Cusaturi populare romanesti Virginia SmarandescuVirginia Smarandeseu Cusaturi populare romdanestiGrija $i atentia deosebité a portidului si sta- tului-nostru pentru dezvoltarea armonioasé a tu turor sferelor de activitate economicé $i social culturalé din fara noastré, ou stimulat’ puternic ‘ovintul de creatie ca si cercetarile in domentul etnogratiei §i folclorului nostru. Este stiut foptul cd arta noastré popularé este © mostenire scumpd noud, pe care ne-ou trans- mis-o inaintagii, find imbogatita in rinduri nesfir= site de viefi. Arta popularé s-0 dezvoltat 0 data cu dewol- forea poporului roman, imbogatindu-i patrimoniul in functie de influenfa factorilor istorici $1 sociol- economici, pastrindu-si insd nestirbité orginalita, tea, Prin péstrorea nealteraté si dezvoltarea in continuore a artei noastre populare, in ceca ce priveste cusaturile populare, farancile noastre ou dat davada ca isi respectd stramosii. Ele au con. tinuat, din generatie in generatie, dotina strébun dea se imbraca $1 a-si impodobi casa, de a-si infrumusefa traiu! cu tot ce putea sa desfateze ochiul si sufletul, contribuind asttel, instructiv, fa crearea §i inflorirea artei noastre populare, Cuséturile populare fee porte integranté din tezourul artei noastre populase. Fiecare moti pe care il aplicém pe pinzd are o forma, © miscare, © culoare oparte, CUVINT INAINTE Creatorul cnonim, dupa fontezia sa, adouga sau scoate unele elemente dintr-un motiv sau ol- tul, $i astfel se nase variantele si bogétia de mo- tive populare, Armonizarea_culorilor dovedeste cé femeile noasire au un deosebit gust artistic 51 mult rafi- nament in alegerea celor mai potrivite culori, de {a rosu optins, la galbenul cald al razelor’ de soare sau ab spicelor de griu, de la negru $i al- bastu inchis, [a albastrul luminos al cecului de vard, de la-culoarea viginei putrede la violetul ‘opusului de soare etc, Cusdturile populare, desi au fost expuse in decursul timpului diferitelor "influente, imbogatin- du-so continu prin imprumuturi reciproce, nu si-au_pierdut caracterul de originalitate. Aceasta dovedeste cd arta noasté populard nu este un luctu de imprumut, ci 0 cteatie proprio, reflectind spiritualitatea, conditiile de viata si de munca ale poporului, mediul natural in care s-a dezveltat. jn lucrarea de fa} om céutat sé redau citeva mative populare care se pot aplica pe objecte de imbrécamimate si pe obiecte textile ce impodo- esc interiorul locuintei néastre, Este de datoria noastré si a generatillor vii- foare 56 transmitem mai departe aceasté comoara, care $i €0 atesté originea $i petmanenta noosted pe aceste meleaguri romanesti. AUTOAREA,|, MATERIALE $1 USTENSILE FOLOSITE LA REALIZAREA BRODERIILOR $l CUSATURILOR ORNAMENTALE Materiale. Materiolele pe core se executé lu- cul de mind sint variate ca fesaturd, grosime, as~ pect si colorit, mergind de la pinza tesutd in réz- boiul manuel — ping la bogota gama realizeté in Industria textila. ‘Aceste materiale trebuie sé intruneascd 0 se- rie de calitati, pentru a raspunde cerintelor func- fionale si estetice ale obiectelor ce se vor con- fectiona si omamenta cu modele roménesti. Ast- fel, tesdtura trebuie s& fie regulaté, in sensul ca firele de urzeala si cele de batstura sé aib& ace- ei grosime si aceeasi distant intre ele gi $8 fie rezistenta lo spalat. Pe o astfel de pinzd regulotd se vor putea lu- era_motive roménesti_pe fire numérate (puncte). Tesdturile recomandate pentru cusdturile popu: lare sint cele din bumbac. Pinza tesutd din bumbac foarte _subtire. este pinzo topiti, din care se confectioneazé rochi bluze, fusto si chiar fefe de masd_fonteri. bumbac mai gros se fac li, cmasi barbate de perné, servete, fete de masa etc. Pe pinza fesutd din fire de in foarte os9-1isa olandd, nu se poate lucra pe fire num: rote, fiind prea deasé ; pe ea se lucreazé fru- moase motive urmirind desenul facut mai ina- inte pe material, motive ardelenesti in punct de feston sau puncte de broderie (punc! in urma ecului, ramurica etc.). Incinte de a se incepe lucrul, trebuie vedere co motivul ales 38 se adop- teze obiectului respectiv si sa se tind seama cu ce fel de fire e necesar sa se brodeze, in raport cu grosimea pinzel. Firele cu care se lucreazé pot fi din bumbac, lind, métase si metalice. Cele din bumbac mercerizat sint recomandate, deoarece au un luciu frumos, sint colorate in di- verse culori si nuante, au suplete. Acestea sint cu- noscute in comert sub diferite denumiri = mulineul se gaseste in jurubite mici (6 m). Un fir gros cuprinde 6 fire subtin, care se pot des- face in 2-3-4 fire, dupé necesitate, Firul_fiind moale are proprietatea de o nu se rasuci si ace- perd uniform suprafata brodata ; = firele din métasé vegetalé au astazi o larg’ intrebuinfore in omamentarea vestimentatiei ex- tetioare. Se brodeazé motive dupa desen, la par- desie, jachete, rochii etc. ele metalice, aurii sau argintii co si flutu- trebuinteaza in decorarea motivelor, prin umplerea locurilor libere” din motival respectiv, pentru a-i do mai multé strélucire. Ustensilele necesare. Ustensile executorea motivelor sint: