Sunteți pe pagina 1din 6

ECONOMIE ŞI SOCIETATE ÎN LUMEA POSTBELICĂ

 Economia contemporană
 Ocupaţii şi statute profesionale

Economia contemporană
 După al doilea război mondial lumea se confruntă cu pierderi de vieți umane ,dar si
distrugeri materiale, astfel încât putem vorbi de o criză din toate punctele de vedere
după cei 6 ani de război.Lumea este caracterizată prin bipolaritate si "Războiul Rece.
În Europa lăsarea "Cortinei de fier " divizează lumea in : blocul statelor democrate
in V si al statelor comuniste( in E al democratiilor populare).
 S.U.A. au intervenit in ajutorul europenilor prin Planul Marshall (1947) care a
constat intr-un masiv ajutor financiar acordat statelor din apusul Europei. Prin acest
plan, statele Europei Occidentale au primit peste 12 miliarde dolari. Reconversia
industriei europene a fost foarte rapidă, astfel că în 1947 producția a crescut cu 64%.
Au fost adoptate reforme monetare care au avut ca efect stoparea inflației.
 Ca urmare a refacerii statelor democratice, in Estul Europei, URSS a creat CAER (
Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) în 1949.
 În Asia, Japonia a cunoscut o refacere economică rapidă, punându-se accent pe
producția de oțel, cărbune si pe calificarea forței de muncă.
 Economia mondială a cunoscut,până în 1973 o creștere spectaculoasă. SUA
asigurau 25% din totalul producției industriale la nivel mondial. URSS ajunge a
doua mare putere industrială a lumii, iar Japonia a treia.
 Creșterea continuă a producției, absența crizei economice, prosperitatea și consumul
au făcut ca anii 1945-1973 să fie numiți Anii Glorioși.
 Apar ramuri noi în industrie: electrocasnice, mase plastice,aeronautica, aviația,
electronica, industria IT, robotica.
 În agricultură tot SUA dețin supremația, urmate de URSS. Baza agriculturii
americane a constituit-o Ferma.
 În majoritatea țărilor s-au aplicat reforme agrare, mai puțin în țările cu regim
comunist, unde agricultura era apanajul statului.
 Dezvoltarea economiei necesita folosirea unor noi resurse energetice. Prețul
petrolului a scăzut de 4 ori între 1950-1973 ca urmare a creșterii producției zilnice.
Înafară de URSS, toate statele consumau mai mult petrol decât produceau. Astfel,
crește nevoia de petrol și se caută noi surse de acest fel.
 Țările exportatoare de petrol, nemulțumite de scăderea prețurilor au constituit în
1960, OPEC ( Arabia Saudită, Irak, Kuweit, Qatar, Iran, Venezuela) cu scopul
stabilirii unei politici comune în domeniu.
 Din motive politice și militare prețul petrolului va crește brusc *1973* cu 70%
ducând lumea în criză. Același lucru s-a repetat în 1978-1979.

Ocupaţii şi statute profesionale

OCUPATIA este activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau natură), pe care o desfăşoară
o persoană în mod obişnuit, într-o unitate economico-socială si care constituie pentru aceasta
sursă de existentă. Ocupaţia este, deci, proprie persoanelor active, care practică o activitate
recunoscută de societate ca utilă pentru sine si semenii săi. Ocupaţia unei persoane poate fi
exprimată prin: funcţia sau meseria exercitată de aceasta.

Statutele profesionale reprezintă un ansamblu de norme funcţionale şi organizatorice


proprii tuturor corpurilor profesionale care au o lege specială de organizare şi exercitare a
profesiei.

