musculare
hipoacuzie
scaderea acuitatii vizuale
5 antecedente personale patologice: stabilirea starii de sanatate + cunoasterea

afectiunilor generale cu implicatii in protezare


a) starea de sanatate si obiceiurile alimentare:
1 functia digestiva(ulcer peptic, dereglari de tranzit, tipul de alimentatie, carente,
anemii)
2 functia hepatica( alcoolismul)
3 functia neuro-psihica si neuro-motorie(stari depresive,scleroza cerebrala, Parkinson)
4 functia cardiaca (IC, vasculare, angina pectorala)
5 functia renala (insuficienta renala)
6 DZ
7 xerostomia
8 polimedicatia
9 tulburari respiratorii
b) afectiuni care pot modifica manopere-boala Parkinson
-tulb respiratorii
-epilepsie, afectiuni psihice
-afectiuni cardio-vasc
-anemii
-modificarea substratului osos
27
-afectiuni motorii
6 antecedente personale patologice locale:-cauza edentatiei
-cronologia pierderii dintilor
-experienta in tratament si protezari anter.

EXAMENUL CLINIC GENERAL


-dezvoltarea somatica generala
-comportament
-varsta cronologica-biologica
-tipul constitutional

EXAMENUL CLIINIC LOCO-REGIONAL


Examenul exobucal
1 Inspectia din norma frontala
-forma fetei(patrata,ovala ,triunghiulara),marimea
-culoarea tegumentelor
-simetria fetei,proportia etajelor fetei
-planuri de referinta,corelarea dimensiunii dintilor cu dimensiunile faciale
-santurile fetei,labiomentoniere,pozitia mentonului
-fanta bucala, treapta buzelor
-aspectul buzelor, obrajilor
Tipuri de anomalii scheletale
-clasa I Angle
-clasa II Angle (profil de pasare, sant labio mentonier accentuat)
-clasa III Angle (santuri peribucale mai accentuate, fanta bucala cu convexitate superioara,
comisuri scazute)
2 Examenul ATM
3 Amplitudinea deschiderii gurii –normala 4 cm /exagerata/limitata
4 Excursia mentonului-continua(arc)/treapta/baioneta
5 Profilul facial-clase scheletale
a) profil drept -ed recenta, psalidodonti,labiodonti
- ed vechi provenita din cls II Angle
b) profil convex, de pasare ( ed.totale provenite din anomalii cls II Angle)
c) profil concav (prognatism cls IIIAngle)
6 Palparea:contururi osoase/puncte sinusale/puncte de emergenta nervoasa/ggl/ musculatura/
ATM-excursia condililor,crepitatii/sensibilitate pretragiana
7 percutia-semn Chvostek
8 auscultatia

Examenul endobucal
maxilar
A-zona de sprijin(substrat muco-osos) –creste edentate
-tuberozitati maxilare
-bolta palatina
-aspectul mucoasei
B-zona de succiune- mucoasa pasiv-mobila
- parte din mucoasa mobila(obraz)
28
-elemente negative
A) Zona de sprijin
Crestele edentate
-forma arcadei
-dimensiune(inaltime,latime)
-directia
-aspectul atrofiei
-zone sensibile la presiune
-consistenta
-aspectul versantului vestibular
Aspectul mucoasei
-culoare
-grosime
-aderenta la suportul osos
-rezilienta
-sensibilitate la palpare
Tuberozitati maxilare
-prezente
-marime
-zone retentive(vestibular,distal)
-procidente
-consistenta
Bolta palatina
-forma
-aspect versante
-adancime
-sutura intermaxilara
-torus palatin(marime, localizare,forma)
-papila retroincisiva
-rugile palatine
-foveele palatine

B Zona de succiune
Mucoasa pasiv mobila
-caracteristicile zonei de reflexie(trecere nete-treptata)
-localizare-limita Ah
-pozitia valului palatin
Mucoasa mobila

Elemente negative
-ligamentul perigomandibular
-frenul buzei superioare
-bride laterale
-apofiza zigomato-alveolara
-pliuri longitudinale
-zone de ulceratie
-formatiuni hiperplazice
29
mandibula

zona de sprijin-creste edentate


-tuberculi piriformi
zona de succiune –mucoasa pasiv mobila
- mucoasa mobila
- elem periparaprotetice
Crestele edentate
-forma arcadei
-dimensiuni(inaltime ,latime)
-directia
-aspectul atrofiei
-zone sensibile la presiune
-consistenta
-aspectul versantului vestibular
-torus mandibular
-aspectul mucoasei(culoare,grosime,forma,rez,S)
-pliuri longitudinale(lingual,distal)

Tuberculii piriformi
-prezenti/absenti
-marime
-consistenta
-rezilienta mucoasei
-versant lingual(nisa linguala)
-directia raportat la creasta

Mucoasa pasiv mobila


-caracteristicile zonei de reflexie(linie,zona)
-aspectul fundului de sac
-insertia planseului
-linia oblica interna
Mucoasa mobila-inchidere externa

Elemente periprotetice
Negative
-frenul labial
-bride canine
-lig pterigomandibular
-LOI
-apofize geni
-planseul
-insertii musculare calcificate(perpendiculare)
-mucoasa modificata(ulceratii,hiperplazii)
Pozitive
-pungile FISH(fund de sac lat si adanc)
30
-fosele linguale
-franjul lingual(in creasta de cocos)

Elemente paraprotetice
-limba :marime,pozitie,mobilitate
-glandele sublinguale
-hipertrofii ale obrajilor
-musculatura cu insertii paralele(buccinatot,orbicular)
Relatiile dintre creste:
-frontal:norma/retropozitie/invers
-lateral:normala/inversa

3 EXAMENE COMPLEMENTARE
-montarea modelelor de studiu in articulator
-OPG-volm osos disponibil
- pozitia n mandibular
-pozitia gaurilor mentoniere
-spatiul protetic
-alte formatiuni
-CT/CBCT
4 DIAGNOSTIC: ET bimaxilara/unimaxilara
5 TRATAMENT: proteza totala
EVOLUTIA EDENTATIEI TOTALE

Edentatia totala –modificari locale


-modificari locoregionale
-modificari generale

Modificari locale
A -modificari ale suportului osos
B -modificari ale mucoasei fixe si mobile
C -modificari musculare
D -modificari ale atm
E -modificari ale gl salivare

A Modificari ale suportului osos


Ritmul resorbiei osoase
-dinamica restructurarii osoase postextractionalemodificari pe o perioada de 9-12 luni in
ritm accentuat
-la 1 an maxilar2-3 mm
mandibula4-5 mm
-o,5 mm /an la mandibula, mai putin la maxilar
-la 2 ani dupa extractie la maxilar /la 7 ani la mandibula0,1-0,2 mm/an = perioada de
stabilizare
-atrofia mandibulei>= atrofia la maxilar- 4
Refacerea osoasa

31
Postextractionalla nivelul alveolei se reface un os aproape identic ,doar mai putin dens
decat al corticalelor

Factorii care influenteaza ritmul si gradul resorbtiei osoase


-etiologia edentatiei(parodonto>=carie)
-vechimea extractiei
-extractie dentara fara sacrifiu de substanta osoasa/regularizae de creasta
-! Realizarea protezarii imediate dirijeaza evolutia
Corelatii intre morfologia faciala si inaltimea crestei edentate(tallgren)
1 brahicefali-mandibula lunga/ocluzie adanca
-rezorbtie accentuata in zona posterioara max si mdb
2 dolicocefali-fata lunga/mdb scurta/ocluzie deschisa
-resorbtie mai redusa/actiunea musculaturii?

Sensul atrofiei maxilarelor


Maxilar:-atrofie centripeta
-inclinarea axelor dintilor superiori
-circumferinta crestei este micsorata
Mandibula:-atrofie centrifuga
-circumferinta crestei marita
-apozitie osoasa pe cortex vestibular
! fals prognatism al edentatului total

La maxilar
-atrofie mai lenta deca la mandibula( atrofie marcata in zona frontala/spina nazala)
Clasificarea SANGIUOLO
CLSI : creste edentate inalte,late,rotunjite,tuberozitati bine reprezentate,bolta adanca fara
torus maxilar
CLS II: atrofie medie, bolta medie cu torus prezent
CLS III: atrofie marcata pe creste si tuberozitati, bolta plata

La mandibula
-atrogie marcata si rapida
Clasificari:
1 ATWOOD-6 clase:
I starea osului alveolar inainte de extractie
II creasta edentata imediat dupa extractie
III creasta inalta si regulata
IV creasta inalta dara subtire”knife edge”
V creasta mai redusa dar rotunjita
VI creasta absenta, rezorbtie pana la osul alveolar

2 MERCIER- 4 clase
Grupa I creasta normala si sanatoasa cu frenuri inserate inalt
Grupa II creasta ascutita, dureroasa la presiune”painfull ridge:
Grupa III creasta alveolara resorbita total
Grupa IV resorbtie inclusiv a osului bazal”negative ridge”
32
3 SANGIULO la mdb-4 clase
Clasa I : creasta edentata>=10 mm, cu insertia joasa a frenurilor, TP duri,bine formati
Clasa II: aceleasi creste cu aspect hiperplazic
Clasa III: creste atrofiate,plate cu hiperplazia planseului
Clasa IV: creste negative

4 MERSEL(inclusiv starea generala a pac)


Grupa I: creste resorbite (0-5mm),insertie inalta a frenurilor,limba hipertrofica la pacineti cu
tulburari sistemice
Grupa II: creasta +/- 5mm ,insertie joasa a frenurilor,limba normala,pacienti cu tulburari
sistemice
Grupa III:creste resorbite,pacient cu stare buna dar parafunctii
Grupa IV: creste 5-10 mm ,pacient ideal,relativ tanar

Atrofia mandibulara
-largire orizontala a corpului mandibulei(restructurare si apozitie osoasa pe cortex V)
-anterior-resorbtia crestei alveolare lingual si sagital -> protruzia mandibulei-cele 2 maxilare
se apropie
-mandibula: apozitie osoasa bazala si resorbtie osoasa in reg anterioara a ramurii verticale
-unghiul goniac se dechide 120-130
-apofiza coronoida hook like

B Modificari ale mucoasei fixe si mobile


1)atrofia suportului osos
2) modificari ale mucoaseirezilienta mucoasei

1)atrofia osoasa>=atrofia mucoasei


-apare o ingrosare a stratului submucos
-mucoasa mobilizabila in toate sensurile
-mucoasa balanta(creasta de cocos)
-tubercul piriform
Probleme -de durere la presiune mare
- la amprentare -alegerea materialului

2)modificari ale mucoasei


-atrofia exagerata a mucoasei
-mucoasa foarte subtire nu suporta presiuni
-torus maxilar/mand/tuberozitati
-probleme-la amprentare ca tehnica
-mucoasa foarte ingrosata
-aparitia unui tesut conjunctiv submucos lax ,rezilienta accentuata,comprimabila
vertical/glisanta orizontal
33
-atrofia marcata a suportului osos:
-reduce adancimea fundului de sac
-fundurile de sac v/o aproape de muchia crestei (la dentat sunt la 5 mm de apex)
-insertia frenurilor /bride
-reducerea suprafetei ed sprijin
-probleme la inchiderea marginala
-rugile palatine devin sterse
-papila bunoidaisi mareste volumul , e situata pe creastaprobleme :leziuni ,dureri

C Modificari musculare
-mm mobilizatori ai mandibulei
-mm orofaciali
-mm limbii
-mm valului palatin

Mm mobilizatori ai mandibulei
-mm ridicatori:temporali/maseteri/pterigoidieni interni
-mm coboratori
-mm propulsori
-mm retropulsori

a) Mm ridicatori:
-se contracta mai mult pt apropierea maxilarelor in masticatie , se scurteaza fata de cei
coboratori care se intind
-hipercontractia m maseter/fascicul post temporal
b) Mm coboratori
-propriu zis:milohioidian/geniohioidian/digastici
-indirecti:fasc post digastric,stilohioidieni,sternohioidian
-sufera o intindere mare ,prin atrofia osului alveolar, m genioglos si milohioidian ajung cu
insertia aproape de muchia crestei
-probleme:reducerea suprafetei de sprijin,mobilizare ,echilibru
c) propulsori

d) retropulsori

Mm orofaciali
-m buccinator-insertie paralela –favorabil
-m orbicular al buzei
-m triunghiular
-m patratul mentonului
-sufera procese de imbatranire,hipotonie musculara
-probleme:mentinere deficitara/echilibru

Mm limbii
34
-astel apare o herniere a planseului sublingual,laringi varicoase ale venelor superficiale de
sub limba fara o corespondenta patologica generala
-paleta de simptome prezenta la nivelul limbii cuprinde:durerea cel mai frecvent,
arsura,uscaciunea, senzatia de intepatura,senzatia de gust modificata.
-papilele foliate ale limbii devin rosii si dureroase,isi maresc volumul ,senzatia de arsura se
accentueaza
-senzatia de intepatutaapare mai ales intr-o suprasolicitare functionala a lb in actul
masticatiei pentru edentatul total neprotezat sau in efortul limbii de a mentine proteza
inferioara pe campul protetic.

Mm valului palatin

D Modificari ale ATM


-lipsa dintilor ,deci a ghidajelor anterioare sau laterale face ca in miscarea de propulsie sau
lateralitate mandibula sa nu mai coboare si sa treaca direct la miscarea propusa, ghidajul
fiind asigurat de muschii mobilizatori ai mandibulei si ATM prin reflexe neuromusculare si
neuroarticulare
-misacrile mandibulei devin mai ample ,capsula articulara mai laxa,favorizand subluxatia
cronica anterioara. Condilul articular ia mereu pozitii posterioare cu uzura meniscului
articular, a osului timpanic, care uneori duce la perforarea lor.
-pe terenul patologic al unei boli articulare degenerative apar fenomene de uzura si atrofia
tuberculului articular ,degenerescenta articulara.
-manifestarile specifice edentatiei totale la nivelul ATM sunt vizibile anatomic si sunt in
general asimptomatice datorita fenomenelor de adaptare prin remanieri lente si progresive
-desigur ce este dificil sa se stabileasca diferenta dintre fenomenele adaptative si cele
patologice , dintre cele determinate de edentatia totala sau de procesele degenerative care
insotesc varsta inaintata.
-modificarea DVO determina alterarea versantelor osoase de la nivleul ATM
-condilii mandibulari la nivelul capetelor condiliene sufera remodelari de grade diferite,se
rontunjesc si se aplatizeaza ,tuberculul articular sufera un proces de resorbtie pierzand din
inclinarea sa normala, meniscul articular se subtiaza prin degenerescenta fibricartilaginoasa
putand merge pana la perforare,realizand subluxatii,luxatii sau chiar aderente.
-deplasarile repetate posterioare ale condilului cu presiuni asupra partii posterioare a
tuberculului articular dincolo de limita scizurii luil Glasser stau la baza aparitiei sindromului
disfunctional dureros al lui Costen prin iritarea nervului auriculo temporal.
-apar dureri oftalmice,faciale,glosite,.factorii favorizanti ai acestui sindrom sunt :strile
psihice tensionate,precum si proteze mobile deteriorate,necorespunzatoare,care intretin
obiceiuri parafunctionale.
-probleme:-dificultaati in inregistrarea RIMO/dureri/adaptare dificila
35
E Modificari ale glandelor salivare
- gl salivare isi diminua secretia calitativ si cantitativ,devin initial hipertrofice, ulterior acinii
si canalele glandulare se atrofiaza, scade titrul Ig , a lizozimului salivar si a capacitatii de
aparare locala.
-diminuarea secretiei gonadice la barbati det modificari ale fluxului salivar.
-probleme:
-xerostomia-senzatia de uscaciune a gurii datorita unei secretii salivare insuficiente mai mica
de 0.1ml/min –e prezenta la cca 10% din polupatie.
-poate fi tranzitorie,permanenta sau cronica.
-xerostomia cronica e asociata sd Sjogren-Howers-Gougerot.maladie autoimuna
caracterizata prin infiltratia limfocitara a gl salivare si lacrimale. Se caract prin triada
:xerostomie,xeroftalmie,poliartrita reumatoida.
-s-a constatat ca xerostomia se poate asocia cu o patologie asociata: ciroza biliara primara,
gastrita atrofica,insuficienta pancreatica,starea de hiperproteinemie,anxietatea de lunga
durata. Principala modificare histopat e leziunea limfoepiteliala.

Modificari generale

1) modificari psihice
-apar in primul rand datorita absentei dintilor pe arcada care instaleaza brutal starea de
infirmitate,vizibila de la niv cav orale.Aspectul psihosomatic al fetei implica starea de
frustrare a edentatului total pentru viata sentimentalasau cotidiana, emotiile negative se
amplifica se traduc in final prin stari generatoare de nevroze sau psihoze.
-limitarea sau absenta zambetului la ET datorita aspectului disfizionomic cara
apare,retinerile repetate in a exprima deschis sentimentele de bucurie, fectiune, comunicare,
modifica statutul social al bolnavului in relatiile familiare, profesionale sociale.
-starea de edntatie totala implica o imfirmitate care de multe ori poate sa apara brusc in urma
extractiilor dentare ,infirmitate care nu poate fi ascunsa sau inlaturata imediat
-ea este simtita subiectiv si obiectiv de pacient si observata de anturajul din jurul
lui.inetrvine pt bolnav lipsa de utilitate profesionalasau sociala ,chiar in anumite profesiuni
retragerea in intimitate pana la tratamentul edentatiei.

Tipuri comportamentale
DEVIN descrie 3 tipuri fata de prognosticul pt adaptarea la PT:
-tipul visceral: amabili,buni colaboratori tratam stomatologic,indivizi comozi si
superficiali,prognosticul tratam e favorabil.
-tipul muscular:loial si echilibrat,nu ridica probleme
-tipul cerebral:sensibil si suspicios,stingherit si nelinistit ,trebuie tratat in conditii de
colaborarea permanenta fata de orice manopera clinica sau rezultat al ei pt ca adaptarea la
protezele mobile sa fie optima.

-pentru pacientii varstnici pierderea ultimilor dd de pe arcada poate provoca o modificare


afectiva majora, de frustrare ireversibila, caracterizata dreot soc afectiv
-dominata afectiva se manifesta in jurul sentimenetelor, emotiilor retinute,infulenteaza
negativ adaptarea la protezele totale.

36
-psihozele. Aparitia lor e legata de partitia unei noi boli, adica ET. Bolnavul va descrie o
serie de simptomelegate de modificarile gustative,glosodinii,dureri la nivelul maxilarelor, de
obsesia unui neoplasm intraoral.
-pt o serie de boli generale,in special cele psihice se impune in cadrul tratam protetic
colaboarea cu medicul de specialitate.
-contraindicatia tratam ET prin proteze la bolnavii psihici este dementa senila,delirurile
paranoide, bolnavii fiind incapabili sas se adapteze cu protezele

2) tulburari digestive
-eficienta masticatorie la bolanavii ET este foarte mult diminuata, masticatia devine
incompleta , bolul alimentar este pregatit incomplet in cavitatea orala si astfel stimularea
secretiei salivare,pregatirea secretiei si a travaliului gastric este necorespunzatoare.
-mucoasa gastrica este traumatizata cronic de alimentele incomplet triturate si insalivate ceea
ce duce la o crestere a motilitatii gastrice si o hipersecretie a sucului gastric
-tulb digestive sunt legate de handicapurilefizice sau psihice ale pacientilor care neglijeaza
procurarea si prepararea alimentelor,folosirea unei diete adecvate,idgiene corespunzatoare.

3) tulburari metabolice
-insotesc frecvent ET datorita masticatiei insuficiente, activitatii digestive modificate ,
absorbtiei principiilor nutritive incomplet dieta inadecvata
-dieta optima a pac de varsta a treia ,bogata in vitamine, saruri minerale,confera o toleranta
mai buna tesutului osos si fibromucos fata de proteze. Raportul ca/p neechilibrat ,
deficientele de ca fav aparitia fen de osteoporoza. Dieta trebui sa cuprinda fructe si
legume ,aport de saruri minerale ,lapte si produse lactate,supe groase de legume.

4) tulburari functionale
a) tulb masticatorii
-ET neprotezat prezinta o scadere a eficientei masticatorii prin lipsa totala a dd de pe arcade
si astfel compensator se produce o marire a nr de cicluri masticatorii , cresterea timpului
bucal de digestie a alimentelor,prelungirea procesului de deglutitie.
-ET pastreaza stereotipul dinamic de masticatie avut anterior (tocator/frecator/intermediar),
dar miscarile efectuate de mand sunt mai numeroase, de amplitudine mica,deezordonate,si se
orienteaza cu precadere asupra alim moi . forta musculara de masticatie este scazuta,muschii
find hipotoni si hipertroficicu rol compensator
-lipsa dd este preluata de crestele edentate si limba care cauta sa realizeze triturarea
alimentelor .astel limba contribuie la masticatie prin faramarea unor alimente pe care le
preseaza pe palatul dur sau crestele edentate,pregateste bolul alimentar pt deglutitie si
realizeaza insalivarae lui,dar intr-o masura insuficienta calitativ si cantitativ
-ET protezat cu stab statica si dinamica, corect realizate clinico-tehnic prezinta o masticatie
optima

b) tulburari de deglutitie si gust


-deglutitia adultului dentat se face cu arcadele in contact , este o deglutitie somatica,care are
loc in conditiile ingerarii alimentelor solide,pastoase, a lichidelor in cantitati mici si a
deglutitiei de saliva.arcadele dentare raman indepartate si la adult cand se ingera alim

37
fluide,zemoase sau cand se beau lichide.unii autori considera ca subiectii normali stabilesc
contacte dentodentare in timpul deglutitiei in proportie e 60% iar 40% nu.
-lipsa contactului dentar ocluzal espt realizarea deglutitiei este preluata de limba ,muschii
orbiculari si buccinatori.mandibula nu poate realiza o pozitie fixa pe maxilar pt actul
deglutitiei si devine mobila.limba se sprijina pe crestele edentate,face eforturi pt a realiza un
punct fix cu varful ei pe bolta palatina, masa ei musculara va oferi sprijin mandibulei in
deplasarea ei spre maxilar,marginile limbii se ridica lateralpt modelarea unui jgheab pt
alunecarea lolului alimentar spre faringe.
-orbicularii buzelor si buccinatorii se contracta suplimentar realizand presiuni suplimentare
in zona frontala si vestibualara laterala a crestelor edentate. Deglutitia la ET nu se face
normal astfel apar tulb atm, ale mm si ale crestelor edentate.
-diminuarea nr de papile gustative odata cu varsta
-aceste modificari duc la pierderea apetitului si a deficientei nutritionale.Mugurii gustativi
sunt adaptati pt analiza senzatiilor de dulce, sarat, acid, amar. Papilele gustative sunt
repartizate pe limba, mugurii gustativi principali reprezentati de papilele caliciforme de la
niv v-ului lingual,papile fungiforme in 2/3 ant al limbii , foliate situate pe marginile limbii si
papilele filiforme cu localizare difuza.mugurii gustativi accesori sunt repartizati in buze si
gingii pt gustul acid si posterior la niv valului palatin pt gustul amar.
-aplicarea PT in cav orala accentueaza tulb gustative datorita discomfortului pe care il
realizeaza la care se adauga si tulb psihica aparuta in aceste conditii
-gustul modificat apare in cazul unei igiene necorespunzatoare cand exista halena fetida cu
gust metalic datorita prezentei fusospirililor,gust sarat datorita microhemoragiilor gingivale.

c) tulburari estetice
-efect socant prin instalarea imaginii de imbatranire interpretate diferit de bolnav in functie
de personalitate, nivel de cultura , sex, varsta. Pierderea identitatii fizionomice , imaginii lui
prin disparitia dintilor , o osului alveolar duce la modificari ale imaginilor dinamice din
expresiile orale , stiind ca emotiile si actiunile noastre sunt inseparabile de estetica corpului
nostru.
-perturbarea fizionomieie ET se datoreaza scaderii DVO, prin pierderea ultimilor dinti de pe
arcada ca o mentineau. Odata cu prabusirea etjului inferior al fetei se accentueaza liniile lui
LANGER(liniile de minima tensiune ale pielii fetei care coincid cu orientarea ridurilor fetei,
linii de caracter)
-ET det modificaria antropometrice ale fetei. Etajul inferior se micsoreaza, dim longitudinal
al fetei scade(nasion-gnation.zighion-zighion x 100), fata devine lata,arcade zigomatice
proeminente.unghiul gonic creste la 130-140 (normal 120-130) pt ca actiunea mm coboratori
tractioneaza mandibula catrea anterior ,resorbtia osoasa se produce la nivel alveolar
modificand linia interalveolara de la pozitia normala.
-faciesul bolnavului este de batran cu invaginarea buzelor si obrajilor, diminuarea rosului
buzelor,destinderea arcului lui cupidon,adancimea santurilor labio-geniene ,labio-
mentonier ,filtrumul buzei sup,formarea paracomisural a doua santuri verticale
Relieful osos maxilardevine accentuat cu proeminenta pometilor,mentonului,unghiului
goniac,si a marginii mazilare a mand. Aspectul faciesului este de voltairian.
-fen de imbatranire produc la niv teg ET pierderea elasticitatii , teg devin uscate si mai
ridate.
Obiective estetice care stau la baza tratam curativ al pac geriatric: refacerea identitatii
pierdute,ameliorarea infimitatii ,aspiratia narcisica si regasirea propriului suras.
38
d) tulburari fonetice
-fonatia se realizeaza prin emisia de sunete ce se caract prin intensitate masurata in
decibeli,inaltime sau frecventa masurata in cicluri/sec,timbru,in durata
-coloana sonora ajunge in pavilionul faringo-bucalunde este modulata de misacrile lb , mand
si buzelor.specificul individual al sunetului articulatprin vorbire depinde de pozitia arcadelor
,pozitia lb si stereotipul individual de fonatie. Modificarea rezonatorului bucalprin ET , lipsa
articulatii lunguo-dentalelor sau a labio-dentalelor influenteaza articularea fonetica,
obtinerea vorbirii corecte.

5 Simptom dureros
-durerea la niv crestelor edentate care apare la palparea lor sau spontan poate fi produsa de
procese infectioase , resturi radiculare, de existenta unor exostoze ce comprima o
terminatiune nervoasa , de bonturi nervoase rezultate din ruperea unor terminatiuni nervoase
ce rezulta in urma extractiei dentare sau durerea fantoma
-edentatii totali protezati pot avea frecvent dureri la niv bazei sau marginilor protezelor daca
ele nu sunt conformate corespunzator si realizate clinico-tehnic corect
-durerile de la niv ATM sunt foarte rar dureri pur articulare de cele mai multe ori provin de
la structurile din vecinatate , in special spasmele musculare. Artrita traumatica cu etiologie in
disfunctia neuromusculara ,modificarile degenerative (osteoporoza, neregularitatile supraf
articulare), ingustarea sau largirea spatiului articular , pac cu obiceiuri parafunctionale,cu
stari psihice tensionate,purtator de pt necorespunzatoare, duc la formarea sd slgo-
disfunctional
-glosodiniile, dureri la marg si vf limbii, senzatia de arsura, pot completa simptomatologia
dureroasa a ET. Dg pozitiv al acestor algii este deosebit de important in tratam ET .

