Sunteți pe pagina 1din 58

PUBLICAȚIE ON-LINE PENTRU CADRELE DIDACTICE ȘI NU NUMAI

DEVA
ANUL I , NR. 1 , NOIEMBRIE 2010

COORDONATORI :
INST. DANIELA CIUREA
PROF. GABRIELA BERBECEANU
PROF. ADRIANA PETRAȘ

TEHNOREDACTOR
INST. DANIELA CIUREA

ADRESA DE CORESPONDENȚA :
Mail : dana.gros@yahoo.com

1
CUPRINS :

1. PROIECTE ȘI PARTENERIATE EDUCAȚIONALE

2. PROIECTE DIDACTICE

3. EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

4. REFERATE

5. ASPECTE DIN ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE

6. CRED

7. CREAȚII LITERARE

Ne-am gîndit să facem un prim pas într-o călătorie fascinantă .


Vă invităm să fiți alături de noi în această minunată călătorie !
Sperăm să vă placă !
Primul număr ... primul pas. Alături de dascăli de pretutindeni si nu numai !

2
PROIECT EDUCAŢIONAL NAŢIONAL

SĂRBĂTORI MAGICE DE IARNĂ

2010 -2011

INIŢIATORI PROIECT : Prof. Gabriela Berbeceanu


Inst. Ciurea Daniela
Prof. Huştiuc Nicoletta
Educ. Frăţilă Maria

Argument:
O societate prosperă este acea societate care valorifică
diversităţile,potenţându-le astfel încât fiecare să fie o parte complementară
,indispensabilă celeilalte.
Copilul este şi poate fi privit ca o entitate,un tot unitar şi relativ autonom,dar
este şi trebuie totodată să fie privit şi ca un punct de intersecţie a multiple şi
diverse serii de relaţii şi interacţiuni fizice,naturale,sociale,informaţionale şi
culturale.
Gradiniţa noastră îşi propune, prin programul derulat, să materializeze
capacităţile creative ale copiilor prin acţiuni şi activităţi concrete centrate pe
analiza nevoilor reale ale copilului,precum şi pe valorificarea resurselor de care
acesta dispune şi, nu în ultimul rând,pe valorificarea resurselor gradiniţei şi a celor
existente în comunitate ,toate acestea îmbinându-se armonios în obiectivele
urmărite.
Sărbătorile de iarnă sunt punct de plecare în atingerea obiectivului
central,acela de a valorifica şi dezvolta potenţialul creativ al fiecărui copil în parte.
Într-o societate în care valorile reale sunt puse sub semnul întrebării şi unde
scopul vieţii este denaturat,se impune o creionare a tradiţiei neamului
românesc,prin implicarea directă a copiilor în realizarea “portretului” sărbătorilor
de iarnă, a obiceiurilor din cele mai vechi timpuri.
Scop:
 Valorizarea potenţialului creativ al fiecărui copil ;
 Însuşirea şi îmbogăţirea unor cunoştinţe referitoare la tradiţiile şi
obiceiurile pe care românii le practică cu ocazia sărbătorilor de iarnă, prin
realizarea unor materiale proprii;
3
Obiective generale:
 Conştientizarea faptului că apa rţinem unui neam cu o bogată tradiţie;
 Stimularea imaginaţiei şi a creativităţii;
 Întărirea sentimentului de apartenenţă la comunitatea locală ,naţională şi
europeană;
Obiective specifice:
 Valorificarea abilităţilor practice ale fiecărui copil;
 Culegerea informaţiilor referitoare la tradiţiile şi obiceiurile specifice
sărbătorilor de iarnă la români şi la alte popoare europene;
 Colaborarea între membrii echipelor în vederea îndeplinirii sarcinilor
propuse;
 Conştientizarea afectivităţii de grup, ca suport al prieteniei;
 Identificarea propriilor valori şi a grupului din care face parte;
 Realizarea de compoziţii literare în versuri / poveşti; dramatizarea unor
poveşti;
 Modelarea simţului estetic
 Stimularea relaţionării copil-copil, copil-părinte, copil-cadru didactic,părinte-
cadru didactic.

Grup ţintă:
 Elevi/preşcolari
 Părinţii elevilor/prescolarilor
 Cadrele didactice (profesori , institutori , educatoare)
 Preoti si pastori

Beneficiari:
• direcţi: elevii si preşcolarii instituţiilor implicate in proiect , cadre
didactice;
• indirecţi : părinţi , comunitaţi locale

Coordonatori proiect :
• Prof. Lazăr Lucia Elena
• Prof. Ilie Elena
• Prof. Petraş Adriana
• Prof. David Cristina
• Prof. Burza Viorica
• Prof. Anghe Rodica
• Prof.. Gramescu Ana
• Prof. Sandu Viorela
• Ed. Delean Carmen
4
Grup de lucru al proiectului : cadrele didactice ale unitaţilor implicate în proiect

Colaboratori :
• Biserica Ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului “ Sulighete , Hunedoara ,
Preot Cristian Dospin
• Palatul Copiilor Deva , Hunedoara , prof. Cristian Matiu
• Parohia Greco-catolică “Sfânta Cruce” Sebeş , Protopop Florin Gatea

Resurse umane:
• elevii claselor I-VIII;
• preşcolarii;
• învăţătorii , educatoarele;
• preoţi si pastori voluntari;
• alţi factori educaţionali;
• părinţi.

Resurse materiale:
• dotările centrului de informare şi documentare ( calculatoare, imprimantă,
videoproiector, tablă interactivă ) ;
• CD uri;
• cameră foto digitală;
• cameră video;
• panouri pentru expunerea lucrărilor;
• costumaţie;
• brad împodobit;
• carton, hârtie glasata şi creponată, materiale textile, foarfece, lipici...etc.

Durata:
8 săptămâni: 22 noiembrie 2010 - 14 ianuarie 2011

Locul de desfăşurare :
- biserica ( participarea la slujbe ) ;
- holul şcolilor/grădiniţelor ( expoziţii)
- săli alese de fiecare şcoala/grădiniţă participantă în
proiect(prezentarea spectacolelor);
- sălile de clasă.

Conţinutul proiectului:
Etapa I – Lansarea proiectului
5
Etapa a II a – Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea proiectului
Etapa a III a - Evaluarea şi valorificarea rezultatelor

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR :

DENUMIREA ACTIVITĂŢI SPECIFICE PERIOADA RESPONSAB


ACTIVITĂŢI IL
I

“Portretul *Formarea echipei de lucru


sărbătorilor *Alcătuirea grupului ţintă
de iarnă”- *Întocmirea documentelor 22 noiembrie – Coordonatori
popularizarea *Stabilirea responsabilităţilor 2 decembrie i de proiect
proiectului *Stabilirea calendarului de activităţi 2010
*Popularizarea proiectului
*Masa rotunda on-line a partenerilor
de proiect

*Confecţionarea ghetuţei şi a cutiei


“Moş Nicolae, pentru daruri Grupul de
prietenul *Vizionarea filmului “Povestea lui lucru al
copiilor” Moş Nicolae” 2-6 proiectului
*Crearea unor texte dedicate lui decembrie
Moş Nicolae 2010
*Prezentarea de informaţii şi
imagini legate de sărbătoarea
Sfântului Nicolae ( reviste, internet,
parohia satului )

“În *Concurs: Crăciunul pe glob(intrebari Grupul de


aşteptarea lui “fulger”) lucru al
Moş Crăciun” *“Hristos se naşte”-interpretare de proiectului
colinde 8-15 decembrie
*”Bradul nostru-mpodobit” 2010
- confecţionarea unor podoabe
pentru pom;
-ornarea clasei pentru spectacol;

6
“Noi umblăm * Trimiterea de felicitări 16-20 Grupul de
şi colindăm”- partenerilor de proiect decembrie lucru al
*Prezentarea miniscenetei 2010 proiectului
“Poveste de Crăciun”,la căminul
cultural/sala de clasa

“Aşa-i datina *Transmiterea urarilor reciproce de 20-21 Grupul de


străbună!” Anul Nou decembrie lucru al
(Pluguşorul românesc) 2010 proiectului
*Prezentarea unor obiceiuri de Anul
Nou:
- Capra;
- Ursul;s.a.

“Cu mască, *Carnavalul maştilor: 21 decembrie Membrii


fără mască!” -interpretarea unui rol( creaţie 2010 echipei de
proprie); proiect
-confecţionarea costumului adecvat
rolului interpretat;

“Colindăm în *Prezentarea semnificaţiei 7 Grupul de


casa sărbătorii numită Bobotează; ianuarie lucru al
Domnului” * Cor de colinde specifice Crăciunului 2007 proiectului
si Anului Nou( activitate desfasurată
la biserică);

*Vizitarea expoziţiei dedicate


“Sărbătorile sărbătorilor de iarnă Grupul de
de iarnă la *Finalizarea şi prezentarea lucru al
români” portofoliului proiectului proiectului
*Prezentarea power point a unor 7-14 ianuarie
aspecte din cadrul activităţilor 2011
realizate în cadrul proiectului

7
Rezultate aşteptate:

 Implicarea activă a elevilor/copiilor în păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor

specifice românilor;

 Valorificarea potenţialului creativ al elevilor/copiilor;

 Cunoaşterea de către părinţi a eficienţei activităţilor extracurriculare;

 Realizarea unei expoziţii cu m ateriale din timpul desfăşurării proiectului;

Evaluarea:
• Expoziţii cu lucrările practice şi artistice create de elevi/prescolari;
• Monitorizarea relaţiei copil-copil,copil-părinte,copil-cadru didactic şi
părinte-cadru didactic;
• Realizarea de activităţii artistice, practice;
• Realizarea unui portofoliu de prezentare a activităţii ;
• Realizarea unui CD cu prezentarea power point a proiectului;
• Chestionare care să reliefeze impactul desfăşurării proiectului;

Mediatizarea proiectului :
• prezentarea proiectului la nivelul comisiilor metodice în fiecare şcoală/grădiniţă
implicată în proiect;
• prezentarea proiectului şi a rezultatelor în reviste, ziare ( Revista on-line
,,Primăvara copilăriei”, site-ul www.didactic.ro, ziare locale pentru diferite
judeţe .

Finalizarea proiectului

 Întâlnirea coordonatorilor de proiect pentru evaluarea finală

Analiza chestionarelor şi a portofoliului proiectului .

 Acordarea de diplome de participare tuturor copiilor implicati in proiect .

NOTA : pot adera la proiect si alte şcoli / grădiniţe ulterior cu acordul iniţiatorilor
proiectului .

