PROIECT DE SPECIALITATE LA ALEGERE |AN V | SEMESTRUL 10| 4P| 4ECTS

ST-81 / REABILITAREA FONDULUI CONSTRUIT

REABILITAREA PRIN RECONVERSIE A CONSTRUCȚIILOR REDUNDANTE

Prezentare generală
Proiectul este complementar cursului la alegere ”Reabilitarea fondului construit”. Pentru fixarea unor
competențe vizate de acest curs, se propune un exercițiu de proiectare a reabilitării unei construcții
existente care și-a pierdut funcțiunea originară, devenind astfel redundantă.
Deși nu reprezintă o noutate în istorie, în ultimele decenii, reutilizarea construcțiilor abandonate prin
atribuirea unei funcțiuni noi a devenit în lume o practică larg răspândită în legătură directă cu
probleme proprii societății contemporane care, pe de o parte, deține un stoc important de construcții
neutilizate și care, pe de altă parte, este preocupată de folosirea rațională a resurselor și o dezvoltare
sustenabilă, ceea ce face ca de cele mai multe ori reconversia să fie preferată demolării.
O clădire este întotdeauna construită pentru o anumită funcțiune; ea exprimă totodată o intenție
arhitecturală și se integrează contextului în care este amplasată. Evoluția funcțiunilor este însă mai
rapidă decât uzura fizică a substanței materiale înglobate de construcție, ca atare se întâmplă frecvent
ca în timp funcțiunea inițială să dispară iar construcțiile respective să primească noi utilizări. Dacă în
astfel de cazuri calitatea arhitecturală (incluzând aici valori estetice, valori istorice, dar și valori
materiale înglobate în construcția existentă) este de regulă cea care determină opțiunea pentru
reconversie în locul demolării, ea determină totodată constrângeri suplimentare pentru proiectanți,
beneficiari, investitori, constructori. Cu toate acestea, proprietarii de clădiri și investitorii au ajuns să
conștientizeze potențialul stocului vast de clădiri vechi neutilizate de o oferi prin reconversie sedii
moderne de calitate, mai rapid și cu costuri mai mici decât în cazul demolării și realizării unor
construcții noi echivalente, cu avantaje considerabile pentru investitor, beneficiar și societate. Acest
fapt este pe deplin demonstrat de numeroasele intervenții din această categorie realizate în lume în
ultimele decenii.
In acest context, proiectul propus urmărește să ofere o alternativă viabilă fenomenelor de abandon
urmat de demolare frecvente în România, în contradicție cu alte țări, evidențiind prin studii de caz și
exerciții de proiectare faptul că edificiile redundante pot fi reintegrate în viața comunității, prin
adaptarea la noi utilizări.
Intervenţia de adaptare a edificiilor redundante la cerinţele societăţii contemporane prin inserarea
unor noi funcţiuni compatibile (adaptive reuse) implică o strategie de proiectare aparte, diferită de
cazul proiectării unor construcții noi: în acest caz, construcția existentă, prin caracteristicile sale de
valoare, este cea care impune funcțiunea optimă și nu invers. Funcţiunile compatibile propuse trebuie
să implice transformări minimale și pe cât posibil reversibile, cu efecte pozitive în ceea ce privește
conservarea unor valori estetice, istorice și materiale, dar și cu avantaje în plan economic.