ace de cusut (mai groase sau moi subtiri, dupa grosimeo atei cu care se coase si a pinzei pe care se brodeazé), foar- fece, degetar, centimettu. necesare lo‘Obiectele textile care impodobese locuinta sint rezultatul bunului gust al _gospodinei. Fetele de masé, mileurile aplicate pe masute, servetelele de Pe noptiere, husa de televizor etc., fiecare in parte si toote a un loc, trebuie sé creeze 0 atmosferd odihnitocre, plécutd, intima. Se recomanda ca in ‘aceeasi camera sé cranjdim obiecte lucrate in ace- leasi culo sau in culori care sé se armonizeze. Placerea de a avea un object omamentat © cu atit mai more cu cit este lucrat chiar de mina noastra. Aceasta se poate realiza in orele de - odihna cctivé. Lucrul de mind, dupé cum spun specialistii, dupa orele de muncé, linisteste, odih- neste, relaxeaza, deconecteaza. In unele cazuri, se recomandé ca un mijloc terapeut Pentru tinerele incepatoare, care dorese sé brodeze un obiect textil, se vor da in cele ce ure meazé citeva indrumari practice. 1. PREGATIREA OBIECTULUI PENTRU ORNAMENT Tnainte de a incepe oxnamentarea unui object util, trebuie sa se aleagé motivul care se va aplica. Acesta poate fi copiat de pe un obiect lucrat, ori dupa desenul de pe hirtie milimetrica din albumul alcatuit in acest seop. Se va luo, spre exemplificare, omamentarea unei fete de mas& pdtraté. Dacé dimensiunile obiectului vor fi mai mari decit latimea materialu- lui, vor fi necesare, in acest caz, doué lungi le material. Se vor uni pe mijlocul patratului prin cheite, sau prin diferite puncte de ornament, ea Ul, CITEVA INDICATII PRIVIND REALIZAREA BRODERIILOR $1 CUSATURILOR ORNAMENTALE punctul bétrinese plat, cruciulite, drug etc. Obiec- tul trebuie croit numai pe fir drept. Pentru aceasta, se va masura pinza dupa dimensiunile necesare obiectului, se vor scoate fire in locul fixat si se va tdia pe fir drept. Pentru aceasto, se masoara pinza dupé dimensiunile necesare si se va lucra la ale- ‘ete; feston, tiv cu gaurele sau alte puncte de or- nament. Aceste terminatii sint descrise detaliat la tehnica’ punctelor romanesti. Cind marginile sint ate, se incepe executarea motivului propus. Firele de cusut cu care se reclizeazé motivul tre- buie s& fie proportionale cu grosimea materialu- lui pe‘care se lucreaza, iar culorile s@ se armoni- Trebuie sa se stie c un patrdtel di limetricd pe care sint redate motivele de faté, corespunde unui punct 304: fire, hirtia mi- in lucrarea pinzs, de 2— 2. APLICAREA MOTIVULU! - DIN FLORI IZOLATE De la gdurele sau feston, spre interiorul obiec- tulvi, se lasé 0 distanté mai micé sau mai mare, dupa preferintd. Se fixeazé linia pe care va fi ase- zat motivul, cu un semn dus cu punctul inaintea acului, pe ‘acelasi numér de fire cu care se va lueta modelul, asa cum se vede in fig. 1, pe toate cele patru laturi ale fejei de masé Dacé motivui ales va fi din flori izolate se va lucra in fiecare colt cite © floors, la aceeasi dis- tanta de semn, sau chiar pe linia semnului fig. 2).Pentru a ovea distantd egal’ intre florile ce se vor lucra in continuare, se vor numara punctele dintre cele dowa colturi, care se vor imparfi la nu- marul de punete dintr-o floare, plus distanta din- tre flori (fig. 3). Acesta este cel mai simplu procedou de a or- te corect un obiect pétrat sou dreptung| 3. UN ALT MOD DE APLICARE ‘A MOTIVULUI PE COLT Dupa ce s-cu finisat marginile si sa morcat, ‘asa cum s-o explicat anterior, linia pe care vo fi fixct motivul, s2 va impérti folo de mosa in patry p&rfi egale, ducind semne pe firul drept al pinzei, din mijlocul uni loturi spre ceelalté, Se vor im: Parti si unghiurile drepte in dous parti egale, prin semne duse cu puncte oblice, pind in mijlocul fe~ tel de masa (fig. 4) Modelul de pe colt trebuie desenat pe hirtie milimetricd. Pentru o-I realiza se duce c diagonala pe model $i, cu oglinda micé asezaté pe diago- nald, se copiaz’ modelul vézut prin oglindé (fig. 5) sin portea cealolta a liniei Avind modelul case se doreste sa se exscute, ca si mBrimea punetului oles, se incepe lucrul, 7Fig. & pornind din semnul de mijloc ol unghiului. si ur marind desenul de pe hirtia milimetricd, Iucrind in continuare spre mijlocul loturii, Astiel se va pro- ceda in fiecare colt, avind insé grijé, co modelul s@ se uneasca cit mai frumos la intilnirea din mij- locul loturii, Se obtine astfel 0 fata de masé cu modele simetrice in toate colturile. Dacé se doreste ca motivul s& nu fie intrerupt la jumatatea loturi, se va lucra dupa cum s-a ara- tat, incepind din semaul dat in mijlocul unghiului si urmarind desenul. Se va broda primul colt si se va continua sé se lucreze pind lo diagonal un- ghiului aléturat. Cu oglinda se va aranja $i acest colt, care nu va fi asemanator cu primul. Se con- tinua in acest mod pe toate loturile. Motivul pri- mului colt va fi lo fel cu cel de lo al treilea, iar al doilea colt la fel cu al patrutea. In acest fel dou’ cite dou colturi vor ovea acelasi motiv. ‘Ornamentarea fefelor de masa ca si a altor obiecte utile se face si cu. modele mici, risipite egal pe toaté suprafata matericlului. Culorile cele