8
PROIECT DIDACTIC
GRĂD
INIŢA P.P. NR.7 DEVA
Prof. FLOREA DIANA

Nivelul II (5-7 ani)


Domeniul Ştiinţă
Activitatea: Cunoaşterea mediului
Tema: Coşul cu fructe şi legume de toamnă
Forma de realizare: observare
Tipul activităţii: de consolidare şi sistematizare
Scop: consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor referitoare la fructele şi
legumele din anotimpul toamna; exersarea capacităţilor de observaţie,
comparaţie, analiză, sinteză, generalizare; dezvoltarea atenţiei;
educarea dorinţei de a ocroti şi consuma fructe şi legume.
Obiective:
- să recunoască fructele şi legumele de toamnă;
- să observe alcătuirea lor (formă, culoare, coajă, miez, sâmburi);
- să decidă asupra gustului şi mirosului fructelor şi legumelor de toamnă;
- să stabilească asemănări şi deosebiri între fructele şi legumele de toamnă;
- să formuleze ghicitori despre caracteristicile fructelor şi legumelor de
toamnă;
- să specifice modul de consumare/folosire a fructelor şi legumelor de toamnă
(crude, preparate sub diferite forme), precum şi modul de conservare a lor;
- să participe cu interes la activitate.
Metode şi procede e: conversaţia, observaţia, brainstormingul, explicaţia,
problematizarea, ghicitorile, lucrul în pereche, bula dublă.
Material didactic: coş cu fructe şi legume proaspete de toamnă, imagini, borcane cu
castraveţi, gogoşari, dulceţuri
Bibliografie: Silvia Breben şi colaboratorii – „Metode interactive de grup” – ghid
metodic – Ed. Arves

9
Eveniment Conţinut Desfăşurarea activităţii Evaluare
didactic ştiinţific Strategii didactice (instrumente
şi indicatori)
1.Moment Se pregăteşte Copiii îşi ocupă locurile în Observarea
organizatoric materialul faţa materialului pregătit comportamen-
didactic tului
Enunţare a a
2.Reactuali- cât mai mul- Brainstorming: Spuneţi tot
zarea cunoş- te idei des- ce vă vine în minte despre
tinţelor pre fructe şi fructe şi legume în general.
legume în Ideile se înregistrează de
mod spontan către educatoare pe
Prezentarea flipchart
3.Anunţarea coşului cu Să reţină ideile,
temei şi fructe şi le- Prezentarea temei, enunţa- obiectivele
enunţarea gume de rea obiectivelor învăţării prezentate
obiectivelor toamnă Motivarea învăţării
Observarea
4.Dirijarea comparativă Să recunoască
învăţării a fructelor şi Conversaţia: şi să denumeas-
legumelor Ce fructe observaţi în coş? că fructele şi
din coş Dar legume? legumele de
Întrebări, toamnă
răspunsuri Ce forme au aceste fructe? Să observe
Dar legumele? forma fructelor
Ce prezintă fructele şi şi legumelor,
legumele la exterior? culoarea şi gro-
Observaţia: simea cojii,
Dacă tăiem fructele în consistenţa
jumătate, ce observăm în miezului, sâm-
interior? burii şi culoarea
Acum tăiem legumele în lor
jumătate. Ce observăm în
Sesizarea interior?
gustului şi Explicaţia: Să decidă asu-
mirosului Veţi primi fiecare, pe şerve- pra gustului şi
fructelor şi ţel, câte o bucăţică din mirosului fruc-
legumelor de fiecare fruct şi legumă pen- telor şi legume-
toamnă tru a putea mirosi, gusta, lor de toamnă
10
Întrebări, sesiza şi compara gustul şi
răspunsuri mirosul lor.
Conversaţia: Să specifice
Cum putem consuma fructe- cum putem
le şi legumele? consuma
(crude sau preparate) fructele şi
Ce conţin acestea? legumele
(vitamine)
Ce putem prepara din ele?
(salată de fructe, dulceaţă,
compot, salată din legume,
murături, ciorbe, alte
mâncăruri)
Explicaţia:
Toamna, gospodinele
prepară, conservă pentru
iarnă fructele şi legumele
sub diverse forme pe care
le-am amintit. În orice mod
le-am pregăti, crude sau
conservate, acestea trebuie
Reguli şi înainte spălate.
norme de Problematizarea:
igienă De ce credeţi că trebuie
Creare de spălate fructele şi legumele
5.Obţinerea ghicitori înainte de a le consuma?
performanţei despre Ghicitori, lucrul în pereche:
caracteristi- Formaţi pereche cu colegul
cile fructelor din dreapta Să creeze câte
şi legumelor Creaţi ghicitori în care să o ghicitoare
de toamnă, descrieţi caracteristici ale descriere
organizarea fructelor şi legumelor de Să folosească
colectivului în toamnă cel puţin un
perechi Amintiţi-vă cum se creează cuvânt cheie în
o ghicitoare, ce cuvinte crearea
cheie să folosiţi ghicitorii
Fiecare pereche creează
ghicitoarea atâta timp cât
durează cântecul „Acum e
toamnă, da!” la casetofon
11
Pe rând, câte o pereche
prezintă ghicitoarea, iar
Completarea celelalte perechi găsesc
6.Evaluarea bulei duble răspunsul Să stabilească
activităţii Bula dublă: asemănări şi
Găsiţi două caracteristici deosebiri între
ale frutelor de toamnă şi fructele şi
două caracteristici ale legumele de
legumelor de toamnă; găsiţi toamnă
patru asemănări ale
fructelor şi legumelor de
toamnă şi completaţi
cercurile din mijloc.

12
Educatoare: Şimon Estera Maria
Grădiniţa cu Program Normal nr. 3 Deva

Tema anuală: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”


Tema săptămânală: „Vine, vine primăvara”
Tema zilei: „O zi cu Zâna Primăverii”
Nivelul: II (5-7 ani)
Argument:
Discuţiile libere ale copiilor referitoare la tema”Vine, vine primăvara”au
generat o atmosferă entuziastă, deschisă, dominată de dorinţa copiilor de a afla
cât mai multe lucruri despre acest anotimp, care este anotimpul renaşterii, al
frumuseţii, al reînnoirii, al dragostei.
Tematica abordată creează contexte pentru schimbul liber de idei, iar din
punct de vedere didactic permite o abordare interdisciplinară –literatură, artă,
ştiinţă.
Activitatea este importantă deoarece copiii au posibilitatea de a
conştientiza, sistematiza informaţiile despre primăvară, de a conştientiza acele
aspecte care definesc sosirea anotimpului primăvara. Mi-am propus să orientez
discuţiile spre aspecte, întâmplări, văzute sau trăite de ei.
Proiectul de activitate prezentat dezvoltă gândirea critică a copiilor
antrenaţi în el deoarece le solicită identificarea principalelor aspecte specifice
primăverii, asumarea răspunderii de a realiza colaborJnd cu alţi colegi un tablou de
primăvară, de a descoperi singuri şi a asambla elementele tabloului prin tăiere şi
aplicaţie.
Copiii sunt puşi în situaţia de a apela la cunoştinţele deţinute deja despre
anotimpul primăvara, reprezentându-şi-le mental, pentru ca în final să răspundă
sarcinilor de a reda grafic reprezentările respective, trebuind apoi să le decupeze
şi să le aplice într-un tablou. În selecţia de informaţii la care vor face apel pentru
tema cerută, copiii trebuie să cumuleze doar aspectele definitorii ale anotimpului,
esenţializând astfel toate cunoştinţele lor.

Forma de realizare: Activitate integrată


Întrebare integratoare: Cine ne vesteşte Primăvara?
Durata: o zi
Locul de desfăşurare: sala de clasă din grădiniţă

13
Resurse:
a) Umane: – preşcolarii grupei pregătitoare
- cadrele didactice
b) Materiale: - enciclopedii pentru copii;
- atlase,cărţi;
- reviste, albume, etc.
- nisip, apă, forme de plastic;
- puzzle;
- creioane colorate, carioca, carton
- costume, materiale didactice la alegerea educatoarei.
c) Bibliografice:
- Revista Învăţământului Preşcolar;
- „Curriculum pentru Învăţământul preşcolar”;
- „Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul
preşcolar – nivel 5-7 ani”, Ed. Delta
- „Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul preşcolar”
Didactica Publishing House, buc. 2009;
- „Educaţia timpurie –ghid metodic pentru aplicarea curricumului
preşcolar” Ed. Paralela 45.
Forme de realizare: individual, frontal, pe grupuri
Obiective-cadru pe domenii experienţiale:
• Domeniul Ştiinţe:
- Sistematizarea şi consolidarea cunostintelor matematice referitoare
la număratul în limitele 1-9 şi a adunării si scăderii in limitele 1- 9;
- Exersarea operaţiilor matematice de numărare exprimate intr-un
limbaj corespunzător.
• Domeniul Om şi Societate:
- Educarea atenţiei, a spiritului de cooperare, de ordine şi disciplină, a
spiritului critic şi autocritic;
- Formarea si consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de
dezvoltare motrică şi dezvoltarea simţului practic.
Obiective de referinţă vizate:
• Domeniul Ştiinţe:
- să efectueze operaţii şi deducţii logice;
- să numere corect în limitele 1-9;
- să resolve exerciţii de adunare şi scădere în limitele 1-9;
- să rezolve probleme simple.
• Domeniul Om şi Societate:
- să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice;

14
- să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru relizarea unei
activiţăţi;
- să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru
realizarea temei propuse în cadrul activităţilor practice;
- să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să
manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea
autocontrolului.

Inventar de probleme:

Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm?


• Primăvara, soarele topeşte zăpada. • De ce se dau mărţişoare doar la
• Este din ce în ce mai cald, natura 1 Martie?
reînvie. • De ce primăvara reînvie natura la
• Apare ghiocelul, da colţul ierbii, viaţă ?
înmuguresc pomii. • Ce se întâmplă în natură,
• Ne îmbrăcăm adecvat zilelor de primăvara? – iarbă, flori, pomi.
primăvară. • Ce flori înfloresc la începutul
• Sărbătorim ziua mamelor. primăverii?
• În ziua de 1 Martie oferim
mărţişoare celor dragi.

Strategii didactice: metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,


metoda “Turul galeriei”, demonstraţia, problematizarea, jocul.

Centre de interes deschise şi materiale puse la dispoziţie:

Bibliotecă: Artă:
- albume, reviste,cărţi - creioane colorate, cerate, carioca
- atlase, enciclopedii - creioane negre
- planşe ilustrate - coli de hârtie
- imagini
Nisip şi apă: Construcţii :
- cutie de plastic cu nisip - cuburi
- cutie de plastic cu apă - rododisc
- lopeţi, greble, forme de plastic,flori - materiale la alegerea copiilor

Centrul tematic:
• Fotografii ; enciclopedii ; cărţi;
• Mărţişoare ; flori ; etc.
15
Scrisoare de intenţie către părinţi:

STIMAȚI PĂRINȚI

În această săptămână preşcolarii grupei pregătitoare vor desfăşura un


proiect plin de sensibilitate, pe care l-am numit „Vine, vine primăvara”. Vă rugăm să
ne sprijiniţi în acest sens aducând la grădiniţă materiale potrivite acestei teme ca
de exemplu: albume cu fotografii, reviste, ilustraţii, felicitări, cărţi cu poezii
închinate mamei, mărţişoare, etc. şi vă rugăm să fiţi alături de noi pe parcursul
derulării proiectului.

