INFLAȚIA
LUCRUL INDIVIDUAL LA DISCIPLINA „SOCIOLOGIE”
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
DELINSCHI SVETLANA , LECT.UNIV.
1
CHIŞINĂU-2018
CUPRINS:
I. Introducere.
II. Noțiunea de inflație. Caracteristicile inflației.
III. Cauzele inflației.
IV. Raport asupra inflației 2011-2018.
V. Efectele economico-sociale ale inflației.
VI. Metode de combatere a inflației.
VII. Concluzie.
VIII. Bibliografie.
2
I. Introducere
Inițial s-a manifestat sub forma dezvoltării mascate a monedelor din metale
prețioase, acest proces fiind cunoscut în prezent sub denumirea de inflație
monetaro-banească . Elementele definitorii ale acestei inflații sunt : separarea
conținutului nominal al monedelor metalice (mai mare) de continuțul lor real (mai
mic); transformarea existenței monedei aglomerarea circulației cu monede ieftine
fără valoare deplină; scăderea puterii de cumpărare a monedelor falsificate.
3
II. Caracteristica inflației
conţinutul real în aur al monedelor metalice era mai mic decât conţinutul
nominal, deci s-a separat conţinutul nominal de cel real al monedelor;
transformarea existenţei-aur în aparenţă-aur a monedei;
aglomerarea circulaţiei cu monede ieftine fără valoare deplină, toate acestea
conducând la scăderea puterii de cumpărare a acestora.
Cea de-a doua formă a inflaţiei a fost inflaţia banilor de hârtie convertibili în
aur, care s-a manifestat în perioada trecerii de la feudalism la capitalism, când
statele europene au început să înlăture haosul monetar medieval, creând sisteme
naţionale prin emiterea biletelor de bancă cu acoperire deplină în aur. S-a urmărit
crearea unor sisteme băneşti stabile, care să asigure o circulaţie
monetară normală (sănătoasă).
Cantitatea banilor de hârtie se limita la aurul pe care aceşti bani îl reprezentau
în circulaţie. Această corespondenţă dintre cantitatea de aur existentă în depozitele
băncilor de emisiune şi volumul bancnotelor din circulaţie asigura optimizarea sau
4
echilibrul circulaţiei băneşti într-o economie. În această situaţie, cel puţin
temporar, inflaţia nu putea să apară, ea neavând bază de desfăşurare.
După o anumită perioadă însă, s-a creat un dezechilibru între mărimea
depozitelor de aur-monedă, care era în funcţie de producţia de metal preţios sau de
posibilităţile fiecărei ţări de a procura aurul monetar, şi cantitatea de semne
monetare (bilete de bancă) emise, care era dependentă de volumul
tranzacţiilor. Inflaţia de acest gen apărea atunci când cantitatea banilor de hârtie
aflată în circulaţie devenea excedentară faţă de cea care rezulta din raportul dintre
masa de aur monetar şi etalonul aur (cantitatea de aur aferentă unei unităţi
monetare).
A treia formă a inflaţiei este cea contemporană şi anume inflaţia banilor de
hârtie neconvertibili în aur. Inflaţia contemporană constă în deprecierea banilor
de hârtie şi a banilor de credit, care se exprimă prin creşterea generalizată a
preţurilor şi prin lipsa de încredere a agenţilor economici în moneda existentă; ea
este expresia unui dezechilibru dintre banii depreciaţi şi nevoile circulaţiei
bunurilor economice. Realităţile inflaţioniste diferenţiate pe ţări şi etape au făcut
posibilă apariţia unor numeroase şi controversate puncte de vedere cu privire la
natura însăşi a formei contemporane de inflaţie.
Caracteristicile esenţiale ale inflaţiei sunt:
5
o creştere a unităţii de cost, strict proporţional cu creşterea cererii efective, s-
a creat o situaţie care poate fi definită cu temei ca inflaţie autentică.
Cauzele apariției inflației pot fi reprezentate prin tipul acestora, după cum
urmează:
11
04.08.2011 - Raport asupra traiectorie ascendentă, majorându-se
inflaţiei nr. 3, august 2011 de la 5.8 la sută în luna martie până la
7.7 la sută în luna iunie 2011.
În trimestrul II, 2011 ritmul anual al
inflaţiei măsurate prin IPC a avut o
12
- sunt afectate cursurile valutare, moneda nationala pierzandu-si aproape
intreaga valoare in raport cu monedele straine;
13
Ø Aprofundarea diferentierii sociale prin redistribuirea veniturilor in favoarea
celor puternici;
Ø Reducerea puterii de cumparare a monedei nationale in raport cu alte
monede;
14
Dincolo de mecanismele economice, pe care le afecteaza si le bulverseaza,
inflatia genereaza incertitudine si neliniste in randul populatiei. Cei care reusesc sa
se organizeze in sindicate puternice incearca, si adesea reusesc, prin indexarea
salariilor, sa contracareze efectele nefaste ale fenomenului. Altii dobandesc statutul
unor grupuri de presiune in relatia cu patronatul si guvernul. Se contureaza si
declanseaza atunci o atitudine de revendicare, periculoasa si pagubitoare pentru
ambele parti. Guvernele si forta publica, in general, isi pierd credibilitatea.
Masurile luate in pripa conduc la o mai mare diferentiere sociala. Climatul social
se degradeaza.
Din cauza efectelor redistribuirii veniturilor, inflatia creste tensiunile sociale:
tensiuni intre angajati si cei care conduc, intre guvern si populatie, iar consumatorii
pot coplesi societatea si institutiile sale.
O semnificatie reala a costului inflatiei consta tocmai in ceea ce face inflatia
pentru starea de spirit, pentru coerenta sociala si pentru atitudinile oamenilor unii
fata de altii.
15
Asa-numitul „stres al inflatiei” conduce spre frecvente certuri in familie,
creste pesimismul, se diminueaza increderea in propriile puteri. Chiar si oamenii
ale caror venituri nominale cresc odata cu inflatia se simt adesea impovarati de
cresterea preturilor. Ei se simt pacaliti cand descopera ca, cu salariile lor inainte
(nominale) nu pot cumpara marfuri in plus. Acesta este un fenomen numit de
economisti „iluzia banilor”.
Financiar
Monetar
Controlul preturilor si al salariilor – deflatia
Politicile antiinflationiste de ordin monetar. Ele sunt puse in aplicare in cea mai
mare parte prin intermediul bancii centrale de emisiune, care are posibilitatea sa
foloseasca urmatoarele mecanisme:
VII. Concluzii
18
Datele cu privire la evoluția ratei anuale a inflației în luna iulie prezintă o
inflație similară celei anticipate și denotă valabilitatea prognozei publicate în
Raportul asupra inflației. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației (2,2
puncte procentuale) au înregistrat prețurile la produsele alimentare. Inflația de bază
și prețurile la combustibili au avut un impact de 1,1 și, respectiv, 0,7 puncte
procentuale. Prețurile reglementate au generat o contribuție negativă de minus 1
puncte procentuale. Evoluția ratei inflației, anticipată de BNM Totodată, rata
anuală a inflației de bază a înregistrat în luna de referință valoarea de 3,4%, cu 0,3
puncte procentuale inferioară celei din luna precedentă. Rata inflației lunare a
consemnat un nivel de minus 1,2%, ca urmare a diminuării prețurilor la produsele
alimentare cu 1,9%, la servicii cu 1,6% și la mărfurile nealimentare cu 0,1%. Rata
lunară a inflației de bază în luna iulie a înregistrat o creștere de 0,2%.
19
VIII. Bibliografie
20