mai intrebuintate in cuséturile ro- manesti sint : rosu si albastru in toate nuantele, negru,galben si, in’ masuré_ mai micé, verdele. Uneori, pentru ca motivul s& isd mai in evidenté, se adauga fire metalice aurii si arginti, fluturasi si margele, u Inainte deo incepe sé so lucreze, e bine 8 se incerce culoarea atei, pentru a vedea daca jese Ja splot. In acest scop, se lucreazé citeva puncte pe o pinzé alba, care se spalé cu apa calda $i sépun, Se mai poate incerce, frecind firul pe o bucat de material alb, care, mai inainte, a fost umezit. Daca aja los urme pe material, inseamna ¢f ese lo spélat 1 nu se vo mai luca cu astel de re.Il, TEHNICA EXECUTARIL PUNCTELOR FOLOSITE IN CUSATURILE ROMANESTI 1, PUNCTUL INAINTEA ACULUI Se numeste astfel pentru cd se lucreazd ina- intea Se lucreaz8 pe fir drept, paralel cu firele din pinzd, si de lo dreapta spre sting. Nu- marul de fire pe care se lucreazd este in functie de grosimea moterialului. Se executi astiel : se scoate acul pe fata lu- cerului si se infige dupa 3~4 fire, scotindu-! pe faté, in linie dreapts, dupa ce s-au luat pe el acelasi numér de fire, ca in fig. 6. Pentru a se lucra mai repede se pot luo pe ac mai multe puncte deo- data, tragind aja o singura data. Acest punct se Fig. 6 pote lucra si pe materiole textile unde nu sé pot humara firele, Punctele se foc dup ochi, urmé- rind desenul de pe aceste materiale. Se intrebui teazd la conturarea motivelor peste care se va lu- ‘cra punctul feston sau drug.” De asemenea, acest punct simplu sta la baza multor puncte din cusdturile roménesti, precum si To realizarea incretiturilor ormamentole. Cu puncte dese, poralele, lucrate cu culori di- ferite se obtin chenare, folosite la marginea obiec- telor sau se umplu unele motive, 2. PUNCTUL TIGHEL CU O SINGURA FATA. Se lucreazé dintr-o singuré migcare. Se scoate ocul pe fata si se infige in urma firului de até in linie orizontala, la o distanté de dou-trei fire si se scoate inaintea lui, la aceeasi distanté, Pe Gc vo fi marimea a doud puncte, in urma si ina- intea firului de ot. Se continua elt este necesar (fig. 6, b). Pe fata lucrului opar puncte mici, dropte si re- gulate, ior pe dos puncte duble. Pentru conturul modelelor, cit si pentru delimitarea culorilor, se Untrebuinteoz’ até de culoare mai inchisé decit fondul modelul Acest punct este foarte mult intrebuintat in cusaturile roménesti. Se foloseste pentru a con- tura modelul sou pentru a separa doud culori din acelasi model. De osemenea, se pot lucra modele deosebit de fine numai cu acest punct (fig. 7). ae Fig. 73, PUNCTUL OCOL Acest punct se_humeste astfel pentru cd se lucrear fara intretupere, pe toaté portiunea de lucrat, Se luereazd cu dous fete, atunci cind se toreste ca lucrul sé ias8 curat si pe dos. Se incepe din ported drecpté a moterialului Se executé pe foté 0 linie orizontald, de la dreapto spre stinga. Se infige acul pe dos, luind pe el acelasi_numar de fire si se scoate in linie verti- cold, de jos in sus. Apoi, iardsi pe fata o linie or zontola in partea de sus, de la dreapta, spre stin- 90, din nou o verticalé de sus in jos. Se continud astfel, pe fold, orizontalele, iar pe dos, verticalele, pind se lucreaza porfiunea dorita (fig. 8). Se revine cu al doiles sir, de lo stingo spre dreapta, completind punctele pe fata si dos (fig. 8, b). al a Fig. 8 4, PUNCTUL ZIGZAG Este un punct de completare in broderiile ro- manesti. Se lucreazd, in general, pe marginea obiectelor sau a motivelor. Ca si punctul tighel se executé din doud migcari si in doud variante. 10 Se Eee Varienta |, Se lucreara atit pe fotS, cit si pe dos, in linii oblice. Prima migcare este de la stingo spre dreapta. Se scoate acul pe fata si se executd @ linie oblicé de la. stinga spre dreapta, numarind 3-4 fire verticale 51 tot atitea orizontale. Se infige ocul pe dos, scotindu-I in partea dreapts, jos, in linie oblicd, luind pe el acelasi, numar de fire (fig, 9, 0). Se continua astfel pe toaté intinderea Fig. 9 modelului. Atit pe fajd, cit si pe dos, apar linil, oblice, egole si poralele. Cu miscarea a doua, de la dreopia spre stinga, se completeazé oblicele pe fata si pe dos (fig. 9, 6). Lucritura aceasta are aspectul literei V. Cu cocest punct, lucrat in culori armonioase, se pot executa terminatfi reusite pe marginea obiectelor fig. 10. KKK Fig. 10Varianta a li-a. Se lucreazé tot din doud mis- cri, ca la varianta |, cu deosebirea cd, pe fata, se executé li jar pe dos linii verticale. Prima miscare este ‘de la stinga spre dreapta. Se scoate ocul pe fot executind 0 linie oblicd, de Ia stinga spre dreapta, numarind 3-4 fire ver- tical si tot otitea orizontal, Se infige acul pe dos, de sus in jos, fdcind 0 linie verticalé pe acelasi numér de fire (fig. 11). Pe faté se formeaza linii oblice, egale 51 paralele, iar pe dos linii verticale. So lucreazi astfel pe toaté intinderea modelului. WW" Fig. 1 Cu miscorea a dova, de la dreapta spre stingo, se completeaza, pe faté, liniile verticale, iar pe dos, liniile oblice (fig. 12). Sé poate lucra In dowd ulor, Prima migcare cu © culoare, iar a doua eu alta