CURS 4
Examinarea edentatului total

-este etapa obligatorie inainte de protezare-> pt evidentierea si respectarea aspectelor


caracteristice /stabilirea diagnosticului/a gradului de dificulatate /a alternativei de tratament
->informarea pacientului asupra conduitei teraputice, beneficii, timp, cost->acordul informat
al pacientului
-in cursul fiecarei etape –pt corelarea particularitatilor clinice cu tehnicile alternative (de
amp)
-in final la aplicarea protezelor –pentru verificarea atingerii obiectivelor /calitatea protezarii.
-ulterior protezarii (dispensarizare)-pt evidentierea modificarilor si adaptarea protezelor la
noile conditii clinice

Examinarea cuprinde :
-anamneza
-examenul clinic general
-examenul protezelor
-examene paraclinice/ex complementare
-diagnosticul
-stabilirea gradului de dificultate
39
-plan de tratament

Anamneza cuprinde :
-motivele prezentarii/experienta pac in protezari anterioare
-antecedente personale fiziologice si patologice
-istoric:vechimea si etiologia ed, protezari anterioare/satisfactie
-aspecte paarfunctionale:bruxism, obiceiuri alimentare
-stilul de viata:cum priveste sanatatea orala, fumatul, abuzul de alcool , consumul ed droguri
-mediul social: urban, rural /nivel de educatie / asp psihosociale
-aspecte financiare:asigurare, venituri reduse/fara probleme
-accesul la cabinet:program,distanta,mijloace de transport

Examenul clinic general:-evaluare:


-factori generali:varsta,sex, constitutionali,comportament,(echilibru,cooperant)
-afectiuni generale ce pot influenta structurile orale,severitatea bolii,reactivitatea
organismului,efecte orale.
-medicatia:ce poate influenta struct orale, fluxul salivar,interfera cu interventiile
terapeutice,influenteaza comportamentul
-aspecte psiho sociale

Examenul logoregional
Examenul facial
-modalitati de examinare: inspectie,palpare,percutie, auscultatie/cu si fara proteze
-evaluarea asp faciale si asociate: muschi, ATM, etc
-scop:evidentierea aspectelor caracteristice somatice, modificari de varsta,de afectiune
generala,tratamente sau protezari anterioare/posibilitati de corectare prin protezare
-din norma frontala:-ex fetei/figutii/etaj inferior al fetei/musculatura /atm
-din norma laterala:-ex profil facial/etaj inf al fetei-profil
cancav/convex/drept/musculatura/ATM

Examenul endobucal
-examen oncologic preventiv
-ex structuri muco osoase
-ex raportului crestelor
-ex formatiuni peri si paraprotetice/structural si functional /tonicitatea musculaturii
-saliva:cant/calit
-reflex de voma

Examinarea cp maxilar
-zona de sprijin sub aspect: osos/mucos creasta/mucoasa fixa/tuberozitate/bolta palatina
-zona de succiune (vestibular/distal): aspectul vestibulului/limitele funct ale cp/elem
favorabile/nefavorabile/modif cu sau fara aspect patologic

Examinarea cp mandibular
-zona de sprijin:creasta/mucoasa fixa/tubercul piriform
-zona de succiune( V/L)
-vestibul labial/bucal-limitele cp /elem fav /nefavorabil/modif cu sau fara aspect patologic
40
-zona lingula-limitele cp/modif prezente
- zona tubercului piriform

Raportul dintre creste


-in reg frontala-in plan sagital->influenteaza raportul ocluzal
-in reg laterala-in plan frontal->infl rap ocluzal al dd
- frontal, lateral- in plan vertical(la DVO)-> influenteazasp protetic disponibil

Examenul functional/estetica faciala


-fonatie
-masticatie
-deglutitie
-igiena orala
-mimica, tonicitatea m
-cinematica mandibulara
-fizionomie /estetica faciala

Examenul purtatorului de proteze


-ex clinic locoregional fara proteze: examen facial+endobucal
-ex loco-regional cu proteze :
-ex facial:in IM/RC/repaus/ in dinamica(suras,fonatie)
-ex endobucal: al bazelor/arcadelor/ocluzie
-ex proteze exobucal( ca baza, arcada)

Date diagnostice suplimentare


-anamneza si examinare clinica detaliata(specializata) cu consult de
specialitate( chirurgical.patologie orala)
-consult medical general-status general/medicatie/indicatii terapuetice
-radiografii suplimentare(OPG, Rx de sinus, ATM, CT)
-fotografii, EMG,chineziografie
-modele de studiu si diagnostic (cu /fara sabl)
-alte examene paraclinice:biopsie,ex microbian, ct biologice etc

Examinarea pacientului se finalizeaza cu :


-diagn/aprecierea gradului de dificultate
-amanarea tratamentului
-trimitere catre alte specilaitati
-tratamente preprotetice
-inceperea tratam-dupa informarea si acordul pacinetului

Dg in edentatia totala cuprinde date privitoare la:


- forma edentatitiei: totala, subtotala
- topografia edentatiei – maxilarul interesat
- protezat sau nu/ calitatea protezarii
- vechimea edentatiei
- dg etiologic (cauza pierderii dd)
41
- dg functional
- dg starii generale/medicatie
=> Gradul de dificultate a situatiei de edentatie totala.

Aprecierea gradului de dificultate a protezarii


- conditii generale si locale de protezare
- aspecte ce cresc gradul de dificultate
- aspecte generale: varsta, afectiuni generale, medicatia
- aspecte locale: structuri osoase (resorbtia), moi (mucoasa, musculatura)….

Clasificarea ACP
– criterii pt stabilirea gradului de dificultate
- inaltimea osului mandibular (gradul resorbtiei)
- morfologia maxilarului: creasta, bolta, tuberozitate
- insertii musculare mandibulare (mucoasa fixa)
- relatii mandibulo-maxilara
limitarea spatiului dintre creste
anatomia limbii
aspecte ce necesita interventii chirurgicale
modificari orale + generale suprapuse edentatiei totale

Clase de dificultate:
=> 4 clase de dificultate I – IV
I – grad redus de dificultate
II – III grade medii de dificultate
IV- grad sporit de dificultate
Cls cu grad sporit de dificultate necesita manevre terapeutice suplimentare/
alternative protetice.
Inaltimea osului/crestei mandibulare / Rx
Cls de dificultate:
Cls I – 20 mm sau mai mult
Cls II – 15-20 mm
Cls III – 10-15 mm
Cls IV – 10 mm sau mai putin

Clase de dificultate la maxilar – dupa aspecte morfologice: creasta, torus, delimit


distala
Tip A – Cls I – creasta inalata si lata, cu delimitare evidenta distala, fara torus
Tip B – Cls II – vestibul bucal redus (cr resorbita lat), cu delimitare slaba distala, fara
torus
Tip C – Cls III – vestibul labial redus (Resorbtie frontala), suport redus, creasta frontala
mobila
Tip D – Cls IV – vstibul (resorbtie accentuata a crestei) labial si bucal redus, prezenta
torus si hiperplazie prezenta.

Cls de dificulate la mandibula: aspectul mucoasei fixe/ insertii musculare


Tip A – muc fixa/ musculatura cu aderenta adecvata – Cls I
42
Tip B- muc fixa redusa spre V in zona frontala prin insertia m mentalis nefavorabila – Cls
II
Tip C – muc fixa redusa V + L datorita insertiilor mm genioglos si mentalis – Cls III
Tip D – mucoasa atasata numai posterior – Cls IV
Tip E – fara muoasa fixa, mobilizata de catre limba, obraji, buze – Cls IV

Clasa de dificultate – relatia mandibulo-maxilara


Clasa I ca relatie scheletala poate apartine – Cls I, II, III, IV ca dificultate
Clasa II scheletata – Cls III, IV ca dificultate
Clasa III scheletata – Cls III, IV ca dificultate

Gradul de dificultate dupa aspecte ce necesita interventii chirurgicale


- interventii simple pe tesuturile moi sau dure – cls III ca dificultate
- implante simple – cls III ca dificultate / cu grefe osoase – cls IV ca dificultate
- interventii ample pe os sau pe partile moi – cls IV ca dificultate

Limitarea spatiului interarcadic


- fara interventii de corectare (spatiu de 18-20mm) – cls III ca dificultate
- limitare ce necesita corectare chirurgicala – cls IV ca dificultate

Anatomoa / functionalitatea limbii


- limba modificata, latimea - cls III ca dificultate
- limba hiperactiva, cu pozitie postsrioara + inalta – cls IV ca dificultate

Modificari locale in cadrul unor afectiuni generale


Modificari generale:
- reduse – cls II ca dificultate
- medii – cls III ca dificultate
- severe – cls IV ca dificultate
Planul de tratament / consimtamant informat

Ca afectiuni generale – cls:


- fara afectiuni generale/sanatos – 0
- cu afectiuni minime – 1
- cu afectiuni importante, dar tratabil protetic – 2
- cu afectiuni generale ce contraindica tratamentul protetic – 3

Alte aspecte locale ce cresc gradul de dificultate


- afectiuni maxilo-faciale (tumori. Traumatisme etc) – cls IV ca dificultate
- disfunctii mandibulare – cls III ca dificultate
- modificari neurologice (pareze de facial, nevralgii de trigemen etc) – cls IV ca
dificultate

Modificari generale / de comportament


- aspecte psiho-sociale: moderate, majore – cls III, IV ca dificultate
43
- pacient refractar – cls IV ca dificultate
- ataxie – cls IV ca dificultate

Planul de tratament / consimtamant informat


- prezentarea situatie clinice, a posibilitatilor de solutionare (interventii teraputice:
riscuri, durata, beneficii), costuri
- clasificarea fiecarei probleme pana la un nivel abordabil teraputic si acceptabil pt
pacient – sub forma consimtamantului informat

Tratamentul edentatiei totale – notiuni generale


Aspecte prezentate
 Conceperea protezarii toatale:
- factori care inf protezaea
- alternative terapeutice
- etape de tratament
Obiectivele protezarii

Factorii ce influenteaza conceperea protezarii / alternative


- conditiile locale si generale de protexzare / evolutia edentatiei
- atingerea obiectivelor protezarii
- posibilitatile materiale/tehnici utilizate in realizarea protezelor

Aspecte generale
- varsta, sex, partic somatice
- status general
- medicatia
- status nutritional
- status social si comportamental

Conditii locale
1. structurile de suport: os/ mucoasa (grd resorbtiei osoase, zone retentive, zone
fibroase, calitatea mucoasei fixe)
2. structuri din periferie: mucoasa pasiv mobila – intindere, insertii musculo-
ligamentare din periferie, pliuri, hiperplazie
3. raportul crestelor: cls I, II, III / cu antagonistii
4. relatia cu musculatura: hipo-pertonii / insertii aproape de creasta

Conceperea protezarii
- tipul de protezare/alternative
- etapele protezarii: pre/proprotetice si protetice
- protezare – ca particularitati in cursul etapelor de tratament, ca raport muco-
protetic, schema ocluzala
- protezarea purtatorului de proteze

conceperea tratamentului:

44
Solutie /pregatire. Ca particularitati
 in raportu cu antagonistii pt:
- asigurarea echilibului protezei
- exercitarea presiunilor asupra structurilor de suport
 practice:
- supraprotezare mandibulara/ solutii pe implante
- corectarea modificarilor structurilor orale preprotetice
- schema ocluzala corecta

Protezare in rapor cu cls scheletala


 evaluare:
- decalajul dintre creste
- comportamentul functiona
- aspectele estetice
 implicatii practice:
- stabiliea RIM
- ocluzie/ aranjamentul dintilor

Protezare in prezenta unor modificari ale structurilor osoase


- resorbtii severe/zone fibroase
- stomatita/hiperplazii
- implicatii practice: intervetnii pregatitoare, tehnici adectate

Protexarea in raport cu musculatura


- hipo/hiperonie/ dischinezie
- pozitia limbii / orbicularului
- insertii musculare
- practic: interventii preprotetice
- tehnici adecvate / adezivi

Protezarea purtatorului de proteze


 Evaluarea:
- cp/ proteze/ modificarile structurilor orale/ relatii ocluzale
 utilizarea protezelor in pregatirea preprotetica
 utilizarea protezelor in cursul protearii:
- evaluarea aspectelor estetice, functionale
- ca suport pt amprentare (portamprenta)
 utilizarea unor date pt alegerea si aranjamentul dentar

Evolutia edentatiei:
- resorbtia osoasa: ritm, grad, tipar
- calitatea mucoasei / evolutia
- aspecte functionale
- aspecte estetice

Alternative / tip de protezare materiale


45
1. protezarea totala conventionala
- imediat
- precoce
- taridva
2. supraprotezare
- pe dinti
- pe implante, nr implante, elemente de ancorare
3. protezare partiala / punte pe implante
4. ca materiale, proteze cu:
- baza; rigide, flexibile
- dintii: acrilat/portelan

Supraproteza pe implante
 cea mai frecventa alternativa , cu implante aplicate in zona frontala mandibulara
- nr diferit de implante: 2-6
- 2 implante e standard
- doua, trei sau mai multe implante mandibulare
- supraproteza pe miniimplante

Tip de supraprotezare – infra/mezo si suprastructura


- implante separate dau unite prin bare/ cu sau fara sistem de ancorare
- sisteme speciale: capse, bare, telescoape, magneti

Plasarea favorabila a dintilor / implantelor pt supraprotezare


 Alegerea dd, a plasarii implantelor in rapodt de:
- alti dinti restanti
- alte retentivitati anatomice/ zone retentive
- axa de mentinere

Obiectivele protezarii / refacerea morfo-functonala a structurilor pierdute prin


edentatie =>
- restabilirea functiilor Adm tulburate de pierderea dd: masticatie, fonatie
- reabilitarea estetica
- echilibrul protezelor: sprijin, mentinere, stabilitate
- profilaxia structurilor orale
- confortul
- rezistenta mecanica a protezelor

46
Restabilirea masticatiei / eficienta masticatorie
 echilibrul protezelor in dinamica mandibulara, legat de:
- baza
- arcade (dd, ocluzie)
- morfologia cp, raportul dintre creste, musculatura
 relieful ocluzal – cuspidare
 masticatia se reface partial:
Caractersitici ale sprijinului
Definitie: capacitatea structurilor orale de a opune rezistenta la presiunile
exercitate in
sens vertical de cate proteze
Sprijinul – muco-osos:
- realizate de structurile de suport (os/muc fixa – z de sprijin) care preiua
presiunile
de la proteza
- efecte asupra structurilor de suport: resorbtiei osoasa, afecctarea mucoasei
 corelarea presiunilor cu capacitatea de suport
- nu se reface capacitate ca pacientul sa faca incizia alimentelor
- instabilitatea in miscari excentice cu contacte dentare – miscari predominant
verticale
- absenta receptorilor parodontali

Restabilirea fonatiei
- plasarea corecta a dintilor in raport cu buzele si limba dar si cu antagonistii
(DVO, inocluzie sagitala)
- bazele corecte ca grosime, modelare, intindere distala
- adaptare relativ rapida/compensare

Restabilirea estetica
- evaliarea estetica; tulburari determinate de edentatie, varsta, resorbtie, hipotonie
musculara, particularitati somatice
- restabilirea plentitudinii partilor moi, a raporturilor faciale, conururi faciale
caracterisitice
- restabilirea zambetului

Echilibrul protezelor
- sprijin
- mentinere
- stabilitate

47
Aspecte clinice implicate in sprijin
Aspecte favorabile:
- creste netede si late, mucoasa groasa, aderenta bine vascularizate si cheratinizata
- bolta palatina plata
Aspecte nefavorabile:
- creste inguste, fibroase, exostoze
- mucoasa subtire, sensibila, deplasabila, hiperplazica
Atitudini practice:
- cuprinderea zonei de suport in limite functionale

Presiunile iau nastere la nivel ocluzal, in masticatei, deglutiei, bruxism,


stabilizatea
protezelor, Dvo – mairme/durata/direectie
- corectarea chirurgicala a zonelor ce nu tolereaza presiuni
- conditionarea, pt cresterea capacitatii de suport a mucoasei
Aria de suport; primara, secundarea, zone ce nu suporta presiuni
Maxilar:
- Primara: creasta din zonele laterale – coama crestei
- Secundar: versantele vestibulare si orale ale crestei, tuberozitati maxilare,
aria
orizontala a boltii palatine
Mandibular:
Zone ce nu creasta
- primar; suportadin
presiuni/ rezorbtie
regiunea lateralamare:
(coama, versantul vestibular)
-- creasta frontala maxilara si mandibulara
secundar: versantul lingual, tubercul piriform
- Efectele asupra str orale => marimea /directa
presiunilor
- tehnici speciale de amprentare, pt eliberarea z deformabile
- distantarea protezei/ relatile ocluzale

Stabilitatea
Definitei
Facori ce infl
Aspecte clinice
Contracararea

Stabilitatea: contracarearea fortelor ce tin s deplaseze orizontal protezele.


Factorii implicati in stabilitate/ contracarare
Factori implicati:
- aspecte morfologice si functionale ale cp: inlatimea crestelor, directia lor si a
versantelor, tuberozitati, tubercul piriform, consistena lor, decalajul dintre creste,
miscarea mandibulara (propulsie, lateralitate) raportul cu musculatura – zona
neutrala
- constructia protezei: dd in raport cu creasta, musculatra / relatia de ocluzie: IM,
IM/RC

Contracarare:
48
- cuprinderea retentivitatilor anatomice (creasta, tuberozitati, bolta, tub piriform)
- plasarea protezie in spatiul neutral: baze, arcade
- respectarea aspectelor functionale / sagital/ lat
- relatiile ocluzale stabile (IM in RC, cuspid - foseta)
- implante + sist speciale

Aspecte clincie considerate favorabile in stabilitate

Asepcte favorabile pt stabilitate:


- aracda in U
- creste inalte, cu suport osos, directe orizontala
- bolta adanca, cu cersante orala verticale sau paralele
- prezenta tuberozitatii si a tuberculului piriform
- raport noramal al crestelor
- musculatura normotoma si normochinetica

Aspecte nefavorabile pt stabilitate


- arcada inV
- creste cu resorbtie severa
- zone fibroase de suport
- decalaj al crestelor
- limba in pozitie post/hiperchinetica
- hipertonia/hipotonia musculara, musculatura hiperchinetica

Mentinere/Retentie
Definitei: capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a protezei in sens
vertical
Factroi ce inf
Contracarare
Aspecte clinice / practice

Desprinderea protezei
Cauze:
- actiunea formatiunilir mobile din periferie, cu insertie perpendiculare
- actiunea alimentelor aderente
- gravitatia
- anularea retentiei prin instabilitatea protezei

Contracarare
- adeziunea/coeziunea = atractia intre molecule diferite/acelasi fel. Adeziunea e mai
imp la maxilar ca lamandibula. Cu cat suprafetele sunt mai paralele => adeziunea
mai buna. Cu cat sunt in contact mai intim unghiul de atracte e mai aproape de
90% si stratul de lichid ce se interpune e mai subtire => amprentare cat mai exacta
a cp. Suprafetele sa fie cat mai netede => depinde de materialu cu care facem
amprenta
- tensiunea superficiala/unghiul de contact
49
- capilaritatea – saliva intre cp si baza actioneaza ca un menisc care se opune
desprinderii protezei
- presiunea atmosferica – apare un joc de presiuni intre cea din cav bucala si cea
dintre proteza si cp => presiunea din cav bucala det o presiune ce mentine proteza
pe cp
- saliva/vascozitatea – creste adeziunea. Este cea mai potrivita atunci cand e fluida
si intr-o cantitate moderata. Lipsa ei scade adeziunea. Cei care iau medicamente
=> hiposiale, deasemeni saliva devine vascoasa (nefavorabile). La cei proaspat
protezati => hipersalivatei dat fenomenului de corp strain.
- succiunea/fenomenul de ventil – fenomenul de baza in mentinerea protezei. E
fenomenul de atractie dintre proteze si cp ca urmarea a aparitiei unei presiuni
negative dat contactului intim. Depinde de grosimea si lungimea protezei
(inchiderea externa). E fff imp adaptarea lingurii individuale. Marginile protezei
trebuie pozitionate corect. Cand muc pasiv-mobila e sub forma de banda =>
succiunea mai buna. Succiunea intervine din momentul aplicarii protezei.
- fixarea musculara: activa/pasiva (tonicitatea musculara) – este data de sprijinul
obrazului pe fata externa a protezei sau a limbii pe fata interna a protezei.
Actiunea orbicularului. Este imp si structura protezei; cu cat versantele sunt in
raport cu musculatura; valabil si pt dd
- zone retentive
- deglututia/ raportul ocluzal – poate fi facorabil sau dimportiva. Depinde de
raportul ocl. Un raport ocl corecta vf cuspid – vf fosa + plasare in RC => pooteze
preste pe camp cu indeprtarea salivei => succiunea => fixare. Cand nu exista…la
deglutiei … protezele aluneca => instabilitate.
adezivii
raportul cu stabilitate
implante + sist special

Adezivi de proteza
Fomre de prezentare: pulberi, creme, folii
Mecanisme de actiunea: cresc adeziunea, coeziunea, vascozitatea mediului dintre
proteza si camp => cresc mentinerea / incizia
Indicatii: xerostomia, afectiuni neurologice, dischinezie orofaciala, defecte muco-
osoasa dupa accidente, extirparea unor tumori, postextractional, in situatii clinice
critice, la nadaptati cu proteze?
Nu sunt indicate pt proteze incorecte ca baxza sau arcade artificiale

Profilaxia structurilor orale

Reducerea resorbtiei osoase


Pastrarea mucoasei in limite normale
Pastrarea tonusului muscular
Prevenitrea disfunctiei articulare

Implicatii practice:
- raport muco-protetitce corecte
- plasarea protezei in spatiul neutral
50
- schema ocluzala (marimea, directa, durata presiunilor ocluzale//functionl)
- confortul pacientului ce tine de echilibru, restabilirea fuctionala si aspectul estetic
=> cresterea calitati viietii

CURS 5
Amprenta in edentatia totala . Amprenta preliminara

Definitie:
Amprenta este copia negativa a campului protetic inregistrat cu ajutorul materialelor de
amprenta
Scop:
-inregistrarea tesuturilor de support care iau contact cu proteza
-diagnostic
-primaramodel preliminar,lingura individuala
-functionalamodel functional,de lucru,pe care se lucreaza proteza finite
-pentru captusire

Principii generale de amprentare:


-tesuturile orale in stare buna
-amprenta trebuie sa include zona de sprijin si limitele sale
-amprenta trebuie sa includa zona de sprijin si limitele sale
-marginile in armonie cu structurile limitante anatomic si functional
-presiune selectiva pe structuri
-suficient spatiu intre lingura si camp pt materialul de amprenta
-mecanisme de ghidaj-stopuri de infundare si pozitionare,maner
-amprenta se dezinsera fara a produce leziuni pe mucoasa
-materiale dimensional stabile
-sa prezinte repere pt forma protezei dentare

CP MAXILAR
Structuri limitante:
-frenul labial
-bridele bucale
-vestibulul bucal
-vestibulul frontal
-ligamentul hamular
-zona de IPP

Zone de despovarare:
-papila incisiva
-gaura incisiva
-rafeul median
-torusul palatin
-creasta frontala balanta

Frenul labial
-pliu de mucoasa mobila, are mobilitate in plan vertical
51
-se pune in evidenta in amprenta prin tractiuni verticale

Spatiul vestibular frontal


-amprenta trebuie:-pozitia si insertia frenului
-adancimea fundului de sac
-largimea fundului de sca fara a deforma tesuturile moi
Bridele canine,bucale
-muc mobila si componenta musculara: m buccinator s orbicular
-se mobilizeaza prin tractiuni ale nodulului comisural si intinderea buzei.

Spatiul vestibular distal( punga Eisenring)


-larg
-influentat de apofiza coronoida
-in ampr:-inreg completa a adancimii si balansarea madibulei pt modelajul grosimii
amprentei

Zona de IPP
-delimitare
-verificare functionala
-amprenta compresiva prin inchidere marginala pt obt unei bune etanseizari a protezei

Evaluarea caliatii tesuturilor de sprijin:calit si mobilitatea tesuturilor de suport


-tesut gros,fibros
-tesut subtire,fragil
-mobilitate mica,aderent/mare,flotant,balant

CP MANDIBULAR
Particularitati:
-zona de sprijin mai mica
-musculatura dislocanta
-prezenta limbii poate ingreuna amprentarea

Zone de despovarare:
-mijlocul crestei
-torus mandibular
-apofize genii
-creasta fibroasa
-tuberculi fibrosi

Vestibul frontal:
-ingust
-scurt cand creasta este rezorbita
-m orbicular ,fb orizontale

Frenul labial:
-mobilitate in plan vertical
52
Tubercul piriform:
-intotalitate inregistrat in amprenta ,de la prima amprenta
-consistenta osoasa sau fibroasa

Zona linguala centrala:


-apofize genii
-frenul lingual
-miscarea de modelaj a amp e protractia limbii

Zona linguala laterala,milohiodiana


Zona retromilohioidiana-modelajul ampin deglutitie

OBIECTIVELE AMPRENTARII
1 conservarea structurilor restante
2 retentia
3 stabilitate
4 sprijin sau suport
5 estetic
6 fonatorii
Conservarea structurilor dure restante

2 Retentia
Proteza rezista fortelor de desprindere data de gravitatie,alimente adezive,musculatura care
se contracta de la deshiderea gurii
Factorii care afecteaza retentia:
-anatomici –marimea si calitatea zonei de sprijin
-fiziologici-vascozitatea salivei
- fizici- adeziunea, coeziunea, tensiunea superficiala, capilaritatea,presiunea atmosferica.
-mecanici-retentivitatile, adezivi, camere de vid
-musculari-zona neutrala

Amprenta trebuie sa respecte insertia musculara a muschilor paraprotetici(buze,limba,obraji)


-aceste obiective tin de adaptarea marginilor,alegerea unui materialde amprenta
potrivit,antrenarea musculaturii in cursul modelajului amprenteisi inregistrarea spatiului
neutral, adica un raport corect al protezei cu buzele si obrajii,pe de o parte si limba pe
cealalta parte.

3 Stabilitatea
-capacitatea protezei de a rezista fortelor de desprindere din plan orizontal
53
-se manifesta prin reducerea deplasarilor la solicitarile functionale, in primul rand in
masticatie
Factorii care afecteaza stabilitatea:
-inaltimea crestei
-calitatea tesuturilor de suport,rezilient,balant
-calitatea amprentarii-stabila,fidela
-planul de ocluzie –trebuie sa fie paralel cu creasta
-montarea dd-ocluzia balansata
-conturul suprafetelor externe

4 Sprijinul
-acoperire max in limite functionale
-rezist la fortele vertiacale de masticatie ocluzale
-in fct de rezilienta mucoasei:-ampr compresiva-CP dure
- presiune minima- CP moi cu rezilienta mare
5 Estetic
-grosimea marginilor protezei
-rezolvarea problemelor de fizionomie-incepe din faza de amprentare si continua cu
montarea dintilorsi conformarea corecta a fetelor vestibulare
-amprenta trebuie sa conduca la o conformatie a marginilor protezei care sa restabileasca
armonia faciala,refacerea contururilor normale, a santurilor perinazake si peribucale

6Fonatorii
-rezolvarea unor probleme fonetice-rol redus prin conformarea grosimii marginilor
amprentei,alaturi de festonarea acestora
-rolul primordial il detine montarea dintilor(pozitie,dvo)
-menajarea spatiului functional al limbii

Concluzii
Amprenta preliminara-primara,anatomica, are ca obiectiv final transmiterea datelor cp
necesare confectionarii unei lunguri individuale care sa permita amprentarea finala cat mai
exacta si consecutiv realizarea unui model de lucru pe care sa se construiasca o proteza
stabila.
Trebuie sa rezolve integral sprijinul si partial problemele de stabilitate.Trebuie sa redea
integral zona de sprijin si materialul si tehnica folosite sa nu deformeze cp. Orice deformare
aparutai aceasta fazava fi perpetuatasi in stadiile ulterioare ,in final o proteza care va
solicita nefiziologic zona de sprijin
Ap poate rezolva numai unele din problemele legate de mentinere.Adeziune si mai putin
succiunea pt ca periferia cp nu poate fi amprentata exact cu o lingura universala.deci amp
prelim poate da numai unele indicatii asupra zonei de succiune
Uneori din cauza dificulatilor cp pe baza amprentei prelim se confect o prima ling indiv cu
care se ia o noua amp prelim care sa fie mai bine adaptata situatiei pac respectiv
Trebuie sa det pozitie de echilibru a elem paraprotetice,buze,limba obraji si sa aprecieze
corect volumul spatiului pasiv util pe care il va ocupa port indiv.