In secolul XX oamenii au continuat sa practice, meserii traditionale legate de cultivarea


plantelor si cresterea animalelor, dar numarul celor cu astfel de preocupari a scazut si este in
continua scadere. Revolutiile industriale, tehnologice si informationale successive au modificat
ireversibil ocupatiile si statutele profesionale ale oanenilor.
Revolutiile tehnologice din a doua jumatatea secolului al XX –lea a adus modificari
semnificative la nivelul ocupatiilor si statutelor profesionale, iar oamenii s-au adaptat la aceste
noi realitati. In tarile dezvoltate din punct de vedere economic industrializarea si cresterea
populatiei urbane nu a insemnat o explozie a clasei muncitoare, cum s-a intamplat dupa prima
revolutie industriala, ci a insemnat accentuarea si consolidarea clasei de mijloc, care in statele
superindusrializate este numeroasa si foarte puternica. Acesta stare de fapt s-a datorat in primul
rand dezvoltarii sectorului tertiar. La ora actuala ocupatiile legate de agricultura si mestesuguri
traditionale au o pondere scazuta in economie, sau sunt pe cale de disparitie, munca fizica a fost
lasata pe seama imigrantilor. Exceptie fac unele state asiatice , China, India, Indonezia unde
procentul celor care sunt cuprinsi in sectorul primar ( agricultura, pescuit, exploatarea lemnului,
etc.) si mestesuguri traditionale este ridicat. In statele europene dezvoltate, mestesugurile fac
subiectul unor programe special ale guvernelor pentru pastrarea lor.
Munca in agricultura a devenit mecanizata si lasata pe seama emigrantilor sau a
persoanelor cu un grad scazut de instructie, in timp ce in industrie dupa o perioada cuprinsa
intre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si anii `60,in care sectorul industrial a ocupat o
buna parte a populatiei, ponderea acesteia a scazut considerabil, in schimb a crescut
considerabil ponderea populatiei din sectorul tertiar.
In tarile din central si estul Europei, procesul de industrializare a inceput in anii `60 si a
suferit un declin dupa caderea regimurilor comuniste. In Romania, dupa anii `60 s-a incercat
industrializarea fortata, proces ce a determinat modificari la nivelul ocupatiilor si profesiilor.
Dezvoltarea rapida si fortata a industriei a dus la cresterea numerica si la consolidarea clasei
muncitoare considerate clasa sociala de baza a comunismului. In 1950, in Romania erau
inregistrati 1,2 milioane muncitori din care 650.000 in industrie. In 1985 numarul total al
muncitorilor era de 6 milioane, din care jumatate in industrie.
Incepand cu anii `80 ocupatiile majore lae oamenilor sunt cele legate de noile tehnologii
informationale si de servicii. Aparitia computerului personal in anul 1981, a schimbat statutele
profesionale. Meserile traditionale legate de agricultura si industrie au fos inlocuite treptat cu
meserii legate de televiziune, publicitate, informatica, relatii cu publicul, finante turism, etc.
Cele mai multe din acete profesii sunt din sectorul tertiar si au aparut pe piata muncii odata cu
dezvoltarea acestuia. In S.U.A. care detine cele mai dezvoltate sectoare tertiare se estimeaza ca
70% din profesii utilizeaza cu precadere informatia, inclusive cele din invatamant, sanatate,
administratie, bursa, asigurari. O statistica din 1979 a aratat ca ocupatia numarul unu era de
functionar, urmata de cea de muncitor si fermier. Categoria “gulerelor albe” ( denumire generic
pentru categoriile de angajati care nu executa operatii manuale) este numeric mai mare decat
cea a “gulerelor albastre” si este in crestere. Numai in domeniul informaticii in SUA forta de
munca ocupata este de 16,5%. Situatia este identica in statele industrializate , dar si in cele in
curs de dezvoltare.
Ocupatiile cu mare potential sunt cele legate de domeniul IT: informatician, administrator
de retea, designer pagini web, iar in domeniul serviciilor: mechanic auto, tinichigiu auto, agent
de vanzari, agent de asigurari, broker, agent de publicitate, la cre se pot adauga alte donenii