Vă mulţumim!
Copiii grupei şi d-na educatoare

Mediatizare şi diseminare:
- Mediatizare: în rândul părinţilor şi cadrelor didactice;
- Diseminare: în comisia metodică, fotografii din timpul activităţilor,
etc.
Finalizarea proiectului:
- Expoziţie

Activităţi de dezvoltare persoanlă (ADP):


1. Întâlnirea de dimineaţă:
- Salutul: prin strângere de mână, îşi fac câte un compliment.
- Calendarul naturii: se completează.
- Prezenţa: se face de către educatoare, cu ajutorul fotografiilor
copiilor.
- Împărtăşirea cu ceilalţi: joc de dezvoltare socio-emoţională: „Maşina
de spălat”
În trei locuri diferite din sala de grupă vom aeza trei cartonaşe rotunde pe
care am desenat: o faţă zâmbitoare, o faţă tristă, o faţă care plânge cu lacrimi.
Copiii se vor încolona în dreptul cartonaşului care exprimă cel mai bine starea lor
emoţională din acel moment. Copiii care s-au aşezat lângă faţa zâmbitoare sunt cei
care vor alcătui „maşina de spălat”. „Hainele” sunt copiii care s-au încolonat în
dreptul feţei triste sau care plânge. Copiii care formează „maşina de spălat” se
aşază pe două rânduri, faţă în faţă. „Hainele” vor trece una câte una printre ei şi
vor fi atinşi de „paletele maşinii (mâinile copiilor), primind un sfat, o mângâiere,de la
colegii veseli. Dacă toate acestea au avut efect, vom vedea de la o nouă încolonare a
copiilor în dreptul celor trei cartonaşe cu feţe.
- Noutăţile zilei:
16
Voi face o surpriza copiilor:
Voi găsi un plic pe care îl deschidem şi citim scrisoarea surpriză:
„Eu sunt Zâna Şi zăpada am topit
Primăvară Vântul cald mi-a povestit
Ce colind întreaga ţară. Că natura-aţi observat
Astăzi am venit la voi Despre mine-aţi învăţat.
Peste câmpuri şi zăvoi. Multe lucruri sunt schimbate,
Flori pe câmp am semănat, Mi le povestiţi
Păsărele-am chemat, pe toate?”
Gâzele eu le-
am trezit
Se vor anunţa activităţile care se vor desfăşura în această zi.

2. Activităţi la liberă alegere(ALA):


Forma de realizare: activităţi pe centre de interes.
Scopul activităţii: consolidarea si verificarea cunoştinţelor referitoare la anotimpul
primăvara,stimularea capacitatilor intelectuale,motivationale si afective in vederea
aplicarii independente si in echipa a deprinderilor insusite.
Organizarea activităţii:
Mediul educaţional:
Sala de grupă va fi amenajată astfel încât să stimuleze copilul, să-l ajute să
se orienteze, să-l invite la acţiune (4 centre de interes).
Voi pregăti „Oferta zilei” pe centre de interes astfel încât copiii să aibă
posibilitatea să aleagă locul preferat în funcţie de disponibilitate. Materialele de la
centrele de interes vor fi alese în strânsă corelare cu tema săptămânii.

Centrul de interes „Bibliotecă”


Tema: 1- „Vine, vine primăvara”; 2-“Flori de primăvară”
Forma de realizare: 1- Citire de imagini; 2-Puzzle.
Obiective operaţionale:
a) Cognitiv-informaţionale:
- să citească imaginile puse la dispoziţie;
- să recunoască semnele venirii primăverii;
- să emită idei ce descriu imaginile puse la dispoziţie;
- să-şi activeze vocabularul utilizând cuvinte care denumesc semnele
primăverii, caracteristicile acesteia;
- să se exprime în propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de
vedere gramatical.
b) Psiho-motorii
- să manipuleze corect materialul pus la dispoziţie.;
17
c) Afective:
- să coopereze cu colegii;
- să participe activ la activitate;
- să-şi dezvolte curiozitatea şi interesul pentru anotimpul primăvara.

Centrul de interes „Artă”


Tema: 1. „Zâna Primăvara”
2. „Ghiocelul”
Forme de realizare: - desen
- trasare pe contur
Obiective operaţionale:
a) Cognitiv-informaţionale:
- să recunoască şi să denumească corect culorile;
- sa combine estetic şi creativ culorile;
- să realizeze lucrări originale şi personale;
- să aplice corect tehnica aleasă.
b) Psiho-motorii:
- să mânuiască corect ustensilele;
- să-şi pregătească în prealabil materialele;
- să respecte indicaţiile educatoarei;
- să-şi coordoneze corect şi constructiv mişcările oculo-motorii;
- să-şi dezvolte muşchii mici ai mâinilor.
c) Afective:
- să participe cu interes la activitate;
- să-şi dezvolte dragostea pentru frumos;
- să aprecieze (critic) autocritic lucrarea sa ori pe cele ale colegilor.

Centrul de interes „Nisip şi apă”


Tema: „Rondouri de flori”
Obiective operaţionale:
a) Cognitiv-informaţionale:
- să efectueze un aranjament peisagistic floral;
- să amenajeze ronduri de flori din nisip şi apă, floricele, etc. folosind
materialele puse la dispoziţie;
- să grupeze florile după criteriile stabilite de grup.
b) Psiho-motorii:
- să mânuiască corect ustensilele;
- să-şi pregătească în prealabil materialele;
- să respecte indicaţiile educatoarei.
c) Afective:
18
- să-şi dezvolte simţul estetic;
- să se bucure de reuşita sa şi a colegilor

Centrul de interes„ Construcţii”


Tema: „Rondouri cu flori de primăvară”
Obiective operaţionale:
a) Cognitiv-informaţionale:
- să reflecte un aspect concret din viaţa inconjurătoare;
- să construiască cat mai aproape de realitate imbinand elementele
truselor in vederea realizării temei propuse;
b)Psiho-motorii:
- să stabilească relaţii corecte si politicoase cu partenerii, de intr-
ajutorare, cooperare;
- să manifeste ingeniozitate;
c) Afective:
- să manifeste răbdare, atenţie, interes pentru executarea şi finalizarea
sarcinilor date;
- să se bucure de reuşita sa şi a colegilor.

Desfăşurarea activităţii ADE:


1. Activitate matematică: ”Micii matematicieni”
2. Activitate practică: ”Tablou de primăvară”
Eveniment Conţinutul ştiinţific Strategiile Evaluarea
didactic didactice (instrumente
şi indicatoare)
1.Moment Asigurarea condiţiilor Observarea
organizatoric pentru activitate: comportamentului
aerisirea sălii, copiilor
pregătirea materialului
didactic, aranjarea
mobilierului pe grupuri.
2.Captarea Se realizează printr-o Conversaţia/frontal Stimularea verbală
atenţiei scurtă conversaţie Zâna
mediată de educatoare
între “Zâna Primăverii”
care tocmai a intrat în
sala de clasă şi copiii
grupei, zâna fiind
iniţiatoarea unei
întreceri inedite.
19
3.Anunţarea Împreună cu Zâna Conversaţia Observarea
temei şi a Primăverii voi anunţa în Explicaţia /frontal comportamentului
obiectivelor termeni accesibili copiilor
scopul şi obiectivele
activităţii şi se vor
face intuirea
materialului didactic.
Se explică faptul că ei
vor arăta ce au învăţat
la activităţile
matematice (număratul
în limitele 1-9, operaţii
de adunare şi scădere
cu 1-2 unităţi,
rezolvare de probleme)
şi la activităţile
practice (îndoiri, plieri,
lipiri, colaje).
-“Pentru că Zâna
Primăverii a venit la noi
în vizită, astăzi îi vom
arăta cât de multe ştim
noi, cât de buni
matematicieni suntem
şi îi vom realiza un
tablou colaj specific
venirii anotimpului
primăvara. În acest fel
eu cred că zâna va fi
bucuroasă şi mândră de
grupa noastră.”
4.Dirijarea Activitatea se va Explicaţia
învăţării desfasura pe grupe: Aprecieri verbale
grupa ghioceilor şi Pe grupe
grupa
mărţişoarelor.După
ecusonul ales se vor
grupa la măsuţe în
grupuri de lucru.
”Pentru a o putea face
20
fericită pe zână, grupa
mărţisoarelor vor juca
la matematica un joc
exerciţiu iar grupa
ghioceilor vor realiza
un tablou de
primăvară.”Apoi vor
schimba rolurile,
procedând mai întâi la
schimbul ordonat de
ecusoane.
Educatoarea le explică
copiilor tehnicile de
lucru utilizate în cadrul
activităţilor practice,
apoi va desfăşura
împreună cu cealaltă Exerciţiul
grupă activitatea Pe grupuri
matematică. Aprecieri verbale
Grupa mărţişoarelor va Pe microgrupuri
fi împărţită în două
echipe. Fiecarei echipe
i se cere să rezolve o
anumită sarcină. Dacă o
vor rezolva corect şi
repede şi vor şti să
răspundă, explicând ce
au lucrat, vor primi ca
recompensă un
fluturaş. Va câştiga
echipa care va aduna
mai mulţi fluturaşi.
Se va avea în vedere ca
toţi copiii să participe
la activitate, fiind
chemaţi pe rând.
-proba 1:
* grupa mărţişoarelor
roşii va număra
crescător de la 1 la 9;
21
* grupa mărţişoarelor
albastre va număra
descrescător de la 9 la Proba orală;
1;
-proba 2:
* în faţa fiecărei grupe
va fi aşezată o tablă cu
cifre magnetice.
Sarcina grupei 1 va fi
să aşeze cifrele de la 1
la 9 descrescător iar
grupa 2 va aşeza
cifrele în ordine
crescătoare.
-proba 3:
* pe tabla din faţa
grupei 1 se vor aşeza
şiruri incomplete de
cifre, iar cerinţa va fi
să completeze şirul cu
cifrele care lipsesc
(pare), grupa 2 va
completa cu impare;
proba 4:
* pentru grupa 1 va fi
rezolvarea unui
exerciţiu de adunare şi
unul de scădere cu o
unitate.
* grupa 2 va primi
aceeaşi sarcină,
inversând doar ordinea
operaţiilor.
Un reprezentant al
fiecărei grupe va
rezolva sarcina propusă
la panou iar colegii din
grupă urmăresc
corectitudinea
rezolvării exerciţiului.
22
Proba 5:
Ghiceşte răspunsul!
* grupa 1:
“Am cules azi în secret
Opt flori să fac un
buchet
Şi-am mai pus una cu
rouă
În buchet acum
sunt ...”
* grupa 2:
“Am pus pentru Nicuşor
Şapte mere în cuptor
Şi mai pun unul la copt
Sunt acum cu toate ...”
5.Evaluarea Proba 6: Problematizarea Proba orală;
performanţei Voi rezolva cu cele Pe grupe
două grupe de copii
două probleme pe baza
unor imagini
prezentate.
* grupa 1 va rezolva o
problema de adunare
iar grupa 2 va rezolva o
problema de scadere,
apoi grupa 2 va rezolva
o problema de adunare,
iar grupa 1va rezolva o
problema de scădere.
După terminarea
ultimei probe se va
face numărătoarea
recompenselor. Echipa
cu cei mai mulţi
fluturaşi adunaţi va fi
declarată câştigătoare
şi va primii recompensa.
Se realizează acum
schimbul de ecusoane
între cele două grupe,
23
se schimbă locurile şi
se repeta acelaşi
algoritm de lucru de
mai înainte.
6.Evaluarea Se realizează prin Metoda Turul Proba practică;
activităţii intermediul metodei galeriei
Turul galeriei, copiii
emiţând judecăţi de
valoare asupra modului
în care au realizat tema
la activitatea practică.
7.Încheierea Zâna Primăverii se Conversaţia Aprecierea
activităţii declară încântată de verbală.
activitatea desfăşurată
şi drept mulţumire le Analiza produselor
ofera copiilor activităţii
recompense.
Se realizează evaluarea
finală a activităţii,
rodul muncii copiilor
fiind expus, se fac
aprecieri.