culoare, oD Fig. 12 Cu acest punct se pot obtine modele deosebit de frumoase pentru morginea obiectelor, in com- Binofie cu alte puncte si in culori diferite (fig. 13). Fig. 13 5. PUNCTUL CRUCIULITA CU O FATA Este punctul cel mai mult intrebuintat in cusd- turile populare. Este format din dou linii oblice, egale, care se intretaie la jumétatea lor. Putem spune ca sint doud diagonale, intr-un patrat ima- tareste firul de ofa, se face o linie oblicd pe fata, de la stinga sus spre dreapta jos, pe un numar de fire, iar pe dos o linie verticalé. Dacé modelul ales are mai multe ctuciulite in acelasi pris mele oblice, de la stinga spre dreapta, cit este modelul (fig. 14) si apoi ne intoarcem, completind LOIS RIAL, Fig 14 gblicele, de Ia dreapta sus spre stinga jos (fig. 15). Pe dos verticalele se dubleaza. In timpul lucrului trebuie avut grijé ca oblicele 58 aibé aceeasi directie si sa fie executate pe ace- lagi numar de fire pe toata intinderea modelului. "Daca in model sint cruciulife izolate, atunci se scoate acul deasupra cruciulitei, in stinga sou in dreapta ei, cum cere modelul, in aga fel incit sa fu se schimbe directia oblicelor (fig. 16). L Fig. 5 C= Fig. 16 6, PUNCTUL STEA Se numeste ostfel prin asemanorea sa cu 0 stelut din opt raze. Se lucreaza in doud migcéri, una de le stinga spre dreopto, lar a doua deta dreapta spre stinga. Stelufa are un centru, din care se lucreazé tot timpul spre _margine, linii bli, verticale si orzontale, pe ecelasi numér de re. Se executd ostfel : se intdreste ajo dupa cum 5-0 explicat lo celelalte puncte. Se scoate acu! pe fata, in colful de jos din stingo, si se infige oblic, spre dreapta, in centrul stelutei, dupa ce s-a so: otit numarul de fire pe core se va lucra. Se scoate cul din centru, vertical, in jos, se infige din nou in centru si se scoate orizontal, spre dreapta, apoi, din nou se infige in centru $i se scoate oblic, spre coltul de sus din dreapta ; se infige acul iardgi in centru si se scoate in sus, vertical; din nou se 2 ie = ae ee Infige in centr si se scoate oblic, in coll de sus, stinga ; apoi, din nou se infige ocul in centru si $2 scoate spf sting, oriontal se infige in cen tu $i se scoate oblic in coltul de jos, dreapta. Se trece lo steluta urmétoare, lucrind ca fa prima, Se obtine un sir de stelute cu sapte raze, po fotd si pe dos (fig. 17). Pentru a intregi stelujele se va lucra de la dreapta spre stinga, completind oblicele pe fod si dos. (fig. 17, Fig. 17 Acest punct se intrebuinteaza {a realizorea di- feritelor gamituri pentru obiecte de imbrécéminte, pentru obiecte necesare infrumusetani interiorulul casei (ca terminatie in loc de feston sau in loc de tiv cu gaurele), 7, PUNCTUL LANTISOR Acest punct se lucreazi in linle vertical, de sus in Jos. Pe fata lucrului se formeaz mici puncte le- gote intre ele ca verigile lantului, ior pe dos punc- tul tighel..Se executd astfel : se tine lucrul in mina 98, vertical. Se intdreste ata in mod obisnuit, fara nod. Se infige acul in pinza, in linie dreapté, de sus in jos, luind pe ol 2-3 fi reste punctul. Cu degetul mare de lo mina sting& se fixeazd ajo cu care se lucreazd, in forma de lat. Se trage acul, avind grijé s& treacé pe di supra otel (fig. 18). Se formeazé astfel primul la fisor. In continuare, se infige acul induntrul bu- clei, in locul unde se afla ata si se scoote mai jos peste numarul de fire fixat, in acelasi mod ca ‘mai inainte. Lantisorul este foorte mult turile roménesti si cu deosebire in motivele de pe file din zona Muscelului. Se lucreazé cu fir care imita aurul s1 orgintul dind 9 strlucire deosebita si @ nots de bogdtie 8, PUNCTUL FESTON. Se lucteazé lo terminatie, inlocuind tivul gaurele de la marginea obiectului (servetele, fe de musé etc.) si la broderiile albe sparte. Se lucreaza. in puncte verticale, unul lingd al- tul, formind astfe! o linie orizontalé eu grosimea mérimeo punctului. in partea din interior a finga altele, cu obiectului, punctele sint unele distant de un fir intre ele, formeara niste nodule} Pentru ca marginea materialului s& fie mal re. zistentd este necesar, ca pe locul unde se lucreazé festonul, s& se execute 2-3 rinduri de tighel, Se executi astfel : se intdreste ajo, dup& cum 5-0 mai ardtat. Se observ cé pufctele din feston se aseamana cu cele de lantigor, cu deosebire cd antisorul se lucreaz’ in linie verticold, un punct din celalalt, pe cind festonul se lucreaza in linie orizontald, punctele fiind unul linga altul. Se in- fige acul in pinzé, de sus in jos, luind pe el, un numar de fire cit se doreste s6 fie de lat festonul, si se scoate pe deasupro firului de at, fBcind ea 3i la léntizor un ochi (fig, 19). Se continua in acest fel-pe toatd lungimea de festonot. Trebuie acor: Fig. 19 dotd atentie ca punctele sé fie pe acelosi numér de fire, iar cele dous linii co marginese festonul 8 fie regulote. $ Se lucreazé cu un material mai gros pentru a nu se vedeo pinza intre puncte. 