precum: producerea energiei, utilizarea inteligentei artificial, expolorarea spatiului cosmic,
telecomuncatii, in diferite sectoare ale transporturilor.
In Romania contemporana, meseriile cele mai cautate,, sunt cele din domeniul IT ( analist
programator, informatician, administrator de retea, designer pagini web), in constructii ( zidar,
lacatus, fierar-betonist), in domeniul serviciilor ( agent asigurari, agent commercial, vanzator,
agent de paza, ospatar, bucatar, cofetar-patiser, brutar), dar si in industria prelucratoare (
templar, lacatus, sudor). Meseriile cu cea mai mica cautare la ora actual sunt de desenator
tehnic, inginer metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrator prin aschiere, gfrezor,
sculer-matriter, operator chimist. Pe ansamblu, in Romania predomina salariatii in timp ce
lucratorii pe cont propriu, patronii desi au crescut numeric inca numarul acestora este unul
modest. Lucratorii pe cont propriu au cea mai mare pondere in agricultura (48%), patronii sunt
prezenti in comert (8%) si in lanturile de hoteluri si restaurant(4%), iar salariatii in celelalte
domenii de activitate. Odata cu dezvoltarea sectorului privat s-a observant modificari in
pondereas salariatilor in cele doua domenii de activitate. In 1995 ponderea salariatilor in
sectorul privat era de 12% iar in anul 2000 ajunsese la 40%; in acelasi timp ponderea salariatilor
care lucrau in sectorul public a scazut de la 83% in 1995, la 47% in anul 2000.
La nivel mondial incepand cu anii `80 au avut loc mutatii importante pe piata fortei de
munca, cauzate de evolutia accesului la resurse, a globalizarii economice si a integrarii politice.
Pe langa schimbarile economice induse de acceleraea ritmului de dezvoltare a pietelor, sub
efectul inovarii si globalizarii, mediul socio-economic in societatea informational este profund
marcat si modificat de revolutia tehnologica majora din ultimii ani. Inovarea tehnologica
permanenta, accelerarea schimburilor, interconectarea mondiala a cunostintelor si a actorilor
constituie elemente caracteristice ale mediului economic actual. Adaptarea la societatea
informational constituie o mare provocare la adresa sectoarelor economiei, a intreprinderilor, a
calificarilor si profesiilor, a furnizorilor de servicii publice sau private.
In lumea contemporana, a detine o anumita tehnologie nu mai reprezinta garantia unui
avantaj concurential pe termen nelimitat ce ar putea fi aparat si mentinut. Este mai important
ca resursele umane ale unei firme: managerii si angajatii nu numai sa aiba cunostinte si
deprinderi adecvate, ci sis a manifeste atitudini si comportamente active, pentru a putea face
fata provocarilor economiei globalizate. Cerintele de pe piata muncii, indicia de performanta si
eficienta, dar, mai ales, competitia pentru posturile bine platite si conceptual modern despre
cariera au determinat o crestere a gradului de pregatire profesionala si a
specializarii.Necesitatea unei pregatiri superioare se resimte si in sectoarele de executie datorita
gradyului inalt de tehnologizare, ciclul invatamantului obloigatoriu sic el de pregatire
profesionala nu mai sunt suficiente pentru a lucre cu robotii industriali sau cu masini
performante. Intreprinderile trebuie sa fie cat mai flexibile pentru a opera in noul context de
competitive, de calitate, de personalizare si de inovare rapida. Angajatorilor li se cere din ce in
ce mai mult sa se adapteze la noile calificari, sarcini si forme de organizare a muncii, apar noi
relatii intre functia platita, munca si activitatea depusa. Obtinerea sau pastrarea locului de
munca devine o problema majora in societatea contemporana.
In timp totul se va schimba in toate domeniile vietii economice si sociale. Proprietate
revolutiei microcipilui este de a multiplica, in cvasitotalitatea activitatilor, mijloacele care pot
asigura inlocuirea, intr-o maniera in acelasi timp rentabila si agreabila, a oamenilor de catre
masini.

