Tu m or ilebe ninge s i ma ligne

C u vâ n t u l t u m o ră e s te u n t e rm e n c e d e fi n e ș t e o ri c ec re ș t e re din
la rg orga nis m, da r a de ve nit sin on imc u 0
t b ri n a i u n e be nigni sau
ma ligni. ir n e or is e fo l o s e t$e c uvântul ne opla s m ca re e s te , in e s e nți, O no uă d ez vo l tarea
tes utul ui ca re nu a re s cop sau în orga nis m
funcţie
Tu m or ilep ro vi n d in c r e ș te re a n e c on tr ola tă
sau a n o rm a l i a c e l u l e l o r ca re nu a u n i c i o functie
l i z i o l o g i c i i n o rg a n i s m . ocupă s p a t i u s a u d i s tmg țe s utul înconjură tor p mtru a s e fi xa în z ona s p ec i fic ăș i p ot
a fe cta thnc ți a s a u s EinEita te a
orga nului pe c a re n viz e a z ă . Tu m or ilenu tre buie c o nfund atec u a lte forma ţiuni din
cum a i ti
orga nis m, hipe rpla z ia s a u hipe rtrofia Ac e ș t i tenneni s u n t uti l i z aţ ia tunci câ nd u n o rg ans e m ă re ș t e s a u
c ând e xis t I 0 c t e ș t e re a c e lu le lor s a u s traturi l o r
d e ! e s ut din o rg ane, ca re duc la 0 cre ș te re a d im e n siu n ii
orga nului a kc t a t Ace a s tă exti nd erenu e s te 0 t u m o ră ,

Tu m or ilec a re n L I s unt ca nce roa s e se nume s c tumori non-ca nce roa s e sau b eni g ne.Tu m or ileno n-c anc ero as e:

ri m â n i n t r-u n loc ș i nu s e
s ingur ră s p â n d e s cin a lte pă rți a ]e corpului;
după ce s u n t înde pă rta te , n u re s pa r,
tin d s ă a ibă 0 fo rmă re gula tă ș i ne te dă ș i s ă a ibă u n n u m i t ca ps ulă .
înve liș
s u n t m ob ileîn țe s ut.

Tu m or ilebe nigne s u n t , de obice i, u n m o t i v mic de ingrijora re d e o a re c ee le pot fi a proa pe

la pa cie nți,
i nto td eaunauș o r de înde pă rta t prin i ntervenți echirurgica lă , cu puțineri s c uride rec i d i vă.M u i t e tu m or ibe nigne ,
c a re u n d isc on for t,
1 1 u p r od u c s u n t Iă s a te a colo uncle s unt. De vre m e ce i n t e n ·e nția chirurgica lă a r fi ce va u n
in c on ve n ie nș it tu m or ileT 1 u re pre z intă o proble mă d i re c t ă .
Chiar da că nu s u n t ca nce roa s e , unel e tumo ri be nigne p ot p re s a u n i i n e rvi s a u va s e d e s inge ș i pot
p ro vo c a d u re ri s a u a lte e fe cte ne ga tive T u m o ri l e be nigne a le le s umrilor e ndocrine p o t duce la p ro d uc erea
e xc e s i vă a u n o r h o rm o n i .D in tr ea ce s te a a m i n fi m :

Atl enaamel e-s unt tu m or ica re a p a r d ințe s utul e pite lia l gla ndula r. M e m b ra n a s ubţire ca re a c o p e ră

g l and el e,orga ne le $ s truc turid inorga nis m.