54
TEHNICI DE AMPRENTARE
-mucostatica/amprentare pasiva-ampr fara presiune,real o amp de acuratete fara a deforma
deloc tesuturile de suport ale protezei
-mucodinamica
-mucodinamica cu presiune slectiva
-cu gura deschisa
-cu gura inchisa

ETAPELE AMPRENTEI PRELIMINARII


1 pregatirea pacientului
2 alegerea si verificarea portamprentei(lingura individuala/standard)
3 alegerea mat de amprentare
4 folosirea unei tehnici de amprentare
5 indicatii pentru laborator in vederea confectionarii lingurii individuale

1 Pregatirea pacientului
-luarea amp se va face pe un camp protetic sanatos
-amprenta este conditionata de vindecarea plagilor postextractionale , a plagilor rezulatate
din mici inetrventiichirugicale si a evetualelor inflamatii

2 Alegerea si verificarea portamprentei


-amp prelim se ia cu o portamprenta numita lingura universala/standard
-lingurile universale sunt prefabricate,in seturi de marimi si forme diferite
-sunt realizate din metal,material plastic sau mixte
-sunt pline sau cu perforatii,asigurand sistemul de retentie al mat de amp
-daca sunt pline,retentia va fi asigurata prin indiguirea marginilor cu benzi adezice tip
leucoplast
-ling metalice au avantajulde a putea fi refolosite
-ling mat plastic,rasini acrilice,polistiren,composite,rasini policarbonate-pe forme si marimi-
au avantajul de a putea fi retusate pe margini prin slefuire pt o mai buna adaptare a cp.
-principala conditie a unei linguri universale este a cuprinde in totaliate supraf de sprijin a cp
-marimea lingurii la maxilar: sa se extinda vestibular pana la zonade mucoasa pasiv mobila
iar posterior sa ajunga pana la santul pterigomaxilar si sa depaseascalinia de reflexie a
valului palatin cu 1-2 mm
-marimea lingurii la mandibula: sa cuprinda creasta edentata,extinzandu-se vestibular pana
la muc pasiv-mobila,lingual pana lalinia oblica interna iar posterior sa cuprinda neaparat
cona tuberculului piriform pana la insertia lig pterigomandibular
-latimea lingurii sa fie in concordanta cu latimea maxilarului,pt aceasta creasta edentata
trebuie sa se plaseze in mijlocul jgheabului,iar intre peretii lingurii si zona de sprijin trebuie
sa existe un spatiu de 4-5 mm pt a sigura grosime suficienta mat de amp--marginile externe
sa se situeze in fundurile de sac vestibulare
-lungimea lingurii sa fie in concordanta cu lungimea arcadei
-L la maxilar:marginea posterioara va ajunge pana la santul pterigomax si valul palatin iar
marginea anterioara se va insinua in fundul de sac vestibular , la o dist de 4-5 mm fata de
versantul vestibular al crestei
-L la madibula:va fi cuprinsa intre insertia lig pterigo-mand si acelasi reper frontal
-se procedeaza astfel:?
55
1 se ia lingura si se introduce in cav bucala
2 la max lingura trebuie sa ajunga pana in fundul de sac vestibular si ca intindere sa cuprinda
linia Ah
3 la mand trebuie sa cuprinda 2/3 ant ale TP, sa incadreze crestele edentate, sa nu jeneze
contractia genioglosului,milohioidianului

ALEGEREA MATERIALULUI DE AMPRENTA SI A TEHNICII DE AMP.


-realizarea lingurii individuale:directe: stents/siliconmediu+chitos
-amp in vechile proteze:mat cu vascozitate lent progresiva/silicon mediu
-cp normale-proceduri rapide ,comode :alginate
-creste edentate si tuberozitati retentive: mat elastic
-cp cu mucoasa rezilienta,deformabila:mat cu vascozitate mica(alginat,gips)
-cp dur cu mucoasa subtire,deformabila-mat cu vasc crescuta(stents)

MATERIALE DE AMPRENTA –CALITATI

Fidelitatea
Capacitatea de a reproduce detalii cele mai fine ale cp.depinde de atat de consistenta initiala
si de hidrofilia mat ca si de marimea partic componente
Plasticitatea sau Fluiditatea
Capacitatea de a fi deformat si modelat sub actiunea unei presiuni minime, inregistrand
totusi toate detaliile morfologice ale campului protetic ,fara deformarea reliefului
acestora.depinde de consitenta initiala a mat si e invers proportionala cu manevrabilitatea
materialului.
Elasticitatea
Capacitatea mat de a permite dezinsertia amp de pe campuri protetice retentive.capacitatea
de a suporta astfel de deformari elastice este dependenta si de alti factori ca:
-gradul de retentivitate al cp
-grosimea mat de amp suspus deformarii
-timpul in care se face dezinsertia amp
-calitatea legaturii dintre mat de amp si portamp

Calitati primare
Rezistenta mecanica
-mat de amp trebuie sa fie suficient de rezistent incat sa nu se rupa la dezinsertia amp de pe
cp ,dar nici pe parcursul transportului, depozitarii sau turnarii modelului

Stabilitatea dimensionala
-mat de amp trebuie sa asigure reproducerea corecta a raporturilor dintre elem morfologice
-in conditii normale de temperatura si umiditate nu exista un mat stabil dpdv dimensional

Timpul de priza
-ar trebuie a poata fi adaptat fiecarei situatii clinice

Compatibilitatea cu mat de model


-in amp din hidrocoloizi nu se pot obtine modele din amalgam, din aliaje usor fuzibile sau
din metale depuse pe cale galvanica
56
-alginatele prin fosfatul trisodic inhiba priza gipsului de model

Calitati secundare
-miros si gust placut
-durata lunga de depozitare
-lipsa unor componenti toxici sau iritani
-sa nu necesite aparatura aferenta costisitoare
-manipulare simpla
-posibiliatea de dezinfectare a amp fara riscul de modificare a acuratetei
-un raport calitate/pret avantajos
-nu trebuie sa emane gaze atat pe parcursul prizei proprii si si al prizei mat de model

MATERIALE FOLOSITE IN AMPRENTA PRELIMINARA


-amprenta cu gips
-amprenta cu alginate
-amprenta cu siliconi
-amprenta cu mase termoplastice
-amprenta in vechile proteze

I Amprenta preliminara cu gips


-se incadreaza in categoria mat de amp rigide si e sulfat de calciu anhidru
-actual-pt amprenta finala a cp moi si in amp preliminara
! necesita indiguirea amprentei si pene distantatoare, impiedica refluarea in faringe si
medicatie antiemetica

Avantaje:
-permite obtinerea unei amp fidele a cp
-t de priza=3-5 min influentat invers proport de viteza si t de spatulare
-e un mat ieftin
-prezinta stabilitate dimensionala si volumetrica
-nu irita tesuturile moi

Dezavantaje:
-gust si miros dezagrabile
-necesita manualitate deosebita

II Amprenta cu alginate
-se subtituie cel mai mult celorlalte mat de amp prelim dat coeficientului de fluiditate
modulabil , a facilitatii in utilizare si pretului de cost ieftin
-totusi instabilitatea lor dimensionala ne obliga la turnare cat mai rapida a modelului
preliminar pt a nu fi inexat(8-30 min)
-hidrocoloizii ireversibili sunt mat de amp la baza carora stau sarurile de sodiu au potasiu
alginic + detalii in slide de ac alginic
-alginatele se prezinta sub forma de pulberi care prin amestecare cu apa dau nastere unui sol.
El se introduce in portamp apoi in cav bucala unde are loc reactia de gelificare

-compozitie:-alginat de potasiu
57
-sulaft de calciu-rol de activator
-fosfat trisodic-impiedica reactia de gelificare in timpul amestecarii
-fluoarura de sodiu-scade ph gel si previne aderenta amp de gips
-pamant diatomeic

Alginate-proprietati:
-rezistenta la compresiune
Conform specificatiilor ANSI-ADA trebuie a fie de minim 3500g/cm2 si depinde a
Depinde de cantitatea de apa si de timpul de malaxare
-deformarea permanenta
Normele ADA-sa fie de maxim 3% la cimprimarea mat timp de 30 sec.
Printr-o grosime a materialului de cel putin 3 mm, prin indepartarea amp de pe cp
intr-un sg timp si turnarea modelului in interval de 8 min se asigura reducerea
deformarii
-solubilitatea-sunt solubile in apa
-rezistenta la rupere: 350-600g/cm2
-vascozitatea: scade inv prop cu temp si ph-ul si creste cu concentratia

Alginate-indicatii:
-amp preliminara si partiala in edentatia partial intinsa
-amp preliminara in ET
-amp pt confectionarea modelelor de studiu in ortodontie
-amp document

! exist 2 variante dupa timpul de gelificare:


tip I –cu priza rapida
tip II –cu priza normala
! dupa destinatie:
A pt proteze unidentare
B pt arcade
C pt modele de studiu si portamprente individuale

AMPRENTA PRELIMINARA CU ALGINAT


Pregatirea pacientului:
-aranjarea in scaunul stomatologic
-explicarea pacientului in leg cu anumite atitudini pe care trebuie sa le aiba in sensul unor
miscari: supt,respiratie pe nas
-inainte de luarea amp e obligatorie toaleta cp cu jet de apa sau chiar prin stergere cu tampon
de tifon ,pt indepartarea salivei vascoase( o saliva aderenta da amp imprecise)
-dupa alegerea lingurii standard ,ea va fi facuta retentiva(daca nu e) prin tapetare cu
leucoplast pe margini si apoi va fi bine uscata
-alginatul se pregateste de consitenta vascoasa,nu fluida, spatulare energica si corecta tot
timpul contra peretilor bolului si pana la 1 min
58
-aplicarea pastei in lingura in cant optima cu o usoara depasire a marginilor lingurii apoi
supraf mat se va uda cu apa si se va netezi cu degetele apoi lingura se introduce in gura
-in anumite situatii clinice vom opri o cant de alginat si o vom aplica in zona/zonele
respective cu o spatula
-urmarea centrarea lingurii pe suprafata de sprijinsi spoi infundarea pana ce alginatul ajunge
complet in fundul de sac vestibular.manerul lingurii va fi fixat pe linia mediana
-infundarea lingurii prin presiuni alternative stg-dr si concomitentusoare tractiunispre
exteriorul obrazului,de partea in care are loc infundarea lingurii
-scopul:e de a elimina aerul din santul vestibular si de la niv palatului
-se fac miscari de modelare pt vestibul,pt zona posterioara(la maxilar-mimarea fluieratlui
,strangerea buzelor,tractiuni ale comisurilor inainte si in joc,tractiuni ale buzei sup direct in
jos –pt frenul buzei sup-masaje rotatorii pe obraz;nu se recomada descgiderea larga a gurii pt
ca apofiza coronoida intra in spatiu si va cobora lingura->amp incorecta si zona linguala –la
mand.
-odata termianta functionalizarea amp va fi mentinuta pe camp cu degetele opratorului fara a
exercita nici un fel de presiune. Va fi mentinuta 5 min pt priza si inca 2 min pt gelificarea
completa.
-tehnica presupune dozarea exacta a cant de alginat; cant mare->refluare
-se mai poate utiliza tehnica de infundare a lingurii incepand cu zona posterioara si
terminand cu reg frontala
-infundarea lingurii in reg frontala va fi insotita mereu de inepartarea si tractionarea buzei
inainte pt a permite eliminarea aerului acumulat si patrunderea mat pana in fundul de sac
vestibular iar excesul va reflua prin culoarul vestibularspre reg frontala.. tehnica are riscul
aparitiei bulelor de aer in palat sau incompleta amprentare a fundului de sac vestibulat
frontal.
-indepartarea amprentei se face cu o singura miscare in sens vertical,fara basculare antero-
posterioara sau tentative de rotatie a manerului pt a preveni modificarile dimensionale. Pt a
usura desprinderea mai intai se vor departa obrajii si buza apoi se vor face tractiuniprin
aplicarea degetelor pe merginea amp in reg pm si pe maner.

-verificarea amprentei:
amp asimetrica ->necentrarea lingurii
zone unde transpare linguta->mat prea fluid, presiune exagerata
margini subtiri balante de mat nesustinut
->alginate de spalare/reluare amp
-decontaminarea amp:spalare sub jet de apa +produse antibacteriene/antivirale/antifungice

III Amprenta cu siliconi

-de condensare/de aditie


Avantaje:
-nu au gust si miros neplacut
-rezistenta mecanica satisfacatoare
-priza rapida
-nu prezinta modificari dimensionale datorate sinerezei/imbibitie
-prin marirea frecventei spatularii se reduce viscozitatea
-insolubili in apa si solventi organici
59
Dezavantaje:
-imbatranirea si devalorizarea catalizatorului
-schimbare volumetrica importanta dupa priza materialului
-pret de cost ridicat in special s de aditie

Indicatii de utilizare:
-amp finala a cp et ep
-siliconii de aditie –amp inlay si punti adezive
-orice tip de microproteze conjuncte

Containdicatii:
-intoleranta sau alergii la dif compusi din ei
-confectionare mai mulet modele pe o amp
-cand se doreste realizarea unor modele deosebit de fidele cu multe detalii –s de condensare

!!! se vor folosi cand exista importante zone retentivepe zona de sprijin sau atunci cand sunt
diferente importante de depresibilitate ale tes de suport

Metode:
-amp in 2 timpi-2 consistente
-amp cu modelare functionala a marginilor
-amp definitiva in prot provizorie

IV Amprenta cu mat termoplastice (stents)


Sunt indicate in amp compresive ale cp dure. Ele se vor utiliza la arcada maxilara atunci in
resorbtia crestei este importanta si cand au disparut retentivitatile anatomice. Pt mandibula
se vor folosi la crestele edentate neretentive si fara modificarile mucoasei.
-sunt materiale rigide reversibile care la 50-70 grade sufera fen de plastifiere fara sa-si
modifice structura chimica.

Compozitie:rasini(colofoniu)/rasini de copal/ ceara de carnauba/acid stearic/ talc/coloranti

Avantaje:
-posibilitatea refacerii amp
-pret de cost redus
-buna stab dimensionala

Dezavantaje :
-trecerea amp de la temp cav orale la temp camerei ->contractie
-nu permite amp corecta a mucoasei orale

Indicatii :
60
-sub forma de portamp sau supraamp la proteza fixa
-mat in portamp sub forma de inel pt realizarea de microproteze
-corectii marginale al portamp individuale ale PT

V Amprenta preliminara in vechile proteze


-silicon de consistenta medie
-mat cu priza intarziata

!! Mat cu vascozitate lent progresiva


Tripla utilizare:preprotetica/protetica/postprotetica
Rasinile acrilice cu vascozitate lent progresiva permit conditionarea struct camp protetic al
ET
-sistem bicomponent:pulbere/lichid
Amprentare:
-se indeparteaza 1-2 mm acrilat infiltrat
-se aplica materialul , se modeleaza, se indeparteaza la 7-8 min
-pac va purta 24/48/72 ore

Indicatii:
-conditionarea campurilor protetice edentate total si rebazarea temporara (maxim 3 luni) a
protezelor mobile.cand se utilizeaza ca materiale de conditionare, nu trebuie mentinute>72
ore
-amp finala a cp et si a despicaturilor palatine
-compresii hemostatice
-amp pt remodelarea marginilor protezelor mobile in scopul extinderii acestora si perfectarii
inchiderii marginale
-postextractional in pp
-proteze vechi de rezerva

Indicatii pt laborator in vederea confectionarii lingurii individuala


-conditia pt adoptarea acestei conduite este realizarea unei amp prelim foarte bine
functionalizata, pt a se pune cu usurinta in evidenta jocul formatiunilor mobile de la periferia
campului protetic . in felul acesta, pe modelul prelim tehnicianul dentar experimentat se va
putea orienta cu usurinta trasand in lab limitelei supraf de sprijin,economisim timp in
cabinet.
Delimitarea conturului marginal pe amprenta prelim. Ea se face cu ajutorul unui creion
chimic.

Modelul preliminar
-dupa trasarea limitelor,amprenta se trimite la lab impreuna cu fisa, pe care mai notam
indicatiile ce le consideram necesare.
-se poate nota materialul din care se confectioneaza lingurile individuale,pozitia manerului
lingurii si butonilor de presiune ,realizarea lor la distanta de model sau in contact,folieri pe
model ,in anumite zone ,gravare la zona Ah sau lingual central
-din cab stomatologic se primeste amprenta preliminara realizata in alginat cu ajutorul ling
universale.. Aceasta se spala, se dezinfecteaza si se toarna modelul.
61
AMPRENTA II curs 6

Obiectivul major:inregistrarea struct orale, intr-o pozitie fiziologica, pt realizarea bazei


protezei, care sa raspunda obiectivelor protezarii.

Conceptia clinicii de protetica in amp ET:


-scop/obiective
-principii
-etape
-particularitati
-tehnici speciale

Scop:inregistrarea struct orale aflate in relatie cu protezele pt realizarea bazei protezei.

Obiective:
-inregistrarea cat mai functionala (fara a deforma structurile orale/in limite functionale ale
cp)->profilaxie/functionalitate
-asigurarea conditiilor de echilibru pt viitoarele proteze:mentinere/sprijin/stabilitate

Principii:
-este o met de amp muco-dinamica
-presupune cel putin 2 etape
-este bazata pe examen clinic
-urmareste atingerea obiectivelor protezarii-mentinere,succiune
-ca importanta in amp:lingura/material/tehnica

Etape:
clinice:
-amp preliminara
-adaptarea lingurii individuale
-amp finala(inchiderea marginala)

tehnice:
-realizarea modelului si a lingurii individuale
-realizarea modelului final

Etapa 1: Amprentarea preliminara


Scop:inregistrarea struct orale de suport in vederea realizarii portamp individuale
Obiective:inreg supraf de sprijin fara deformarea struct orale+obtinerea a cat mai multe
informatii despre periferie(zona de succiune)
Particularitati:este amp anatomica
Materiale:portamp universala+material
Tehnica:cu miscari minime +trasarea limitelor cp pe amp
Scop-realizarea lingurii individuale
62
Aspecte particulare: limite imprecise al cp/zone retentive/bolta adanca/zone
deformabile/purtator de proteze

Confectionarea modelului preliminar


-gips obisnuit/consistenta smatanoasa
-turnarea modelului /soclu 1-1,5 cm
-scop-realizarea lingurii individuale

Lingura individuala-aspecte tehnice:


-confectionarea pe model preliminar/nr linguri 1-2
-materiale:acrilat,placa de baza-utilizare dupa 24 h/materiala fotopolim-dupa 5-6 min
-elem componete/raporturi cu struct orale

Realizarea portamp individuale:


--pregatirea model :soclare,trasare limite cp
--material
--caracteristici:
-elem componente
-raportul cu struct orale
-dimenisiuni: L/grosime margini
-rol

Amprentarea finala
-scop
-obiective
-etape,materiale,tehnica
-aspecte particulare

Scop:obtinerea unui model al cp –functional/de lucru,in vederea realizarii bazei protezei

Obiective:
-inregistrarea functionala atat a zonei de sprijin cat si cea a celei de succiune
-inregistrarea funstionala a struct orale:
modelare marginala cat mai functionala (pt echilibru,aspect functional)
presiuni uniforme(raportul lingurii,mat,pr)
-atingerea obiectivelor protezarii:
echilibru:sprijin,mentinere,stabilitate(cuprindere maxima a c p dar in limite functionale)

Etape amp finala:


1-adaptarea lingurii individuale in limite cp
2-perfectarea marginala(inchiderea la zonele cheie)
3-amprentarea finala/functionala
4-aspecte particulare

1 Adaptarea lingurii individuale maxilare:


-scop/obiective
63
-tehnica:ex clinic/corectare/verificare(teste herbst)
Examenul clinic al cp maxilar->adaptare->verificare
-Zonele examinate/adaptare:
sp retrozigomatic:adancime/latime
sp vestibular lateral: formatiuni ,limite
sp labial:formatiuni,limite
limita distala:formatiuni,limite
-Metoda-inspectie:evidentiere,marcare,mobilizarea periferiei
-Verificare:teste herbst
Raporturile lingurii cu structurile orale
Baza/Struct de suport
-raport intim
-la distanta ( de zonele deformabile)->sprijin pe zone nedeformabile=>despovarare
Margini /Struct periprotetice:
-ca limite:la niv zonei de reflexie/mai scurte
- ca raport: lejer/strans (obtinut prin gravare)
Struct paraprotetice :
-raport arbitrar
-raport functional stabilit prin amp

2 Perfectarea marginala/Inchidere marginala


Zona Ah :
-gravare model preliminar
-inchidere marginala cu mat termoplastice
-gravare model de lucru
Pungile Eisenring
Alte zone
Verificarea succiunii =>creare orificii in baza lingurii

3 Pregatirea lingurii si amprentarea finala


-crearea orificiilor
-delimitarea distala
-pregatire si aplic mat
-amp pr-zisa

1 Adaptarea lingurii individuale la mandibula


Metode:inspectie si palpare
Caracteristici morfo-functionale
Evaluarea raportului lingurii cu struct orale
Tehnica de adaptare
Verificarea adaptarii lingurii mand cu teste herbst
Inchiderea la zonele cheie:
-zona tubercului piriform
-zona linguala centrala
-zona vestibulara frontala
-partic morfofunct/aspecte clinico practice/alternative

64
Criterii pentru alegerea mat de amprenta
-vascozitate /caliate mucoasa
-fidelitatea inregistrarii/aspectul suprafetei de inreg
-friabiliatatea mat in grosimi reduse
-gradul de elasticitate la priza finala /zone retentive
-timpul de priza sau de plasticitate/modelarea
-stabilitatea volumetrica/turnarea modelului
-gust,miros/senzatii neplacute
-manipulare,posibilitati de verificare si corectare

Clasificarea materialelor
POGIOLI-apectul dupa priza:
-rigide
-semirigide
-elastice=>zone retentive/neretentive
ENE,POPOVICI dupa vascozitate
-redusa
-medie
-crescuta
-lent progresiva=>aspectul mucoasei fixe/al limitelor campului protetic
-dupa timpul de plasticitate:scurt/mediu/prelungit

Clasificare dupa calitatea mucoasei


Maxilar:pasta zoe/ghips
Mandibula:pasta ZOE/mat bucoplastic
Campuri dure:mat termoplastice/elastomeri:siliconi,polisulfide,polieteri

Materiale utilizate in ampr mand


Marginal cu vascozitate mai crescuta:
-mat termoplastice
-bucoplastice
-elastomeri
La nivelul suprafetei de sprijin,vascozitate mai redusa:fluide/consist medie

Amprentarea finala mandibulara:


-materiale/miscari/resiuni
-controlul amprentarii
-situatii clinice deosebite

Miscarile de modelaj –inregistrarea jocului dinamic functional al periferiei


-modelajul marginal:lingura.material/miscari
-tipul de miscari/avantaje:comandate de medic/efectuate de medic/automatizate
-amploarea miscarilor

Presiunile exercitate in amprentare:


-presiuni arbitrare-digitale:-reduse-sectorial/total
65
-crescute-sectorial/total
-presiuni functionale-inregistrarea cu linguri cu valuri de ocluzie in RIM(DVO,RC)

Timpii apmrentarii/controlul amprentei


I-sprijin/adeziune
II-inchidere marginala
III-tonicitate musculara/fizionomie/fonatie

Amprentarea functionala/materiale
-amp cu ZOE
-amp cu elastomeri
-amp cu mat bucoplastice/reziliente
-aspecte clinice particulare

Amprenta cu paste ZOE


Indicatii
Contraindicatii
Particularitati tehnice
Avantaje/dezavantaje
-sunt materiale de electie pt edentatul total
-sunt aderente, dau toate detaliile
-sunt fluide,pot fi repuse pe cp si completate

Amprenta cu elastomeri
-in depistarea zonelor de suprapresiune det de:proteze,linguri indivuduale
-in amp finale pt inregistrarea marginala/a suprafetei de suport/pt zona neutrala
-particularitati diferite: vascozitate, t de priza
-particularitati in adaptarea lingurilor
-elastomeri de consistenta medie /redusa-mand/max
-margini/supraf int/externa

Met de amp derivate din metodele traditionale/metode speciale


-tratam preprotetice:interventii chirurgicale/conditionarea struct orale
-verificarea lungurii:examinare/materiale de depistare a presiunilor excesive
-ca raport cu struct orale:distantate
-ca materiale

Interventii chirugicale pe os:


indicatii:
-zone proeminente:exostoze,torus,LOI,apofize genii,tuberozitati,tuberculi mentali.zone
retentive
-rezorbtii severe
-zone fibroase
-creasta ascutita
-formatiuni tumorale
Alternative in rezorbtiile severe ale crestei:
-interventii chirugicale pe struct osoase/din periferie
66
-inaltarea/reconstructia crestei/aplicarea de implante
-tehnici speciale de realizare a protezelor

Interventii pe mucoasa: chirug sau nechirurgicale


Mucoasa cu aspect normal:
-prezenta in periferie a unor formatiuni cu insertie inalta=frenuri
Mucoasa cu aspect modificat:
-subtire,sensibila-in afect generale/hiposialie
-inflamata-tratament antimicrobian,agenti de conditionare
-tasata,deformata-suprimarea protezelor, agenti de conditionare
-cu hiperplazie:-tratam antimicrobian/agenti de conditionare/trat chirugical

Conditionarea tisulara
-revenirea/repozitionarea struct moi:mucoasa,muschi
-repozitionare intermaxilara,ATM(ca dvo,rc)
-sanatatea struct moi prin tratament antimicrobian/antifungic
-restabilirea ocluzala si a RIM:dureremusculara,ATM,aspect estetic

Agenti de conditionare:
Acrilate moi/mat de captusire moi,reziliente:
-mat cu priza lent progresiva
-pulbere/lichid
-plasticitate prelungita/elasticitate
Siliconi
-elasticitate
-in conditionarea tisulara/reducereaa presiunilor asupra implantelor/amp functionala
-tehnica: aplicarae in proteza/eliminare zone in exces/aplicare modelare functionala

Amprenta de despovarare sectoriala:


-marcarea zonei /distantare
-perforarea lingurii
-timp I de amp –cu pasta ZOE
-eliberarea zonei deformate
-timp II-ampr de spalare cu siliconi fluizi

Modificari ale tehnicii de amp


Aspecte functionale:
-amp finala cu ZOE si Adheseal
-modelarea versantelor externe cu mat bucoplatice
-inreg zonei neutrale
-amp functionala cu acrilate moi si elastomeri fluizi
-nu ZOE la pc cu hiposialie /supraf neteda,lucioasa

Amp cu mat ceroase/bucoplastice


67
-avantaje/dezavantaje
-tehnica:utilizare pt perfectare marginala/inregistrarea marginala si a zonei de
suport/automodelare

Greseli de amprentare:
-aparitia lingurii prin mat de amp
-lipsa mat de amp/goluri(aer)
-margini nesustinute de lingura/subtiri
-suprafata nemodelata/incompleta
-margini nemodelate/incomplete

CURS 9 Articulatoarele in confectionarea protezelor totale

Definitie : articulatorul este un dispozitiv mechanic care reproduce cinematica articulatiei


temporomandibulare si prezinta doua brate la care pot fi montatea modelele maxilar si
mandibular pt a simula miscarile mandibulei.