1
Conținutul proiectului
În anul universitar 2019-2020 se propune ca obiect de studiu ansamblul fostelor uzine Wolff din
București, zona Filaret.
Pornind de la analiza caracteristicilor ansamblului construit existent și a contextului în care el este
amplasat, inclusiv a relației sale cu orașul, se vor identifica funcțiunile compatibile capabile să satisfacă
cerințe de utilizare contemporane cu modificări minime ale construcției existente.
Pe baza selectării unei funcțiuni compatibile, ansamblul construit existent (clădiri și spații exterioare)
se va reproiecta, folosind materiale și tehnologii contemporane integrate armonios în arhitectura
vechiului ansamblu, astfel încât el să își găsească o utilizare contemporană socialmente necesară și
eficientă în termeni economici, care să îi valorifice calitățile și să îi corecteze deficiențele, reducând
totodată impactul asupra mediului generat de procesele constructive în sine precum și de utilizare.
In acest context, studiul va urmări o serie de aspecte esențiale în determinarea funcțiunilor
compatibile și adaptarea existentului construit la noua funcțiune aleasă:
• relația între ansamblul construit, contextul urban din care face parte și oraș;
• analiza multicriterială a ansamblului construit existent (obiecte construite și spații exterioare), cu
evidențierea valorilor și non-valorilor;
• analiza funcțiunilor posibile, necesare și rentabile în zonă, precum și analiza compatibilității lor cu
existentul construit, funcție de modificările pe care le impun la nivelul construcțiilor existente;
• stabilirea funcțiunii și întocmirea temei de proiectare;
• stabilirea modificărilor necesare la nivelul clădirilor studiate, în vederea adecvării acestora la
standarde contemporane de utilizare;
• stabilirea modificărilor necesare la nivelul spațiilor exterioare, în vederea adecvării acestora la
standarde contemporane de utilizare și asigurării coerenței ansamblului din punct de vedere
funcțional și estetic.
Totodată se va avea în vedere adoptarea unor soluții de intervenție menite să crească eficienţa
energetică în utilizare a clădirilor existente și să reducă impactul lor asupra mediului, folosind
tehnologii compatibile cu construcțiile istorice.
Ca bază pentru elaborarea proiectelor, studenților li se vor furniza relevee în format digital (AutoCad).
Proiectul se va elabora în echipe de câte 3 (eventual 4) studenți.

Desfăşurarea proiectului
Conform planului de învăţământ şi desfăşurătorului activităţilor de proiectare, îndrumarea proiectului
(56 ore) și studiul individual (44-64 ore) se vor desfășura pe parcursul a 11 săptămâni, urmând ca
predarea proiectelor să aibă loc în săptămâna 12.
Pentru a veni în sprijinul studenților în sensul unei evoluții constante a studiului cu parcurgerea
etapelor necesare dezvoltării proiectului, se propune un calendar cu termene la care studenții vor
prezenta în Atelier rezultatele etapei de studiu parcurse (v. și Anexa - Grafic de desfășurare a
proiectului).
Calendar și etape de dezvoltare a proiectului
Desfășurarea proiectului va include următoarele etape:

2
1. Studiu de fundamentare a temei - 2 săptămâni

− analiza directă și indirectă a ansamblului construit și a contextului său

− stabilirea funcțiunii
− întocmirea temei de proiectare
2. Conceptul de intervenție - 3 săptămâni

− scheme conceptuale ale intervenţiei arhitecturale propuse, cu ilustrarea stării actuale

(fotografii, schițe) și exprimarea grafică a ideii arhitectural-urbanistice, ca rezultantă a
analizelor efectuate; se vor elabora planuri, secţiuni, desfăşurări, perspective, cu eventuale
variante posibile, care să permită înţelegerea intenţiilor de intervenție;
− prezentare orală sintetică a conceptului, cu motivarea deciziilor.
3. Elaborarea proiectului - 5 săptămâni

− redactarea preliminară (draft) a pieselor principale cerute în cadrul proiectului

4. Redactarea finală a proiectului - 2 săptămâni
NOTĂ: Activitatea pe parcurs a studenților și îndeosebi prezentarea în Atelier a rezultatelor etapelor
1, 2 și 3, cu respectarea calendarului stabilit, se evaluează și constituie un criteriu important de notare
finală a proiectului. In lipsa oricărei activități pe parcurs, proiectul nu va fi acceptat.
Responsabilitatea privind paternitatea lucrărilor elaborate și predate revine studenților, care au
obligația să indice orice preluări ale unor elemente aparținând altor autori.

Predarea proiectului
Proiectul predat va cuprinde cel puțin următoarele piese:
a) cu referire la ansamblu:

• Sinteza demersului şi schemele conceptuale, cu ilustrarea stării actuale (fotografii, schițe) și

exprimarea grafică a ideii arhitectural-urbanistice de intervenție.
• O "declaraţie de intenţie" (cca 1000 de cuvinte) care să exprime sintetic poziţia studenților faţă de
temă şi demersul conceptual al proiectului.
• Plan ansamblu și desfășurări fronturi – sc.1/500
b) cu referire la fiecare dintre clădirile studiate:
• Toate planurile1 diferite – sc. 1/100
• Faţade (min. 2) relevante pentru intervenția propusă – sc. 1/100
• O secţiune caracteristică – sc.1/100
• Detalii de autor, caracteristice pentru intervenția propusă, cu accent pe evidențierea relației
vechi-nou – sc. 1/10 – 1/5
Se pot adăuga alte piese considerate utile pentru o cât mai bună înţelegere a demersului şi a ideii
proiectului (ex. modelări 3D care să ilustreze imaginea exterioară și interioară a clădirilor și a
ansamblului în urma intervenției propuse). Aceste piese nu constituie o condiție obligatorie, dar pot
reprezenta un avantaj la evaluare în măsura în care argumentează calitatea intervenției propuse.