Activităţi la liberă alegere (ALA)


Denumirea activităţii: Jocuri şi activităţi alese (etapa a III-a).
Program distractiv
Teme: 1. „Ursul la vânătoare”
2. „Şoarecele şi pisica”
Forma de realizare: jocuri de mişcare.
Scopul: Crearea unui cadru şi a unei atmosfere de bună dispoziţie prin care copiii să
se destindă; dezvoltarea armonioasă a organismului; formarea unei ţinute corecte a
corpului, dezvoltarea musculaturii picioarelor.
Obiective operaţionale:
O1 – să acţioneze respectând regulile jocului;
O2 – să păstreze disciplina în cadrul jocului;
O3 – să fie capabili să se stăpânească, să fie perseverenţi, curajoşi;
O4 – să se creeze o atmosferă de bună dispoziţie.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul.
Mijloace: stimulente.
24
Durata: 30 minute
Bibliografie: „Exerciţii şi jocuri pentru preşcolari” – Ed. Sport-Turism
Bucureşti.
„1001 jocuri pentru copii”, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.

Desfăşurarea activităţii (ALA):


Eveniment Activitatea educatoarei Activitatea Metode
didactic copiilor
I Moment - formarea unui cerc împreună cu toţi Formează un cerc Conversaţia
organizatoric copiii din grupă;
- stabilirea liniştii.
II Anunţarea După o scurtă conversaţie referitoare
temelor la jocurile pe care le cunosc, îi voi
anunţa că ne vom juca două jocuri
interesante: „Ursul la vânătoare” şi - ascultă şi răspund Explicaţia
„Şoarecele şi pisica”.
III Jocul 1
Desfăşurarea Eu voi alege un copil care va avea rolul
jocurilor de urs. El va locui în „bârlogul” lui.
a.) Explicarea Ceilalţi veţi alerga liber prin spaţiul de
şi joc. Ursul va ieşi din bârlog la
demonstrarea vânătoare, căutând să prindă pe unul Explicaţia
jocului 1. dintre copii. Dacă reuşeşte, atunci -copiii ascultă Demonstraţia
copilul prins devine ursuleţ şi amndoi se explicaţiile
întorc în bârlog. După un timp, amândoi, educatoarei
ţinându-se de mână, ies din bârlog şi
pornesc la vânat. Ei trebuie să alerge
numai ţinându-se de mână şi amândoi pot
prinde un copil. Acesta devine şi el
ursuleţ. Toţi trei, ţinându-se de mână,
se întorc în bârlog. După ce se odihnesc,
pornesc din nou la vânătoare. Ca şi prima
dată, numai urşii de la capetele lanţului
au voie să prindă copiii şi numai cu mâna
lor liberă. Când lanţul ajunge să fie
format din şase urşi, el de divide in
două lanţuri egale, care ies la vânat cu
schimbul.
Jocul de probă - Voi executa împreună cu copiii un joc Copiii participă la Exerciţiul

25
de probă prin care observ dacă s-au jocul de probă şi Jocul
înţeles bine regulile jocului. Dacă este ascultă indicaţiile.
necesar voi face anumite precizări.
Executarea Dacă jocul a fost înţeles se va juca de Vor fi antrenaţi
jocului mai multe ori schimbându-se rolurile toţi copiii.
pentru a putea participa toţi copiii în Jocul
rolul de urs sau ursuleţ.
Complicarea Voi face complicarea jocului punând
jocului ursul şi ursuleţul sa prindă câte doi copii
în acelaşi timp dar tot ţinându-se de
mână.
Analiza jocului Voi face aprecieri cu privire la Îşi vor exprima Explicaţia
desfăşurarea jocului, a liber trăirile de pe
comportamentului copiilor şi asupra tot parcursul
modului de participare la joc. jocului
b.)Explicarea Jocul 2.
şi În partea a doua a programului Copiii stau în
demonstrarea distractiv ne vom juca un joc la fel de formaţie de cerc şi
jocului 2. frumos care se numeşte „Şoarecele şi ascultă explicaţiile
pisica”. Acest joc se desfăşoară în cerc educatoarei Explicaţia
unde copiii se ţin de mâini lăsând două Demonstraţia
„porţi” libere. Un copil primeşte rolul de
„pisică”, iar altul de „şoarece”.
Şoarecele va fugi de pisică putând trece
pe sub mâinile tuturor copiilor, iar pisica
nu are voie să fugă după şoarece decât
trecând doar pe sub cele două portiţe.
Pe parcursul urmăririi copiii vor cânta:
„Ce pisică leneşă, nu prinde un
şoarece!...”
Jocul de probă - Voi executa împreună cu copiii un joc Copiii participă la Exerciţiul
de probă prin care observ dacă s-au jocul de probă şi Jocul
înţeles bine regulile jocului. Dacă este ascultă indicaţiile.
necesar voi face anumite precizări.

Executarea Dacă jocul a fost înţeles se va juca de Toţi copiii vor fi Jocul
jocului mai multe ori schimbându-se rolurile antrenaţi să
pentru a putea participa toţi copiii în participe la joc..
rolul de urs sau ursuleţ.

26
Complicarea O voi face punând „şoarecele” să fugă şi
jocului el doar prin cele două portiţe
nemaiavând voie să fugă pe sub mâinile
celorlalţi.
Jocul se va realiza de 3-4 ori.
Analiza jocului Voi face aprecieri cu privire la Îşi vor exprima
desfăşurarea jocului, a liber trăirile de pe
comportamentului copiilor şi asupra tot parcursul
modului de participare la joc. jocului.
IV. Încheierea Voi face aprecieri cu privire la Evaluarea
activităţii desfăşurarea întregului program performanţei
distractiv, voi da stimulente tuturor
copiilor.

Tranziţii:

*Dansul eşarfelor

*„Înspre baie alergăm *”S-a suit copilu-n pom


Să ne spălăm. Sus, sus, sus
Dăm cu apă şi săpun Şi pe-o cracă mi s-a pus
Fără de teamă Sus, sus, sus.
De bună seamă.” Îi parea grozav de bine
Şi striga...”
Cine e mai sus ca mine...”

*“Ca să fim copii voinici, *“Luaţi seama bine


Facem sport încă de mici În picioare drepţi!
Alergăm ca iepuraşii Ochii toţi la mine
Şi zburăm ca fluturaşii Mâinile la piept, unu, doi, trei
Facem tumbe fel de fel Unu, doi, trei, aşa copii...
Ca şi ursul Martinel Luaţi seama bine
Sărim cum ne e pe plac Cum v-am arătat!
Ca broscuţele pe lac Ochii toţi la mine
Însă cel mai bine-i că Mâinile pe cap, unu, doi, trei
Facem şi gimnastică: Unu, doi, trei, aşa copii...
Unu, doi, unu, doi Luaţi seama bine
Faceţi toţi la fel ca noi!” Mâinile pe piept...

27
,,MESERIA DE PĂRINTE,,

,,CE NE DORIM DE LA COPILUL NOSTRU?,,

Educatoare Carmen Delean


Grădinița .P.N. nr.8, Sebeş

Motto- ,,ai grijă ce-ţi doreşti, căci dorinţa poate deveni realitate...,,

Venirea pe lume a unui copil într-o familie este un prilej de bucurie.


Din păcate, o dată cu trecerea timpului, în unele familii se pot ,,culege,, roadele
unor greşeli făcute de părinţi în fixarea obiectivelor(dorinţelor), în gestionarea
resurselor investite.
Voi exemplifica câteva dintre dorinţele părinţilor mai frecvent formulate şi
urmărite în relaţia cu copiii lor, dar ale căror rezultate s-au dovedit a avea ulterior
şi repercusiuni negative.
• ,,Să fie cuminte, disciplinat.,,
Urmările acestei metode se vor vedea pregnant atunci când copiii vor ajunge la
vârsta adolescenţei sau în momentul când se va ivi şansa de a avea o viaţă autonomă.
Astfel, putem asista la fuga de acasă, căsătorii premature, manifestări de violenţă.
• ,,Să fie ascultător.,,
Orice părinte îşi doreşte copii ascultători, care să răspundă cu promptitudine de
fiecare dată când i se cere ceva. De la cele mai fragede vârste, unii copii manifestă
indiferenţă la solicitările părinţilor sau, chiar mai mult, preiau ,,controlul,, familiei
atunci când se pune problema luării unei decizii. Atunci când ne punem problema
,,Cum s-a ajuns în această situaţie şi ce e de făcut?,, e bine să ne întrebăm întâi ce
am făcut noi pentru ca el să devină ascultător.
• ,,Să fie ca şi copilul X,,
Fiecare copil este unic, original.
Dacă ne fixăm cu îndârjire în minte un prototip al copilului nostru ideal şi încercăm
să ne modelăm propriul copil după acest exemplu, avem cele mai mari şanse ca
rezultatul să ne dezamăgească într-o bună zi.
A-i cere copilului tău să devină ca altul, înseamnă a-l priva de o identitate, a-i
refuza dezvoltarea sinelui.

• ,,Să fie cel mai bun!,,


28
Pentru orice părinte acesta este un motiv de bucurie.
Copilul ar putea fi un ,,savant în devenire,, , dar nici pe departe nu trebuie să ne
pripim a-l considera ,,un mic geniu,,.
Nu aceasta este vârsta la care să tragem linia şi să numărăm realizările. Acesta
este doar începutul.
• ,,Să nu sufere ce am suferit eu, să nu-i lipsească nimic,,
Aceasta este o modalitate prin care iau naştere copiii răsfăţaţi, care reprezintă o
problemă serioasă atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru societate, în general.
Trei aspecte merită luate în discuţie:
- copilul obişnuit să i se ofere mult, va avea pretenţia să primească din ce în ce
mai mult;
- în momentul în care copilul sesizează slăbiciunea părinţilor pentru el, va
începe ,,şantajul sentimental,, la care îi va supune până la epuizare;
- părinţii nu trebuie să aibă o situaţie materială foarte bună pentru a-şi
răsfăţa copiii.

• ,,Să nu...,,
De obicei copiii îi obosesc foarte repede pe adulţi cu energia pe care o manifestă.
Impunerea de reguli şi de restricţii este un fapt lăudabil, însă atunci când se
exagerează şi restricţia devine o PRIORITATE în elaborarea strategiilor educative
părintele riscă să ajungă incapabil de ,, a vedea copacii din cauza pădurii,,.
Desigur, orice demers educaţional are la bază obiective clar conturate.
Trebuie să ţinem cont, însă, de faptul că scopul oricărui adult implicat în educarea
unui copil este ca acesta să ajungă la un echilibru dinamic între interesele personale
şi cele ale societăţii, între ceea ce vrea şi ceea ce vrem de la el.

Bibliografie--Dolean, I., Dolean, D., MESERIA DE PĂRINTE, Editura ARAMIS


PRINT, Bucureşti, 2002;
-Bunescu, G., Alecu, G., Badea, D., EDUCAŢIA PĂRINŢILOR, Strategii şi programe,
E.D.P., Bucureşti, 1997;
-E., A., Vrasmas, CONSILIEREA ŞI EDUCAŢIA PĂRINŢILOR, Aramis, Bucureşti,
2002;

29
Îmi cunosc și îmi înțeleg copilul?