i a lte U n p o lip in c olone s te u n tip de a de nom. Al te e xe mple
s u n t a d e n o m u l pa ra tiroidia n, ad eno muld u c tu lubi ilia r.Ad eno mulh e p a t i c e tc. Ad eno amel eN U s u n t ca nce r.
C u t o a t e a ce s te a , e le s e pot mo d i fic ași p o t d e ve n i ca nce roa s e , a vâ n d formă de a de noca rcinoa me .
Fi b ntame/e-s unt tu m or ibe nigne ca re pot cre ș te pe ț e s u t u l fibros s a u conjunctiv a ] o ri c ă m i o rg an S u n t
» e c ve n t e ș i pot p ro vo c as â n g e ră riva g i n a l e .D u re re p e l vi n i s a u d i s c o nfo rtș i incontine nță uri nară. E xi s t ă
m u i t e tipuri de fibrom, i nc l uz ânda ngiofibrom, d e rm a t o fi b ro m .Ra r, fib ro amel ese pot s chimba ș i. Eventual ,
de vin . s te a s u n t numi te a poi fi b ro s a rc o a m e .
c a n c e ro a s e Ace
H emang i o i rmel e-s unt tu m or ibe nigne ca re c o n s t a uin ce lule s a n g vi n e e xce s ive . El e pot fi obs e rva te
une ori pe s upra fa ţa pie lii N u n e c e s i t ăde
, obice i, n ic iu nt ra t a m e n t .
1. I p namel e-s unt ce a m a i c o m u n ă fo rm ă de tu m or imo i S u n t t o rm a t e d in c el ul egra s e , s u n t foa rte m ic i.
ne dure roa s e , mo i la a tinge re ș i. In g e n e ra l , mo b i l e.Ace s te a s u n t m a i fre c ve n t e la p e rs o a n e l ede pe s te 4 0 d e
m i . E xi s t ă m a i mui te tipuri de lipoa ne , i nc l us i va n g iolip om u l

Tu m or ilebe nigne s u n t al c i tui te d ince tute ca re s u n tde s tul de s im ila re c e] u] el o rn o rm a ] e .El e vo r p ro vo c a0

proble mgi n u ma i da că :

cre s c fo a rt e mult;
dis confort sau dure re ;
produc
s unt vi z i b i l e
ș i i n e s te ti c e ;

pre s e a z ă a n u m i t e o rg ane;
a p a r în in te r ior ucra l niutui
S inglirul pe ricol te a l c a re t re b t ri e lirilră rit la ttrmo ri l ebe nigne e s te p rez enl a c e lu le lor Pre -ma lign
p rp i n a l i g n e .
ins ca ilrrră be nign, d ar c a re e s te pos i[)il să se de z volte l11 ca nce r da că e s te lă s a t n e t ra t a t .Cla s a tu m or iipre ma ligne
e s te dihcil de de os e bit de ce le la lte dolră , de oa re ce s e poa te a s e ma na pute rnic cu 0 tumo ră be nignă în fa z a
anteri o ară și rrla i t rz i t l poa te a r ta 111ult trla i n i[tltca o tIi m o ră ni al i g nă.
Cel l tl el e p re -c a i l c e ro a s es Litlt c e l t t l eatro rmal eca re s e pot de z volta în ca nce r da că nu s unt t ra t a t e U nel e
d i n t re ; \ce s te c el ul c a LI s cllilrlbri
u ș o a re ca re pot s ă dis pa ră n ră t ra t a m e n t , da r une le c el ul e pre -ca nce roa s e
trai )S l l l i tt rl o d i t i c t i gcrre tice § tre pta t de vitr d i l l ce in ce ma i a norma le , pe m ă s u ra ce s e d ivid ,p â n ă de vin
i

c a l l c c r,P o a t c d u ra rlltllttilllpp ai r 0 ibrnia liune p re -c a n c e ro a s âs a s e m od ific ein ca nce r.

E xi s t ă rlrtrda lită ți d i t ri t e dc a de s e rie m od in c ă r ile

p re -c a n c e ro a s ein funcție de câ t de uware sau s e ve re s unt

s clrirtlbă rile

H i p e rp l u : i a îns e a mnă
că c el ul el ea norma le se d i vi d și cre s c m a i re pe de de câ t in mo d norma l
Ari p i i /e-i ns eamnă că c el ul el es u n t uș o r a norma le (a tipice ) Une ori, a tipia poa te fi c aumtă de vi n d e c a re
ș i i nflamai e. D a r unel e tipuri d e a tipii s u n t p re c a n c e ro a s e .
\I d l ap /aLi ai n s e a m n ăcă a e xis ta t 0 s chimba re
,
în tipurile de ce lule ca re s e gă s e s c in mod no rmal în
a ce a s tă zon i a corpului Cel ul el ea ra tă n o rm a l .D a r nu s unt ce lule mre s e gă s e s c în mod no rmal in a ce l țe s ut
sau a ce a z o n ă .