Conditii minime pt articulator in confectionarea protezei totale


-sa reproduca corect relatia orizontala si verticala a modelelor
-sa aiba un pin incizal ajustabil si calibrat
-sa permita preluarea inregistrarilor realizare cu un arc facial de transfer
-sa ofere posibilitatea efectuarii miscarilor de deschidere-inchidere prin miscarea in jurul
axei balama terminale;
-sa permita executarea de miscari de propulsie si lateralitate

Concepte ocluzale in edentatia totala


-principiul conducerii canine
-principiul functiei de grup
-principiul articularii balansate
-principiul articularii lingualizate

Cvintetul Hanau-cei 5 factori care afecteaza echilibrul ocluzal


-inclinarea ghidajului condilian
-inclinarea ghidajului incizal
-inclinarea planului de ocluzie
-adancimea curbei de compensare
-inaltimea cuspizilor

Articularea balansata(ocluzia balansata)


-contactul ocluzal bilateral,simultan,anterior si posterior al dintilor in pozitii centrice si
excentrice

Articularea lingualizata(ocluzia lingualizata)


68
-ocluzia suprafetelor la care cuspizii palatinali maxilari articuleaza cu suprafetele ocluzale
mandibulare in pozitii mandibulare centrice si excentrice(lucratoare si nelucratoare)

Directia si amplitudinea miscarilor mandibulare


-sunt influentate local de trei determinanti:
a) determinantul posterior: cele doua ATM
b) determinantul mijlociu: muschii mobilizatori ai mandibulei si arcadele dentare in zona
laterala
c) determinantul anterior: arcadele dentare in zona anterioara(frontala)

Caracteristici ale determinantului posterior pe care le putem regla la articulator


-traiectoria condiliana sagitala(SCI=sagittal condylar inclination)
-traiectoria condiliana transversala(TCI=transerval condylar inclination=unchi Bennett)
-distanta intercondiliana

Modificarile ATM la edentatul total


-compresiunea articulatiei prin absenta suportului oferit de arcadele dentare cu posibile
crepitatii,durere,rezilienta articulara diminuata
-discul articular-subtiat pana la perforatie,cu ingustarea spatiului atricular
-elongarea ligamentelor discale
-dislocare anterioara a discului-cracmente la deschiderea gurii
-modificari degenerative osoase:aplatizari,neregularitati ale conturului cortical,chisturi
subcondrale,excrescente osteofitice etc
-aplatizarea traiectoriei condiliene

Posibilitati de deplasare mandibulara si condiliana


Protruzie=deplasare anterioara a mandibulei,condilul coboara pe panta articulara
Retruzie=deplasarea inapoi a mandibulei,condilul revine catre pozitia superioara in
articulatie,pe un traseu curb ,situat mai jos decat cel protruziv
Transtruzie=translatie laterala totala sau side shift (miscare Bennett), atat pt mandibula cat si
pentru condil
Mediotruzie=capacitatile de deplasare ale condilului orbitant ( nelucrator)-deplasare laterala
(catre linia mediana) ,in jos si inainte
Laterotruzie=capacitatile de deplasare ale condilului lucrator-miscare laterala,opusa liniei
mediene,a condilului pivotant(lucrator),cu posibile componente anterioare, posterioare,
superioare, inferioare
Surtruzie=deplasare condiliana in sus din pozitia sa centrica
Detruzie=deplasare condiliana in jos din pozitia centrica
Variante:
Resurtruzie=deplasare condiliana in sus si inapoi din pozitia centrica
Redetruzie=deplasare condiliana in jos si inapoi din pozitia centrica

69
!! Pozitia condililor la pacientii ET cu PT indepartate de pe campul protetic si maxilarele
apropiate cat mai mult posibil
Masuratori ale spatiilor articulare
Spatii articulare posterioare si superioare mai mici-condilii in pozitie patologica
posterioara si superioara

Definitia RC
1977-Relatia mandibulara care exista atunci cand condilii sunt in pozitia nefortata cea mai
posterioara in fosa glenoida la orice grad de separatie intermaxilara de la care se pot face
miscari laterale
1987-2005 Relatia maxilo-mandibulara in care condilii articuleaza cu portiunea avasculara
cea mai subtire a discurilor lor in pozitie antero-superioara pe panta posterioara a eminentei
articulare

Modificari ale functiei musculare la edentatul total


-determinantul muscular isi modifica contractia(SNC nu mai primeste informatii de la
mecanoreceptorii parodontali ci de la receptorii mucoasei ,limbii si periostului)
-mecanismele de reglare de la nivelul SNC se modifica-scade eficienta de coordonare a
musculaturii
-miscarile mandibulei sunt mai libere prin disparitia arcadelor naturale si vor fi determinate
de o noua engrama odata cu aplicarea noilor proteze

Factorii de care depind miscarile mandibulare la ET protezat


-determinantul posterior(pozitia condilului in RC, inclinarea pantei articulare, unghiul
Bennett, distanta intercondiliana )
-relatiile intermaxilare stabilite de noile proteze ( DVO,SIF,RC)
-relatiile ocluzale stabilite de noile proteze( raportul IM-RC, inclinarea PO,curbe de
compensare,morfologie ocluzala)
-pozitionarea dintilor in culoarul neutral de echilibru muscular (labio-genio-lingual)
-stabilitatea generala a protezelor

Determinantul posterior in miscarea de deschidere a gurii


-miscarea de rotatie pura in plan sagital: axul acestei miscari este ABT;miscarea de rotatie
pura se mentine pana la o deschidere de circa 12 grade a deplasarii unghiulare,corespunzator
unei excursii de 15-20 mm a punctului interincisiv inferior
-asocierea rotatie translatie pana la deschiderea maxima a gurii: lig temporomandibular
ajunge la lungimea sa maxima la aproximativ 15-20 mm de deschidere a gurii,moment in
care se initiaza o translatie anterioara a rotatiei condilului

Determinantul posterior in miscarea de propulsie a mandibulei


-traiectoria condiliana in propulsie este determinata de inclinarea pantei tuberculului
articular
-ghidajul condilian sagital este traiectoria medie urmata de condil in timpul deplasarii
anterioare din pozitia de RC, cand este pricit in plan sagital.
-valoarea unghiului ghidajului condilian sagital (SCI) este raporata la un plan orizontal de
referinta

70
Determinantul anterior in miscarea de propulsie
Fenomenul Christensen=spatiul care apare intre suprafetele ocluzale antagoniste in timpul
protruziei mandibulare
-reglarea SCI cu ajutorul unei inregistrari statice protruzive
-adancimea curbei de compensare in functie de ghidajul condilian sagital (SCI)
-SCI abrupt:curba Spee compensatoare/aplatizata

Determinantul posterior in miscarea de lateralitate


a)deplasarea condilului nelucrator (orbitant)
-decalajul lateral imediat(immediate side shift)-translatie mediana intr-un interval de 0-4mm;
-decalajul sagital progresiv (progressive side shift)-traseu spre anterior,inferior si medial (7-
12grade)
-unghiul Bennett-unghiul format in plan orizontal intre traseul descris de condilul ortitant si
planul sagital
b)deplasarea condilului lucrator-rotatie in jurul unui ax vertical si cncomitent translatie spre
lateral:miscarea Bennett

Caracteristicile miscarii Bennett


-marime
-timing
-directie-deplasarea intr-un con de 60 grade (conul lui Guichet),cu varful in axa de rotatie

Unghiul Fisher=unghiul format de traseele condiliene protruziv si mediotruziv privite in plan


sagital

Clasificarea articulatoarelor
Clasa I :instrumente simple,capabile sa accepte o singura inregistrare statica ,e posibila
miscarea verticala
Clasa II: instrumente care permit atat miscarea orizontala cat si miscarea verticala,dar nu
orienteaza miscarea fata de ABT a pacientului cu ajutorul unui arc facial de transfer
Clasa III: articulatoare partial programabile(semiadaptabile)
-instrumente care simuleaza traiectoriile condiliene prin utilizarea unor echivalenti
mecanici(medii sau ajustabili) pentru intreaga miscare sau pentru o parte a ei. Aceste
instrumente permit orientarea modelelor fata de ABT a pacientului cu ajutorul unui arc facial
de transfer si pot fi intrumentate arcon sau non-arcon
Clasa IV-articulatoare total programabile (adapatabile)
-instrumente care accepta inregistrari dinamice tridimensioanle si permit orientarea
modelelor fata de Atm cu ajutorul unui arc facial de transfer

Exemple:
Clasa I-ocluzorul

Clasa IIA- permit miscarea excentrica bazata de valori medii


-articulatorul Gysi Simplex(1914)
71
Clasa IIB-permit miscarea excentrica bazata pe teoria miscarii arbitrare
-intrumentul maxilo-mandibular conceput de Monson(1918)

Clasa IIC-permit miscarea excentrica bazata pe inregistrari “gravate” obtinute la pac


-articulatorul House(1927)

Clasa IIIA-instrumentele din aceasta clasa accepta o inregistrare statica protruziva si


utilizeaza echivalenti medii pt restul miscarii
-articulatorul Hanau-H(1923)
-articulatorul Dentatus (1944)
-articulatorul Arcon (Bergstrom, 1950)
-articulatorul non-Arcon

Clasa IIIB-intrumentele din aceasta clasa accepta inregistrari statice de lateralitate si


propulsie ,fiind concepute pt a simula miscarile clinice cele mai semnificative ale
mandibulei ,in timp ce alte traiectorii condiliene sunt contruite la valori medii
-articulatorul Trubyte(Gysi,1926)
-articulatorul Ney( De Pietri,1960)
-articulatorul Whip-Mix

Clasa IVA-forma camelor care reprezinta traiectoriile condiliene se realizeaza prin utilizarea
unor inregistrari intraorale functionale
-se realizeaza o inregistrare intraorala in acrilat autopolimerizabil cu ajutorul unor butoni
(inregistrare “stereografica”)
-inregistrarea stereografica este apoi lasata pe articulator si utilizata pt a modela fosele in
acrilat autopolimerizabil

Clasa IVB-intrumente care au pante condiliene care pot fi reglate unghiular si


individualizate ,fie prin alegere dintr-o varietate de curbe sau prin modificare ,fie ambele

Caracteristici ale articulatorului virtual


-capabil sa contruiasca cinematic designul protezei
-capabil sa simuleze miscarile mandibulei
-prevazut cu software care creaza automat aranjamentul optim al dintilor si ocluzia,dupa ce
medicul a ales dintii si schema ocluzala
-capabil sa deplaseze suprafetele ocluzale digitalizate in acord cu aceste miscari
-capabil sa realizeze ajustarea ocluzala virtuala pentru un model digital al protezelor totale

Etape clinice pentru montarea modelelor in articulator


-inregistrarea cu arc facial a pozitiei modelului maxilar (pentru montarea modelului
maxilar);
-inregistrarea RC(pentru montarea modelului mandibular);
-inregistrarea pozitiilor excentrice:
a)inregistrarea interocluzala protruziva(pt reglarea ghidajelor condiliene);
b)inregistrarile interocluzale laterale(pt reglarea unghiurilor Bennett)
72
Arcul facial mediu-elemente componente
-o rama in forma de U
-doua tije condiliene cu olive pentru CAE
-o piesa intraorala :”furculita “ocluzala
-o piesa articulata pt fixarea inregistrarii
-un element de sprijin pe piramida nazala

FH-orizontala de la Frankfurt:
-planul care uneste marginea superioara a conductului auditiv extern cu marginea
infraorbitala
-articulatoarele care folosesc FH ca plan de referinta:SAM,Hanau,Dentatus,Whip-Mix,
Denar Mark II, KaVo

NHP:natural head position ofera planul orizontal estetic de referinta


-pozitia naturala a capului este o orientare standardizata si reproductibila a capului in
spatiu ,atunci cand ochii focuseaza un punct situate la distanta ,la nivelul ochilor ,ceea ce
inseamna ca axa vizuala este orizontala.se obtine astfel o linie de referinta extracraniala.
Inclinarea FH este diferita de inclinarea orizontalei extracraniale adevarate.

Planul Camper
-planul care uneste marginea inferioara a aripii nasului cu tragusul (ala-tragus)
-articulator:Stratos,KaVo(KaVo poate folosi atat FH cat si Camper –se roteste indicatorul
arcului facial pt punctul de referinta anterior)

Inregistrarea cu arc facial a pozitiei maxilarului fata de ABT


Inregistrarea RC

Inregistrarea interocluzala protruziva


In propulsie moderata(5mm) se inregistreaza gradul de separare al bordurilor de ocluzie in
zona posterioara,care depinde de panta descendenta a tuberculului articular

Inregistrarea interocluzala statica de lateralitate


-pt programarea unghiului Bennett este necesara inregistrarea miscarii de lataralitate pe
partea nelucratoare
- inregistrarea laterala dreapta serveste la reglarea unghiului Bennett pe partea stanga si
invers

Tehnica de montare a machetelor dupa prof Slavicek


-incisivii inferiori sunt montati conform cu regula tangenta a lui Page, respectand
compensarile dento-alveolare ale variatelor tipologii scheletale
-PO trece prin gaura mandibulara si fanta labiala ,coresounzator unei pozitii medii de dentat
-functia laterala are ghidaj lateral secvential cu dominanta canina

73
Regula tangenta a lui Page: axa lunga a incisivului mandibular formeaza un unghi drept cu
raza de rotatie a arcului de inchidere

Exemple subiecte lucrare

1.Atitudinile terapeutice la edentatii totali peste 60-65 ani.


TINERI (40-50 ani) IN VARSTA (>60 ani)
-aspect CP favorabil -nefavorabila – modificari ale sts orale,
-obiectiv: estetica, diminuarea resorbtiei modificari fiziologice, suprapuse
osoase -obiective:  adaptare, estetica
-adaptare rapida cu proteza -adaptare dificila cu proteza
-status general+ reactie buna -status general afectat/ reactie redusa
-accepta greu proteza mobila -interventii chiar mai reduse
Proteza imediata pe implanturi (PF/mobila Proteza conventionala/ supraprotezare pe dd
pe impanturi, All on four, Fost&Fix) mat
Alternative mobile pe implanturi

2.Factorii implicati in stabilitatea protezei totale.


Stabilitatea reprezinta impiedicarea tendintelor de deplasare orizontala a protezelor prin:
1.folosirea retentivitatilor antomice ce cuprind crestele edentate in intregime impiedicand
deplsarea sagitala si transversala a protezei:
-inaltimea crestelor
-tuberozitatea si tuberculul piriform
-consistenta lor
-decalajul intre creste
-miscarile mandibulare
-raportul cu musculatura
2.dispunerea bazei protezei cu dinti artificiali in zona de echilibru intre grupele musculare --
> zona neutrala
3.conincidenta dintre RC si IM

3.Cum si pentru ce se traseaza pentru amprenta preliminara maxilara, limitele CP la


nivelul limitei distale?
Delimitarea zonei AH este esentiala pentru mentinere si stabilitate iar trasarea ei se va face:
1.palparea santurilor retrotuberozitare stang si drept si insemnarea lor cu creion chimic cu o
linie cu convexitatea posterior
2.identificarea foveelor palatine si trasarea unei linii cu convexitatea posterior in spatele lor
3.unirea acestor linii cu 2 linii cu convexitatea anterioara  forma de acolada a limitei
distale
4.verificarea trasarii se face cu manevra Valsalva de coborare a valului palatin.

4.Aratati prin ce se caracterizeaza amprenta preliminara cu alginat corecta si cum se


traseaza pe ea limitele CP.
Trasarea limitelor lingurii individuale
1.se va face fie pe modelul preliminar
2.se va face pe amprenta pentru a imprima pe model
74
Cel mai bine se va trasa pe amprenta pt a evita o sedinta in plus.
La maxilar se vor insemna:
-pozitia foveelor palatine si se traverseaza inapoia lor o linie curba cu convexitatea posterior
-tot asa se traseaza santurile retrotuberozitare
-aceste 3 lini ise unesc cu 2 linii cu convexitate anterioara si se va contura limita posterioara
-limita V a lingurii va fi trasata la 1mm in interiorul punctului de maxima convexitate al
marginii amprentei cu ocolirea frenului labial superior, bride laterale si al procesului
zigomato-alveolar
La mandibula se vor trasa:
-linia mediana in zona linguala centrala luand ca reper frenul lingual
-se marcheaza marginea linguala de-o parte si de alta a liniei mediane pe o distanta de 3cm
pe convexitatea maxima a marginii amprentei in zona linguala centrala
-din punctele de terminare ale acestei linii se duc 2 perpendiculare pe muchia crestei
edentate
-din aceste puncte se traseaza directia crestei edentate pana la tuberculul piriform
-de la punctele de terminare ale zonei linguale centrale se duc linii paralele cu mijlocul
crestei catre distal. Aceste linii traverseaza tuberculul piriform dinspre lingual catre V la
unirea 2/3 ant cu 1/3 post
-limita vestibulara a lingurii se situeaza la 1mm spre interiorul amprentei fata de
convexitatea maxima a marginii vestibulare a amprentei

5.Cum se stabileste si la ce serveste DVR. Greseli posibile.


DVR= distanta dintre 2 puncte, unul pe maxilar si celalalt pe mandibula, cand musculatura
este intr-o stare de tonus (echilibru muscular)
Scopul etapei= Restabilirea DVO prin contactul functional al arcadelor artificiale
antagoniste (consecinte estetice, functionale si in echilibrul protezelor)
Metode functionale de determinare a DVR
1.metoda linguritei de apa a lui Smits, in care pacientul tine in gura o cantitate mica de apa si
sta cu ochii inchisi si buzele relaxate, in contact lejer si se masoara distanta Sn-Gn
2.masurarea imediat dupa deglutitie
3.masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin diverse metode
4.masurarea la sfarsitul unei conversatii prelungite
5.prin surprindere
6.dupa aspectul estetic
7.masurarea dupa pronuntarea prelungita a bilabialelor (p,b,m) (EMMA, om, pom)
Stabilirea practica a DVO
Se face in baza valorii deduse din DVR pe baza sablonului mandibular caruia i se poate
adauga sau indeparta de pe suprafata ocluzala ceara, astfel se obtine DVO pe baza unei
singure metode functionale. Este necesara reevaluarea si verificarea DVO si prin alte metode
functionale datorita multitudinii de factori care pot influenta starea de tonus muscular.
Subevaluarea
Clinic:
-aspect imabranit:
-santuri perioarale accentuate
-rosul buzei diminuat/ absent
-comisurile coborate
-buzele proemina anterior
75
-etajul inferior micsorat
-menton proeminent
-dintii au vizibilitate redusa
-dureri ale musculaturii coboratoare in timpul/ dupa mese
-interpunerea limbii intre arcade
-SIF este marit
Subevaluarea este mai bine tolerata de structurile ADM, nemultumitor fiind doar aspectul
imbatranit al fetei.
Revenirea la DVO corecta- treptat, in etape, la intervale de 6 luni-1an, cu inaltari minime de
1-2mm
La diferente mai mari, de 6-8mm, in noua protezare, se realizeaza mai intai proteza ce
prezinta deficiente mai grave, si apoi, la 6 luni-1n cealalta proteza
Supraevaluarea
Este o greaseala grava in protezarea totala cu consecinte negative asupra structurilor orale,
estetic si echilibrul protezelor.
Clinic:
-aspectul estetic neplacut caracterizat de structurile moi faciale intinse cu contractia spastica
a mm barbiei, cu aspect de facies crispat
-fanta bucala ramane intredeschisa
-buzele se ating printr-un efort suplimentar
-vizibilitate crescuta a dintilor
-dintii sunt aproape permanent in contact
-absenta spatiilor functionale cu prezenta zgomotului de castagniete prin ciocnirea dintilor
intre ei
-oboseala musculara mai ales la nivelul musculaturii ridicatoare prin strangerea continua a
dintilor
-dureri la nivelul crestelor si articulatiei
Ca urmare apare disconfortul permanent, pacientii nu se pot adapta cu protezele cu aparitia
resorbtia crestelor accentuata, ducand la instabilitatea protezelor.
6.Spatiul retrozigomatic. Limite, caracteristici anatomice si functionale, examinare.
Sau punga lui Eisenring este delimitata:
-anterior: apofiza zigoamtico-alveolara
-posterior: santul pterigo-maxilar
-vestibular: mm buccinator
Punerea in evidenta:
1.se deschide gura moderat
2.devierea mandibulei de partea examinata
3.balansarea mandibulei de partea opusa care va permite aprecierea latimii acestui spatiu
Caracteristici anatomice si functionale:
-este dat de insertia superioara a mm.buccinator
-fundul de sac mai adanc si mai lat, spatiul largindu-se cand mandibula face miscari de
lateralitate pe aceeasi parte si odata cu atrofia crestei
-la deschiderea gurii e prezenta la acest nivel apofiza coronoida
-pentru o buna mentinere a protezei tot spatiul trebuie sa fie ocupat de grosimea protezei
-in amprentare se va realiza amprentarea functionala a zonei prin balansarea mandibulei
dintr-o parte in alta

76
7.Evolutia elementelor anatomice din periferia CP maxilar in edentatia totala.
Fren labial- apropierea de mijlocul crestei, prin resorbtia acesteia
Bridele canine- aproierea de mijlocul crestei, prin resorbtia acesteia
Plica ligamentului pterigomandibular, prezenta in santul pterigomaxilar, se apropie de polul
inferior al tuberozitatii prin resorbtia acentuata
Aspectul mucoasei pasiv mobile se reduce trepatat ca intindere, putand ajunge din banda in
linie de trecere intre mucoasa fixa si cea mobila
Aspectul mucoasei mobile, poate fi hiperplazica, muscata, cicatriciala
Insertiile musculare se apropie de mijlocul crestei, prin resorbtia acesteia

8.Aratati care este si cum se explica gradul de dificultate al protezei totale, in raport cu
relatiile intermaxilare.
Clasa I ca relatie scheletala poate apartine- cls I, II, III,IV ca dificultate a protezarii
Clasa II scheletala cls III,IV ca dificulate
Clasa III scheletala cls III, IV ca dificultate
Relatiile intermaxilare sunt in functie de raportu scheletatl (initial) si evolutia edentatie
totale (resorbtia crestelor cu sens diferit)

9.Care sunt elementele CP maxilar, care pot necesita despovarare in amprentare.


-Rafeul median
-papila incisva
-torusul palatin
-gaura incisiva
-creasta frontala balanta
-elemente fibroase (creasta, tuberozitati)

10.In ce consta pregatirea pacientului edentat total, in vederea determinarii DVO.


Pregatirea pacientul consta in:
1.suprimarea protezelor vechi cu 24-48h ianinte
2.climat de liniste, ambianta placuta
3.alegerea momentului potrivit al zilei
4.pozitia de reapus indusa prin mai multe metode
5.sablonul maxilar aplicat in cavitatea bucala
6.pacientul relaxat, cu capul in pozitie verticala

11.Muschiul orbicular. Aspecte clinice si implicatii practice.


Acesta este situat in grosimea buzelor si are caracter de sfincter. Fibrele lui sunt cu directie
orizontala, paralela cu marginea protezei si ca rol permit:
-prehensiunea alimentelor
-dirijarea deschiderii orificiului bucal
In timpul contractiei se aplica pe partea V a protezei la nivelul dd frontali realizand
inchiderea externa.

12.Aspecte ale crestei edentate frontale si implicatii in amprentare.


-creasta moderat retentiva compensare cu materiale elastice
-creasta foarte retentiva materiale elastice + corectare chirurgicala
77
-creasta sensibila la palpare despovarare, materiale de amprentare cu consistenta redusa si
lingura distantata/perforata
-mucoasa normala ca culoare/ grosime/ aderenta  amprentare cu orice material
-mucoasa palida/ subtire/ rezilienta mica  amprentare compresiva cu materiale
termoplastice /elastomeri de sinteza de consistenta medie
-mucoasa cu bride longitudinale  materiale termoplastice
-mucoasa balanta (indepartare chirurgicala) amprentare cu materiale bucoplastice
-fren inserat aproape de muchia crestei  indepartare chirurgicala, ocolire de lingura,
proteza
-bridele canine rascroire amprente/proteze
13.Zona vestibulara labiala mandibulara, aspecte clinice si implicatii practice in
amprentare.
Dominata de actiunea mm triunghiular si patrat al buzei inferioare al barbiei cu insertia
perpendiculara pe periferia CP si de tonicitatea orbicularului buzelor.
Implicatie in amprentare: miscare de modelaj a amprentei este protractia limbii
Aspecte clinice:
1.cand actiunea mm este defavorabila si avem atrofia marcata a crestei inchiderea in aceasta
zona va fi doar externa
2.cand insertia frenului buzei superioare este necorespunzatoare se recomanda excizia
chirurgicala

14.Criterii privind plasarea planului de orientare in zona laterala.


Pentru stabilirea nivelului si a directiei planului ocluzal se va actiona intai la nivel frontal si
apoi lateral.
Planul de ocluzie trebuie sa se orienteze dupa:
-frontal: paralel cu linia bipupilara, la un pacient simetric
-lateral: - cu planul de referinta al lui Camper, de la Spina nazala anterioara centrul CAE
- cu planul Andersen, de la Alare-Tragus
Paralelismul se obtine actionand asupra bordurii de ceara prin racalre cu spatula, razuire etc.
In final intreaga suprafata a valului de ceara trebuie sa se poata plasa uniform pe o suprafata
perfect plana.
De regula, bordura inferioara se adapteaza dupa conturul si dimensiunea bordurii superioare,
dar nu trebie sa depaseasca in inaltime linia care marcheaza mijlocul tuberculilor piriformi si
marginea libera a BI.
Din norma laterala:
Raportul cu buza si comisuri
Continuarea armonioasa dinspre frontal spre lateral
Sablonul mandibular se plaseaza la 1-2mm sub buza inferioara iar distal la 1/3 cu 2/3 ale TP
Verificare in raport cu obraz si limba
Lateral:
-planul trebuie plasat in continuarea zonei frontale, dupa aprecierea functionala in raport cu
limba si buccinatorul, apropierea de creasta mai resorbita, raportul cu tuberculul piriform si
tuberozitatile maxilare

15.Metode functionale in stabilirea DVR si utilizarea lor practica.