Educatoare: Popa Adriana-Bianca


Grădinița P.P.Nr.6 Deva

Cunosc prietenii de joacă ai copilului meu?


Știu ce jocuri îi plac mai mult?
Când îmi povestește ceva îl ascult cu atenție și răbdare, chiar dacă nu mă
interesează?
Încerc să discern adevărul și minciuna din ceea ce-mi spune?
Când am fost ultima dată la plimbare cu el?
I-am format deprinderea de a se spăla seara și dimineața?
Îi pregătesc dimineața micul dejun?
Înțeleg copilul că nu poate mai mult?
Îi vorbesc despre cum trebuie să se comporte?
Știe să salute persoanele mai în vârstă?
Îi găsesc preocupări în timpul liber?
Mă interesez periodic despre situația copilului meu?
Sunt un bun exemplu pentru copilul meu?
Îl antrenez la diverse activități alături de mine?
De câte ori pe săptămână îi citesc copilului meu o poveste?
Când m-am jucat ultima oară cu el?
Îi ofer copilului meu liniște și armonie în familie?
Sunt un prieten pentru copilul meu?

Să nu ne uităm copilăria și năzdrăvăniile. Să ne amintim dorințele pe care le-am avut


și părinții nu au putut să ni le împlinească.
Înțelegeți-vă copilul, și cel mai bun prieten dumneavoastră să-i fiți!

30
INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ ÎN EDUCAŢIA COPIILOR

Prof. Lazăr Elena Lucia

Prof. Sandu Viorela Oana

Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 7 Deva

Oricine poate deveni furios - e simplu. Dar să te înfurii pe cine

trebuie, cât trebuie, când trebuie, pentru ceea ce trebuie şi cum trebuie - nu

e deloc uşor.

Aristotel, Etica nicomahică

Zilnic în ziare, la televizor şi la radio aflăm despre numeroase infracţiuni

comise de la copii până la persoane în vârstă. Motivele sunt diverse: lipsa banilor,

invidie, gelozie, etc. Aceste ştiri doar reflectă la scară mai mare acel sentiment

cutremurător că emoţiile au fost scăpate de sub control atât în propria noastră

viaţă, cât şi în a celor din jur. Nimeni nu este ferit de acest val imprevizibil de ieşiri

necontrolate şi regrete; el pătrunde în viaţa noastră într-un fel sau altul.

Copilăria reprezintă o şansă crucială pentru modelarea predicţiilor

emoţionale de-o viaţă.

Una dintre lecţiile emoţionale esenţiale, învăţată în prima copilărie şi şlefuită

pe parcursul anilor ce urmează, o reprezintă felul în care este calmat copilul atunci

când e supărat. Foarte mulţi copii mici sunt calmaţi de cei care au grijă de ei: o

mamă îşi aude copilul plângănd, îl ridică în braţe şi îl leagănă până ce se linişteşte.

Această adaptare biologică, spun unii teoreticieni, îl ajută pe copil să înceapă să

înveţe cum ar putea să se potolească singur.

31
Este limpede că dezvoltarea principalelor talente ale inteligenţei emoţionale

are perioadele ei critice, care se întind pe mai mulţi ani în copilărie. Fiecare

perioadă reprezintă o oportunitate pentru a ajuta copilul să dobândească obiceiuri

emoţionale benefice, dacă nu se reuşeşte acest lucru efortul va fi mult mai mare

pentru a oferi lecţiile corective ulterioare în viaţă.

Unele dintre cele mai grăitoare lecţii pentru un copil vin din partea părintelui.

Obiceiurile emoţionale induse de părinţi sunt foarte diferite dacă, pe de o parte, ei

sunt pe lungimea de undă a copiilor, adică recunosc nevoile emoţionale ale copiilorşi

le satisfac sau îşi disciplinează copiii prin empatie sau dacă, pe de altă parte,

părinţii sunt absorbiţi de sine şi ignoră tulburările copilului sau îl disciplinează

capricios prin ţipete şi bătăi.

Pentru că viaţa de familie nu mai oferă un sprijin sigur pentru tot mai mulţi

copii, grădiniţa sau şcoala rămâne singurul loc în care comunitatea poate rezolva

deficienţele competenţelor emoţionale şi sociale ale copiilor. Alfabetizarea

emoţională implică un mandat lărgit pentru unităţile de învăţământ, care trebuie să

recupereze ceea ce familiile n-au reuşit în privinţa adaptării la societate a copiilor

lor. Acestă misiune presupune două schimbări majore: cadrele didactice trebuie să

meargă dincolo de îndatorirea lor tradiţională, iar membrii comunităţii să se implice

mai mult în viaţa unităţilor de învăţământ.

Dacă există sau nu în mod explicit ore dedicate alfabetizării emoţionale

contează mai puţin decât felul în care sunt predate lecţiile. Poate că în nici un alt

caz nu este mai importantă calitatea cadrului didactic, având în vedere că felul în

care el îşi desfăşoară activitatea este în sine un model, o lecţie de facto în

domeniul competenţei emoţionale – sau în lipsa ei. De câte ori reacţionăm faţă de un

copil, alţi 20 sau 30 învaţă o lecţie.

Există un cuvânt de modă veche care defineşte toate calităţile pe care le

reprezintă inteligenţa emoţională, şi anume caracter.


32
Având în vedere că dezvoltarea caracterului este baza societăţilor

democratice, trebuie să luăm în considerare felul în care inteligenţa emoţională

poate deveni acest fundament. Leagănul caracterului este autodisciplina; o viaţă

plină de virtuţi, aşa cum au constatat filozofii de la Aristotel încoace, se bazează

pe autocontrol. Piatra de temelie a caracterului constă în capacitatea de

automotivare şi de a ne călăuzi singuri, fie că este vorba de temele de acasă, de a

găsi o slujbă sau de trezitul de dimineaţă.

A fi în stare să muţi centrul atenţiei de la tine însuţi are avantaje de ordin

social; este o cale spre empatie, spre o ascultare reală, spre o abordare a lucrurilor

din perspectiva celuilalt. Empatia duce la afecţiune, altruism şi compasiune.

Modalităţi de dezvoltare a inteligenţei emoţionale

1. Un aspect al educaţiei bazate pe inteligenţa emoţională îl reprezintă faptul

că este necesar să înţelegem importanţa ieşirii din rutina zilnică, realizarea unor

activităţi prin care să ne bucurăm de frumuseţea lumii din jur. Să încercăm să

redescoperim totul, să conştientizăm tot ceea ce facem. Un alt aspect este râsul

care considerăm că este singurul lucru care poate conduce într-adevăr la un mediu

creativ, care ne permite să rezolvăm probleme.

2. Încurajaţi – i să – şi exprime sentimentele.

3. Copiilor le plac glumele care stârnesc imaginaţia şi care se folosesc într-un

fel nou de lucrurile familiare, cum ar fi culori, plante, animale, obiecte sau părţi ale

corpului. (Ce culoare poţi să mănânci? R: roşu; Ce întrebare poţi să bei? R: ceaiul;

etc.)

4. Pentru a învăţa copiii cum să-şi păstreze optimismul propuneţi zilnic

realizarea unor lucruri care să aducă bună dispoziţie, chair dacă numai pentru un

timp scurt – dacă nu se pot face zilnic, încercaţi, cel puţin, să le faceţi mai des.

5. Când unul dintre copii „se blochează” şi nu reuşeşte să găsească cheia unei

probleme – referitor la familie, şcoală sau relaţiile cu ceilalţi – îl puteţi întreba cum
33
ar proceda un personaj îndrăgit de el dacă s-ar confrunta cu aceeaşi problemă.

Această activitate se numeşte „Ce-ar face sau ce-ar spune un erou?”.

6. Acompaniaţi activităţile derulate la clasă cu muzică. Nu opriţi copiii dacă

doresc să danseze.

7. Puneţi suflet în tot ceea ce faceţi! Comunicaţi prin intermediul bileţelelor.

8. Şarada sentimentelor este un joc care are scopul de a conştientiza

sentimentele. În acest joc, scrieţi/desenaţi pe nişte bucăţi de hârtie diverse

cuvinte/feţe care exprimă sentimente. Fiecare copil va trebui să extragă câte un

bileţel, după care va mima sentimentul fără să vorbească, iar ceilalţi vor ghici

despre ce sentiment este vorba.

9. Exerciţiile artististice cu copiii sunt o altă modalitate de a încuraja

dezvoltarea „vocabularului emoţiilor”. Puteţi să decupaţi imagini dintr-o revistă

pentru a alcătui un „colaj al sentimentelor”.

10. Culorile emoţiilor, bazată pe o tehnică psihologică consacrată, aceea de

asociere a cuvintelor, reprezintă o metodă de a construi vocabularul emoţiilor.

Pentru început se pot folosi orice fel de cuvinte cerându-se copiilor să le asocieze

cu o anumită culoare, după care se poate trece la asocierea unor cuvinte care

exprimă sentimente cu diverse culori la care copiii se gândesc.

Există metode de a ne apropia de copii, indiferent de momentul în care luăm

această decizie. Nu credem în existenţa lui „prea târziu”. Un înţelept a spus cu mai

multe secole în urmă că putem să nu ducem la bun sfârşit un lucru, dar nu avem

scuze dacă nu am încercat tot ceea ce ne-a stat în putinţă. Astfel, le creăm copiilor

noştri condiţiile de a reuşi: nu garanţia succesului, ci cele mai bune condiţii pe care

noi, ca şi dascăli, în împrejurările reale ale vieţii, le putem oferi.

BIBLIOGRAFIE:

34
1. Elias, M. J., Tobias, S. E., Friedlander, B. S., Inteligenţa emoţională în

educaţia copiilor, Ed. Curtea veche, Bucureşti, 2002.

2. Goleman, D., Inteligenţa emoţională, Ed. Curtea veche, Bucureşti, 2001.

3. Gray J., Copiii sunt din rai, Ed. Vremea, Bucureşti, 2001.

‘’ABC-UL BUNELOR MANIERE’’

Educ. FRĂŢILĂ MARIA


Grădinița .P.N.nr.8. SEBEȘ, Jud. ALBA

Se afirmă din ce în ce mai des, că în vremurile care le trăim, au început să se


altereze tot mai mult valorile tradiţionale. Există reguli pe care oricare dintre noi
trebuie să le cunoască şi să le respecte. Copiii de 5-7 ani sunt mai independenţi,
petrec mai mult timp nesupravegheaţi şi în faţa televizorului, a calculatorului, unde
tentaţia este foarte mare să experimenteze ceea ce văd. In zilele noastre, asistăm
neputincioţi la manifestări violente pe stradă, violenţa verbală şi comportament
agresiv peste tot în jurul nostru chiar şi la televizor. O tot mai mare libertate a
copiilor, lipsa de timp din partea părinţilor, par să fie cauzele unui comportament
deficitar, a lipsei bunelor maniere, a celor 7 ani de acasă. Pornind de la aceste
consideraţii, împreună cu parintii am propus să realizăm un opţional în grădiniţă, a
unui program prin care să urmărim orientarea si instruirea copiilor prescolari de 5-
7 ani in coordonate solide. Bunul simţ, politeţea, constituie un imperativ al
convieţuirii sociale, un îndemn de a respecta regulile de bună purtare ,de a aplica
bunele maniere cu cei din jur. Didactic, l-am conceput cu desfaşurare
interdisciplinară, având punctul de plecare în categorii de activităţi : ‘’ Educaţie
pentru societate ” ,” Activitţti practice si elemente de activitate casnică ” ,”
Educarea limbajului ”. Ca forme de realizare, activităţile au fost sub formă de joc,
combinaţie de lecţii, dezbateri libere, jocuri de rol, concursuri, vizite, plimbări şi
diverse alte acţiuni cu specific local : acţiuni cu şcoala ,vizite la muzeu, la instituţii
din oraş, obiective istorice şi altele. .