D iy la z ia îns e a mnă că c el ul el es unt a norma le , e xi s t ă ma i mui te c el ul ede câ t ce le no rmal e.c el ul el ecre s c

m a i re pe de de câ t în mod n o rm a l ș i nu s u n t a ra n j a t eca c el ul el es ă nă toa s e . Di s p l az i ae s te 0 a te cțiune p re -
c a n c e ro a s i .
Can: i m p m u l i n* iln e s te ce l m a i g ra v tip d e s c hi mb arepre -ca nce roa s ă . Cel ul el e s u n t fo a rt e a norma le . Dar

n u au cre s cut i n! e s utul d in a propie re Carc i no mulilz Jitu e s te de obice i t ra t a t , de oa re ce a re u n ris c c re s c u t

d e a s e d e z vo l t a î n c a n c e r.

P e rs o a n e l ec u a fe cţiuni p re -c a n c e ro a s es u n t , de reg u] â,te s ta te în nro d reg u] at, a s tfe l i nc ât e ve n t u a l e ] e ca nce re să

fie t ra t a t e ra pid da că mo d ificirile
c e lu ]e lor
d evi n m a i s e ve re s a u s e t ra n s h rm ă în c a n c e r.

O t u m o râ e s te ca nce roa s a a tunci c ând :

cre ș te în țes uturi l ed in a propie re ;

a re c el ul eca re s e pot ru pe circuliprin 51 s â nge sau s is te mut l i m fa t i c ș i s e ră s p â n d e s cin ga nglionii

lim fa tic și i î n re giunile inde pa rta te a le corpului

C â n d c el ul el eca nce roa s e se ri i s p â n d e s șci s e d e z vo l t ă n oitumori, n oilet u m o ri s e nume s c me ta s ta z e . Tu m or ile

re a le câ nd vi n e vo rb a de t u m o ri . Optiunile de t ra t a m e n t p o t implica
ma ligne re pre z intă a me ninlă rile
inte rve nlii chirutgica le și imunote ra pie împre ună c u u n s t i l de via ţă moditica t. In
ra diote ra pie , chimiote ra pie ,

func ți e de inte ns ita te a tu m or ii( tu m or ilorși) tra ta me ntut fo l o s i t.S pre de os e bire de t u m o ri l e be nigne , e e le
cre s c ra pid i s e pot ră s p â n d i i ntr-O a ltâ z onă , î n t r-u n proce s c u n o s c u ts ub n u m e l e de m e ta stM.
mal i g ne $

Di feri tel e tipuri de tumori ma ligne s u n t com pus e d intipuri s pe cilice de ce lule ca nce roa s e . In c lu zâ n d :

fo rm a t e d inc el ul ee pite lia le . D e e xe mplu, c a rc i n o a m e l epot a pâ rca in s tom a c.

C b rc ·i numttl -tumo ri
s a u s â n h fu l t e dintre ce le m a i fre c ve n t e t u m o ri s unt c arc i no ame,în
p l ămân, fica t, colon
p ro s tată, pa ncre a s ,

s p e c i a lin râ ndtjl a dullilor în vâ ts tâ

c u m a r ti ca rtila jul, nervi i . S a rcoa me le
\t i rL ·n mu/-s e t h n rt e a z ăîn le s utul
oa s e le i
conjunctiv, p ro vi n

:
$
* .