Metode functionale de determinare a DVR

78
1.metoda linguritei de apa a lui Smits, in care pacientul tine in gura o cantitate mica de apa si
sta cu ochii inchisi si buzele relaxate, in contact lejer si se masoara distanta Sn-Gn
2.masurarea imediat dupa deglutitie
3.masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin diverse metode
4.masurarea la sfarsitul unei conversatii prelungite
5.prin surprindere
6.dupa aspectul estetic
7.masurarea dupa pronuntarea prelungita a bilabialelor (p,b,m) (EMMA, om, pom)
DVR= distanta dintre 2 puncte, unul pe maxilar si celalalt pe mandibula, cand musculatura
este intr-o stare de tonus (echilibru muscular)
Scopul etapei= Restabilirea DVO prin contactul functional al arcadelor artificiale
antagoniste (consecinte estetice, functionale si in echilibrul protezelor)

16.Care poate fi gradul resorbtiei osoase si factorii implicati.


Clasificarea lui Atwood distinge 6 categorii de creste edentate:
1.starea osului alveolar inainte de extractii
2.creasta edentata imediat dupa extractii
3.creasta inalta si regulata
4.creasta inalta, dar subtire (Knife Edge)
5.creasta mai redusa, dar rotunjita
6.creasta absenta deoarece absorbtia a atins chiar osul bazal
Factorii implicati:
-ordinea cronologica a extractiilor
-modul in care s-a efectuat interventia chirurgicala
-momentul si calitatea protezarii
-cauza pierderii dintilor: in edentati provocata de parodontopatii resorbtia osoasa devine
mult mai importanta decat ca atunci cand a avut ca agent cauzal caria dentara cu
complicatiile ei.

17.Mucoasa fixa. Localizare, caracteristici si rol.


Maxilar
Localizare: creasta edentata maxilara
Rol: Reprezinta mucoasa care acopera crestele edentate zona de sprijin.
Caracteristici:
-la nivelul zonei Pm-M intre linia mediana si creste, respectiv tuberozitate stratul submucos
este bogat in tesut glandular si adipos
-glandele salivare secreta saliva bogata in mucina
-mucosa a e bine vascularizata
-inervatia senzitiva e asigurata de trigemen

Mandibula
Localizare:creasta edentata mandibulara
Rol: Reprezinta mucoasa care acopera crestele edentate zona de sprijin.
Caracteristici:
-este mai putin aderenta ca cea maxilara
79
-mai subtire si mai sensibila decat cea maxilara
-din cauza atrofiei mai rapide si accentuate mobila pe suprafata periostala si poate forma
cute sau bride longitudinale mai ales in zona molara
-atrofia poate fi atat de revera incat in locul crestei sa ramana o mucoasa subtire, balanta

18.Tuberculul piriform. Aspecte clinice si implicatii practice.


Ocupa regiunea molarului 3 inferior si este o zona de sprijin, de inchidere marginala cu rol
in mentinerea si stabilizare  zona biostatica.
Limite:
-anterioara: linia imaginara ce trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V LOE si spre
L LOI
-posterior: insertia ligamentului pterigomandibular
Relatia proteza-tubercul piriform
-proteza trebuie sa acopere totdeauna 2/3 anterioare ale tuberculului pentru ca lig
ptergiomadibular se insera in 1/3 post determinand mobilizarea protezei
-in portiunea V la inchiderea gurii proteza poate veni in contact cu mm maseter, de aceea se
recomanda o scobitura a protezei la acest nivel
-in portiunea linguala cel mai posterior se afla nisa linguala retromolara cu mm palatoglos si
constrictor al faringelui care poate interfera cu proteza mandibulara daca este extinsa
excesiv, generand probleme in deglutitie.

19.Unde se insera muschiul buccinator si raportul cu proteza.


Se afla pe partea laterala a CB in grosimea fiecarui obraz, fibrele lui fiind dispuse paralel cu
marginea protezei, contribuind prin tonicitate la mentinere si stabilitate.
Insertii:
-superior: osoasa, de la tuberozitate la M1 sup
-inferior: LOE, trigon retromolar  M1 inf
-posterior: ligamentul pterigomandibular, vertical
-anterior: pe pielea comisurii formand nodulul comisural
Fibrele superioare se indreapta AI la nivel buzei inferioare si fibrele inferioare se indreapta
AS la nivelul buzei superioare participand astfel la formarea mm orbicular.
Cand gura este deschisa el arata ca o perdea intinsa. Cand gura este inchisa formeaza 2 spatii
ampulare: Eisenring la maxilar si Fish la mandibula.

20.Mobilitatea. Definitie si factori implicati.


Mobilitatea= forte verticale ce actioneaza asupra protezelor totale
Mucoasa mobila (de captusire):
-realizeaza inchiderea marginala externa
-deplasabila in toate sensurile de mm, ligamente
-supla
-aspecutl si pozitia frenurilor
-modificari: fibroame, cicatrici sclerotice, hiperplazie papilara, stomatite
Tractiunea formatiunilor mobile de la periferia CP poate mobila proteza totala in situatiile in
care marginile protezei nu respecta jocul acestor formatiuni. Proteza trebuie sa ocoleasca lig
pterigomandibular si pterigomaxilar, frenuri bucale, frenul buzei superioare, sa nu
deplaseasca zonele de insertie a musculaturii cu fibre perpendiculare pe periferia CP.

80
21.Interventii preprotetice nechirurgicale. Exemple

22.Zona linguala laterala. Caracteristici anatomice, examinare si implicatii practice in


amprentare.
Limite:
-anterior: in dreptul spatiului dintre C si Pm
-posterior: linia imaginara ce trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V LOE si spre
L LOI
Marginea linguala a protezei se opreste la nivelul LOI datorita mm milohioidian.
Creasta milohioidiana are un traseu descendent de la D spre M astfel incat versantul lingual
al protezei va fi mai mult spre M  aripioare paralinguale
Uneori spatiul dintre versantul lingual si limba este foarte strampt dar in dreptul Pm avem o
adancitura rotunjita care realizeaza o foseta linguala unde se poate intinde marginea
protezei aripioare sublinguale.
Pentru o amprentare cat mai corecta se va folosi lingura numita Clan Tray, care are marginea
linguala mai scurta spre D si mai lunga spre M, corespunzatoare directiei LOI cu traiect
descendent distomezial.
Examinare
In zona linguala laterala de obicei lingura se poate intinde pana la LOI care se deceleaza la
palpare.
Implicatii in amprentare:
-LOI poate fi depasita daca este rotunjita si nedureroasa la palpare si mm milohoidian nu
este hipertonic, atat cat sa nu mobilizeze lingura la miscarea limbii de la un buton la altul.

23.In ce consta testul 1 de succiune la mandibula.


Inchiderea la tuberculul piriform
-suplimentarea inchiderii pe fata interna a protezei pe tuberculul piriform si de a obtine cea
mai buna conformare a marginilor in zona vestibulara si linguala a tuberculului
-pe fata mucozala a lingurii in zona tuberculului piriform bilateral se va aplica un strat de
material termoplastic de grosime 1-2mm si se aplica lingura in cavitatea bucala. Pacientul va
face miscari de inchidere si deschidere a gurii, modelandu-se si zona care vine in contact cu
lig pterigomandibular.
-se scoate lingura si se aplica acum material termoplastic in regiunea vestibulara, se reaplica
lingura in CB si se invita pacientul sa inchida gura in timp ce medicul se opune acestei
miscari prin presiune pe butonii de presiune. Materialul trebuie sa fie complet modelat si in
continuitate cu lingura.
-urmeaza zona linguala a tuberculului. Medicul incalzeste materialul si il aplica in ambele
parti si aplica lingura in CB rugand pacientul sa faca miscari de protractie a limbii si
deglutitie. Se scoate lingura si se observa:
-material bine modelat
-continuu
-neted

81
Dupa realizarea inchiderii la tuberculul piriform aceasta se va verifica cu testul 1 de
succiune: se trage in sens oro-vestibular si lingura trebuie sa se desprinda cu greu, cu zgomot
,,clac”
Variante:
-cel mai bine tubercul cu rezilienta medie
-tubercul dur: -fie succiune mai buna
-fie succiune mai slaba si se renunta la inchidere
-tuberculul gelatinos  nu se face inchidere pentru ca amprentele compresive sunt
contraindicate pe campuri moi

24.Cum se stabileste curbura vestibulara pe baza criteriilor fonetice.


Stabilirea dpdv functional
-controlul testelor fonetice, dar nu este de certitudine avand in vedere ca avem o inaltime
excesiva a sabloanelor
-o prima verificare este realizata chiar de pacient prin aprecierea si sugestiile aduse asupra
aspectului estetic al BS, medicul intelegand ceea ce asteapta pacientul prin protezare

Dupa stabilirea planului de orientare protetica prin stabilirea inaltimii valului de ocluzie
maxilar, se urmareste curbura vestibulara a sablonului maxilar in dinamica buzei. In acest
sens pacientul va pronunta cuvinte ce contin labio -dentalele V si F, urmarind ca fata
vestibulara a sablonului maxilar sa intre in contact lejer cu fata interna a buzei inferioare
-Cand BI intra sub valul de ocluzie maxilar atunci curbura vestibulara a sablonului maxilar
este exagerata
-In absenta contactului sablonului cu BI curbura prea redusa
Dupa stabilirea DVO se realizeaza verificarea curburii vestibulare a sablonului maxilar in
relatia lui cucel mandibular in cursul propulsiei maxime fonetice, prin pronuntia unor
cuvinte ce contin grupurile ce, ci. Acest test se face cu ambele sabloane de ocluzie in
cavitatea bucala, examinarea din norma laterala se va observa daca:
-sablonul mandibular depaseste pe cel maxilar aprecierea latimii si pozitie brodurii
mandibulare in raport cu creasta
-daca bordura mandibulara este corecta curbura vestibulara a sablonului maxilar
prea redus
-sablonul mandibular mult inapoia celui maxilarreducerea convexitatii vestibulare a
bordurii maxilare din zona frontala
-raportul normal este de cap la cap in propulsie maxima fonetica

Pronuntarea cuvintelor cu consoana S, dintii inferiori trebuie sa ramana in spatele celor


superiori la 1-1,5mm

25.Caracteristicile aspectului mucoasei orale si implicatiile ei in protezare.


La inceputul procesului de atrofie crestele sunt acoperite cu o mucoasa de grosime si
consistenta uniforma.
Evolutia poate fii:
A.
mucoasa nu urmeaza atrofia osoasa  deasupra crestei mult atrofiate va ramane un strat
de mucoasa ce poate fi mobilizat ,,ca o creasta de cocos”. Cel mai indicat este indepartarea
chirurgicala
82
in cazuri de atorfie si resorbtie serios accentuata tuberculul poate fi acoperit cu o mucoasa
ce se poate mobiliza in toate sensurile
B.
mucosa fixa se ingroasa, crescand stratul submucos intre periost si mucosa. Are o
rezilienta mare si poate fi flisata orizontal
C.
mucoasa devine foarte subtire si sensibila (mai ales pe torusi) suportand cu greu presiunile
D.
rugile palatine devin sterse sau se desfac in evantai, iar papila se apropie de creasta
frontala
frenul BS se situeaza foarte aproape de papila
E. La mandibula foarte atrofiata mucoasa se reduce la o simpla linie sau dispare complet
fundurile de sac V se apropie de muchia crestelor
frenurile se pot situa foarte aproape sau chiar pe muchia crestelor  interventii
chirurgicale

26.Cum se examineaza zona linguala laterala in vederea adaptarii lingurii individuale.


In zona linguala laterala de obicei lingura se poate intinde pana la LOI care se deceleaza la
palpare.
LOI poate fi depasita daca este rotunjita si nedureroasa la palpare si mm milohoidian nu este
hipertonic, atat cat sa nu mobilizeze lingura la miscarea limbii de la un buton la altul.
Foarte multi autori recomanda pt adaptarea in aceasta zona miscarea lingurii dintr-un obraz
in celalalt. Aceasta miscare, foarte ampla, este putin probabil ca pacientul protezat sa o faca.
Scurtarea lingurii pentru a fi stabila la aceasta miscare poate fi inutila deoarece la miscari
mult mai putin ample, dar functionale, lingura va pierde contactul cu planseul bucal, deci se
va pierde succiunea.
Cand glanda sublinguala herniaza peste creasta se urmareste ca aceasta sa nu intre sub
lingura.

27.Ce este stabilitatea si de ce depinde?


Stabilitatea reprezinta impiedicarea tendintelor de deplasare orizontala a protezelor prin:
1.folosirea retentivitatilor antomice ce cuprind crestele edentate in intregime impiedicand
deplsarea sagitala si transversala a protezei:
-inaltimea crestelor
-tuberozitatea si tuberculul piriform
-consistenta lor
-decalajul intre creste
-miscarile mandibulare
-raportul cu musculatura
2.dispunerea bazei protezei cu dinti artificiali in zona de echilibru intre grupele musculare --
> zona neutrala
3.conincidenta dintre RC si IM

28.Cum se procedeaza in protezarea edentatului maxilar total cu bolta adanca?


Aspecte clinice nefavorabile in asigurarea echilibrului protezei:
-bolta adanca, cu torus
83
-creste inguste fibroase, exostoze
-mucoasa subtire, sensibila, deplasabila, hiperplazie
Bolta adanca reprezinta un elemente de retentivitate, acest lucru va duce la impiedicarea
aplicarii usoare pe CP si a dezinsertiei acesteia.

29.Descrieti aspectul estetic al unui edentat total protezat cu subevaluarea DVO si


atitudinea in noua protezare.
Subevaluarea
Clinic:
-aspect imabranit:
-santuri perioarale accentuate
-rosul buzei diminuat/ absent
-comisurile coborate
-buzele proemina anterior
-etajul inferior micsorat
-menton proeminent
-dintii au vizibilitate redusa
-dureri ale musculaturii coboratoare in timpul/ dupa mese
-interpunerea limbii intre arcade
-SIF este marit
Subevaluarea este mai bine tolerata de structurile ADM, nemultumitor fiind doar aspectul
imbatranit al fetei.
Revenirea la DVO corecta- treptat, in etape, la intervale de 6 luni-1an, cu inaltari minime de
1-2mm
La diferente mai mari, de 6-8mm, in noua protezare, se realizeaza mai intai proteza ce
prezinta deficiente mai grave, si apoi, la 6 luni-1n cealalta proteza

1.FREN LABIAL
-fren superior si inferior
-la periferia campului protetic
-are insertie in evantai
-imparte spatiul labial superior in 2 portiuni,nu intotdeauna simetrice
-creasta alveolara e acoperita de o mucoasa,care gliseaza pe planul osos
-evidentierea corecta se face prin indepartarea usoara a buzei superioare
-grosimea lingurii/protezei trebuie sa ocoleasca frenul,pentru a nu mobiliza proteza
-marginile trebuie rotunjite si bine netezite ca sa nu provoace leziuni de decubit
frenul lingual
-insertie pe spina geniana,deasupra genioglosilor(inserati perpendicular pe camp)
-insertie in evantai
-marginea linguala a protezei trebuie sa aiba contact permanent cu mucoasa planseului bucal,atat un repaus cat si in
protractia limbii
-amprentarea se face prin protractia maxima a limbii(cand limba este in poz. anterioara).Daca lb. e in pozitie
posterioara, constant in repaus ramane un spatiu de 1,5-2 cm intre vf lb si creasta,iar la protractie spatiul se reduce
mult.

2.LIMBA IN POZITIE POSTERIOARA


-cls II House
-se afla la distanta de creasta edentata

84
-amprentarea se face prin protractia maxima a limbii(cand limba este in poz. anterioara).Daca lb. e in pozitie
posterioara, constant in repaus ramane un spatiu de 1,5-2 cm intre vf lb si creasta,iar la protractie spatiul se
reduce mult.
-inchiderea externa:
-se cere pacientului sa plimbe limba in spatele manerului lingurii
-daca se face reeducarea limbii,rugam pacientul sa umezeasca rosul buzei inferioare
zona linguala centrala
-1,5 cm de o parte si alta a liniei mediene,genioglosul e inserat perpendicular pe periferia campului protetic
-limba: formatiune mobila, dificil de protezat
- macroglosie – scade tonicitatea mm – dificil de protezat
- in repaus: departe de cr edentata (limba post), aproape de cr edentata (limba ant) – zona L centrala este o
zona cheie , daca limba are pozitie post nu exista inchidere ext, doar cand are pozitie anterioara
- miscari in amprenta fctionala: protractie limba (moderata, umezirea rosu buza-pt lb anterioara sau daca se
incearca reeducarea lb. posterioare,plimbarea limbii pe manerul lingurii-pt lb posterioara) – se modifica fundul de
sac L

3.POZITII IM LA EDENTATUL TOTAL


1.IM=RC
-pac inchide gura singur sau e dirijat catre pozitia retrudata a mandibulei, moment in care dd laterali vin simultan in
contact ferm
2.Diferenta de 1 mm
-perfectarea relatiilor ocluzale pe protezele finite
-perfectarea relatiilor ocluzale la macheta prin slefuiri selective,dupa ce obstacolele au fost identificare cu hartie de
articulatie sau ceara de ocluzie
-machetele pot fi tinute in gura un timp mai indelungat si prin inmuierea cerii au loc mici repozitionari ale
dd,discrepantele dintre IM si RC fiind corectate.Risc mare
3.diferente mari
-redeterminare ale relatiilor intermaxilare

4.MONTAREA DD LATERALI
-in armonie cu dintii frontali si in raport cu creasta si eficienta masticatorie
Alegerea dd laterali
a) Marimea dd laterali
1. diametrul MD- de la Fc C/ fren lateral- limita ant a tuberozitatii(max); fren lat-limita ant tub
piriform(mdb)- se poate renunta la M2 daca creasta este oblica sau f atrofiata
2. diametrul ocluzo-gingival: nu depaseste insertia lig pterigomdb, pe tub pir 2/3 ant cu 1/3 post D
intercreste/2 – 2-4 mm (grosimea buzelor) = inaltimea dd laterali ( nu e valabil in ed vechi)
3. diametrul V-O: in fct de latimea crestei – nu o depaseste: cr lata: dd lati, ingusta - ingusti; se aleg dd
mai ingusti pt a ↑sp fct al lb si ↓ presiunilor suportate de cr alv edentate
4. Regula lui POUND: FL a dd laterali sa nu depaseasca linia care uneste FM a C cu FL a tub piriform
triunghi Δ = zona de suport primar = echilibru maxim
b) Forma dd laterali
Morfologie: anatoforma/neanatoforma: libertate ↑la misc bruxism, fals prognatism, ↓eficacitatea masticatorie
Indicatii dd anatoformi: tineri, creste late, vechi purtatori cu dd cuspidati, rap fac intre creste, predominanta misc
verticale, condili alungiti( cav glenoida profunda), inreg facila RC
Contraindicatii: pac varstnici, creste atrofiate, abraziune↑ dd naturali, purt de prot cu relief oclz sters, cav glenoida
plata, misc orizontale, rapoarte intre creste nesatisfacatoare, det dificila RC
c) Culoarea dd laterali – ca la dd frontali
d) Material
1. acrilat: sp interarcadic↓, vechi purt de pt cu dd acrilat,camp prot moale, inreg grea RC, echilibrare oclz
laborioasa
2. compozit(orthosit), acrilat modificat, ceramica: DVO stabil, rap dentare stabile, eficienta masticatorie ↑,
igienizare buna, compatibil cu antagonistii, relustruire perfecta dup slefuiri, legatura perfecta cu baza pt
3. montarea dd este realizata in lab de catre tehnician ( poate incepe in cab cu dd frontali pe sablon)
4. se repsecta indicatile primite de la medic

85
5. se realizeaza in urma determianii si inregistrarii rim
6. primul pas este fixarea modelelor in articulator( montare arbitrara/ cu arc facial: se monteaza mai
intai modelul sup apoi cel inf) / ocluzor ( mai intai model inf si apoi sup , rap static sabloane se
pastreaza RC si DVO)
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee), transversala(wilson)
Tehnica Gysi
Dinti laterali :
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Tehnica de montare in zona neutrala:
- dd laterali vor fi montati in zona neutrala
- este culoarul dintre limba si muschii periferiei vestibulare
- este inregistrata si utilizata in restaurarea prin proteza totala si supraproteza pe implante si atrofii
mari
- dd laterali inf se monteaza: lingualizat cand orbicularul buzei e hieprton, limba mica si vestibularizat
cand orbicularul e hipoton si limba marita
- se tine cont de insertia lg pterigomdb si regula lui pound
- cheia lui angle se pastreaza si la ocluzia lingualizata
Ocluzia Echilibrat Balansata Gysi
- masticatia – miscari centrice si excentrice / IM = RC
- in miscari excentrice – contacte pe partea activa dar si pe cea de balans
- se inregistreaza miscari extreme ale mdb in lateralitate si propulsie
- articulatorul trebuie sa fie cel putin semiadaptabil pe care se transefra traiectoria condiliana,
corelata cu h cuspidiana, curbe ocluzie, Sac F
- Ene – in masticatie aceste contacte devin inoperante
- dinamica este redusa si predominant verticala
- echilibrul de balans – pac bruxism- se obtin astfel contacte interdentare multiple, asig echilibrul PT
in miscari execntrice
- la majoritatea pacientilor e suficient echilibru in centric si montare in ocluzor
Alte tipuri de montari
- montarea lat inversa /atrofii marcate / uni-bilateral
- montarea inversa incrucisata „-” Pm1 sup dintr-o parte se monteaza in partea opusa sau de sus se
pun jos
- inversare incrucisata de aceeasi parte
- ocluzie distalizata /Angle II + supraocluzie mare si inocluzie sagitala mare
- ocluzie mezializata /Angle III – prognatie
- ocluzie lingualizata – cuspizii palatinali oclud in foseta centrala a antagonistilor

5.SIMPTOMATOLOGIA SINDROMULUI COMBINATIEI


Pacient protezat

86
-Tip I : pierderea osoasa sub seile protezei mandibulare
-Tip II : deplasarea campului ocluzal in zona frontal , cu consecinte asupra : - echilibrul
protezei maxilare
- Struc orala
- Cinematica mandibulara
 Pacient neprotezat mandibular
- Instabilitatea protezei maxilare , dificultati in adaptare
- Asocierea cu anomalii scheletale , bruxism ,hiposialie => cresc gradul de dificultate

Simptomatologia sind. Combinatiei


1. Semne prezente in 85% din cazuri
o Pierderea osoasa frontal
o Hipertrofia tuberozitatilor
o Hiperplazia papilara =granulomatoasa (1/3 anterioara a boltii )- stomatita tip III , candidoza
si solicitare
o Extruzia dd frontali mand
o Resorbtie sub seile protezei mandibulare
2. Alte manifestari in 15% din cazuri , cel putin in semn prezent :
o Pozitionare anterioara a mandibulei
o Scaderea DVO
o Modificari ale planului de ocluzie
o Formatiuni pseudotumorale tip “epulis fissuralum ” in vestibulul labial superior
o Afectarea parodontala a dd frontali mand cu vestibularizarea lor
o Fractura bazei protezei

6.INDICATII OCLUZIE LINEARA


-principiul echilibrului protezei maxilare/eficienta masticatorie
Caracteristici:
-IM in RC
-contacte dento-dentare numai pe dd laterali
-importanta cuspidului vestibular al dd laterali mandibulari(cuspidati)/dinti maxilari necuspidati
-plan de ocluzie fara curburi
-balans pe dintii laterali-trasee propulsive in lateralitate
Indicatii
-in anomaliile de cls III scheletala(cuspidul lingual)
-in sindromul combinatiei
-in edentatia unimaxilara mandibulara,antagonisti dd naturali sau lucrari fixe
-in protezarea pe implante a edentatiei totale mandibulare,maxilare(noul sindrom al combinatiei)

7.TUBERCULUL PIRIFORM
- se formeaza prin vindecarea zonei postextract a ultimului M extras, din proc alv distal (dentatul nu are tubercul
piriform)
- in trigonul retromolar: LOI si marg ant a ramului asc al mand
- initial oblic, apoi oblic, vertical (consistenta dura, fibroasa)
- delim ant de o linie imaginara cu trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V linia oblica ext, iar spre L
linia milohioidiana, post insertia ligg pterigomand

- consistenta dura, dar poate fi fibros cand pacientul a pastrat timp indelungat pe arcada un M
parodontopatic – consistenta fibroasa, moale, depresibila si scade zona de sprijin
- este zona cheie: se realizeaza doar inchidere interna
- in spatele tuberculului piriform – nisa linguala retromolara
- in 1/3 post se insera ligg pterigomand (doar pe 2/3 ant se poate sprijini proteza)
- inspectie: 2 pliuri pe mucoasa
- palpare: cu pulpa degetului pe L, tragem de partile moi pe V, rugam pacientul sa deschida gura lent ca sa
vedem ligg pterigomand tensionat
87
- zona de sprijin delimitata L, dinspre post-ant:
- nisa L retromolara – in dreptul tuberculului piriform
- sp L lateral – in dreptul LOI
- zona L centrala
 in portiunea V, la inchiderea gurii, proteza vine in contact cu m maseter (perpend pe CP)
 in partea L, in portiunea cea mai post – nisa L retromolara (m palatoglos, m constrictor sup al faringelui
perpend pe CP)
 modelare – desc larga a gurii
 inchidere marg – misc de deglutitie (zona L)

8.INDICATII PT MONTAREA DD IN OCLUZOR


-pregatirea modelelor
-se controleaza inaltimile soclurilor care sa nu depaseasca 1,5 cm
-pe socluri se fac retentii sub forma unor santuri perpendiculare
-complexul model-sablon e fixat pt mai multa siguranta cu ajutorul unor bete de chibrit lipite cu
ceara de socluri,un bat in reg frontala si cate un bat lateral
-ghipsarea modelelor
-axul median al celor 2 modele trebuie sa coincida cu axul median al ocluzorului
-axul median trebuie sa fie perpendicular pe axa de rotatie a ocluzorului
-planul de orientare ocluzala al sabloanelor trebuie sa fie paralel cu planul orizontal reprezentat de
suprafata mesei
-planul de orientare ocluzala trebuie sa fie la nivelul reperului care indica planul de ocluzie al
instrumentului
-distanta intre pct interincisiv si axul de rotatie al ocluzolului trebuie sa fie 10,5 cm
-mai intai se ghipseaza modelul inferior
-se fixeaza surubul in contact cu bratul superior al ocluzorului apoi contrapiulita
- dupa fixarea modelelor in ocluzor tehnicianul realizeaza transferul linilor de referinta de pe sabloane
pe modele
- linia mediana/ caninilor/ surasului(2 linii orizontale paralele cu soclul modelului sup-dist egala=dist
dintre planul de orientare ocluzala si linia surasului)
- directia planului de ocluzie linie paralela cu aceasta,pe soclul modelului superior
- curbura vestibulara-printr-o cheie vestibulara din gips sau silicon(ampr fetei V a sablonului) sau prin
placuta pedro saizar
- dupa indep sabl se mai traseaza linia de mijloc de creasta max si mandibulara
o maxilar,stg si dr,linii care unesc mij crestei in zona caninului cu mij crestei in zona
tuberozitatii.liniile se prelungesc anterior si posterior pe soclu
o mandibular liniile unesc lateral,pe dr si stg, mij crestei in zona C cu zona tuberculului
piriform.Frontal o linie ce uneste cele 2 puncte.liniile se prelungesc pe soclu
- linia curburii crestei mandibulare in zona laterala-linie paralela cu muchia crestei pe soclu modelului
inferior
- foliere model daca este necesar
- a doua pereche de rugi palatine si fete D ale C
- papila incisiva pe linia mediana
Reguli generale de montare pt dd frontali
- fetele vestibulare se inscriu in curbura vestibulara
- pot fi montati in afara crestei - pt fizionomie
- marginea incizala a frontalilor superiori corespunde cu planul de orientare protetica(POP)
- inocluzia frontala nu se poate face standard ( 1-2 mm)
- marginea libera a frontalilor sup sa vina in contact cu marginea libera a buzei sup
- exista o curbura incizala care are convexitatea spre inferior
- I inf se monteaza cu mg incizala usor V fara a iesi din perimetrul de sprijin, cu axele verticale ||
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
88
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee), transversala(wilson)