OCUPATII ÎN SECOLUL XX ȘI IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA ACESTORA

În cele mai vechi timpuri oamenii își asigurau existența culegând roadele pământului
sau vânând animale. Cu timpul au început să cultive plante, să crească animale și să le
domesticească, să descopere bogățiile solului și să le valorifice. Astfel iau naștere meserii
precum agricultor și meșteșugar.

În timp, pentru a se dezvolta, societatea avea nevoie de oameni cu alte preocupări,


interese și profesii. “Profesia” este o ocupație care presupune pregătire intensă și studiu. Cele
mai vechi meserii de acest gen sunt cele de preot, militar, doctor sau avocat. Invențiile și
inovațiile din secolul al XIX au dus la apariția specializărilor și la diversificarea statutelor
profesionale, încât acestea să răspundă cerințelor tot mai complexe ale vieții materiale și
spirituale.
Secolul XX reprezintă o perioadă importantă în ceea ce privește statutele și ocupațiile
profesionale. În această perioadă are loc migrarea ocupațiilor tradiționale din spațiul privat în
spațiul public. Explozia demografică din Europa, invențiile și inovațiile tot mai numeroase cu
consecințe spectaculoase schimbă definitiv viața oamenilor.

Numărul preocupărilor tradiționale a scăzut considerabil în această perioadă, fiind


înlocuite cu noi meserii care presupun migrarea de la tară către oraș. În spațiul urban atelierele
și munca manuală sunt înlocuite treptat de complexe industriale, iar la marginea orașelor se
configurează cartierele industriale.

 Primul Război Mondial a avut un impact puternic asupra ocupațiilor. Câteva motive de
schimbare a statutelor sociale datorita războiului sunt: mecanizarea, producția în masă,
emanciparea femeii ( au obținut dreptul de a practica meserii pe care înainte nu aveau
voie sa le practice), trauma pierderilor omenești.
 Revolutiile industriale, tehnologice și informationale successive au modificat ireversibil
ocupațiile și statutele profesionale ale oamenilor. În tarile dezvoltate din punct de vedere
economic industrializarea și creșterea populației urbane nu a însemnat o explozie a clasei
muncitoare, cum s-a întamplat după prima revolutie industrială, ci a însemnat
accentuarea și consolidarea clasei de mijloc, care în statele superindusrializate este
numeroasă și foarte puternică. Acestă stare, de fapt, s-a datorat în primul rând dezvoltării
sectorului tertiar. La ora actuală ocupațiile legate de agricultură și meșteșuguri
tradiționale au o pondere scazută în economie, sau sunt pe cale de dispariție, munca
fizică a fost lasată pe seama imigranților.
 În România, după anii `60 s-a încercat industrializarea forțată, proces ce a determinat
modificări la nivelul ocupațiilor și profesiilor. Dezvoltarea rapidă și fortată a industriei a
dus la cresterea numerică și la consolidarea clasei muncitoare considerate clasa socială
de bază a comunismului.
Începând cu anii `80 ocupațiile majore ale
oamenilor sunt cele legate de noile tehnologii
informaționale și de servicii. Apariția
computerului personal în anul 1981, a
schimbat statutele profesionale. Meseriile
tradiționale legate de agricultură și industrie
au fost înlocuite treptat cu meserii legate
de televiziune, publicitate, informatică,
relații cu publicul, finanțe, turism, etc. Cele
mai multe din aceste profesii sunt din
sectorul terțiar și au apărut pe piața muncii odată cu dezvoltarea acesteia.

Concluzii:
 În epoca contemporană se observă consolidarea clasei de mijloc, care este
numeroasă și puternică.
 Apar noi profesii în timp ce altele, legate de agricultură și de mediul rural în
general, sunt pe cale de dispariție.
 Cu timpul, apar tot mai mulți specialiști în domenii precum: producerea
energiei, utilizarea inteligenței artificiae, explorarea spațiului, telecomunicații,
transporturi.
 Apar profesii noi: artist, consilier, psiholog, nutriționist.
 Se statuează cu claritate drepturile și obligațiile angajaților
 Europa a devenit o destinație pentru imigranți, dar se observă în continuare și o
migrație de la sat la oraș.
 A cheltui bani a devenit un scop în sine și o ocupație ca atare. Trăim în secolul
vitezei și al societății de consum.

S-ar putea să vă placă și