s ti n t

maligne]
s a rcoa me lor
d in ce lulcle d in a fa ra mâd uvei os oa s e . Ma jorita te a
tb mi atedin c el ul el es p e rn t a t o z o i z i l oș ir 0 \T t l c l o r Ap a r
)i : : ri:,
¢: t· tl £ r/u/£#p rmi rml t' -s unt tumo ri l e
cel rn a i fre c ve n t la n ive lu lo varel o r s a il te s ticule lor. M a j o ri t a t e animorilor ie s ticula re ince p in c el ul el e
 ge rmina te . M ai puțin fre cve nt, tu m or icu c el ul e ge rmina te
pie pt pot ap ăre de a s e m e ne a , in cre ie r, ab d o mens a u
H/n. \l ul rm/-tumo ri l e fo rm a t e din le s uturi
s ub de numire a
e mbriona re sau c el ul e in c urs de d ez vo l tares u n t cunos cute
de bla s toa me
și s unt ma i fre c ve n t e la copii de câ t la a dulți
includ me dulobla s tomul Exe mple le
și
gliobla s tomul, tipurile de t u m o ri ce re bra le ,
re tine i. re tinobla s tomul, O t u m o ră a
os te obla s tomul. u n tip de l u m o ră os oa s ă și ne urobla s tomul, O t u m o ră a s i s temul uine rvos la copii.
Ce a ma i e ficie ntă moda lita te de a s ta bili
d i fe re n ț a d i ntre dife rite le
tipuri de t u m o ri e s te 0 b i o p s i e i n t r-0
biops ie , O m o s t ră d e ! e s ut din
t u m o ră e s te pre le va tă ș i tr im isi la u n l ab o rato r,uncle
țe s utul e s te o b s en' at
ș i te s ta t p entru a de te m1ina s ta re a s a b eni g nă.
fi c u t dife re n! a în tr e M a l i g n i s a u pre -ma liga ntă . La micros cop, e re l a t i v uș o r de
ce lule le norma le , s a u c el ul ec a n c e ro a s eCel
be nigne . ul el e ca nce roa s e a u a de s e a
c r om ozomain o rm a l i ș i ADN , fă câ nd nucle ul
l o r m a i m a re ș i m a i i ntunec at.D e a s e m e n e a ,a u de s e ori
lbrme dife rite fa ! i d e c el ul el e no rmal e

c anc erul uiîn a s tfe l

de tumori, in funqie de ]oca liz a re a lor și de tipul de țe s ut pe ca re îl a kcte a z ă . ț₤ m0 d
obiș nuit, a ce s t lu c ms e fa ce atunc i câ nd tu m or iles unt u n anumi t o rg an
pre z e nte pe

E xi s t ă m u i t e
d i k rc nl e i m p o rt a n t e i n l rc tu m or ilebe nigne $ i ma ligne . P ri n t re a ce s te a s e n u m i i ră :

R a ra f/e l e re : Tu m or ilemal i g nepot

cre .!
cre ș te m a i ra pid de câ t tumo ri l e be nigne , e xi s t ă t u m o ri c u
de ș i
cre ș te re le ntă și c u cre ș te re in a mbe le
ra pidă ca te gorii.
4 b ilita te at l e a inra & ¢ t /¢ JC¢ I /: Tu m or ile
pot i n va d a re giunile
.