9.DETERMINAREA CURBURII V LA EDENTATUL UNIMAXILAR


-determinarea curburii vestibulare a sablonului maxilar stabileste curbura V a viitoarei arcade artificiale
-se controleaza daca baza sablonului nu bombeaza sub nas.daca e nevoie se prelucreaza cu freza baza sablonului de
ocluzie,reducand grosimea versantului V
-refacerea fizionomiei,conturului firesc al buzei superioare si fonetic
-rol in echilibrul protezei maxilare--.curbura exagerata duce,prin plasarea dd inafara crestei, la desprinderea protezei
din zona D, mai ales in incizie
-aplicarea sablonului maxilar pe CP,cu buza superioara relaxata peste valul de ceara.
1.medicul face o prima apreciere dpdv estetic-buza sa fie sustinuta firesc,apreciind plenitudinea in raport cu
varsta,tipul facial,lungimea buzei,simetria din norma frontala
2.se reduce si se adauga ceara in functie d situatie(nu se urm intinderea ridurilor verticale din jurul buzelor).Din
lateral un reper ar fi unghiul dintre filtrul nasului si cel al buzei sa fie 90 grade
-pac cls II unghi mai mare,iar la cls III unghi mai mic
3.apreciere discreta a rosului buzei cu stergerea discreta a santurilor periorale
4.dpdv fonetic: foneme labio-dentale(F si V).In rel cu dd mand doar dupa stabilirea DVO-ce,ci si fonema S
5.varf-buza inf sa fie in acelasi plan cu valul fronta
6.dupa DVO se verifica din normala laterala, la pronuntia ce, ci,propulsia fonetica a mandibulei ,raportul cu fetele V
ale sablonului(sablonul mand trebuie sa ajunga maxim in raport cap la cap.Daca depaseste si e dimensionat corect si
e montat pe creasta, se adauga ceara V la sablonul maxilar.Daca maxilarul depaseste se reduce din curbura)
7.fata V trebuie sa aiba un aspect simetric,neted si raport corect cu antagonistii
8.cand sunt prezenti dd mandibulari se urmareste stabilirea curburii V pe baza testelor fonetice si estetice
9.edentatul total unimax protezat anterior se verifica estetic si fonetic curbura la proteza veche si se incearca
modelarea comparativa
10.edentatia totala mandibulara nu necesita aceasta etapa,deoarece sunt prezenti dintii frontali maxilari

10.CAT TIMP SE TINE IN CABINET AMPRENTA DE ALGINAT PANA LA TURNAREA MODELULUI


-inainte de a fi trimisa se dezinfecteaza cu hipoclorit 1%/glutaraldehida2%
-turnarea modelului se face intre 8-20 min de la luarea amprentei
-se transporta intr-un servetel umezit si recipient inchis
-timpul de lucru al alginatului cu priza normala e 4 min,iar cu priza rapida 1,25-2 min
-timpul de spatulare 6s0 pt priza normala/45 priza rapida

11.ETAPELE IN PROTEZAREA TOTALA UNIMAX


1.anamneza
2.amprenta preliminara in alginat in lingura standard pt edentat
3.turnare model preliminar
4.pe modelul preliminar se confectioneaza lingura individuala
5.adaptare lingura individuala, in cabinet
-adaptare
-teste herbst
-succiunea
6.amprenta functionala in lingura individuala cu ZOE,elastomeri, hidrocoloizi
7.amprenta antagonistilor cu alginat in lingura standard
8.turnare model functional
9.confectionarea sabloanelor de ocluzie pe modelul functional
10.controlul sabloanelor de ocluzie-intra si extraoral
89
11.determinarea curburii vestibulare
12.determinarea DVO-DVR-SIF
13.verificarea DVO
14.inregistrarea DVO
15.inregistrare RC
16.transfer
17.stabilirea indicatiilor privind alegerea si aranjamentul dintilor-linia surasului, caninului, mediana, forma, culoarea,
marimea, materialul dintilor, ocluzia
18.fixarea modelelor in ocluzor
19.montarea dintilor
20.proba machetelor-extra si intrabucal-MSS;estetic;ocluzie;fonetic
21.modelarea finala a machetei
22.realizarea tiparului,pasta de acrliat, indesare,presare, polimerizare
23.dezambalare si prelucare,finisare si lustruire
24.controlul protezelor extra si intraoral- MSS;estetic;ocluzie;fonetic
25.controlul si adaptarea dupa aplicare

12.CE ASPECT DE DINAMICA MANDIBULARA REPREZINTA REL OCLUZALE LA MACHETA


-componenta verticala a ocluziei-DVO-testul silverman,aspect estetic,testul buchman-ismail
-componenta orizontala-pac e instruit sa inchida gura cu dintii in contact si mandibula retrudata:angrenajul
lateral:IM=RC
-pentru verificare se face proba spatulei:introducerea unei spatule intre dinti in zona laterala mai intai pe o
parte,apoi pe celalalta
-propulsia fonetica: ce,ci,66

13.CE INSEAMNA MARGINEA SUBTIRE A PORTAMPRENTELOR INDIVIDUALE SI ATITUDINI IN AMPRENTARE


-normal, marginile trebuie sa fie netaioase, marginea neregulata conform fundului de sac; ingrosate in zona linguala
centrala pana la 3 mm si in zona Eisenring;mai subtire in zona V centrala mand,pana la 1 mm
-daca sunt foare subtiri se reface(se poate lua amprenta pt modelul functional in lingura cu margini subtiri)
-daca e subtire pe portiuni mici se prelungeste astfel:
-din placa de baza: se umezeste modelul preliminar, se incalzeste placa de baza si e impinsa cu o spatula de
ceara pentru a fi modelata corespunzator
-din acrilat: se prelungeste cu acrilat auto sau material termoplastic

Amprenta functionala
- scop: obtinerea unui model functional (de lucru) pt realizarea bazei protezei – inregistrarea fctionala in intregime a
CP (inregistr struct de suport, succiune)
- etape: adaptarea lingurii individuale, inchiderea marg (la zonele cheie), amprenta finala
- adaptarea lingurii:
- primara: se spala apa/sapun, alcool, in cav bucala se urmareste zona dureroasa, se remediaza (lunga se
slefuieste, se degaja bride, frenuri, ligg), scurta (se prelungeste cu mat coresp – la tuberculul piriform, zona Ah
trebuie refacute)
- secundara: inspectie, palpare, misc fctionale
I. Mandibula
 adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se transfera pe fata int
a acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg – lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
- zona V a tuberculului – ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune miscarii pe butonii lingurii)
- zona L – LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si spune cand il jeneaza
 punga Fish: se tractioneaza oriz de obraz si se apreciaza adancimea fundului de sac pana la care se intinde
lingura
 zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei
 zona L laterala: sa se intinda pana la LOI care se verif la palpare (poate fi depasita cand este rotunjita,
nedureroasa si m milohioidian nu este hipertonic) (sa nu se mobilizeze la misc limbii de pe un buton pe
celalalt)
 zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau manerului

90
Testele Herbst la mandibula:
1) gura deschisa moderat, apoi larg: moderat (zona pungii Fish), larg (zona V a tuberculului piriform)
2) umezirea buzelor: zona L post
3) vf limbii dintr-un obraz in celalalt pe fata int a comisurii: zona L lat de partea opusa obrazului spre care s-a
deplasat limba
4) ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
5) mimarea fluieratului: marg V ant
6) delgutitia: zona L a tuberculului piriform

Inchiderea la zonele cheie:


a) inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica
lingura in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se reaplica si se
inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a limbii si
deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract
b) zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm, ramolit, se aplica in cav bucala –
umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in spatele manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot caracteristic
c) zona V frontala: rulou ramolit 1mm diam, lingura in cav bucala – misc de deschidere larga a gurii, iar medicul
face modelari prin intermediul tegum sau tuguierea buzelor
- testul 3 de succiune: se trage de maner in sus si lingura sa se desprinda greu
- se repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintand inch ext in aceasta zona – testul 4 de succiune, lingura se
desprinde cu usurinta

II. Maxilar
 limita D – se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul sondei avansand post si
unde infundarea este max este santul
- pe linia med – fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se mobilizeze – pronunta
fonema Ah prelungit mobilizand valul si se urmareste daca se realizeaza pe linia trasata ant
 sp Eisenring – se introduce lingura si se inspecteaza gura semideschisa si mand deviata pe partea
examinata, lingura sa fie in contact cu tuberozitate si sa ajunga in fundul de sac – lingura lunga
mobilizeaza la desh gurii, lingura scurta se ramoleste cu rulou termoplastic (balansarea mand si
desch gurii), grosimea lingurii sa coresp latimii Eisenring
- lingura groasa – la balansarea mand apofiza coronoida mobilizeaza lingura (slefuire treptata)
 lingura sa ocoleasca apofiza zig-alv si frenul bucal sup
 in sp frontal sup se va ocoli frenul buzei sup

Testele Herbst la maxilar:


1) deschiderea lenta a gurii la maximum – daca se desprinde este lunga in zona latero/retrotuberozitara
2) suras fortat – zona V lat
3) mimarea fluieratului – zona V centrala
4) tuseste – zona D
- reguli: lingura aplicata ferm pe camp, misc lente si repetate, testele in ordine, nu se trece la celalalt test pana nu se
rezolva ultimul test
- succiunea:
- se tractioneaza O-V de maner si se verif inchiderea in zona IPP – redusa pt ca nu a fost suplim inch marg int
(inch ext nu exista la aceasta zona): post – mat termoplastic ramolit 3-4 mm, diam maxim de o parte si de alta a linie
med si minima in centru si extremitati, se apasa ferm pe supraf de sprijin, pac desch larg gura si face protractie max a
limbii – se reface testul de succiune
- pt inchiderea marg int V – despr lingurii tractionand in jos din aproape in aproape cu pulpa degetului de
marg V a lingurii
- pt verif inch totale (ext si int) si a adeziunii – se tractioneaza vertical de maner
Amprentare:
91
 mandibula: lingura dinspre post-ant, intre cr si gl sublinguala, verif centrarea lungurii, tine lingura cu 2
degete pe butonii de pres si miscari – tractiuni si rotatii de nodul comisural (pt zona V lat), pres si masaj pe
obraz (zona Fish), masaje rotatorii ale buzei inf
- pacientul: gura deschisa moderat si larg, umezirea buzelor, vf limbii dintr-un obraz in altul, protractia limbii,
mimarea fluieratului, deglutitia, apasarea de medic si pacientul incearca sa inchida gura pt zona V a
tuberculului piriform
 maxilar: lingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea cu capul pacientului in
usoara extensie, medicul tine amprenta cu degetele pe bolta palatina si modeleaza: tractiuni de buza sup pt
zona V centrala, tractiuni si rotatii nodul comisural pt zona V lat, pres si masaje pe obraz pt zona Eisenring
- pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat, mimarea suptului sau
fluieratului

14.PAPILA INCISIVA.POZITIE LA EDENTAT


papila incisiva (bunoida) – pe linia med, produce lez de decubit – foliere, menajata de pres (markeri biometrici care
orienteaza montarea dd in zona frontala),mucoasa fixa
-poate sa fie pe creasta
-bolta palatina adanca-pe creastadistal de creasta reziduala frontala se gaseste gaura incisiva care trebuie
menajata de presiuni
-bordurile de ocluzie in zona frontala trebuie sa fie inafara crestei,6-8 mm V de papila incisiva
-importanta in montarea dd frontali

15.CUM POATE FI INFLUENTATA STABILITATEA PROTEZELOR DE CATRE RELATIILE DINTRE CRESTE SI GRADE DE
DIFICULTATE ALE PROTEZARII
=contracararea tendintei de deplasare a protezei in sens orizontal
- factori care infl stabilitatea:
- aspecte morf si fctionale alea CP: inaltimea cr, directia lor si a versantelor
- tuberozitati, tubercul piriform – consistenta lor
- decalaj intre creste, miscarea mand (propulsie, lateralitate), raportul cu musc – zona neutrala
- constructia protezei: dd in rap cu cr, musc, relatia de ocluzie: IM,IM/RC
- contracarare:
- cuprinderea retentivitatilor anatom
- plasarea protezei in spatiul neutral
- respectarea aspectelor fctionale, sagilat, lateral
- rel ocluzale stabile (IM=RC, cuspid-fosa)
- implante cu sist speciale – pt stabilizarea protezelor
- aspecte clinice:
 favorabile: - arcada in U, cr inalte cu suport osos, directie orizontala
- bolta adanca cu vers O verticale, paralele
- prezenta tuberozitatii, tubercul piriform
- rap normal intre cr
- mm normotona, normokinetica
 nefavorabile: - arcada in V, cr cu ro severa, zona fibroase de suport
- decalaj al crestelor
- limba in poz post sau hiperkinetica
- hipertonie, hipotonie musc, musc hiperkinetica
Clase de dificultate:
1) grad redus
2) grad mediu
3) grad mediu
4) grad sporit – necesita manevre terapeutice suplim sau alternative protetice

Inaltimea osului mandibular: - pe Rx


 cls I = peste 20 mm
 cls II = 15-20 mm
 cls III = 10-15 mm
 cls IV = sub 10 mm

92
Morfologia maxilarului: aspecte legate de creasta, torus si delim distala (cls I,II,III,IV)
 tip A = cr inalta, lata, cu delim D evidenta, fara torus
 tip B = vestibul bucal redus (cr resorbita lat), delim slaba D, fara torus
 tip C = vestibul labial redus (resorbtie frontala), suport redus, creasta frontala mobila
 tip D = vestibul labial si bucal redus (resorbtie accentuata a crestei), prezent torus si hiperplazie

Morfologia mandibulei: aspectul muc fixe, insertii musc (cls I,II,III,IV)


 tip A = muc fixa, mm cu aderenta adecvata
 tip B = muc fixa redusa spre V in zona frontala prin insertia m mentalis nefavorabila
 tip C = muc fixa redusa V, L datorita insertiilor mm genioglos si mentalis
 tip D = mucoasa atasata numai post
 tip E = fara muc fixa, mobilizata de catre limba, obraji, limba

Relatia mandibulo-maxilara
 cls I poate evolua in cursul edentatiei in cls I,II,III,IV de dificultate in rap cu momentul instalarii ed (max ro
centripeta, mand ro centrifuga – rap cls III de rel scheletata)
 cls II – evolueaza in cls III,IV de dificultate (retrognatism)
 cls III – evolueaza in cls III,IV de dificultate (prognatie mand)

16.CARE SUNT CARACTERISTICILE ZONEI DISTALE MAXILARE.AMPRENTARE


1) limita D a CP maxilar – cu latul sondei se palpeaza santurile retrotuberozitare si se insemna cu creion chimic zona
de rezilienta max (post de foveele palatine) – se determina linia de vibratie post (pronuntia ”Ah„), care se diferentiaza
de linia de vibratie ant (Valsalva – sufla pe nas, narile pensate, valul palatin coboara, sau pronuntia scurta ”Ah„) –
intre cele 2 linii zona de IPP (8,2 mm)
- diferenta de culoare muc boltii – val palatin ( alb-rosietic), foveele palatine de o parte si de alta a liniei med

2) limita D pana la care se proteza se intinde pe tuberculul piriform: desch larg gura – insertia inf a ligg pterigomand
(2/3 ant cu 1/3 post a tuberculului) sau gura intredeschisa – sant trasat cu creion chimic

limita D – se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul sondei avansand post si unde infundarea
este max este santul
- pe linia med – fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se mobilizeze – pronunta fonema Ah
prelungit mobilizand valul si se urmareste daca se realizeaza pe linia trasata ant
Amprentarea: lingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea cu capul pacientului in
usoara extensie, medicul tine amprenta cu degetele pe bolta palatina si modeleaza: tractiuni de buza sup pt zona V
centrala, tractiuni si rotatii nodul comisural pt zona V lat, pres si masaje pe obraz pt zona Eisenring
- pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat, mimarea suptului sau
fluieratului

17.CUM TREBUIE SA FIE POZITIA LIMBII LA APLICAREA LINGURII INDIVIDUALE


 zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau manerului
 testele herbst:
o umezirea buzelor: zona L post
o vf limbii dintr-un obraz in celalalt pe fata int a comisurii: zona L lat de partea opusa obrazului spre
care s-a deplasat limba
o ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
 inchiderea la zonele cheie: ) zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm,
ramolit, se aplica in cav bucala – umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in spatele
manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot caracteristic

18.CARE SUNT CARACTERISTICILE REZORBTIEI MANDIBULARE A CRESTELOR


Tiparul resorbtiei osoase:

93
- maxilar: - creasta dinspre vf – baza, V-P (resorbtie centripeta)
- mandibula: - lingual: L-V, vf – baza
- frontal: vf – baza, V+L (resorbtie centrifuga)
- resorbtie scazuta – insertia ligg
- creasta ascutita/denivelata
- resorbtia osoasa maxima la creste, minima in zonele biostatice, fren, bolta palatina
- mand > max
- caracteristici somatice: mand cu deficit de crestere – resorbtie accentuata (cls II scheletala, brahicefal), mand cu
exces de crestere – resorbtie redusa (cls III, dolicocefal), maxilar cu resorbtie mare

19.MM ORBICULARI ASPECTE CLINICE SI IMPORTANTA IN PROTEZAREA TOTALA


-mm de expresie orofacial;
-in grosimea buzelor sfincter, m circular
- se realizeaza prehensiunea alim si dirijeaza deschiderea orificiului bucal in timpul functiilor ap dento-max
-intre orbicular si buccinator exista o legatura functionala datorita intrepatrunderii fibrelor musculare
- fibre paralele cu marginea protezei – mentinerea protezei, participa la cresterea inchiderii externe
-prin miscari de modiolus mobilizam mm:orbicular,canin,mentalis,patratul buzei inferioare

20.CUM SE STABILESTE SI SE VERIFICA RC PRIN METODE CLINICE


1.homotropia linguo-mandibulara
-la o anumita retragere a lb coresp o anumita retragere a mandibulei
-pe baza sablonului max se aplica o bila de ceara(diam 3-5mm la unirea 2/3a cu 1/3p) sau o freza ce trebuie atinsa cu
vf limbii
2.metoda memoriei tisulare
-reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului si pacientului i se cere sa atinga acest reper
-se observa ca ochii urmaresc ca si cum ar cauta reperul in memorie
-se mai poate atinge lueta si sa se ceara pac sa atinga cu lb in acelasi loc
3.conducerea uni/bimanuala
A.Unimanuala
-conduc cu mana mandibula de la niv mentonului si cu cealalta mana,cu degetul mare si indexul cat mai
distal,mentin sablonul pe CP
-met criticata ca nu obt poz cea mai posterioara
-inainte se fac cateva misc de inchidere-deschidere
B.Bimanuala
-pac in decubit dorsal
-cu ambele maini,cu degetul mare mentinem sablonul si cu restul degetelor prindem ramul mand
4.reflexul de ocluzie molara
-prezenta degetelor(indexul de la ambele maini ) aplicate pe fata externa sau ocluzala a sabloanelor in zona molara
-redesteptarea reflexului molar de plasare a md in RC
-cand pac inchide gura,degetele sunt retrase
5.deglutitia
-efectul combinat ai mm lb,constrictori sup faringe,mm si chinga orbiculo-bucc in deglutitie
-s-a demonstrat ca deglutitia pe gol,la comanda nu e intotdeauna urmata de plasarea in RC
6.hiperextensia fortata
-pac sta cu capul in hiperextensie fortata cu privirea in plafon,suprimand ptg externi,iar gravitatia duce la retrudarea
mandibulei
7.met.boyanov
-combina hiperextensia cu deglutitia,se fac concomitent
8.memoria ocluzala
-sunt montati lateral 1-2 dd lat si se redesteapta reflexul molar
9.oboseala mm ptg externi
-propulsii exagerate
-se considera ca metode ajutatoare in plasarea in RC
verificarea RC
-se urmareste inchiderea mereu in aceeasi pozitie,care nu e alta decat RC
-pe sablon se traseaza 3 linii: 2 laterale(se pot folosi liniile canine) si una paramedianpoate evidentia inchiderea
intr-o pozitie mai anterioara
94
-in RC condilii nu sunt palpabili pretragian
-se palpeaza contractia simetrica bilaterala a mm temporali
-aspectul fetei e armonios
-inchiderea gurii e ferma si trebuie sa se realizeze in aceeasi pozitie
-RC e considerat pozitia cea mai posterioara,cu mandibula nefortata

21.CRESTELE FRONTALE RETENTIVE CARE TREBUIE CORECTATE


-creste procidente-spatiu mic, nu permite plasarea dd
-creasta frontala retentiva cu convexitatea accentuata,impune corectare chirurgicala,aplicare de proteze cu baze
elastice
-pot fi zone sensibile, sub forma de lama ascutita sau cioturi osoase
-cuprinderea zonei de suport in limite functionale
-corectarea chirurgicala
-conditionarea protezei pt a creste capacitatea de suport
-tehnici speciale de amprentare
-distantarea protezei in relatiile ocluzale

22.CUM SE STABILESTE PLANUL DE ORIENTARE PROTETICA IN ZONA LATERALA


- directie: rap cu pl Camper (Al-Tr)
- nivel: rap la ½ dist dintre cr edentate (anatomic)
- functional – limba-obraz
- estetic – continua zona frontala, coridorul bucal, raport comisuri
- sa nu depaseasca unirea a 2/3 inf cu 1/3 sup a tuberculului piriform
- daca tuberozitatea e plonjata, pl va fi tg la tuberozitate
- in rap cu obrazul, la ½ m buccinator
- in rap cu Al-Tr poate fi paralel, convergent distal sau usor divergent distal
- 2 rigle: una la niv pl de referinta (capul asezat vertical, rigla uneste Al-Tr) si cealalta in contact cu supraf ocluzala a
sablonului (depasind ant comisura cu 3-4 mm)
- pl lui Fox: potcoava mica intrabucal pe sablonul max, cealalta potcoava ext si cu o rigla sunt materializate pl de
referinta frontal, lat si se urmareste paralelismul
- inregistrare:
- se aseaza sablonul max pt h bordurii in zona frontala prin rap la marg libera a buzei sup (desupra, la nivelul
sau 1-2 mm sub buza sup)
- directia pl de ocluzie frontal paralel cu pl bipupilar
- vizibilitatea sablonului in fonatie, suras si rel marg ing cu buza inf, la pron fonemelor V,F
- stabilirea pl de ocluzie frontala mand tine cont de cel max: ocluzie normala (pl de ocluzie mai sus decat pl
de orientare protetica cu val acoperirii)
- verif vizibilitatii in fonatie (numara din 10 in 10)
- dupa stabilirea h etajului inf al fetei, la sablonul mand se adauga sau se indep ceara pana intra in contact si stabilesc
DVO
- transferul – cu placuta Pedro-Saizar, prin montarea modelelor in ocluzor si a placutei la sablonul mand
- cls II – pl de ocluzie mai ridicat, cls III mai coborat
- obiective:
- respectarea fact general: varsta, sex, tip constitutional
- redarea fizionomiei, fonatiei
- stabilitate in RC, masticatie
- sa respecte dizarmoniile intermax
- sa fie situat la un nivel fiziologic intre limba si obraji

23.INDICATII ALE OCLUZIEI LINGUALIZATE


principii:echilibrul protezei mandibulare/eficienta masticatorie
-IM=RC
-numar redus de contacte dento-dentare,numai de dd laterali
-important cuspidul palatinal al dd laterali maxilari(dd cuspidati)/mandibulari necuspidati
-plan de ocluzie fara curburi
-balans pe dd laterali-trasee propulsive,in lateralitate utilizeaza articulatorul
-verificarea contactelor D-d in centric si excentric/clinic si in articulator
95
-schema ocluzala cea mai indicata in:
-protezare conventionala si pe implante
-situatii dificile de protezare cu rezorbtii severe in anomaliile scheletale cls IIa,cu decalaje mari intre
creste,protezari anterioare cu dd necuspidati,in bruxism
avantaje: echilibru,estetica,functionalitate,confort
dezavantaje:uzura dd,ineficienta masticatorie,modificari ocluzale

24.ZONA V LABIALA.AMPRENTARE
 zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei
 herbst: mimarea fluieratului: marg V ant
 inchiderea: rulou ramolit 1mm diam, lingura in cav bucala – misc de deschidere larga a gurii, iar medicul face
modelari prin intermediul tegum sau tuguierea buzelor
- testul 3 de succiune: se trage de maner in sus si lingura sa se desprinda greu
- se repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintand inch ext in aceasta zona – testul 4 de succiune, lingura se
desprinde cu usurinta

25.MACHETE.INDICATII??

