I.

RELAŢIILE PUBLICE
La sfârşitul secolului al XX lea asistăm la o creştere exponenţială a rolului comunicării
în societate. Bunăstarea, egalitatea, fericirea, gradul de înţelegere a indivizilor şi a grupurilor,
toate acestea depind de comunicare. Pentru unii specialişti, partea cea mai activă, cea mai
dinamică, este reprezentată de relaţiile publice potrivit căreia relaţiile publice au devenit liantul
esenţial al mediului economic, politic şi social.
Este foarte greu să concepem astăzi un anumit tip de activitate fără ca aceasta să fie
însoţită de eforturi planificate şi constante de a comunica cu mediul. În opinia , Fraser P. Seitel
noi toţi, într-un mod sau altul, practicăm zilnic relaţii publice atunci cînd ne aflăm în contact
cu alte fiinţe umane. Pentru o organizaţie, fiecare telefon, fiecare scrisoare sau întâlnire este un
eveniment de relaţii publice.
1.1 Definirea relaţiilor publice
Activitatea de relaţii publice se referă la stabilirea şi cultivarea pe termen lung a unor
contacte directe, constante şi sistematice cu diferite categorii de public, cu persoane influente
din cadrul altor societăţi comerciale, a instituţiilor financiare, a organizaţiilor publice din ţară
sau străinătate, cu reprezentanţii mass-media, a creatorilor de opinie etc. în scopul obţinerii
sprijinului acestora şi crearea unei imagini favorabile organizaţiei.
 O definiţie mai amplă, care pune în evidenţă importanţa relaţiilor publice a fost formulată
de Foundation for Public Relation Research:,, Relaţiile publice reprezintă o funcţie distinctă
de management, care ajută să se stabilească şi să se menţină un climat psihologic de
comunicare, înţelegere, acceptare şi cooperare între o organizaţie şi publicul său; ajută
conducerea să informeze şi să fie informată despre opinia publică; defineşte şi
coordonează responsabilitatea conducerii pentru a servi interesului public; ajută
conducerea să utilizeze în mod eficient orice schimbare, servind însă şi ca un sistem de
prevedere care să sprijine tendinţele ce se anticipează; foloseşte cercetarea şi tehnicile
comunicaţionale etice ca principalele sale instrumente.
Se constată că relaţiile publice au la bază un proces de planificare a unor acţiuni din cele
mai diverse, menite să încurajeze achiziţia şi să crească gradul de satisfacere a consumatorilor
prin comunicare şi informare credibilă cu privire la diverse aspecte pozitive care evidenţiază
interesul organizaţiei faţă de nevoile, dorinţele, interesele şi problemele publicului, precum şi
modul în care ea ajută la rezolvarea lor. Pentru a realiza acest deziderat, organizaţia are la
dispoziţie o paletă foarte largă de tehnici de relaţii publice, care includ: conferinţe de presă,
seminarii, dineuri, evenimente, turnee, interviuri etc.