Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Economia contemporană
Ocupaţii şi statute profesionale
Economia contemporană
După al doilea război mondial lumea se confruntă cu pierderi de vieți umane ,dar si
distrugeri materiale, astfel încât putem vorbi de o criză din toate punctele de vedere
după cei 6 ani de război.Lumea este caracterizată prin bipolaritate si "Războiul Rece.
În Europa lăsarea "Cortinei de fier " divizează lumea in : blocul statelor democrate
in V si al statelor comuniste( in E al democratiilor populare).
S.U.A. au intervenit in ajutorul europenilor prin Planul Marshall (1947) care a
constat intr-un masiv ajutor financiar acordat statelor din apusul Europei. Prin acest
plan, statele Europei Occidentale au primit peste 12 miliarde dolari. Reconversia
industriei europene a fost foarte rapidă, astfel că în 1947 producția a crescut cu 64%.
Au fost adoptate reforme monetare care au avut ca efect stoparea inflației.
Ca urmare a refacerii statelor democratice, in Estul Europei, URSS a creat CAER (
Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) în 1949.
În Asia, Japonia a cunoscut o refacere economică rapidă, punându-se accent pe
producția de oțel, cărbune si pe calificarea forței de muncă.
Economia mondială a cunoscut,până în 1973 o creștere spectaculoasă. SUA
asigurau 25% din totalul producției industriale la nivel mondial. URSS ajunge a
doua mare putere industrială a lumii, iar Japonia a treia.
Creșterea continuă a producției, absența crizei economice, prosperitatea și consumul
au făcut ca anii 1945-1973 să fie numiți Anii Glorioși.
Apar ramuri noi în industrie: electrocasnice, mase plastice,aeronautica, aviația,
electronica, industria IT, robotica.
În agricultură tot SUA dețin supremația, urmate de URSS. Baza agriculturii
americane a constituit-o Ferma.
În majoritatea țărilor s-au aplicat reforme agrare, mai puțin în țările cu regim
comunist, unde agricultura era apanajul statului.
Dezvoltarea economiei necesita folosirea unor noi resurse energetice. Prețul
petrolului a scăzut de 4 ori între 1950-1973 ca urmare a creșterii producției zilnice.
Înafară de URSS, toate statele consumau mai mult petrol decât produceau. Astfel,
crește nevoia de petrol și se caută noi surse de acest fel.
Țările exportatoare de petrol, nemulțumite de scăderea prețurilor au constituit în
1960, OPEC ( Arabia Saudită, Irak, Kuweit, Qatar, Iran, Venezuela) cu scopul
stabilirii unei politici comune în domeniu.
Din motive politice și militare prețul petrolului va crește brusc *1973* cu 70%
ducând lumea în criză. Același lucru s-a repetat în 1978-1979.
OCUPATIA este activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau natură), pe care o desfăşoară
o persoană în mod obişnuit, într-o unitate economico-socială si care constituie pentru aceasta
sursă de existentă. Ocupaţia este, deci, proprie persoanelor active, care practică o activitate
recunoscută de societate ca utilă pentru sine si semenii săi. Ocupaţia unei persoane poate fi
exprimată prin: funcţia sau meseria exercitată de aceasta.
În cele mai vechi timpuri oamenii își asigurau existența culegând roadele pământului
sau vânând animale. Cu timpul au început să cultive plante, să crească animale și să le
domesticească, să descopere bogățiile solului și să le valorifice. Astfel iau naștere meserii
precum agricultor și meșteșugar.
Primul Război Mondial a avut un impact puternic asupra ocupațiilor. Câteva motive de
schimbare a statutelor sociale datorita războiului sunt: mecanizarea, producția în masă,
emanciparea femeii ( au obținut dreptul de a practica meserii pe care înainte nu aveau
voie sa le practice), trauma pierderilor omenești.
Revolutiile industriale, tehnologice și informationale successive au modificat ireversibil
ocupațiile și statutele profesionale ale oamenilor. În tarile dezvoltate din punct de vedere
economic industrializarea și creșterea populației urbane nu a însemnat o explozie a clasei
muncitoare, cum s-a întamplat după prima revolutie industrială, ci a însemnat
accentuarea și consolidarea clasei de mijloc, care în statele superindusrializate este
numeroasă și foarte puternică. Acestă stare, de fapt, s-a datorat în primul rând dezvoltării
sectorului tertiar. La ora actuală ocupațiile legate de agricultură și meșteșuguri
tradiționale au o pondere scazută în economie, sau sunt pe cale de dispariție, munca
fizică a fost lasată pe seama imigranților.
În România, după anii `60 s-a încercat industrializarea forțată, proces ce a determinat
modificări la nivelul ocupațiilor și profesiilor. Dezvoltarea rapidă și fortată a industriei a
dus la cresterea numerică și la consolidarea clasei muncitoare considerate clasa socială
de bază a comunismului.
Începând cu anii `80 ocupațiile majore ale
oamenilor sunt cele legate de noile tehnologii
informaționale și de servicii. Apariția
computerului personal în anul 1981, a
schimbat statutele profesionale. Meseriile
tradiționale legate de agricultură și industrie
au fost înlocuite treptat cu meserii legate
de televiziune, publicitate, informatică,
relații cu publicul, finanțe, turism, etc. Cele
mai multe din aceste profesii sunt din
sectorul terțiar și au apărut pe piața muncii odată cu dezvoltarea acesteia.
Concluzii:
În epoca contemporană se observă consolidarea clasei de mijloc, care este
numeroasă și puternică.
Apar noi profesii în timp ce altele, legate de agricultură și de mediul rural în
general, sunt pe cale de dispariție.
Cu timpul, apar tot mai mulți specialiști în domenii precum: producerea
energiei, utilizarea inteligenței artificiae, explorarea spațiului, telecomunicații,
transporturi.
Apar profesii noi: artist, consilier, psiholog, nutriționist.
Se statuează cu claritate drepturile și obligațiile angajaților
Europa a devenit o destinație pentru imigranți, dar se observă în continuare și o
migrație de la sat la oraș.
A cheltui bani a devenit un scop în sine și o ocupație ca atare. Trăim în secolul
vitezei și al societății de consum.