OBIECTIVE URMĂRITE:

35
- să poată să se prezinte, să poată să se descrie, să folosească formulele de
politeţe, să aprecieze comportamentul propriu în raport cu anumite personaje şi
situaţii, să desprindă din imagini mesajul educativ ;
- să - şi manifeste dezacordul cu faptele negative, dezordine, distrugere, să ia
atitudine pentru păstrarea curăţeniei ;
- să se comporte civilizat în cazul unei vizite, să asculte si să respecte alte păreri ;
- să participe la efectuarea unor treburi gospodăreşti, să ajute familia, pe cei in
vârstă şi pe
cei mai mici ;
- să se poarte civilizat în diferite ocazii la plimbare, la parcul de joacă, în vizite la
şcoala, când mergem la biserică, în vizită la instituţii administrative, la alte
obiective turistice din oraş şi împrejurimi ;
- să respecte regulile de circulaţie, să respecte reguli elementare de igienă
personală şi alimentară.
Evaluarea opţionalului am realizat-o prin concurs : ” Cine ştie câştigă “ ,” Ştiu
tot, fac tot “ concurs desfăşurat şi în prezenţa părinţilor care au fost încântaţi de
atitudinea copiilor, de răspunsurile pe care le-au dat. Au fost recompensaţi cu
diplome, cu dulciuri şi multe aplauze. Am realizat si expoziţii cu lucrări ale copiilor
şi fotografii din acţiunile întreprinse admirate si azi. Părinţii s-au implicat în
acţiunile desfăşurate alături de copii ceea ce a dus la apropierea părinţilor de
grădiniţă, înţelegând comportamentul uneori nedorit, conştientizând valoarea şi
importanţa finalităţii lui, în folosul propriului copil.

36
ACTIVITATEA CU PĂRINŢII ÎN ANUL ŞCOLAR 2010-2011
GRUPA PREGĂTITOARE

Prof. Vinulescu Elena


Prof. Florea Diana
Grădinița P.P.Nr.7 Deva

NR. DATA TEMA FORMA DE


CRT REALIZARE
1. 23.09.2010  Probleme organizatorice pentru Şedinţă
anul şcolar 2010-2011
 Ce aşteptări avem la început de
30.09.2010 an şcolar? Chestionare pentru
părinţi
2. 07.10.2010  Tulburările de limbaj la vârsta Prezentare /
preşcolară. Invitat: Filimon informare
Tatiana – logoped şcolar
 Importanţa educaţiei pentru
14.10.2010 sănătate Dezbatere
 Importanţa jocului în
21.10.2010 dezvoltarea personalităţii Masă rotundă
copilului
 Ocupaţiile copiilor în timpul
28.10.2010 liber Prezentare Power-
Point
Discuţii
3. 11.11.2010  Rolul familiei in educaţia copiilor Dezbatere
 Stresul la o vârstă fragedă
18.11.2010  “Răspundeţi corect şi bine” Lectorat
25.11.2010 Lecţie deschisă cu
participarea
părinţilor şi a
învăţătoarelor care
vor prelua cls. I

37
4. 02.12.2010  Despre pedepse şi recompense Masă rotundă
 De ce mint copiii?
09.12.2010 Discuţii interactive
 “Uite, vine Moş Crăciun!” Serbare cu
16.12.2010 participarea
părinţilor
5. 06.01.2011  Alimentele şi sănătatea Dezbatere
13.01.2011  Meseria de părinte Pliante pentru
părinţi, masă
rotundă
20.01.2011  Să ne cunoaştem copiii prin Discuţii interactive
desen Analiză,
27.01.2011  Bilanţ la sfârşitul sem. I portofoliile copiilor

6. 10.02.2011  Ce aşteaptă părinţii de la Discuţii,


grădiniţă în semestrul II? chestionare
17.02.2011  Drepturile şi îndatoririle Informare,
copilului dezbatere
24.02.2011  Inteligenţa emoţională Lectorat
7. 03.03.2011  “De ziua ta, mămica mea” - Lecţie deschisă cu
activitate integrată participarea
părinţilor
10.03.2011  Comportamentele violente la Dezbatere
copii

17.03.2011  Despre educaţia morală în Masă rotundă


grădiniţă

24.03.2011  Coordonate ale dezvoltării Prezentare /


psihice la preşcolarii mari informare

31.03.2011  Influenţa mass-media asupra Dezbatere


copilului
8. 07.04.2011  Importanţa activităţilor Masă rotundă
sportive şi a mişcării în
dezvoltarea copilului
14.04.2011  Să lucrăm împreună cu părinţii Activitate
noştri – “Pe urmele iepuraşului” desfăşurată în

38
colaborare cu
 Metode şi tehnici de cunoaştere părinţii
28.04.2011 a copilului Prezentare /
informare
9. 05.05.2011  Bucuria lucrurilor mărunte Discuţii interactive

12.05.2011  Aceleaşi greşeli, alte atitudini Dezbatere

 Poveşti care transformă Masă rotundă


19.05.2011 supărările în motivaţie

 Lecţii din fapte cotidiene Discuţii


26.05.2011
10. 02.06.2011  Fişa de caracterizare Analiză
psihopedagogică a copilului
09.06.2011  Bilanţ la sfârşit de an şcolar Analiză,
portofoliile copiilor
Serbare cu
16.06.2011  “Adio, grădiniţă!” participarea
părinţilor

39
In mijlocul copiilor...

Cu deosebită încîntare copiii participă la activităţile cuprinse în programul


"SĂ CITIM PENTRU MILENIUL III", dar în special călătoria prin lumea poveştilor
îi poartă pe meleaguri de vis ... iată una din aceste activităţi "RECUNOAŞTE
PERSONAJUL", în care copiii au recunoscut cu uşurinţă personajele îndrăgite după
mici descrieri , apoi au colorat cu mare drag cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi eroi din
poveşti !

Educ. Maria Frăţilă


Grădinița .P.N.nr.8, SEBEŞ,Jud.ALBA

40
Momente din timpul activităților desfășurate in cadrul Proiectului instituțional
realizat în parteneriat între grupele unității

TOAMNA , ARMONIE ȘI CULOARE

Grădinița P.P. Nr.7 Deva


Cadre didactice participante
Prof. Cornelia Moţ , Prof. Adriana Petraş , Prof. Elena Ilie , Prof. Marinela
Istrate ,
Prof. Daniela Iosif , Prof. Rodica Costan , Prof. Viorela Sandu , Inst. Daniela Ciurea
, Prof. Diana Florea , Prof. Elena Vinulescu

41
APRECIEREA DEZVOLTĂRII NEUROPSIHICE LA COPILUL PREȘCOLAR
Prof. Smaranda Cioflica
Psiholog Cati Silagy

În desfășurarea procesului de creștere și dezvoltare, de la naștere și păna la


vârsta adultă, organismul tânăr se perfecționează treptat fizic și psihic, trecâd prin
mai multe etape de dezvoltare cu caracteristici proprii de normalitate.
 De-a lungul primilor trei ani de viată se întinde copilăria mică.
 În următorii trei ani, copilul intra într-o noua etapă de dezvoltare vârsta
preșcolară.
 În perioada de vârstă 3-6/7 ani organismul în dezvoltare trece printr-o
serie de modificări calitative și cantitative care asigură atingerea treptată a
gradului de maturizare necesar pentru începerea scolii.

Dezvoltarea somato-fiziologică
Se produce o creştere a dimensiunilor sale antropometrice, aproximativ de la
14 la 22 kg, iar înălţimea de la 92 cm la 116/118 cm, cu o uşoară diferenţă în
favoarea băieţilor. Continuă procesul de perfecţionare a sistemului nervos, atât pe
plan structural cât şi funcţional.
Se conturează şi câteva diferenţe între cele două sexe, sub raport
comportamental: fetele sunt mai cooperante şi mai vorbăreţe, în timp ce băieţii
sunt mai rezervaţi şi mai neliniştiţi.

Aspecte evolutive în domeniul comportamentului motor:

3 ani – să într-un picior trei secunde,


- sare peste un obstacol,
- pliază hârtia in două după demonstrație
4 ani - stă într-un picior apoi pe celălalt 5 secunde,
- pliază hărtia in diagonală după demonstrație
4 ½ ani – pliază hârtia în diagonală cu multă ușurință,
- desenează un dreptunghi după model.
5 ani – sare într-un picior cu multă ușurință,
- desenează un pătrat după model
5 ½ ani - merge echilibrat pe o linie desenată pe podea,
- efectuează corect mișcări la comandă (duce mâna stângă la ochiul drept, mâna
dreaptă la ochiul stâng),
42
- desenează un triunghi dupa model,
- mișcări corecte de orientare în schema corporală proprie
6-7ani - merge corect într-un cerc desenat pe podea,
- desenează un romb după model,
- mișcări corecte de orientare în schema corporală proprie cu multă usurință.

Evoluţia psihologică
Vârsta preşcolară constituie perioada structurării viitoarei personalităţi; în
această perioadă asistăm la progrese remarcabile ale sensibilităţii tuturor
organelor de simţ;
Cooperarea dintre tact şi văz se îmbogăţeşte aşa încât un obiect poate fi
identificat fără a fi văzut, doar prin simpla palpare şi invers;
Sub aspect auditiv se perfecţionează auzul fonematic, muzical precum şi
abilitatea de a repera obiectele şi fenomenele numai după sunetul lor;
Copilul face progrese şi pe plan gustativ şi olfactiv, mediul de provenienţă având
un rol decisiv în reglarea preferinţelor şi aversiunilor sale pe acest plan;
Sub raport perceptiv apar o serie de achiziţii notabile, în sensul trecerii de la
forme elementare de percepţie la forme superioare, ca observaţia;
În domeniul reprezentărilor se produc modificări, ceea ce conferă mai multă
consistenţă şi fluiditate vieţii sale interioare, contribuind la dezvoltarea gândirii.
Datorită modestei experienţe de viaţă, graniţele dintre real şi imaginar sunt
încă labile.

Memoria
• Formele predominante, în această etapă, sunt cea mecanică, cea involuntară
(bazată iniţial pe asociaţia de contiguitate). Progresele sunt însă rapide şi evidente,
dovadă că după 4-5 ani, intră în scenă şi memoria voluntară.
• Memoria are o puternică amprentă afectogenă (reţine, mai ales, ceea ce l-a
emoţionat
intens, fie pozitiv, fie negativ), dar şi intuitiv-concretă (se memorează mai uşor
acea
informaţie care este ilustrată prin imagini plastice).