1
Planurile vor fi poziționate în planșă cu intrarea principală în partea de jos.

3
Redactarea se va face pe planşe format A2 (eventual A2 modificat prin majorarea uneia dintre
dimensiuni) numerotate în ordinea succesiunii logice și legate într-o mapă. Fiecare dintre planşe va
purta un cartuș poziționat dreapta-jos care va include: titlul proiectului, numele autorilor și grupele
lor, precum și numărul planșei. Pe coperta mapei se va menţiona numele autorilor și grupele.
Proiectul se predă printat pe hârtie, precum și în versiune digitală (formate jpg sau pdf ale pieselor
desenate, printabile la acelaşi format cu originalele predate, precum și textul ”declarației de intenție
în format word) pe un DVD sau on-line la o adresa comunicata inainte de predare.
Proiectele se predau la ultima ședință de Atelier programată vineri în săptămâna 12 a semestrului.
Autorii proiectelor vor avea ocazia să își prezinte public proiectele la o dată ulterioară (în săpt.13).
Prezentarea orală nu este obligatorie dar poate reprezenta un avantaj la evaluare, în măsura în care
argumentează calitatea intervenției propuse. Prezentările vor avea o durată de cca 20 min. Se
recomandă ca imaginile suport pentru susținerea orală a proiectelor să fie organizate sub forma unei
prezentări PowerPoint ce poate include și texte succinte. Pentru întocmirea unei prezentări
PowerPoint eficiente, este indicată consultarea http://www.slideshare.net/satyajeet_02/how-to-
make-effective-presentation. Detaliile organizatorice (zi, oră, loc) se vor stabili de comun acord cu
studenții și se vor comunica în timp util.

Criterii de evaluare
a) Calitatea activității pe parcurs: respectarea etapelor de studiu, participarea la discuții și la
prezentările programate, evoluția constantă a demersului de proiectare, integrarea în echipa de lucru.
b) Calitatea proiectului predat ca răspuns la cerințele temei:
- respectarea principiilor de bază ale reabilitării (intervenția minimă necesară, compatibilitatea
funcțiunii și a tehnologiei de intervenție, gestionarea corectă a raportului valoare
culturală/valoare de utilizare),
- creativitatea soluțiilor propuse pentru punerea în valoare a existentului,
- calitatea estetică obținută prin intervenția propusă, cu respectarea personalității construcției
existente și a contextului urban,
- corectitudinea rezolvărilor propuse, din punct de vedere funcțional și tehnic,
- prezentarea proiectului (clară și convingătoare).
c) Calitatea susținerii orale a proiectului predat, cu argumente profesionale convingătoare.

Bibliografie recomandată:
Crișan, R., 2019. Reabilitarea fondului construit. Note de curs, UAUIM.

Alfrey J., Putnam T., 1992. The Industrial Heritage: Managing resources and uses, Ed. Routledge, New York.

Burchell, R.W., Listokin, 1981. D. The adaptive reuse handbook: procedures to inventory, control, manage, and
reemploy surplus municipal properties, Rutgers University, Center for Urban Policy Research, New Brunswick.

Conseils d’architecture, d’urbanisme et de l’environment (CAUE), Architecture et reconversion [on line].

Disponibil la: http://www.fncaue.com/activites-pedagogiques/architecture-et-reconversion/

4
Cramer J., Breitling S., 2007. Architecture In Existing Fabric. Planning Design Building, Birkhthiser, Berlin.
Douet J., 2012. Industrial Heritage Re-tooled: The TICCIH Guide to Industrial Heritage Conservation,
Carnegie Publishing Ltd, Lancaster.

Douglas J., 2006. Building Adaptation, Dd. Routledge, London.

Gardner, B., 2015. Why low carbon refurbishment is crucial for building sustainable cities [on line]. Disponibil la:
https://www.carbontrust.com/news/2015/03/low-carbon-refurbishment-crucial-building-sustainable-cities/

Giebeler G. et al., 2009. Refurbishment Manual: Maintenance, Conversions, Extensions, Construction

Manuals, Birkhäuser Architecture, Basel-Boston-Berlin.