26.PROTEZAREA IMEDIATA
=proteza realizata in prezenta ultimilor dd si aplicata in momentul extractiei lor
Scop:
-prevenirea unor tulburari generale si locale,cu pastrarea unor aspecte estetice
-pastrarea unor raporturi (DVO)
-prevenirea tulb functionale fonetice si estetice
-ameliorarea fenomenelor de rr postextractionala
Tipuri:proteze conventionale sau supraprotezari temporare/definitive/pe dd si pe implante
Indicatii
-previne intreruperea activitatii cotidiene/dezechilibrul psihic
-mai frecvente la femei
-la varste tinere,pac in activitate
-la pac mai in varsta-adaptare mai usoara
-protezarea in prezenta unor afectiuni generale
-estetic:alegerea si aranjamentul dentar
-pastrarea rel ocluzale(poz dd,pl de ocluzie,RIM) la cei cu aspecte particulare(II sch) mai ales pt dd frontali
-reducerea fenomenelor de rr la cei cu afectare parod –mai ales la F mand
-mentinerea unor medicam cicatrizante
-repozitionarea structurilor orale
-realizarea protezei ca si ghid chirurgical pt aplicarea implantelor/protetic pt aranjamentul dentar
dezavantaje
-refacerea protezarii
-instabilitatea relativ rapida prin rr crestei postextractionale(dif in delim zonei postextr pe model)
avantaje
-impact pozitiv social si psihologic
-previne tulb funct si de compotament
-ghid biologic pt aranjamentul dentar
-ghid in restructurarea ososasa postextractionala
-asigura cnd biologice mai bune pt plasarea protezei totale
etape clinice
In prezenta dd:
-ampr prelim/linguri
-adaptare linguri si ampr finala
-RIM
-montarea si verif machetelor
-indep dd de pe modele,trasf machetelor in proteze totale
Extractia dd si aplicare:
-dispensarizalre 6-12luni
96
-readaptarea protezelor prin captusiri

27.CAUZELE DETERMINANTE ALE DURERII LA NIVELUL CRESTELOR ED. TOTAL


- cauze determinante: presiuni inegale, excesive
- cauze favorizante: rezistenta scazuta a struct orale la presiune, zone osoase proeminente/reduse, absenta salivei
- presiuni inegale – cauze:
- zone retentive/intermitente
- dd naturali in cp ocluzal
- raport incorect al bazei protezei cu struct orale
- instabilitatea ocluzala, CP, interferente
- instabilitatea protezelor
- resorbtia crestei accentuata/cr fibroasa
-masticatia cu crestele/neprotezat
- atitudini: depistare, corectare, conditionare
- forte excesive: bruxism, parafunctii, dd naturali antagonisti, supraevaluarea DVO, alimente consistente
- rezistenta scazuta a struct orale si absenta salivei:
- mucoasa: subtire, slab vascularizata, rezilienta scazuta (iradiere, sub proteze, varsta inaintate)
- osul alv: creasta ascutita, exostoze, osteopenie
- absenta salivei: status general, medicatie, varsta, status nutritional, afect ale mucoasei, protezare ant
- creste glicemia: indep protezei si asigurarea unei igiene corecte a CP si protezei
- atitudini practice:
 adaptare proteza
 corectarea chirugicala a osului/mucoasei
 conditionare: proteze cu baze moi
 purtare intermitenta
 protezare corecta
 protezare pe implante

28.TUBEROZITATILE MAXILARE
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta numita tuberozitate
-poate fi asemanatoare crestei edentate: retentiva/neretentiva, stearsa/neutra
-tuberozitatile retentive se asociaza si cu un volum crescut
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si in sesn sagital sau
chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata mandibulara sau de
tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-o tuberozitate retentiva impiedica aplicarea usoara a protezei pe CP, recomandandu-se remodelarea ei chirurgicala
-trebuiesc acoperite integral de baza protezei
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa : poate determina instabilitatea bazei

29.FIBROZA DE LA NIVELUL STRUCTURILOR DE SUPORT.CAUZE, ASP CLINICE,ATITUDINI


Fibrozarea crestei – inlocuirea suportului osos cu tes fibros – cr balanta, flotanta ( frecvent frontal)
- cauze: suprasolicitare de dd nat antagonisti, instabilizarea protezei
- muc normala sau hiperemica
- consecinte: struct inadecvate pt sprijin si stabilitate

30.FACT IMPLICATI IN MENTINEREA PROTEZEI TOTALE,CUM INTERVIN COMPARATIV CU CELE 2 MAXILARE


MENTINERE = capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a protezei in sens vertical

- orice rascroire necorespunzatoare la frenul buzei sup – se face tractiune in sens vertical, singura miscare verticala in
ampr
- cauze: act formatiunilor mobile din periferie, cu insetie perpend, alimente aderente, gravitatia, anularea retentiei
prin instabilitatea protezei

- contracararea:

97
- adeziunea/coeziunea (atractie intre molecule diferite/de acelasi fel): supraf paralele, adez buna
- tensiunea superf/ unghiul de contact: mai mare, se form un film – fen de udare a supraf
- capilaritatea: saliva intre CP si baza act ca un menisc
- pres atmosferica: apare joc de pres intre cea din cav bucala si dintre prot si CP
- saliva/vascozitatea: cand e fluida, cantitate moderata
- succiunea/fenomenul de ventil: depinde de grosimea si lung prot, muc pasiv-mobila in banda
- fixarea musc: act orbicularului, sprijin obraz pe fata ext a prot sau limba pe fata int a prot
- zone retentive
- deglutitia/raportul ocluzal
- adezivii
- implante, sisteme speciale
- adeziunea mai mare la maxilar decat mand, supraf de contact este mai mare, supraf trebuie sa fie cat mai paralele –
adeziune mare la o bolta plata, mica la bolta ogivala, supraf neteda
Adezivii de proteza: pulbere, crema, folii
- cresc adez, coeziunea, vascozitatea mediului dintre prot si camp – cresc mentinerea, incizia
- indicatii: xerostomia, afect neurologice, dischinezie orofaciala, defecte muco-osoase, extirpare tumori,
postextractional, situatii clinice critice, la neadaptatii la proteze
- CI: proteze incorecte
- Protefix, Fixodent

31.ZONA TUBERCULULUI PIRIFORM


se formeaza prin vindecarea zonei postextract a ultimului M extras, din proc alv distal (dentatul nu are tubercul
piriform)
- in trigonul retromolar: LOI si marg ant a ramului asc al mand
- initial pozitie oriz, apoi oblica si verticala
- consistenta dura, dar poate fi fibros cand pacientul a pastrat timp indelungat pe arcada un M
parodontopatic – consistenta fibroasa, moale, depresibila si scade zona de sprijin
- este zona cheie: se realizeaza doar inchidere interna
- in spatele tuberculului piriform – nisa linguala retromolara
- in 1/3 post se insera ligg pterigomand (doar pe 2/3 ant se poate sprijini proteza)
- inspectie: 2 pliuri pe mucoasa
- palpare: cu pulpa degetului pe L, tragem de partile moi pe V, rugam pacientul sa deschida gura lent ca sa
vedem ligg pterigomand tensionat
- zona de sprijin delimitata L, dinspre post-ant:
- nisa L retromolara – in dreptul tuberculului piriform
- sp L lateral – in dreptul LOI
- zona L centrala
1.trasarea limitelor cp: limita D pana la care se proteza se intinde pe tuberculul piriform: desch larg gura – insertia
inf a ligg pterigomand (2/3 ant cu 1/3 post a tuberculului) sau gura intredeschisa – sant trasat cu creion chimic
2. adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se transfera pe fata int a
acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg – lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
- zona V a tuberculului – ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune miscarii pe butonii lingurii)
- zona L – LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si spune cand il jeneaza
3.teste herbst:a. gura deschisa larg (zona V a tuberculului piriform)b. delgutitia: zona L a tuberculului piriform
4. inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica lingura in
cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se reaplica si se
inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a limbii si
deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract

32.TRASAREA LIMITELOR CP PE AMPR


Mand:
- trasarea liniei med in zona L centrala (reper frenul lingual), apoi se marcheaza marg linguala de o parte si de
alta pe 1,5 cm pe convex max a marg amprentei in zona L centrala
98
- din pctele de terminare a acestor 2 linii se duc 2 perpend pe muchia cr edentate – se traseaza directie
crestei pana la tuberculul piriform
- de la pctele de terminare ale zonei L centrale se duc linii paralele cu mijl cr catre D, care traverseaza
tuberculul piriform L-V la unirea 2/3 and cu 1/3 post
- limita V a lingurii – la 1 mm spre interiorul amprentei fata de convex max a marg V a amprentei
Max:
- se traseaza inapoia foveelor palatine cu o linie curba convex post, la fel se traseaza santurile
retrotuberozitare - se unesc cu 2 linii convex ant si se contureaza limita post
- limita V a lingurii la 1 mm in interiorul pctului de max convex a marg amprentei, cu ocolirea frenului labial
sup, bridelor lat si proc zig-alv

33.ZONE IN CARE MM SUNT INSERATI PERPENDICULAR PE PERIFERIA CAMPULUI PROTETIC


-la maxilar: la niv limitei posterioare a CP=majoritatea mm valului palatin
-la mandibula: mm mobilizatori ai mand, limbii, CSF, :orofaciali:( temporal, pterigoidieni, CSF, suprahioidieni, VP, GH,
MH, GG, m triunghiular, m patrat, m mentalis)

mobilizatori
- ridicatori: - maseter – fasc sup cu insertia sup pe arcada zigomatica si inf pe unghiul mand, are fibre
orientate paralel, poate venii in contact cu marg protezei prin marg sa ant in portiunea V post ( in tensiune prin
deschidere maxima, inchidere si ne opunem prin apasarea cu degetul pe butonii de presiune
- temporal – are 2 fascicule care se unesc intr-un tendon ce inconjoara apofiza coronoida, se
prelungesc pana la trigonul retromolar (tensiune prin desch maxima)
- pterigoidian medial – pe fata int a mand, distal in dreptul unghiului mand
- coboratori: - suprahioidieni: digastric, stilohioidian, milohioidian, geniohiodian
- insertie pe mand si hioid, ridica hioidul si laringele si coboara mand
- genioglos
- pterigoidian lateral
- propulsie: - pterigoidienii lat si medial (avansarea mand spre ant prin intermediul ATM)
- retropulsie: - fasc oriz ale m temporal, MH, GH, pantecele ant digastric
- lateralitate: - fibre oriz ale m temporal si pterigoidienii laterali care act alternativ

34.INCHIDEREA DISTALA MDB


inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica lingura in cav
bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se reaplica si se inchide gura
in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a limbii si deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract

35.AMPRENTA DE DESPOVARARE SI DE COMPRESIUNE


Amprenta de despovarare
-indicate la CP cu zone sensibile,incapabile sa suporte presiuni
-se fac orficii 2mm in centru lingurii individuale superioare
-material de consistenta redusa, fara presiune

Amprenta de compresiune
-exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixe,cautand sa obtina un surplus mucozal necesar inchiderii marginale
-CP reziliente ,cu mucoasa putin rezilienta,aderenta de periost
-materiale cu vascozitate crescuta sau medie
-CI la muc cu rezilienta mare pt ca poate determina leziuni de decubit,deformari in plan orizontal

36.CUM SE POATE APRECIA DIN ANALIZA MODELULUI MAXILAR CURBURA V??

37.STABILIREA SI VERIFICAREA CURBURII LA SABLONUL MAXILAR


- prin interventii la valul de ocluzie max in zona V frontala
I. – aplicarea sablonului pe cp si masaj pt relaxarea buzei sup
- se apreciaza grosimea bazei la fundul de sac si aspectul estetic
99
- rel cu bordura de ocluzie ca suport pt baza:
- redarea plenitudinii in rap cu varsta
- stergerea moderata a santurilor periorale
- rosul buzei, simetria buzei, contur
- unghi nas-buza sup = 90 grade

II. – verificarea curburii – teste fonetice, dupa stabilirea DVO:


- cuvinte ce contin labiodentalele V,F – fata V a sablonului sa intre in contact lejer cu fata int a buzei inf
- rosul buzei sa depaseasca marg sablonului cu contact pe fata lui V (1-2 mm)
- cuvinte CE,CI – apreciaza din norma laterala rap in pl sagital al supraf V ale sabloanelor
- la pacientii cu proteza, se aplica alternativ proteza si sablonul si se verifica fonetic
- cand dd mand sunt prezenti, se urmareste stabilirea curburii vest maxilare pe baza testelor fonetice
- transferul curburii vestibulare: - placuta Pedro-Saizar, chei vestib din silicon chitos
- greseli: - curbura accentuata: instab protezei max, tulb fonetice
- curbura stearsa: tulb fonetice, buza nesustinuta, instab protezei
- exagerarea curburii vestib: plasarea dd in afara crestelor, intinderea buzei sup
- analiza modelului fctional: papila incisiva (dd frontali maxilar la 6 mm de centrul papilei), a doua pereche de rugi
palatine (la 2 mm de ele se plaseaza coletul C)
- nivelul bordurii in zona frontala ( 1mm vizibil cu gura intredeschisa), lat (tg la fata dorsala a limbii)
- la cei cls II a scheletala cu hipotonie musc, curbura este mai stearsa
- la cei cls III a au arcada max in forma de V cu probleme de echilibru in misc de lateralitate si zona de curbura – se
realizeaza o curbura mai accentuata in V
- la pareza de facial – bombarea partii cu pareza

38.CRITERII PENTRU STABILIREA NIVELULUI PLANULUI DE OCLUZIE IN ZONA LATERALA


STABILIREA PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICA (OCLUZIE)
- utilizand sablonul max, iar ulterior contact intre sabloane la DVO, pl de orientare ocluzala definit ca loc de intalnire
al dd
- instrumente: rigla, pl lui Fox, placuta de sticla
 frontal: - directie: paralelismul supraf inf a sablonului (ocluzala) cu pl bipupilar
- nivel: rap cu marg libera a buzei sup
- nivelul stabilit in repaus, la marg libera a buzei sup: varsta (cu cresterea varstei, buza se lungeste), sex (la
femei dd mai vizibili), caract somatice (lung buzei sup, cls scheletala, tip psiho-somatic), se verifica in
dinamica buzei (fonatie, suras)
- cls II hipodivergent, vizibilitate mai mare, prognatism mai mica
- in fonatie, pe masura ce buza devine hipotona, dd mand mai vizibili decat max

 lateral: - directie: rap cu pl Camper (Al-Tr)


- nivel: rap la ½ dist dintre cr edentate (anatomic)
- functional – limba-obraz
- estetic – continua zona frontala, coridorul bucal, raport comisuri
- sa nu depaseasca unirea a 2/3 inf cu 1/3 sup a tuberculului piriform
- daca tuberozitatea e plonjata, pl va fi tg la tuberozitate
- in rap cu obrazul, la ½ m buccinator

- in rap cu Al-Tr poate fi paralel, convergent distal sau usor divergent distal
- 2 rigle: una la niv pl de referinta (capul asezat vertical, rigla uneste Al-Tr) si cealalta in contact cu supraf ocluzala a
sablonului (depasind ant comisura cu 3-4 mm)
- pl lui Fox: potcoava mica intrabucal pe sablonul max, cealalta potcoava ext si cu o rigla sunt materializate pl de
referinta frontal, lat si se urmareste paralelismul
- inregistrare:
- se aseaza sablonul max pt h bordurii in zona frontala prin rap la marg libera a buzei sup (desupra, la nivelul
sau 1-2 mm sub buza sup)
- directia pl de ocluzie frontal paralel cu pl bipupilar
- vizibilitatea sablonului in fonatie, suras si rel marg ing cu buza inf, la pron fonemelor V,F
- stabilirea pl de ocluzie frontala mand tine cont de cel max: ocluzie normala (pl de ocluzie mai sus decat pl
de orientare protetica cu val acoperirii)
100
- verif vizibilitatii in fonatie (numara din 10 in 10)
- dupa stabilirea h etajului inf al fetei, la sablonul mand se adauga sau se indep ceara pana intra in contact si stabilesc
DVO
- transferul – cu placuta Pedro-Saizar, prin montarea modelelor in ocluzor si a placutei la sablonul mand
- cls II – pl de ocluzie mai ridicat, cls III mai coborat
- obiective:
- respectarea fact general: varsta, sex, tip constitutional
- redarea fizionomiei, fonatiei
- stabilitate in RC, masticatie
- sa respecte dizarmoniile intermax
- sa fie situat la un nivel fiziologic intre limba si obraji

39.VARIATIA DIURNA DVR SI IMPLICATII CLINICE ALE ACESTEIA


-pacient obosit,nu se determina corect DVR-marit

40.DVO SUBEVALUAT, ATIT. TERAPEUTICE ,SIMPTOMATOLOGIE


- aspect imbatranit
- dd au vizibilitate redusa
-santuri periorale acc,rosu buzei diminuat sau absent, comisuri coborate cu zabaluta angulara,buzele
proemina anterior,et inf redus,menton proeminent
- limba intre arcade
- dureri ale mm coboratori in timpul sau dupa mese
- scaderea acuitatii auditive
- SIF si SMV marite
- inaltarea se face treptat (1-2 mm la minim 6 luni -1 an), nu brusc (bruxism), prin captusire protezei mand cu mat
moi, dupa 6 luni-1 an facem la cea max

41.COMPARATII INTRE REFLEXUL LINGUO-MANDIBULAR IN DETERMINAREA RC SI TEHNICA BOYANOV


1.met.boyanov
-combina hiperextensia cu deglutitia,se fac concomitent
-efectul combinat ai mm lb,constrictori sup faringe,mm si chinga orbiculo-bucc in deglutitie
-s-a demonstrat ca deglutitia pe gol,la comanda nu e intotdeauna urmata de plasarea in RC
2.homotropia linguo-mandibulara
-la o anumita retragere a lb coresp o anumita retragere a mandibulei
-pe baza sablonului max se aplica o bila de ceara(diam 3-5mm la unirea 2/3a cu 1/3p) sau o freza ce trebuie atinsa cu
vf limbii
3.metoda memoriei tisulare??
-reperul se fixeaza la marginea distala a sablonului si pacientului i se cere sa atinga acest reper
-se observa ca ochii urmaresc ca si cum ar cauta reperul in memorie
-se mai poate atinge lueta si sa se ceara pac sa atinga cu lb in acelasi loc

42.CARE SUNT SITUATIILE CLINICE IN CARE RC SE STABILESTE CU DIFICULTATE


-pac nu a purtat mult timp protezele
-sabloanele nu au stabilitate pe CP-rr accentuata
-structurile CP si ATM sunt afectate de protezari anterioare incorecte pe fondul unor afectiuni generale-disparitia
osului de suport, creasta flotanta , pliuri de muc deplasabila, hipertonii musculare, afectare articuala)
-tulburari grave ocluzale de la vechile proteze
-prezenta de contacte uni/bilaterale distal intre baza si proteza

43.CUM SE FACE ALINIEREA IC PT PROTEZA UNUI BARBAT DE 70 ANI,ROBUST,CU TENUL INCHIS LA CULOARE
a) Marimea dd frontali superiori/ latimea
- latimea dd frontali sup =dist care uneste f.ext ale celor 2 aripi ale nasului coresp cu dist. Care uneste
vf celor 2 C ( lee)
- marimea fetei: matimea IL = 1/22 din latimea fetei// latimea C = 1/19 din latimea fetei
- latimea totala= dist intre liniile C
- marimea transversala a ICS : alametru, dist inetralara prop cu diam transversal IC, masuratoarea
101
tarnsforma datele: mare/medie/mic
- dd – mai scurti prin uzura, o data cu inaintarea in varsta (tineri: vizibilitatea 2-3 mm cand buza e
relaxata, varstnici 1mm sau dd acoperiti complet de buza)
- Personalitatea vigurosi: Ic robusti
- cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal
- 1/3 cervicala usor inapoi
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
- fata de papila incisiva , mg I e la 8-10 mm anterior
- relatia intre linia mediana , IC, buza sup – simetrice;
- curbura incizala sa urmareasca mg libera a buzei inf in suras
- rap dintre buza sup si ICS ca grd de vizibilitate:buza superioara sa acopere coletul ICS

44.REGULI ALE MONTARII DD


- pot fi reguli generale in functie de zona
- reguli individuale in functie de fiecare dinte, de fizionomie, situatie clinica si cerintele pacientului
- in functie de autor care recomanda un anumit tip de montare
- montari atipice
Reguli generale de montare pt dd frontali
- fetele vestibulare se inscriu in curbura vestibulara
- pot fi montati in afara crestei - pt fizionomie
- marginea incizala a frontalilor superiori corespunde cu planul de orientare protetica(POP)
- inocluzia frontala nu se poate face standard ( 1-2 mm)
- marginea libera a frontalilor sup sa vina in contact cu marginea libera a buzei sup
- exista o curbura incizala care are convexitatea spre inferior
- I inf se monteaza cu mg incizala usor V fara a iesi din perimetrul de sprijin, cu axele verticale ||
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee), transversala(wilson)

TEHNICA GYSI
- se incepe cu I sup M2 sup (max)
- mdb: M1 inf- C, IC, IL, Pm1, Pm2, M2
IC:
- cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal
- 1/3 cervicala usor inapoi
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
- fata de papila incisiva , mg I e la 8-10 mm anterior
IL:
- inclinare usor spre distal a IL
- distanta pana la planul ocluzal e de ½ mm pana la 1mm.
- e un dinte fundamental pt estetica
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
C:
- se monteaza cvasiperpendicular sau usor inclinat spre distal; cuspidul poate atinge planul la

102
barbati dar nu si la femei
- cu cat se vede mai mult din FV cu atat are un asepect mai masculin cu cat mai putin cu atat are un
aspect mai feminin cand se face montare ne uitam daca se vede suficient FM la - aspect delicat
- linia C-papila I – C  linia care trece prin mijlocul papilei incisive uneste vf C

Dinti laterali :
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC

45.GRESELI PREZENTE LA MACHETELE CARE NECESITA INTERVENTIA LAB DE TEHNICA DENTARA


DVO mare
DVO mic
Remontarea dintilor

46.CAUZELE ATROFIEI SEVERE A CRESTELOR


- fact determinanti implicati in evolutie:
 locali:
- edentatia – etiologia, vechimea
- efectele protezarii: calitatea (fact mecanici), igienizarea, timpul de purtare a protezelor
- status general, nutritional: calitatea struct orale, fluxului salivar
 generali:
- caract somatice, anatomice, asp funct, parafunctii
- status general, nutritional, medicatia
- fen involutive, modificari hormonale, sex
- os: pierderea dd si a struct parodontale – resorbtie osoasa caract prin asp cumulative, presiuni exercitate pe
proteze

47.CUM INTERVINE PT ASUPRA MUCOASEI??


- cauze: edentatie, proteza, involutie, status general, nutritional
Aspecte ale mucoasei la edentat:
- normal: grosime, volum, rezilienta, coloratie, textura
- modificari cu aspect eritemato-congestiv cu pseudomembrane
- patologic: leucoplazie (placarde albicioase), eritroplazie (placarde rosii)
- modificari fara semnificatie patologica
Aspecte normale:
1) Mucoasa fixa – masticatorie
- Tip I: muc groasa, aderenta, bine vascularizata, cheratinzata, rezilienta normala (1-5 mm) – aspect
normal – CP normal, favorabil protezarii, amprentarii
- Tip II: muc subtire, slab vasc si cherat, cu aspect albicios, rezilienta redusa, mai aderenta de os – CP
dur, ampr de compresiune, cu mat de consistenta mare, sub presiune
- Tip III: muc cu strat submucos bine repr, slab cherat, cu rezilienta mare – CP moale, ampr de
despovarare, mat de consistenta redusa, fara pres
Modificari:
a) reducerea in grosime – cu coloratie normala (tip II), modificata
- coloratie normala – aspect alibicios, rezilienta scazuta, amprente compresive la tip II
- muc subtire, eritemato-congestiva – asp lucios, sensibila la pres/stomatita – tolereaza greu proteza –
trat preprotetic
- cauze: aport scazut de proteine, stari de deshidratare, absenta sau scaderea salivei, protezari instabile
de lunga durata
b) ingrosarea mucoasei
- muc desprinsa de pe suportul osos, pliata, normala ca textura, coloratie
- modif hiperplazice, formatiuni tumorale pliate, nodulare
- aspect hiperplazic: fibros, nodular, muc normal colorata, sau asp tumoral, muc congestiva
c) desprinderea de pe suportul osos
103
d) scaderea cheratinizarii
e) leziuni: congestive, ulcerative, diskeratozice
2) Mucoasa pasiv-mobila
- strat submucos bine reprez – rezilienta mare
- se poate deplasa in 2 sensuri pe pl osos: ant-post, vert
Modificari: - reducerea in supraf, pliuri, cicatrici, tes hiperplazic
3) Mucoasa mobila (de captusire)
- realizeaza inch marginala ext
- deplasabila in toate sensurile de mm, ligg
- supla
- aspectul si pozitia frenurilor
Modificari: fibroame, cicatrici sclerotice, hiperplazie papilara, stomatite

Modificari ale muc maxilare:


I.creste/versante: grosime redusa, rezilienta redusa, culoare modificata, hiperplazii
II. periferie/vestibul: pliuri, insertii fren/bride
III. bolta: subtire cu stergerea reliefului anantomic, eritematoasa, hiperplazie papilara sau granulomatoasa,
ulceratii traumatice
Modificari ale muc mandibulare:
I.creste/versante: la fel
II. periferie/vestibul: insertii mm si ligg aproape de mijl crestei, pliu lingual lateral, hiperplazii
Cauzele modificarilor de mucoasa:
- resorbtie osoasa in ritm accentuat
- proteze incorecte: marg taioase, lungi sau relatii ocluzale traumatice
- igienizarea incorecta a protezelor si CB
- interventii chirurgicale

48.UNGHIUL BENNETT.CE E,CE REPREZINTA,LA CE TIP DE ART ESTE.


Unghiul Bennett=unghiul format intre panta de deplasare anterioara si mediala a condilului orbitant si o miscare
strict protruziva
Miscarea Bennett=cand mandibula se deplaseaza spre dreapta se remarca o miscare laterala si anterioara a
condilului stang iar condilul drept se deplaseaza in afara si uneori spre posterior
=miscare corporala a mandibulei spre partea lucratoare in miscarea de lateralitate,miscarea de pivotare dupa
un ax orizontal
-se datoreaza restrictiei lig temporo-mand lucrator si peretelui median al fosei glenoide nelucratoare
-daca componenta laterala survine devreme-sn imediata/survine gradat-progresiva
-directia miscarii bennett depinde de structurile articulare si de contractia ptg lat
-amplitudinea miscarii in plan orizontal e intre 0.75mm-1,5mm
Articulatoare total si semiadaptabile

49.METODE FUNCTIONALE DE DETERMINARE DVR


-se bazeaza pe masurarea inaltimii etajului inferior al fetei in momente in care e indusa relaxarea musculara si
determina valori mai mari ale DVR
1.metoda linguritei de apa-pac tine o cant mica de apa in gura si sta cu ochii inchisi si buzele relaxate in contact lejer-
se masoara Sn-Gn
2.masurarea inaltimii etajului inferior al fetei imediat dupa deglutitie cand mandibula revine la pozitia de repaus
3.masurarea dupa starea de oboseala musculara indusa prin deschideri sau propulsii maxime repetate si prelungite
4.masurarea la sf unei conversatii
5.prin surprindere cand pacientul e relaxat, neatent
6.dupa aspectul estetic relaxat, destins
7.pronutarea prelungita a P,B(om,pom)

50.CREASTA ZIGOMATO-ALV
??