9, PUNCTUL GURA PAPUSII Se executé co +i punctul de feston, cu deose- bire €& se lucreaza in forma de cerc sau patrat. Tn zona Muscelului, gura papusii rotund’ poarté numele de ,.banut", Se lucreaza cu fir de aur sou argint in locurile libere din model, inlocuind pa- ietele sau fluturasii din metal. Se lucreazd din centru in afar, flecore im- punsatura formind 0 raz o cercului. Se fixead numarul de fire pe care se va lucra, se infige ocul din centru in ofard, executind un punct de feston si trecind acul pe deasupra firului de ata. Aga se va luera fiecore punet, din centru spre margine si de la stinga spre dreapta, executind un cerc per- fect (fig, 20) 83 Ez —— Fig 20 In mijlocul cercului se formeaza un orificiu, iar pe morgine nodulete, ca la feston. In acelasi mod se va lucra si gura papusii de forma patrotd, tinind insé seama sé iasd cele pa- tru laturi egale. Docéise vo combina, cu gust, gura pépusii cu alte puncte si se vor armoniza culorile, se vor db- fine gornituri deosebit de frumoase pentru bluze, rochii, cit si pentru obiecte utile din interior! ca- sei noastre, 10. PUNCTUL DE RAMURICA Este cel mai des folosit in broderiile dup& de- sen, Se gaseste lucrat in motivele de pe cojoace, bundije, gamituri pentru rochii etc, ca si pe obiectele textile ce ne impodobese locuinta Se lucreazi de la stingo spre dreapta. Se scoate acul pe fafa lucrulul in locul fixat $i apoi se infige cu citeva fire spre dreapta, scojindu-| pe fata lo jumétatea punctului (fig. 21). Se infige ia- Fig. 21 si ocul spre dreapta, dup& aceeasi distanta ca a primul punct, si se scoate a mijlocul punctului De acum, jumatatea ultimului punct va fi in virful Punctului anterior (fig. 22). “ eee Fig. 2 Este un punct de ornament, care se executd Usor si cu care se pot contura’ tot felul de linii drepte, oblice, curbe etc. 11, PUNCTUL STRAJA (DRUG) Este un punct core, dupa cum il araté gi ni mele, se intrebuinfeaz la conturarea_modelel pentru a le fixa forma $i mérimea si pentru a le da mai multa greutote. : Se lucreazé foorte mult lo cuséturile populare, pentru a separa modelele din al i. iar alte- oi, modelul care curge ca un fu (tiurl) de flori- cele de pe marginea lui ‘Are aspectul unei linii mai groase sau mai sub- i, dupa numarul de fire pe care se va lucra. Se Intrebuinteazé un fir de até mai gros, pentru a nu rémine goluri intre pun: Se lucreazé astfel: se intéreste ajo, scofind - acul in stinga jos, executind spre dreapto, sus, o pe un numér de fire dublu in ungime in indltime (doud fire in inéltime gi potru fire in lungime). Se infige acul de sus stingo, in linie oblicé, scotindu-! | LE Fig. 3 Se fucreazé astfel cit este nevoie. Atit pe fata lucrului, cit si pe dos, oblicele sint egale intre elesi paralele, cu deosebire cd oblicele de pe fata lucrului sint ineé © data mal lungi decit cele de pe dosul lucrului Trebuie s& se lucreze cu atentie pent a se obtine o linie cu marginile perfect drepte. 12, PUNCTUL BATRINESC NETED Se numeste astfel pentru ca il foloseau mai mil strébunicele noastre, Se-executd intr-un singur rind.Se lucreaxd co l&ntisorul, de sus in jos.-Se intareste ata, scofind ‘acul pe fata si se face o oblicd de jos stinga, spre di ta sus, numarind in latime un numar dublu de fire-decit in indltime. Se infige acul pe dos si ‘se scoate in linie verticalé, de sus in jos, luind pe el sase fire (dublu decit inaltimea oblicei), apoi se face 0 oblica de la dreapta spre stings sus pe g0se fire létime $1 ase fire indltime (latimea egald ‘cu indltimea). Se’ executa si in stinga o verticald, de sus in jos, pe sase fire. Se continua astfel pind se termina modelul (fig. 24), PO Se formeazé o impletiturd de oblice ; cele de la stinga spre dreapta sint moi scurte, iar cele de la dreapta spre stinga mai lungi (fig. 25). Pe dos ‘por doud rinduri poralele de tighel dublu. Se lucreaz’ cu material mai gros, ca implen- ture $6 iasé mai frumoasé. Cu acest punct se executé margini de modele 4i se finiseaza marginile oblectelor, 13. PUNCTUL BATRINESC PLAT (NOJITALA IN CRUCE) Se lucreazd mai mult in Transilvanio, pe mar- ginea bentifei de ic git « bluzelor si illor, pe mar- ginea modelelor. Se poate lucra si dupa desen pe materiale dese (ca dimia), impodobind pieptorele, laibarele etc, Se lucreoza intr-un singur rind, de la stinga la dreapto. Se intdreste ata si se face o oblica de la stinga sus spre dreapta ‘jos, avind lungimea du- bla fata de ldtime (trei fire latime si sase fire lun- gime), iar pe dos o verticala de trei fire, de jos in sus (fig. 26). Se executd de la dreapta spre stinga Fig, 28 @ linie oblicé, cu lafimea*si lungimea egale (trei fire), jar pe dos o vertical de jos in sus, de trei fire: Se continug astfel cit este necesar. Pe fata ese o impletiturd de linii oblice. Cele de la stinga spre dreapta sint. in lungime, duble, fata de cele de la dreapto spre stinga (fig. 27). Fig. 25 (itefeee Dea. ¢-fa) 15ae Este un punct foarte vechi si deosebit de fru- r= mos cind este lucrat cu material mai gros. Se poate lucra gi cu lind. 14, PUNCTUL DE SALISTE ‘Se numeste astfel pentru cé se lucreozd numai in zona Sibiului si in special in Saliste. Are aspec- tul unei benzi negre, lata de 1-2 cm. La prima vedere seaménd cu un siret de Saliste se lucreazé pe o pinzé foarte deosa, cum