ma ligne din j u m l lor

Ab ilila te trt l e a s e ni3pâ ndi l a d i s tan!li: Tu m or ile
mal i g nes e pot ră s pâ ndi în a lte pă rți a le corpului,
c ir c u lâ n d î n s â nge s a u s is te mul l i mfati c .
Tu m or ilemal i g nepot, de a s e me ne a , s ă inva de z e țe s uturile d in
ap ro p i ere,in timp ce t u m o ri l e be nigne nu 0 fa c. Tu m or ilebe nigne cre s c d o ar in loc u li n ca re S -a u fo rmat.
Re c. I rl i va : Tu m or ile
be nigne s u n t ma i uș o r de inde pă rta t prin inte rve nție Avâ nd l i m i t e ma i
chimrgica lă .
cla re ș i, ca u n n a re , nu re a p a r, în ge ne ra l in ca z ul in ca re a ce s te a re a p a r. Es te n u m a i la loc u l
origina l.
Tu m or ilema ligne a u ca pa cita te a de a s e I b n n a ia r chia r ș i in a lte loc u r i
d u p ă ce a u fos t înde pă rta te ,
s i s l e m i c e : T u m o ri l e mal i g nepot s e cre ta
Efe cle s u b s t a n l eca re produc e fe cte in totcorpul, c u m ar fi
și p i erd ereain g re u t a t e _Ac e s t a e s te c u n o s c u t
obos e a lă s ub n u m e l e de s indrom pa ra ne opla z ic
T ra rru n e n t e : O t u m o ră be nigna poa tefi, de obice i, tra ta tă comple t prin i ntervenți echirnrgica l& de ș i
unel e p otn t ra t a t e c u ra diote ra pie s a u me dica me nte . U n e l e tu m or ibe nigne nu s u n t tra ta te , de oa re ce nu
pre z intă n ic iu nris c pe ntru s ă nâ ita te . T u m o ri l e ma ligne pot
n e c e s i t achimiote ra pie , s a u me dica me nte de
ra diote ra pie i muno terap i ep entm a el i mi na c el ul el ec a re pot
ră m â n e sau c a re S -a u ră s pâ ndit in a lte pă rți a le corpului

Unele tip uride tu m or ibe nigne s e t ra n s fo rm ăfo a rt e ra r în tu m orma

i ligne . Unele tip uri,cum ar fi polipii
a de noma to$ i (a d e n o a m e )d in colon, au u n ris c m a i ma re de a s e trans b rma in ca nce r. De a ce e a , polipii be nigni,
s unt e limina ţi i n t i m p u l colonos copie i i n d e p ă rt a re aa ce s tora e s te 0 moda lita te de pre ve nire a c a n c e m l u i de
c o l o n . Une ori, d i ag no s ti c ule s te i nc ert E s t e pos ibil ca 0 biops ie s ă i d enti fic ece lule p re -c a n c e ro a s es a u s ă ra te z e
z ona în c a re c el ul el eca nce roa s e s u n t ma i ră s pâ ndite in a ce s te ca z uri, ce e a ce s e c re d e a a fi
be nign S -a r pute a
d o ve d i a fi ma lign, pe m ă s u ră ce cre ș te ș i s e d e z vo l t ă in continua re .
 1' I J h l ()R I B I N I G N I ' TU M O R I MALIGNE

Bcrrigri i n s e a rl l t ră /i e c ' (1//c e /' o .

\'
îns e a mnă c m i c e rn .
Ma lign

lumorile s u n t a c o p e ri t ede un
be nig]ie sac de prote clie Tu m or ilema ligne nu s u n t î nc o nj uratede un s a c de

: le s ul conjunctiv) ca re ii limite a z ă cre $ te re a prote cţie

m ob ila ul c erati vă
Forma liune Fo rmaţ i unefi xă sau

Fo rmi re gula ti F o rm ă ne re gula tă

C e l u l e l e s e i nmul țes c i n c e t T u m o ra cre ș te prin e xtinde re Ce lule le s e înmulțe s c fa pid. T u m o ra cre ș te prin inva da re a

» i impinge re a țe s uturilor d inj u r și dis tmge re a țes umri l o rd i nj ur

T u m o ri l e be nigne s u n t ma i p u !in re z is te nte la t ra t a m e n t T u m o ri l e ma ligne s u n t m a i re z i s t e n t ela t ra t a m e n t

F""! i""e'" a ta s a tâ do'"p.. t. 1 d, nj· : Fomia ! iune a e s te

p r ofu n dîn F e s u t udl inj u r

a ta ș a ti la t e s u t u l inconjură tor și fi xa t ă

Aproa pe î nto td eaunas e în a lte ma i

N. s e, â , p â. d'" ră s pâ nde ș te z one , a le s

in re giunile d ina propie re

Este . Ai. $ o r de e l:. Ina l $ i"". pa re d . pâ I.d ' " r ta " E s t e dificil de inde pâ rta t $ i poa te s ă re a pa ră dupâ e xciz ie