51.CE DETERMINA FORMA + INTINDEREA MARGINILOR AMPRENTEI IN ZONA DISTALA V MAND

104
mm maseter(ancosa maseterina): marg anterioara, de aceea se recomanda atat lingura cat si proteza sa aiba o
scobitura
ligamentul ptg mand in 1/3 post tubercul piriform-nu se acopera de proteza
uneori pot ajunge fibre din temporal+fb din constrictorul superior al faringelui+lig pot mobiliza proteza
 adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se transfera pe fata int
a acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg – lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
- zona V a tuberculului – ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune miscarii pe butonii lingurii)
- zona L – LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si spune cand il jeneaza
 punga Fish: se tractioneaza oriz de obraz si se apreciaza adancimea fundului de sac pana la care se intinde
lingura
 Testele Herbst la mandibula:gura deschisa moderat, apoi larg: moderat (zona pungii Fish), larg (zona V a
tuberculului piriform)
 Inchiderea la zonele cheie:
inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se aplica
lingura in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se reaplica si se
inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a limbii si
deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract

52.TUBEROZITATEA MAX ATINGE TUBERCULUL PIRIFORM IN DVO.TRATAM


-tratament chirurgical de micsorare a tuberozitatii

53.ZONA LINGUALA CENTRALA.PARICULARITATI CE NECESITA TEHNICI DE AMPR SPECIALE+ VERIFICARE


 zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau manerului
 teste herbst: ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
 inchiderea la zone cheie: zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm, ramolit, se
aplica in cav bucala – umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in spatele manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot caracteristic

Tehnica Frush: alginate de consistenta diferita


 in portamprenta se pune alginat de consistenta chitoasa (dar nu in exces), iar in CB – mai fluid pe toata linia
de reflexie a muc
 modelare prin misc executate de medic, tractiuni, rotatii ale nodului comisural, masaje viguroase pe obraji
 dezinsertie dupa priza mat printr-o singura miscare, dinspre fundul de sac
 calitatea substratului mucos – det alegerea mat de amprenta
 CB cu muc dura, aderenta in zona de sprijin, iar muc pasiv-mobila este ingusta – Stents, paste siliconate
(consistenta mare)
 muc rezilienta, detasabila in pl oriz – ZOE, alginat (nu deform CP)

- centrare, modelare marg, pres cat mai mica pe lingura pana la priza finala
- lingura se alege fctie de relieful osos – sa nu jeneze contractia GG, MH, sa nu fie f larga (4-5 mm), sa nu preseze
exagerat zone ale CP
- sa nu fie prea scurta (prelungire cu mat termoplastice)
- poate fi luata in vechile proteze ale pac – inainte trebuie verificata baza protezei
- controlul ampr, trasare limite lg individuale

Tehnica mucostatica – Accu Tray, tray away


-spatulare mecanica/manuala ,omogenitatea materialului e esentiala
-spatulare viguroasa ,dublata de miscarile de strivire pe peretii bolului
-amprenta fara presiuni,fara a deforma t. de suport ale protezeinu duce la rezultate ff bune pt ca nu avem
stabilitate buna
-Maxilar:lig hanular,spt zigomatic,fren bucal,labial
-mandibular:sant lingual,MH,creasta MH,trigon retromolar,ancosa maseterina,maseter,bride C,fren lingual

105
-zone de depovarare:torus mand,tuberculi piriformi fibrosi
- Accu Tray, tray away-lg scurte pe toata periferia cu exceptia zonei L post mand
 se aplica alginat vascos in portamprenta si alginat fluid injectat in fundul de sac
 modelare a max in zona V lat si frontal (fren, bride, sp Eisenring) si mand – inregistr grosimea zonei L in rap
cu limba in repaus, inregistr cr MH, tub piriform, z V maseterina si fosa linguala, periferie V (bride, fren, Fish)
 amprenta intr-un timp cu consistena diferita a mat – modele primare cu o inregistr FB a elem CP care previne
extinderea bazei PT
- evaluarea cal struct: stopuri de infundare cu mat chitos aplicat in param – opresc infundarea lg daca versantii lg
sunt prea lungi – se acopera pe toata supraf cu mat ampr, inchid marg si mat care spala limba

Tehnica mucodinamica
- ampr cu pres selective, pe anumite zone, in timp ce alte zone sunt despovarate de pres
-lingura individuala care va fi adaptata in cavitatea bucala,urmarindu-se intinderea marginilor pana la limita dintre
mucoasa fixa si cea mobila
-se asociaza materiale de consistente diferite

Tehnica Acudent
- fol in cazul zonelor retentive
- aplicare alginat chitos la niv zonelor retentive, cu o seringa (V, L, D) si modelam
- se aplica apoi mat fluid in portamprenta, se aplica portamprenta pe CP

54.CARACTERISTICI OCLUZIA MONOPLANA


-principiu:eliminarea planurilor inclinate generatoare de forte orizontale
-cuspidare redusa
Caracteristici:
-dd fara cuspizi
-pl de ocluzie fara curburi
-cu sau fara balans(rampe ocluzale)
Avantaje
-echilibru
Dezavantaje
-ineficienta masticatorie/rezorbtie
-fenomenul Christensen
-estetic
Ocluzia monoplan cu balans generalizata-ocluzia balansata cu dd neanatomici
-dd frontali-unitati incizale
-dd laterali-unitati triturante si subocluzale
-stopuri distale-unitati echilibrante
Indicatii la cei cu coordonare neuro-musc slaba,rezorbtie severa(curbura sagitala redusa in raport cu creasta)
Dezavantaj:isi pierd relieful ocluzal si functia de echilibru
-DVO corecta
-Respectarea raportului IM/RC
-corectarea contactelor grosolane prin montarea in articulator
-echilibrarea ocluzala prin evidentierea contactelor dd cu hartia de articulatie itnra-bucal

1. Creasta edentata – grad de evolutie, conceperea protezelor.


-modificari ale osului:resorbtie osoasa, fibroza, reducerea in inaltime, latime, modificari structurale
-reducerea in dimensiune, conturul crestei
-reducerea suprafetei zonei de suport,
-dificultati in echilibrul protezarii/cresterea timpului de contact dento-dentar—presiuni ocluzale
-reducerea tolerantei protezei, leziuni ale mucoasei
Conceperea protezarii:
-tipuri de protezare/alternative
-etapele protezarii:pre-/ proprotetic si protetic
-protezarea ca particularitati in timpul etapelor de tratament , ca raport muco-protetic, schema ocluzala
-protezarea purtatorului de proteza
Dificultati in conceperea protezelor:
106
-resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei
-creste neretentive vestibulare
-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
-directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
-cresterea gradului de dificultate in protezare
-toleranta scazuta a protezelor
-alternative terapeutice si interventii chirurgicale: implante si reconstructii osoase

2. Mucoasa fixa – tipuri de mucoasa, tehnici de amprentare.


-Tip 1: groasa, aderenta, bine vascularizata si inervata keratinizarea cu rezilienta normala=1-1,5 mm; amprenta cu
material de consistenta crescuta-termoplastice, ampr de compresiune; tehnica conventionala
-Tip 2: subtire, slab vascularizata si ketatinizata, rezilienta scazuta, mucoasa fiind subtire sau atrofica,cu aspect
albicios, tolereaza greu proteza; amprentare cu materiale care sa dea suprafata neteda-cu acrilate moi/elastomeri
-Tip 3: strat submucos bine reprezentat ,slab keratinizat cu rezilienta mare /cu pliuri sau hiperplazica, formatiuni
nodulare, deplasabila pe os-balanta; amprentare cu material fluid, amprenta de despovarare;tehnica mucodinamica-
cu 2 materiale de consistente diferite:Adheseal verde ptr inchidere si rosu ptr amprentarea finala

3. Camp protetic maxilar : grad de dificultate.


-Tip A: creasta inalta si lata, cu delimitare evidenta distala si fara torus
-Tip B: vestibul bucal redus-creasta resorbita de cls I cu delimitare distala slaba, fara torus
-Tip C: vestibul lateral redus, resorbtie acc, suport redus, creasta frontala mobila
-Tip D:vestibul labial si bucal redusi cu torus prezent si hiperplazie prezenta

4. Stabilitatea : enumerati si aratati cum se rezolva in amprentare problemele de stabilitate.


-stabilitatea este capacitatea de a se opune desprinderii protezei in sens orizontal
-inregistrarea structurilor prezente: creste, retentivitati anatomice ( tuberculi, versant vestibular) bolta palatina
-problemele legate de stabilitate se rezolva partial prin amprentare—corelata direct cu montarea dintilor si cu
inregistrarea corecta a RIM

5. Creasta fibroasa (balanta) : cauze ,consecinte , atitudini in amprentare.


-inlocuirea suportului osos cu tesut fibros => creasta balanta/flotanta
-localizarea cea mai frecventa la maxilar, frontal
-cauze: suprasolicitarea dintilor naturali antagonisti;instabilitatea portezei
-mucoasa de aspect normal/hiperemica
-consecinte: structuri inadecvate pentru sprijin si stabilitate
-atitudini in amprentare: amprenta cu materiale fluide, amprenta de despovarare, lingura despovarata (distantata in
zona mucoasei balante)

6. Calsificarea torusului palatin dupa Lejoyeaux./Landa:


-Tip 1: in treimea post a palatului, are forma rotunjita, este palpabil si poate atinge uneori dimensiunea unei alune
-Tip 2: de forma longitudinala, nu prea pronuntata, se gaseshte in cele 2 treimi post ale boltii
-Tip 3: cuprinde cele 2/3 anterioare ale LM si este destul de bine reprezentat
-Tip 4: se intinde doar in 1/3 ant a palatului
-Tip5: se intinde de la gaura palatina ant pana la limita distala a palatului dur

7. Edentatia totala in raport cu populatia globului


-cresterea numarului de persoane in varsta, inversarea piramidei varstelor
-cresterea varstei medii de viata
-cresterea numarului persoanelor in varsta edentate total
-edentatia totala este caracteristica persoanelor in varsta-protezarea prezinta particularitati in tratamentul legat de
varsta
-peste 60 de ani: in 2000- 9,3% din care peste 80 de ani 9%
-asocierea edentatiei totale cu afectiune generale: cardiorespiratorii, digestive, diabet, tumori, boli reumatismale si
neuropsihice
-afectarea mai mult a femeilor edentate total, cresterea numarului de femei edentate total in perioada de
menopauza si postmenopauza
-30% dintre edentati prezinta osteoporoza
107
-in mediul urban este o frecventa mai mare a populatiei edentate total

8. Torusul palatin : implicatii practice.


-se gaseste pe Lm a boltii palatine, imprimand o miscare de basculare, flexiune
-este acoperit de mucoasa subtire, sensibila
-acoperirea acestei formatiuni favorizeaza aparitia frecventa a leziunilor de decubit si producerea fracturarii protezei
maxilare =>se recomanda folierea modelului in aceasta zona
-el are importanta cand vine in contact sau intersecteaza linia de reflexie a valului palatin –linia Ah, unde este locul
celei mai importante inchideri marginale ale protezei sup
-intersectarea torusului palatin prin polul sau post cu aceasta linie creeaza mari dificultati stomatologului in
incercarea de a obtine o etanseizare a protezei la acest nivel

9. Inchiderea marginala in zona linguala centrala la mandibula si distala la maxilar.


Zona linguala centrala la mandibula:
-se intinde pe o distanta de 3 cm( 1,5 cm stanga si dreapta de linia mediana) si este dominata de actiunea
genioglosului
- pentru a asigura o buna mentinere a protezei mand/inchidere marginala la acest nivel , marginea linguala a protezei
trebuie sa aiba un contact permanent cu mucoasa planseului bucal, atat in repaus , cat si in pozitia de protractie
- Schreinemakers :in amprentarea functionala se cere pacientului sa faca protractia maxima a limbii
-scoala de protetica dentara din Bucuresti crede despre aceasta metoda ca asigura o buna inchidere marginala doar
in situatia in care exista o pozitie constanta anterioara a limbii in repaus, ptr ca forma si pozitia fundului de sac
lingual prezinta modificari minime intre poz de protractie si cea de repaus ale limbii anterioare
-complicatie:limba post
-se face o modelare functionala a amprentei doar prin plimbarea limbii pe manerul lingurii individuale sau cel mult
prin umezirea cu limba a rosului buzei inf => modelarea inchiderii marginale care asigura mentinerea atat in repaus
cat si in momentele de functionalitate a limbii
-in aceasta zona ,realizarea unei inchideri marginale corecte are rol esential in mentinerea si stabilizarea protezei
=>marginile lingurii ind si apoi ale protezei tb sa fie groase la acest nivel , ptr realizarea cu mai multa ushurinta a
inchiderii marg si ptr ca presiunile exercitate de genioglos sa fie repartizate pe o suprafata mai mare , evitandu-se
leziunile de decubit
La adaptarea lingurii individuale:
-se lipeste un rulou de material termoplastic de forma semilunara pe marginea lingurii care parctic inveleshte aceasta
margine pe o lungime de 3 cm.Materialul fiind suficinet de ramolit, lingura se aplica in CB si se recomanda pac sa
faca anumite miscari:
-sa umezeasca repetat buza inf de la o comisura la alta in cazul unei limbi anterioare
-sa plimbe limba numai in spatele manerului lingurii in cazul unei limbi posterioare (reeducarea limbii prin
umezirea buzei inferioare)
-se scoate lingura din CB se raceste cu sprayul de aer si se face inspectia.Materialul tb sa fie complet modelat , in
continuarea lingurii, lucios
-verificarea inchiderii marginale cu testul 2 de succiune: se preseaza pe maner vestibulo-oral. Lingura trebuie sa se
desprinda cu un zgomot caracteristic.Acest test se face atat in poz de repaus a limbii cat si in protractie
-daca limba se desprinde cu usurinta , inseamna ca pac a facut o miscar prea ampla de protractie (scurtand lingura)
ceea ce a dus la pierderea contactului in repaus .Se reia modelajul cu miscari mai putin ample
-daca lingura se desprinde la miscarile limbii inseamna ca materialul a fost insuficient modelat
-dupa verificare, se revine la testul 1de succiune ptr tuberculul piriform

Zona distala a maxilarului:


-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max , zona de reflexie a valului palatin fata de palatul dur
-3 pozitii ale valului palatin:
-orizontala-in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta
favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d ea;inchiderea marginala se face nu
mare greutate
-inclinatie medie
-delimitarea zonei sau liniei Ah
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin , permitand
delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de modelare functionala a amprentei max
108
-manevra Valsalva=ponuntarea scurta si viguroasa a fomenului Ah -linia de expir sau linia vibratorie anterioara este
vizibila atunci cand pacientul sufla pe nas, avand narile pensate
-linia de vibratie posterioara: Silverman : pronuntarea clara si prelungita a fonemului AH
Lingura individuala max:
-se traseaza in gura cu creionul chimic santurile retrotuberozitare;palparea crestei cu latul sondei avansand ant-post
si acolo unde infundarea este maxima se considera ca este santul
-pe LM se local foveele palatine;in gen, limita post va fi inapoia lor.Se traseaza o linie cu convex post.
-cele 3 demarcatii se unesc cu linii curbe cu convex ant rezultand o acolada
-se verifica prin miscari ale valului care det limita la care se poate intinde lingura fara sa se mobilizeze
-miscarea portiunii initiale a palatului moale
-pronuntarea fonemului AH prelungit mobilizand valul palatin si urmarind daca flectarea se face pe linie marcata
anterior
-se aplica lingura in CB; daca se depaseste limita, atunci se scurteaza cu freze de acrilat
-Verificarea lingurii sup cu testele lui Herbst: pacientul tuseste;daca ingira se desprinde , se scurteaza in zona distala
mailara
-se tractioneaza oro-vest de maner si se verifica inchiderea in zona IPP
-det inchiderii: pe fata interna a lingurii din acrilat in zona post se aplica un rulou de material termoplastic ramolit cu
o latime de 3-4mm.Grosimea tb sa fie maxima de o parte si de alta a LM si minima in centru si la extremitati.Lingura
este apasata ferm pe suprafata de sprijin .Pc deschide larg gura ptr a elibera ligamentele pterigo-mand si face
protracti max a limbii .Se reface testul de succiune
-mat termoplastic tb sa fie bine modelat , neted si sa se prinda lin spre ant pe fata int a lingurii

10. Elementele campului protetic maxilar.


Elemente pozitive:
-mucoasa pasiv-mobila=realizeaza inchiderea marginala interna
--zona de reflexie: trecere neta/treptata
--limita distala
--fundul de sac
Elemente negative:
-lig pterigomaxilar cu insertie pe fata distala a tuberozitatii-uneori insertie inalta
-frenul buzei superioare (forma, insertia, numarul de pliuri, aspect)
-bridele laterale/canine
-apofizele zigomatice alveolare
-pliurile longitudinale
-zonele de ulceratie, cu depozite fibrinoase
-formatiuni hperplazice

11. Zona “ah” :


-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max , zona de reflexie a valului palatin fata de palatul dur
-3 pozitii ale valului palatin:
-orizontala: in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc rezilienta
favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d ea;inchiderea marginala se
face nu mare greutate
-inclinatie medie: cu avantaje fata de precedenta
Delimitarea zonei sau liniei Ah:
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului “Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului palatin , permitand
delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de modelare functionala a amprentei max
-manevra Valsalva

12. Teste de succiune la maxilar si mandibula.


Testele de succiune la mandibula-se facobligatoriu in ordinea descrisa:
-Testul 1: inchiderea marginala la tuberculul piriform =se trage de maner in sens oro-vestibular si lingura trebuie sa
se desprinda greu cu zgomot caracteristic “clac”
--cele mai bune rezultate se obtin atunci cand tuberculul piriform are rezilienta medie
--tubercul dur- succiune buna/slaba
--tubercul gelatinos- nu se face inchidere
109
-Testul 2: inchiderea la zona linguala centrala= se preseaza pe maner vestibulo-oral; lingura trebuie sa se desprinda
cu zgomot caracteristic ; testul se face atat in pozitia de repaus a limbii cat si in protractie
-Testul 3: inchiderea de ansamblu la nivelul lingurii mandibulare= se trage e maner vertical in sus si lingura trebuie sa
se desprinda greu.Ptr a aplica testul in cele mai bune conditii , manerul lingurii trebuie sa fie prevazut cu o perforatie
vestibulo-orala in care se aplica o sonda cu ajutorul careia se tractioneaza lingura
-Testul 4: ptr a evidentia raportul la succiune al inchiderii la zona vestibulara centrala, se repeta testul 3 indepartand
buza inferioara, deci desfiintand inchiderea externa realizata in aceasta zona

13. Evolutia edentatiei totale:


-modificari functionale si morfologice ale tuturor structurilor orale cu aspecte asociate
-consecinte clinice:
--reducerea limitelor protezarii/dificultati in echilibrul functional, aspect estetic, cresterea dificultatilor in
edentatia totala in vederea portezarii
-cauze: aspectele biologice cumulative si cronologia varstei
-modificari orale asociate edentatiei totale:
-reducerea suportului osos cu interesarea osului bazal
-proeminenta liniei oblice interne, a tuberculilor genieni
-reducerea cheratinizarii, a grosimii mucoasei si scaderea sensibilitii ei
- unirea insertiilor musculare vestibulare si orale
-sensibilitate la nivelul gaurii mandibulare
-latirea si cresterea mobilitatii limbii
-reducerea controlului neuro-muscular
-efecte negative asupra resorbtiei crestei, hipotoniei muschilor asupra fizionomiei fetei
-deplasarea protezei in raport cu directia crestei

14. Tuberozitatile.
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta numita tuberozitate
-poate fi asemanatoare crestei edentate: retentiva/neretentiva, stearsa/neutra
-tuberozitatile retentive se asociaza si cu un volum crescut
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si in sesn sagital sau
chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata mandibulara sau de
tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-o tuberozitate retentiva impiedica aplicarea usoara a protezei pe CP, recomandandu-se remodelarea ei chirurgicala
-trebuiesc acoperite integral de baza protezei
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa : poate determina instabilitatea bazei

15. Clasificare edentatiei totale.


16. Calitati si defecte : alginat si siliconi.
17. Zone functionale : Fish si Eisenring.

18. Pozitia limbii.


-in repaus: pacientul cu gura deschisa, se pot vedea dintii
-anterioara: pe versantul lingual in zona frontala si se va realiza inchidere marginala externa; este o pozitie favorabila,
ce permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei
-posterioara: defavorabila ce necesita un modelaj marginal limitat la miscarea de umezire a modelului intre cele 2
butoane de presiune

19. Trasare limitelor lingurilor individuale la mandibula.


20. Zona linguala centrala : teste de succiune.
21. Timpul de priza a materialelor de amprenta.
22. Frenul buzei superioare : pozitie si implicatii.

23. Motivele protezarii.


-reabilitarea functiilor ADM:masticatie, fonatie, fizionomie
-restabilirea estetica
-profilaxia structurilor orale
110
-comfortul pacientului ptr stabilitate functionala si cresterea calitatii vietii

24. Mentinere.
=capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a portezei in sens vertical
Cauze:
-actiunea formatiuilor mobile din periferie cu insertie perpendiculara
-alimentele aderente
-forta gravitationala( negativa la maxilar, pozitiva la mandibula)
-anularea retentiei prin instabilitatea protezei
Contracararea:
-adeziunea/coeziunea
-tensiunea superficiala/unghiul de contact
-capilaritatea
-presiunea atmosferica
-saliva/vascozitatea ei
-succiunea, fenomenul de ventilatie
-fixarea musculaturii:
--pasiva: prijinul muscular pe fetele interne ale protezei
--activa: tonicitatea musculara
-zone retentive
-deglutitia/ raportul ocluzal
-adezivii
-raportul cu stabilitatea
-implante+ sisteme speciale
Se rezolva aproape integral prin amprenta, prin inregistrarea retentivitatilor anatomice si prin contributia a 2
fenomene fizice:adeziunea si succiunea.
Adeziunea:
-contactul intim al fetei interne a bazei protezei maxilare cu mucoasa din bolta palatina intre care se interpune un
strat de saliva
-cadn cp este dur, mucoasa este albicioasa, si amprenta se ia cu material mai vascos= amprenta de compresiune
-probleme de adeziune apar la cei cu hiposialie, la care amprenta trebuie sa reproduca cat mai exact zona de sprijin a
boltii ptr scaderea iritatiei mecanice , fata mucozala a protezei tb sa fie neteda-ampr cu mat bucoplastice, proteza
pensulata cu lacuri
Succiunea:
-intre mucoasa pasiv-mobila si marginea protezei
-atingerea acestui obiectiv se face in amprentarea functionala care este precedata de adaptarea lingurii individuale,
faza clinica cea mai importanta in obtinerea de proteze modelate functional
-la inchiderea marginala /interna tb exploatata mucoasa pasiv mobila, care poate fi lata sau mai ingusta , favorizand
mai mult sau mai putin succinea, dar si tonicitatea musculara care confera o inchidere pe fata externa a protezei
amprenta tb sa respecte insertia muschilor paraprotetici

25. Stomatite.-eu
26. Reconditionarea protezei.

27. Amprentarea preliminara : bolta adanca;lingura standard scurta.

28. Clasele scheletale.

29. Metode de determinare DVO.

30. Metode de conducere in RC.

31. Montarea in ocluzie lingualizata / mezializata.

32. Alegerea latimii frontalilor ; forma incisivilor centrali.

111
33. DVO marita di micsorata.-eu.

34. Etapa de determinare a IM.

35. Tiparul resorbtiei osoase: factori implicati si aspecte clinice.


Aspecte clinice:
-diferit la nivelul crestei , intre max si mand , legat de caracteristicile somatice
-la maxilar: varf->baza;vest->palatinal
-la mand: lateral: lingual->vesttibular;varf->baza; frontal : varf->baza, vest si lingual
-resorbtia redusa- insertia lligamentara
-creasta ascutita
-creasta denivelata
-resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei
-creste neretentive vestibulare
-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
-directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
-cresterea gradului de dificultate in protezare
Factori implicati:
-pierderea dintilor/parodontiului
-etiologia edentatiei
-amploarea extractiei
-vechimea edentatiei
Factori asociati:
-anatomici: forma, marimea crestelor, tipul de os si de mucoasa
-metabolici: medicamente, varsta, sex, hormoni
-functionali: marimea, durata, intensitatea fortelor
-mecanici/protetici: tipul protezei

36. Inspectia crestelor : ce aspecte pot fi evidentiate ?

37. In care din situatiile : xerostomie , hiperplazia crestei, torus, ocluzie instabila, hiperplazie papilara, se indica
utilizarea materialului de conditionare ? argumentati.

38. Ce formatiuni trebuie bine redate in amprenta preliminara : torus , fren labial, papila incisiva, spatiul retro-
zigomati, rugi palatine? Explicati.

39. Materiale de amprenta


1)Hidrocoloizii: A.Reversibili: Agar-agar/ B.Ireversibili: Alginate;
2)Elastomeri de sinteza: A.polisulfidele/ B.Siliconi: -De Condensare, -De Aditie/ C.Polieteri (Impregnum-Espe);
3)ZOE (Respin-Spofa, SSWhite+Detrey-Impression paste);
4)Gipsul;
5)Mat. Termoplastice(Stens,Kerr:negru,rosu si verde);
6)Mat. Bucoplastice(Adheseal:verde+rosu);
7)Mat. cu vascozitate lent progresiva .

40. Zonele functionale la maxilar si la mandibula.


Mandibula:
-z tuberculului piriform
-z linguala laterala
-z vestibulara laterala
-z linguala centrala
-z vestibulara centrala/labiala

41. Modificari ale CP in urma edentatiei.

42. Marginea V a protezei – grosime.


112
43. Factori ce influenteaza resorbtia crestei edentate.

44. Spatiul retro-zigomatic.

45. Trasarea limitelor campului protetic.

46. Diferenta dintre homotropie ...

47. Curbura vestibulara a sablonului superior pe model.

48. Axa balama terminala.(31-42 pag)

49. IM (18-66pag)

50. Activarea ocluzorului.

51. Pacient 70 ani,robust – stabilirea forma incisivilor centrali.

52. Enumerati materialele de determinare a RIM si la care sablon lucram.

53. Miscarea Bennett

54. Cand se monteaza cap-la-cap dintii in zona laterala.

55. Ocluzia liniara.

56. Unghiul Bennett.

57. Femeie blonda 55 ani; alegerea incisivilor centrali.

58. Determinarea curburii vestibulare pe model in functie de papila incisiva.(! a 2-a pereche de rugi palatine)

59. Distanta dintre condili = ? ; se poate modifica pe articulator?


60. Importanta musculaturii in determinarea RC
61. DVR marit sau micsorat : motivul , implicatiile clinice.
62. Atitudini in protezare.
63. Clasificarea pacientilor dupa comportament sau reactii emotionale (clasif M House)
-Filozofic: Cooperant, intelege-limitele protezarii, reiativ usor de tratat;
-Indiferent: Dificil de cooperat, dificil de tratat, nu-i intereseaza ceea ce li se face;
-Critic: Foarte greu de cooperat, dificil de tratat se considerea victima, nimic nu e bine;
-Sceptic: Reiativ greu de cooperat si de tratat, sceptic in ceea ce ii se face.
64. Modificari orale asociate ed totale si complicatii
65. Tuberculul piriform
66. Factori implicati in resorbtia osoasa
67. Ritm resorbtie osoasa (Calson)
68. Tiparul resorbtiei osoase la max si mand
69. Consecintele resorbtiei osoase
70. Clasificarea osului dupa duritate
71. Modif muc pasiv-mobile
72. Modif muc la max/mand
73. Cauzele modificarilor mucoase
74. Modificarile musculare la pac ed total
75. Componenta fizionomica si psihica
76. tipuri anomalii scheletate
77. Clasificarea ACP
78. tipuri de supraprotezare
113
79. trat preprotetic
80. trat preprotetic ne/chirurgical
81. obiectivele ampr preliminare
82. preparare alginat
83. materiale de captusire
84. Accu Dent
85. atit in amprentare cand exista modificari ale mucoasei
86. amprentarea zonelor rezilienta

87. Prognosticul asupra populatiei in varsta si consecintele asupra protezarii totale :


-cresterea numarrului de pacienti in varsta
-cresterea varstei medii de viata : peste 60 de ani, in 2025-20%, din care 5% peste 80 de ani
-cresterea numarului de purtatori de proteze
-cresterea perioadei de purtare a portezelor=>cu efecte asupra structurilor orale
-cresterea gradului de dificultate al protezarii
Consecinte cu implicatii practice :
-grade diferite de dificultate/evaluare
-atitudini diferite de tratament in raport cu : varsta, sex, status general, conditii sociale, comportament, avand in
vedere :
-obiectivele protezarii : necesitati functionale, estetice, echilibrul protezelor
-raspunsul structurilor orale
-adaptarea cu protezele
-perioada de purtare a protezelor
-complexitatea tratamentului

114