este sifonul. Pentru cd pe acest gen de pinza se lucreazé foarte grou modele cu puncte pe fire numarate, imaginatia creotoare 0 taréneii noastre @ nAscocit acest punct specific zonei Sé- liste Se lucreozi de la stinga spre dreapto. Se reste firul si se scoote acul pe fotd. Se face de sus in jos © linie vertical cit latimea modelului, se infige acul in pinzé gi se scoate in stingo fi lui de ata, luind pe ac, in linie verticals, 3-4 ire (fig. 28). Se trece firul de ata in dreapta liniei i Fig. 28 verticale core sa format, se infige acul in pinzé si se iau, in partea de sus © punctului, tot 3: LA Fig. 7 16 fire (fig. 29). Se formeaz6 din aceste doud impun- Séturi o linie verticalé, peste care trece, de la stinga spre dreapta, una ‘moi _micé, oblicé. Se continua astfel pe toaté lungimea modelului. Punctele se lucreoza unul ling& altul, cu distanta intre ele de un fir sou doud, in asa fel ca sa nu se vod pinzo. E 15. PUNCTUL BANATEAN IN LINIE DREAPTA Se lucreazd in linie dreapté si are aspectul unui model realizat in rdzboiul de tesut. In tot timpul lucrului trebuie s se urmareascé_ modelui care este desenat. Motivele care se preteazé aces- tui punct sint geometrice si au lo bazd rombul. Punetul banatean in linie dreapta se asea mana cu punctul inointea acului. Se lucreazé in finduti orizontale, de la stinga spre dreapta si de a dreapta spre stingo, cu distant intre rinduri de un fir sau doud Toate punctele din model sint liniute, drepte, paralele intre ele si paralele cu firele pinzel pe care se lucreaza. z Se intéreste afo, scotind acul pe fota lucrului si se infige in pinzd in linie dreapté, luind pe el 3-4 fire, cit va fi marimea punctului, se lasé din nou un numér de fire, dupé cum indicé desenul si se iou pe ac tot atites fire cit este de mare dis- tanta dintre elementele desenului. Se lucreaza ast- fel dupa desen intreaga portiune necesard. Se in toarce luerul, cu rindul urmétor, de lo dreapta la stingo, lésind un fir intre rinduri (fig. 30), Se con tinud astfel pind se realizeazd cusdtura dor in fig. 31Modelele lucrate cu acest punct ou avantojul » 6 sint curate pe dosul luerului. 16. PUNCTUL BANATEAN IN LINIE OBLICA Acest punct este foarte mult folosit in zona Banatului, ior motivul cusut cu acest punct poarta Bausle de sceost6 i cu acest punct se execut geometrice, core cu la baza rombul. Pe fata’ se fac linii drepte, poratele cu firele de pinza, iar pe dos micilinit oblice. Se executd astfel : se scoate acul pe fotd si se introduce in pinza, in linie orizontala, la o di de 3-4 fire de firul de ata ; se scoate le un fir distant de punctul format si se scade un fir sau doud de pinza din virful punctului, Astfel se formeazé, pe faté, © linie dregpta, iar pe dos, 0 linie oblied (fig. 32). pumci motive nul. Intr-o parte a punctului se scade, iar in cea- lolts parte se creste, punctul raminind pe acelosi numar de fire. Se mai poate scade sau creste la ‘amindous capetele punctului precedent, aga cum indic& modelul (fig. 33). aT ile ttl ni il all Motivele lucrate cu acest punct sint deosebit de frumoose. Atit punctul b&ndteon in linie oblicd, cit $i punctul béndtean in linie dreaptd, poarta si nu- mele ,la fit" in zona Muscelului. 17, PUNCTUL BATRINESC CRET Dupé cum araté denumirea, este un punct foarte vechi. Se lucreazé in puncte verticale si ori- zontale, in sear’, Se execut 0 orizontala pe fata, spre dreapta, pe 3-4 fire, se infige acul de sus in jos in linie Nertcalé luind pe ef acelasi numér de fre, Vert- cola se dubleazé sau'se tripleazé pe foté si pe dos, lésind firul de of8 slab, pentru a iesi in relief. Din ‘capétul de jos al ver- ficalel, se face din nou pe fold orizontala, apoi verticala, care se dublea- 24 sau fripleazé: Se lu creazé in continuare.ori- zontalele numai pe fata, ior verticalele pe fafa si pe dos ca mai inainte (fig. 34),Pentru a forma un model, de lo capatul de jos Ql scl se executé 0 linie orizontala pe fata, spre dreapta, care se dubleazi sau tripleazé, 0 verti- cala'de jos in sus pe fotd, o orizontalé dublats de la dreapta spre stinga si se continua astfel cit fine modelul (fig. 35). ALS\ ae Se observa cd verticalele se dubleaxé cind se coboard, iar orizontalele cind se ured (fig. 36). Modelele lucrate cu acest punct sint in relief, ior punctele arata ca niste valuri. Fig. 36 18. PUNCTUL BATRINESC (GRAS) In partea de Nord a Argesului in zona Musce- lului si mai precis lo Rucér, se intilneste aceasta cuséturé reliefoté pe bogatele ji ale sétencilor, cusdturd mostenité de lo mosi si strémosi. Tehnica Punetului nu mai este cea deserisa anterior. Aici se lucreazé motive care cuprind puncte de tighel cruciulite, linii oblice etc. Relieful motivulul este dat de grosimea atei cu care se lucteaz6 si di punetul care este lucrat foarte slab. Se lucreaza 8 ie ee ‘cu_muline cu firul asa cum se géseste in jurubité Gose fire subtir). Aceste cuséturi se lucreaz cu © singura culoare, strébétute de léntisor cu fir ihe on ug pu ne i talici sau se lucreoza gura papusii in locurile libere din model. lile din zona Rucér din aceasté luicrare sint luerate eu punctul batrinese