Gândirea
• La 5, ani se formează aproximativ 50% din potenţialul intelectual al individului
• Din perspectiva şcolii piagetiene, la vârsta preşcolară, gândirea copilului se află în
stadiul preoperatoriu, cu următoarele două secvenţe:
1. Până la 4 ani, gândirea este preconceptual-simbolică, identificându-se prin
câteva
particularităţi:
43
• Egocentrismul (datorită confuziilor dintre planul obiectiv şi cel subiectiv, totul
este filtrat doar prin pro
• Sincretismul (înţelegerea globală, nediferenţiată a fenomenelor);
• Animismul (tendinţa de a însufleţi întreaga realitate înconjurătoare);
• Realismul nominal (copilul consideră numele obiectelor ca pe o însuşire intrinsecă a
lor);
• Caracter practic-situaţional (judecăţile individului sunt dependente de experienţa
concretă pe care o posedă).
Deşi cunoaşte caracterul grupării în fiinţe şi lucruri, el clasifică cele patru
cartonaşe (om, car, cal, lup), în două, după raţiuni absolut pragmatice: omul, carul şi
calul, pe de o parte şi lupul, pe de altă parte. Raţiunea: omul foloseşte carul şi calul
pentru a scăpa de lup.

Între 4 -7/8 ani gândirea este intuitivă din mai multe considerente:
• Se formează şi ea sub influenţa investigaţiilor practice ale copilului;
• Este destinată nu atât cunoaşterii adevărului, cât rezolvării unor probleme
imediate
precum şi achiziţionării unor cunoştinte elementare de viaţă;
• Raţionamentul transductiv sau preconceptual (de la particular la particular) este
înlocuit, mai ales, după vârsta de 5 ani cu cel intuitiv, care apelează masiv la
reprezentare.

Imaginaţia
• Jocul, în general, şi cel cu roluri, în particular, oferă un teren deosebit de fertil
pentru
dezvoltarea imaginaţiei la vârsta preşcolară. În plus, o serie de activităţi organizate
(desen, muzică, modelaj) contribuie şi ele la stimularea fanteziei preşcolarului.
Mare admirator de basme şi de povestiri pe care le ascultă cu un viu interes şi le
trăieşte deosebit de intens, ceea ce atestă o mare saturaţie afectivă.
• Capacitatea fabulatorie este deosebit de activă în această etapă, el povestind cu
maximă siguranţă şi dezinvoltură despre lucruri şi întâmplări pur imaginare.
La 3 ani copilul confundă fantasticul cu realul, după vârsta de 5 ani, fantasticul
devine doar o conversaţie dictată de joc.

Atenţia
• Jocul prin registrul amplu de situaţii atractive, solicită şi funcţiile atenţiei, mai
ales a celei involuntare şi treaptat a celei voluntare.
• Se consolidează volumul, concentrarea şi mobilitatea atenţiei. Astfel,
concentrarea

44
înregistrează ameliorări succesive: dacă la preşcolarul mic este de 5-7 minute, la
preşcolarul mijlociu de 20-25 minute, iar la preşcolarul mare de 45-50 minute.
Ascultarea de poveşti, diafilme, desene animate, teatru de păpuşi solicită atenţia.

Aspecte evolutive în domeniul comportamentului cognitiv:

3 ani – compară usor două lungimi (care este mai lung care este mai scurt),
- sortează obiectele după mărime, două mărimi,
- explică o acțiune necesară simplă (Ce faci când îti este sete?),
- grupează imagini în raport cu două noțiuni generale simple (animale și flori).
4 ani - compară două obiecte ca greutate (care este mai ușor, care este mai greu)
- recunoaște elementele omise pe 2-4 desene incomplete,
- explică o relație necesară (de ce avem nevoie de case),
- grupează imagini în raport cu 2-3 notiuni generale (animale, flori, fructe).
4 ½ ani – identifică pe o construcție patru poziții spațiale (sus, jos, fața, spate),
- sortează obiectele după culoare (3 culori),
- recunoaște elementele omise de pe 5-6 desene incomplete,
- explică o relație necesară mai complexă (de ce avem nevoie de ochi?)
- grupează imagini în raport cu trei noțiuni generale simple (fructe, păsări și
flori)
- explică utilitatea a trei patru obiecte (ceașcă, furculiță, umbrelă, ghete)
5 ani – identifică 4-5 pozitii spațiale (sus, jos, față, spate, alături)
- sortează bețisoare dupa trei lungimi
- sortează obiecte după mărime (trei mărimi)
- recunoaște elementele omise de pe 6-7 desene incomplete,
- deosebește două momente ale zilei dimineața și seara,
- explică o relație necesară foarte complexă (De ce avem nevoie de carți?)
- grupează imagini în raport cu patru noțiuni generale simple (fructe, păsări,
mobilă și legume)
- denumește din memorie noțiuni din sfera a trei notiuni generale (animale,
legume, păsări)
- explică utilitatea a trei patru obiecte (ceașcă, furculiță, umbrelă, masă,
ghete)
- înțelege analogii opozante (Tu ești băiat, dar sora ta ce este?).
5 ½ ani – construiește o scară în adâncime din 6-7 cuburi,
- compară trei lungimi de bețișoare, indică lungimea mijlocie,
- indică și denumește 5-6 culori sau nuanțe,
- recunoaște elementele omise de pe 8 desene incomplete,
- deosebește și numește cu multă ușurință două momente ale zilei,
- cunoaște și denumește 1-2 anotimpuri,
45
- grupează imagini în raport cu 4-5 noțiuni generale (legume, păsări, mobilă
și îmbrăcăminte),
- denumește din memorie noțiuni din sfera a trei notiuni generale (legume,
mobila, îmbrăcăminte),
- definește trei obiecte sau ființe (minge, pisică, pat),
- numără 7-10 cuburi.
6 ani – efectuează o construcție cu 10-12 cuburi,
- indică și denumește 6-7 culori sau nuanțe,
- denumește trei momente principale ale zilei, relatează activități obișnuite
pentru aceste momente,
- cunoaște și denumește anotimpurile,
- enumeră zilele săptămânii,
- denumește din memorie noțiuni din sfera a 4-5 notiuni generale (legume,
mobila, îmbrăcăminte, vehicule, jucării),
- definește patru obiecte sau ființe (minge, pisică, haină, cal),
- stabilește asemănări între 3 noțiuni date: câine–pisică, măr–pară, gheată-
cizmă,
- numără peste 10 cuburi.
Limbajul:
• Dacă debutul vârstei este caracterizat de limbajul situativ, format din propoziţii
simple,
treptat se impune limbajul contextual;
• Zestrea de cuvinte a vocabularului sporeşte, la 3 ani este de aproximativ 1000 de
cuvinte, iar la 6 ani de cel mult 5000 de cuvinte;
• Sub aspect calitativ progresele sunt evidente:
a) se ameliorează corectitudinea pronunţiei, expresivitatea vorbirii şi folosirea
acordului
gramatical;
b) comunicarea gestuală se estompează;
c) apare conduita verbală reverenţioasă (de pildă utilizarea pronumelui de
politeţe
"dumneavoastră" în relaţiile cu persoanele străine);
d) se dezvoltă şi caracterul generativ al vorbirii, în sensul capacităţii copilului de
a construi cuvinte noi mai mult sau mai puţin inspirate (ex. "urlăreţ");
e) Se structurează şi limbajul interior (vorbirea pentru sine).

46
Aspecte evolutive în domeniul comportamentului verbal:

3 ani – folosește pluralul în vorbirea curentă,


- reproduce poezii din două strofe (8 versuri).
4 ani – folosește corect și sistematic pluralul în vorbirea curentă,
- reproduce poezii cu multă ușurință și interes.
4 ½ ani - folosește corect pronumele personal (eu, tu, ei, voi)
- relatează despre imagini.
5 ani – începe să folosească două adverbe de timp (azi, mâine),
- relatează despre imagini cu detalii.
5 ½ ani – cunoaște trei adverbe de timp (azi, mâine, ieri),
- reproduce poezii mai lungi cu intonație,
6 ani – recunoaște corect 2-3 literele
- pronunță corect toate literele

Când ne adresăm unui logoped ?


Mergem la logoped în cazul în care sesizăm că este ceva in neregulă cu limbajul
copilului. Fără a avea cunostințe de specialitate părinții observă cu ușurința anumite
probleme cum ar fi :
- pronunțarea incorectă sau omiterea unuia sau mai multor sunete,
- vorbirea nazală, fonfanită,
- articularea defectuoasă a cuvintelor,
- repetarea sau prelungirea unor sunete, silabe sau cuvinte,
- apariția unor blocaje sau spasme la rostirea unor cuvinte,
- vorbirea rapidă,
- vorbirea lentă,
- pierderea vocii,
- vocabular foarte redus (4-5 cuvinte),
- dificultați de scris si citit,
- întârzieri in dezvoltarea vorbirii.

Aspecte evolutive în domeniul comportamentului social- afectiv:

Manifestări de independență deprinderi de autoservire


3 ½ ani – își poate pune singur ghetele sau pantofii
- se poate dezbrăca singur
- manâncă corect singur
4 ani - își descheie singur nasturii
- începe să aibă inițiativă în executarea unor sarcini casnice (vrea să strângă
masa)
47
4 ½ ani – isi incheie singur nasturii,
- participa activ la unele sarcini casnice curente (ajută la punerea si
strângerea mesei),
- se spală singur pe dinți.
5-7 ani – execută cu plăcere sarcini casnice mai complicate (șterge praful, știe să
aranjeze masa)
- incepe să-și aranjeze singur lucrurile.

Activitatea de joc:
3 ani – se joacă mai mult singur în companii imaginare
4 ani – joacă multe jocuri de mișcare în grup sau singur
4 ½ ani – se ocupă cu plăcere de jocuri de construcții
5 ani - participă la jocuri cu reguli cu grupul de copii, întelege si acceptă normele
grupului
5 ½ ani – se ocupă cu plăcere de jocuri de asamblare
6 ani – stie să joace jocuri de îndemânare.

Personalitatea:
• La vârsta preşcolară se pun bazele personalităţii;
• Jocul este important pentru evoluţia copilului, permiţându-i să se identifice cu
adultul şi să-şi descarce stresul. Jucându-se, copilul îşi foloseşte mintea şi corpul şi
învaţă lucruri esenţiale despre lumea din jurul lui.
- Copilul se joacă pentru că aceasta îl distrează.
- Jocul contribuie la dezvoltarea capacităţilor de vorbire, gândire şi organizare.
- Jocul consolidează cunoaşterea şi experienţa şi ajută copilul să-şi dezvolte
încrederea in sine şi puterea de a se controla.
- Jocul îl ajută pe copil să-şi descarce micile sau marile traumatisme. Atunci când
copilului îi este dificil să depăşească un conflict, el îl pune în scenă. Acesta este
mijlocul cel mai potrivit de a admite un eveniment neplăcut, de a exprima ceea ce nu
ar putea să transmită prin cuvinte.
• Pe fondul temperamentului (eredităţii) se schiţează primele trăsături caracteriale
pozitive: iniţiativă, independenţă, hotarâre, stăpânire de sine, perseverenţă etc.
• Formarea caracterului la preşcolar are o motivaţie practică şi presupune, mai ales,
adeziune afectivă decât raţională la normele morale: interiorizează regulile
postulate de familie sau de grădiniţă;
• Acum apar şi primele aptitudini speciale (în domeniul muzical, literatură, pictură,
tehnic).
Atunci când analizăm fenomenul de durată al dezvoltării copilului observăm că
acesta

48
presupune un proces de socializare în care copilul învaţă să se conformeze normelor
societăţii şi să acţioneze adecvat. Deşi acest proces presupune expectanţe diferite
de la o societate la alta, se pare că natura foarte sociabilă a copiilor determină o
disponibilitate foarte mare de a învăţa şi de a răspunde influenţelor sociale. Există
trei modalităţi de încurajare a socializării la copil: imitare şi identificare,
educaţia directă (pedepse şi recompense) şi transmiterea expectanţelor sociale.