Gorse, C. and Highfield, D., 2009. Refurbishment and Upgrading of Buildings, Second edition, Spon Press,
London, New York.

Grammenos and Russel, 1997. Building adaptability: a view from future. Proceedings from the second
international conference: buildings and the environment, June 9-12 1997, Paris, Vol. 2.

Kincaid D., 2002. Adapting Buildings for Changing Uses. Guidelines for change of use refurbishment, Spon Press,
London-New York.

Langston, C. A., 2008. The sustainability implications of building adaptive reuse [on line] Disponibil la:
http://epublications.bond.edu.au/cgi/viewcontent.cgi?article=1003&context=sustainable_development

Murray, C., 2012. Built Heritage Conservation and Ecologically Sustainable Development. The Heritage Council,
Kilkenny.

Powell K., 1999. L’architecture transformée – Rehabilitation, Renovation, Reutilisation, Ed. Seuil, Paris,
Riley M. and Cotgrave A., 2011. Construction Technology 3: The Technology of Refurbishment and
Maintenance, Palgrave Macmillan, London.

Real, E., 2015. Reconversions. L’architecture industrielle réinventée. In “In Situ. Revue des Patrimoines”,
nr.26/2015 [on line]. Disponibil la https://insitu.revues.org/11745

Stratton M., 2000. Industrial Buildings. Conservation and Regeneration, E & FN Spon, London.

Trifa, R., 2015. Posibilităţi de recuperare sustenabilă a arhitecturii industriale istorice. Cazul Timişoara. Teză de
doctorat, UAUIM, București.

Trifa, R., 2017. Crossing Boundaries: A New Methodological Model for the Evaluation of Industrial Heritage. In
Acta Technica Napocensis: Civil Engineering & Architecture Vol. 59 No. 3 (2016) [on line] Disponibil la:
https://constructii.utcluj.ro/ActaCivilEng/download/special/questions_2016/04_City/08%20C%20Trifa%20Ralu
ca_%20Crossing%20Boundaries_A%20New%20Methodological%20Model%20for%20the%20Evaluation%20of
%20Industrial%20Heritage%20EN.pdf

Wilson L., 2007. Lose or Reuse. Managing Heritage Sustainably, Ulster Architectural Heritage Society,
Befast.

Zabala, A., 2012. Energy balance in the adaptive reuse of historic urban industrial buildings. The University of
Sheffield, School of Architecture MSc in Sustainable Architecture Studies. [on line] Disponibilă la:
https://planningenvironment.files.wordpress.com/2012/01/energy-balance-in-the-adapf48fb0ve-reuse-of-
historic-urban-industrial-buildings.pdf

Documente internaționale și naționale:

ICOMOS, 2011. The Paris Declaration ‘On heritage as a driver of development’

Council of Europe, 1975. European Charter of the Architectural Heritage, Amsterdam.

ICOMOS, 1987. Carta internaţională pentru salvgardarea oraşelor şi zonelor urbane istorice, Washington.

5
EC, Europe 2020 Strategy [on line]. Disponibilă la: https://ec.europa.eu/info/strategy/european-
semester/framework/europe-2020-strategy_en

ONU, 2015. Manifesto for responsible architecture. Conferința internațională ”Arhitectura, Climatul Viitorului”
în cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP21). Paris, Cité de l’Architecture et du
Patrimoine.

EC, 2017 European Semester: National Reform Programmes and Stability/Convergence Programmes. România
[on line]. Disponibil la: https://ec.europa.eu/info/2017-european-semester-national-reform-programmes-and-
stability-convergence-programmes_en

Guvernul României, Ministerul Mediului și Pădurilor, 2013. Strategia naţională a României privind schimbările
climatice, 2013-2020 (aprobată prin HG 529/2013). Disponibilă la
http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Strategia-Nationala-pe-Schimbari-Climatice-2013-2020.pdf

NOTĂ: După caz, în completarea bibliografiei de mai sus, alte surse documentare adecvate studiului
de caz concret abordat vor fi recomandate în cadrul proiectului.

Coordonatori proiect:
Prof. dr. arh. Rodica Crișan
Asist. dr. arh. Raluca Trifa 30 septembrie 2019