gras. 19. CRETH Pentru o micgora lérgimea unui materi! textil (decolteul unei ii sau bluze cu motive romanesti, volanul de la mineca jiei sau orice volan simplu ete) se vor executa creji in punctol inaintea acu- Pentru decolteul unei ji sou ol unei _bluze, unde se va aplica bentité in jurul gitului, creti se dau mai jos de margine cu un cin, Inainte de a se incepe lucrul, trebuie s8 se masoare lungimea materiolului, pentru o sti cit trebuie 38 string’ cretul de care este nevoie. De obicei, moterialul trebuie sd fie de trei ori moi lung decit lungimea cretului. Dacé lungimea ma- terialului este mai mic’, punctele pentru creji se vor face egale, atit pe fold pe dos. Dec lungimea moterialului este de trei ori mai mare, punctele de pe faté se vor face 0 dots si jumétate mai mari decit cele de pe dos Pentru 0 obtine crefii regulati se duc mai multe finduri de puncte inaintea acului, paralele, ase- zate_cu exactitate unele deosupra altora, lo di tanta de 0.5 em, ca in fig. 37. La capatul unde se incep éretii se intéreste bine oto, ior lo celdlalt capat firul de ofa se lasé liber. Afa cu care se lucreazé trebuie sa fie putin mai lunga decit lungimea materialului. Nu se focnoduri pe parcursul lungimii pinzel. Dupa ce s-cu executat 3-5 rinduri, se trag toate copetele de ata deodata in as mod incit sé fie toate la fel de in- tinse, Cind s-a obtinut lungimeo doritd, se in- oad firele. Se formeaxd mici cutijoare egole si paralele. Le decolteu, se fixeazé o bentita cu model, Jats de un cm, Dacé creful este mai lat, se pot coase pe el modele cu punctul bandtean in linie dreapté, De o netégaduits frumusete sint ile cu ciu- page din zona muntilor Apuseni (valea Ariesului) pe care se aplicé motive pe creti. Acest tip de ie se intilneste pind la valea superior a Muresu- hui Creasta cocosului. Este un cret frumos care se executé in special la decoltatul ‘itor si bluzelo Se lucreazé dupa acelasi procedeu ca $i cre simpli, cu deosebire c& punctele de pe fatd sint oblice, iar pe dos, orizontale, formind 0 |i frinté.' Se duc mai multe rinduri de creti,. pentru a se stringe frumos pinza (fig. 38). Fig. 38 Pe acest gen de creti nu se aplicti bentifé lo git, ci se face un rulou mi¢ din pinzi pe care se lucreazé, drug sou feston (fig. 39) Creful ornamental. Cu ajutorul acestui punct ornamental se fixeazé lérgimea de lo decolteul iei sou blu. ze, De asemenes, se lucreazd in talie la rochiile cu model romanesc, pentru a stringe lérgimea $i pentru @ marco tolic. : Acest punct se lucreaz in siruri drepte, de sus in jos si de jos in sus, dublind pe dos verticalele. Se intareste ato si se scoate acul pe fola lu- crului, dupa ce s-a facut pe dos o verticalé, de sus in jos, pe patru fire, Se executd pe fald o ori- zontalé, de la stinga la dreepta, pe un numér mai more de fire (6-8 fire), se infige acul pe dos fi se scoate pe fate in linie verticolé, luind acelasi humar de fire ca la prima verticalé. Se executa din nou 9 orizontola de la dreapta spre. stings, e001 ve dos o vertical, continuind cit trebuie sa fie de lat eretul (fig. 40). i Fig. 41 Fig. «0 bo capétul sirulul se trage ofa intinzind-o bine pentru o forma o cuts. Prin citeva puncte se in- fareste euta lo capatul de jos. A doua cutulita se face de jos in sus, pe acelasi numér de fire, du- blind verticalele (fig, 41). Cind se ajunge la capatul de sus se proce- dears co la prima cutulté (se singe gf se inte Se continua astfel, ir_punctele verticale pe dos si orizontgle pe fafa, pind se termins de strins lar- 120 motivului, 19 ee ee eSDocd se executa creful cu model, se lucreazs {a fel, cu deosebire ca liniile verticale de pe dos, unde'se formeaza modelul, sint duble fata de ces- tul verticolelor din creti (fig. 42). a ae LU! lel In fig. 43 se prezintd un_ model, de cret orno: mental, realizat dupé descrierea de mai incinte. 20. CHEITELE Cheitele sint punctele cu ojutorul cBrora se unesc doud bucati de pinza. Ele sint folosite la incheiatul iilor, bluzelor (in stil roménesc), cémé- silor barbatesti, cuverturilor, fetelor de masa ete. 20 Cheitele sint deosebit de decorative. Ele se ucreoz cu ofa de bredat coloraté in nuanta mo- tivelor de pe obiect sau de-culoctea moterialului pe care so lucreazd. Unele cheite sint simple, oltele mai comy cate. Cele moi multe cheite se lucreazé cu cro: seta, reolizindu-se adevarate dantele, Pregatirea materiolului textil. Pentru co inche- jatul unui object sé iasd cit moi frumos, se vor pregéti marginile materiolului prin realizarea unui tiv cu gdurele sou printr-un simplu rulou. Dac& marginea materialului textil este regulata, se vo asa aga cum se gdseste. Pe o hirtie lungé de circa 25-30 cm, impaturité in patru, cu o atime de 2-3 cm, se insdileazd cele doud laturi_ale ma- terialului, cu distanta intre ele de 0,3-0,5 cm, cit se doresie sd fie de lata cheita. In felul acesta se va lucro corect, fr ca 0 margine sau alta 38 se increteascé, iar punctele vor fi regulate. Se va aréta in continuare, modul cum se lu- creats unele cheite mai des intilnite, Cheita igatl. Se lucreazd de Ia: stinga fa dreapta, lucrind cite un punct de