Imitarea:
• Copilul observă şi imită persoanele din jurul său;
• Copilul se joacă adoptând roluri sociale şi imitând adulţii pe care i-a văzut în
aceste roluri;
• Copilul învaţă mai mult prin imitare decât ar reţine prin învăţare directă;
• Copilul imită în funcţie de întărirea pe care o primeşte: întărirea pozitivă precum
lauda sau încurajarea duc la repetarea comportamentului, în timp ce pedeapsa sau
ignorarea scad probabilitatea repetării comportamentului;

Identificarea:
• Învăţarea se interiorizează rapid, astfel încât copilul ajunge să se identifice cu
persoana sau cu rolul respectiv;
• Are loc într-o perioadă mai mare de timp decât imitarea, de aceea rolurile de sex
se învaţă prin identificare; prin urmare, prezenţa modelelor de rol în preajma
copiilor este foarte importantă; modelele de rol îi oferă copilului un fir de ghidare,
care-l va orienta spre un comportament adecvat în viaţă;
• Copilul nu imită toate modelele ci numai pe cele similare lor, de exemplu cel de
acelaşi sex. Identificarea şi imitarea sunt mecanisme importante de învăţare
pentru copil. Există însă unele lucruri care sunt dobândite prin intermediul
reacţiilor directe ale adulţilor, acestea fiind o modalitate importantă de
pregătire a copiilor pentru a se comporta conform cu exigenţele societăţii. Printre
ele se numară pedeapsa şi încurajarea.
Un alt aspect al socializării îl reprezintă clarificarea expectanţelor adulţilor şi
motivele
regulilor. Explicaţiile încurajează copilul să se comporte sociabil. Copilul trebuie să
înţeleagă ce se întâmplă în jurul său, să dea o raţiune regulilor şi comportamentelor
observate.

Afectivitatea:
• Adultismul (imitaţia adultului) constituie şi sursa unor noi trăiri afective (frica de
reptile,dezgust faţă de unele alimente etc).
• Se accentuează fenomenul de identificare în special prin intermediul situaţiilor în
care
49
preşcolarul depistează diverse similitudini cu adultul (fizice, psihice, de conduită);
• Uzual, identificarea se produce cu părintele de acelaşi sex. Acest proces are două
consecinţe: pe de o parte, copilul adoptă conduite specifice sexului căruia îi
aparţine, pe de altă parte, i se formează superegoul (conştiinţa), ca o sinteză de
conduite morale;
În afara părinţilor, fraţii şi surorile constituie modele pentru copil. După vârsta de
5 ani copilul îşi caută elemente ale identificării în afara căminului părintesc, inclusiv
în basme, cărţi şi filme. Identificarea constituie un element important în evoluţia
personalităţii copilului.
• Afectivitatea preşcolarului, ca aspect general, se distinge prin caracterul ei
exploziv, instabil.
Apoi stridenţele se mai estompează, stările afective devin mai profunde şi mai
nuanţate;
• La 3 ani apare vinovăţia şi pudoarea (eritemul de pudoare - înroşirea feţei);
• La 4 ani se schiţează mândria;
• La 5 ani apare sindromul bomboanei amare, respectiv starea afectivă pe care o
traversează copilul când primeşte o recompensă nemeritată;
• La 6 ani se manifestă criza de prestigiu, adică disconfortul pe care îl trăieşte
copilul ori de câte ori este mustrat în public.

Voinţa:
• Apar o serie de trăsături pozitive: stăpânirea de sine, ierarhizarea motivelor
acţiunii;
• Preşcolarul va fi capabil să îndeplinească şi activităţi care nu îi plac, sau îi plac mai
puţin, dacă poate procura o bucurie celor dragi sau îşi pregăteşte, astfel, teren
pentru o activitate mai plăcută;
• Părinţii pot contribui la exersarea voinţei sale atribuindu-i o serie de sarcini
permanente: şters praf, aşezat tacâmuri pe masă, udat flori etc.
Carenţele volitive pot prefaţa debutul unei maladii, dar evocă de cele mai multe ori
deficienţe educative (răsfăţ, neglijare, inconstanţă).

50
51
TOAMNA

de prof. Marinela Istrate


Grădinița P.P. Nr.7 Deva

A-nceput un vânt s-adie,


Căldicel şi parfumat.
Îmi venea miros din vie:
Struguri copţi şi aromaţi.

Am gustat o boabă mare.


Tare dulce mai era!
Am luat şi una mică,
Şi era la fel şi ea.

Am pornit şi spre livadă,


Alte fructe s-au mai copt?
Da!... Erau aşa de bune!
Mere, pere, prune, nuci,
Toate mă-mbiau atunci.

Am simţit iar vântişorul,


A-nceput să-mi fie frig,
S-a întunecat devreme,
Şi mi-am spus: Toamna a venit!

52
DREPTURILE COPILULUI

de prof. Gabriela Berbeceanu


Inspector invatamant preprimar in cadrul ISJ HD

1.NUME,CETĂŢENIE:
JOC CU REGULI(creaţie proprie)
Educatoarea:Spune-mi cum te strigă mama!
Spune-mi:aşa-i că te cheamă
Ioana/Briana/Iuliana/etc?
( copilul întrebat răspunde prin DA/NU)
Nu eşti Ioana/Briana/Iuliana etc.?
Ba eşti Ioana/Briana/etc.!!!Nu eşti Ioana/Briana/etc.?!
În picioare stă doar Ioana/Briana/etc.!
Reguli:Educatoarea alege un copil şi îl întreabă.El răspunde cu DA/NU.Când se dă
ordinul „În picioare stă doar ….”,ceilalţi copii se aşază pe covor,iar cel care poartă
numele spus de educatoare rămâne în picioare.Jocul se reia cu înlocuirea cuvântului
subliniat şi a numelui cu altele care se potrivesc.
Exemple: un pin-Cătălin
Vrei?-Andrei
Un fus-Flavius/Darius/Iulius
Puii-Bogdi
Lin-Călin

2.FAMILIE:
Mama,tata,sora mea
Şi bunicii de colea,
Împreună ne-adunăm
Şi-o familie formăm!
E dreptul fiecăruia
Să aibă familia sa!

3.SECURITATE,PROTECŢIE ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI:


Ghicitoare:
Nu mă bate că sunt mic!
Nu mă bate c-o să ţip!
N-are nimeni dreptul,frate,
Să te bată nici pe ………..
(spate)
53
4.LA ASISTENŢĂ MEDICALĂ:
Eu sunt mare şi voinic
Nu mă sperii de nimic!
De mă doare un dinţişor
Dau o fugă repejor
La stomatologul care
Vindecă tot ce mă doare;
Când mai cad cu bicicleta
Strig iute:”tanti asistenta!”
Ea vine în graba mare
C-un bandaj cu inimioare!
-Ai văzut?Nu este greu!
Ajutor să ceri mereu
Că e dreptul tău,copile
Să ai tratament ca mine!

5.EDUCAŢIE:
Te-ai întrebat oare,vreodată
De ce învaţă lumea toată?
Am să îţi spun acuma eu:
E dreptul meu şi dreptul tău!
Din cărţi înveţi ca să fi bun;
Poveştile multe îţi spun!
Când eşti micuţ îţi spune mama
Povestea cu „Albă-ca-Zăpada”
Dar într-o zi ,copilul meu,
Vei spune: cititul nu e greu!
Prin el ,tu poţi s-ajungi la lună
Să-ncerci să faci lumea mai bună!

54
PORTRETUL DASCĂLULUI MODERN

prof. înv. primar, Deteşan Mirela Camelia


Şcoala: Gimnaziul de Stat ,,Traian“, Târnăveni,
jud. Mureş
Structură: Gimnaziul de Stat ,,Decebal“, Bobohalma,
jud. Mureş

Profetul meu, tu, călăuză dreaptă,


Încerci din răsputeri ca să vibrezi,
Iar soarta crudă parc-o festă-ţi joacă
Tu nu cedezi, te lupţi ca s-o dezmierzi.

Aprinzi lumină, dăruieşti putere


Şi cu inteligenţa ta multiplă
Mai construieşti cu teorii prezente
Câte-o celebră minte obosită.

Tu dai contur, iubite dascăl drag,


Acestei lumi ce-şi pierde din putere,
Dar când ridici măreţul tău standard,
Copiii-ţi moştenesc a ta avere…

Învaţă de la ei cum să iubeşti


Şi dăruieşte-le apoi iubire!
Formează-i pentru viaţa ce-o trăiesc!
Dezvoltă-le critic a lor gândire.

Pe cei de azi, pe care ii formezi,


Sunt viitorii cetăţeni ai României.
Cu-a ta vocaţie ai să îi câştigi
Promovând valori în era săraciei.

Misiunea educării o faci cu-nchinăciune


Şi-alimentezi o nouă generaţie.
Prin rădăcinile culturii şi-a înţelepciunii
Învii a ei reputaţie.

Transmiţi prin modul tău de-a fi,


55
Valorilor acestei vremi,
Ce-ai învăţat şi ce vei descoperi…
Puţini sunt cei ce cartea-ţi cer.

E generaţia 2000…
O generaţie a progresului grăbit,
Ce iar renaşte-n mâini de dascăl,
Dascăl modern, energic şi iubit.

56
RUGĂCIUNE

Prof. Danc Mihaela


Grădinița P.N. Sîrbi , Jud. Hunedoara
Cred Doamne în Tine,
Cred că eşti cu mine.
Cred că mă ajuţi,
Cred că nu mă uiţi.

Mă rog mereu la Tine,


Să m-ajuţi, să-mi fie bine.
Şi pe-ai mei părinţi,
Te rog să-i ajuţi.

Mă rog şi spun aşa,


Păzeşte-o şi pe sora mea.
Ajută-l şi pe fratele meu,
Nu-l lăsa, Doamne, la greu.

Şi, Doamne, te-aş mai ruga,


Păzeşte pe toată lumea.
Toţi suntem copii tăi
Unii mai buni, alţii mai răi.

Ajută-ne Doamne-n toate


Şi ne dă şi sănătate.
Putere ca să muncim
Şi mai buni, Doamne, să fim.

57
Mulțumim tuturor colaboratorilor !
Nr. 1

Responsabilitatea pentru originalitatea si continutul articolelor revine in


exclusivitate autorilor acestora .

Huștiuc Nicoletta , Frățilă Maria , Florea Diana , Șimon Estera Maria , Delean
Carmen , Popa Adriana Bianca , Lazăr Elena Lucia , Sandu Viorela Oana ,
Vinulescu Elena , Moț Cornelia , Ilie Elena , Istrate Marinela , Iosif Daniela ,
Costan Rodica , Danc Mihaela . Deteșan Mirela Camelia , Smaranda Cioflica ,
Cati Silagy

Vă așteptăm în numărul viitor !

58