feston, cind pe ‘0 margine a pinzei cind pe cealalta. In felul acesta se unese cele doud margini. Punctele se fac lo distanta de 4-5 fire unul de celdlalt, iar din mar- ginea pinzei se iau pe ac 2-3 fire. Se lucreazé astfel pe toatd lungimea dorité. Punctele sint in- ‘crucigate co in fig. 44. Fig. 44 Cheita festonaté. Se unesc cele dou’ bucati de material textil prin puncte de feston, lucrate i grupuri de cite trei (fig. 45). Punctele de feston pot fi-egale sou cu. punctul dia mijloc moi lung decit cele loterale.Fig. 45 Cheija puricei. Se unesc cele-doud bucdti de pinzd cu grupuri de cite trei puncte, cu distanta intre ele de doua fire. Punctul de lo mijloc este mai lung decit celelalte dou’ puncte cu 2=4 fire intr-o parte $i alto), Pentru a trece la celdlalt grup de puncte, se ige acul in partea de sus a materialului si scoate i, ovind grifé ca firul de ata s& fie sub ac. Lo o distanté de 4-5 fire se incepe celdlalt grup, trecind cu firul de até pe deasupra celui de al treilea punet din grupul on- terior (fig. 46). Aceasté cheitd se poate lucra gi din doud culori. 2). TIVUL CU GAURELE Pentru a da rezistenti diferitelor obiecte tex- tile, la marginea lor, pe lingé alte moduri de fi- nisare, se poate executs, uneori si tivul eu géu- rele. Tivul poate avea latimi diferite, de la 0,5 cm lo 8-10 cm. Latimen tulul se flxeard in funtie de marimea obiectului $1 de grosimea materialu- Pregétirea materialului pentru tiv. Inainte de © masura tivul, toate marginile trebuie 58 fie ta- fate pe fir drept. In caz contrar, se vor scoate noi , indreptind astfel_marginile. Executarea gaurelelor pe colt ji scoaterea sur- plusuli de pinst. Ke Obiectele pe care se oplicé cusdturile roma- nesti se foc de obicei cu gaurele Ia colfuri. Daca moterialul este gros si tivul lat, se va scoate sur- plusul de pinzd de la colturi, deoarece, prin su- Prapunerea celor doud loturi, coltul va fi prea 9705. Se masoaré de la” morginea obiectului, spre interior, de doud oni létimea tivului plus 0,5 cm 4 se scoate cite un fir pe toate laturile. La colfuti, in masura in care sé va lucra, se vor scoate atitea re cit de mari trebuie sé ecuta inainte de insdilarea tivulul, pentru o prinde toate firele si pentru a nu fi mai groas decit rettul obiectului, Gaurelele se fac pe cele dous laturi din exterior, perpendiculare pe mar- gineo tivului (fig. 47). Se indoaie apoi (pe o latura 0.5 cm) marginea obiectulul intre degetul mare si ‘ardtétor ; se indoaie tivul pind la firul scos, se pliaad din nou moteriaul gi se instilearé pe lings firul scos. Se procedeaza in felul ocesta pe toate - loturi gaurelele. Se vor a SS ae eeeFig. «7 Dup& cum se vede, la colturi, materialul s-o suprapun de patru ori. Este necesar sé se tale sur. plusul de pinzG, din interiorul coltului, in forma de dreptunghi. La margine si peste tiv, colturile se cos cu punct oscuns. Dupé ce s-au finisat colturile se vor executa in continuare gaurelele si pe laturile obiectului. Modul de executie @ géurelelor Gaurele simple. Se lucreazd de la stinga la dreapta. Tivul se tine intins pe degetul arétator de Ja ming stinga si fixat cu degetul cel mare. Se face un nod mic la copatul firului de ofé, care se in- troduce sub tiv, scotind in acelagi timp acul. prin morginea tivului de lingd firele scoase, la o dis- tant de 2-3 fire. Se iau pe ac 4-5 fire, de ta Sreapta spre stinga, avind grid go qeul sf teacd pe deasupra firului de até (fig. 48). Se infige acul de sus in jos, in marginea tivului, luind pe el 2-3 fire ; se trage firul gi, in felul acesta, se formeazd (fig. 48, a). Se executa ‘in acelasi mod co si gGurele simple, dublindu-se in partea opusd fivulul. Dupé ce s-a terminat primul rind de gdurele simple, se intoarce tivul cu marginea in sus si se luereaza aceleasi grupuri de fire, obtinindu-se in acest fel gaurele duble. In partea aceasta nu mai este tiv $i se fixeoz4 de pinzd, luind pe ac 2-3 fire (fig. 49). tt Giurele in zigzag. Aceste géurele se lucreazé pe un numar de fire cu sot (4-6). Se lucreazé pri- mul rind de gdurele de lings tiv (géurele simple), jar rindul al doilea din partea de sus se lucreazé la fel ca si gdurele duble, cu deosebire cé se vo lua pe ac jumatate din _numérul grupei a doua. Se infige acul in pi id 2-3 fire, se trage firul, formindu-se astfel gaurica in zigzag (fig. 50). Se continud pe toati portiunea pe care trebulie sé se execute gaurelele. 5 Fig, 48Géurelele duble $i in zigzag se pot lucra $i in loc de ajur pe marginea obiectului sau intre mo: tive, dind un aspect frumos obiectului _respectiv. 22. AJURUL Ajurul se lucreazé pe fond de gdurele duble. Cel mai simplu ajur se lucreaza luind cite doud grupuri de gaurele — sila mijlocul lor se string printr-un punct de feston (nodulet), de unde se trece apoi la urmatorul grup si asa mai deporte (fig. 51). Arr hy Tate Fig 51 Unele ajururi se lucreazd pe grupuri de gdu tele in gen de fesaturé (fig. 52). In fig. 53 sint prezentote 2 ajururi, numite pa- janjen. Dupé ce s-au strins 3 grupuri de gaurele, PARRREEPPEPISAIAAASSAA DDO PATS 5 Saeco: Fig, 58 lo mijloc se i pe oc cite un grup de fire pe fata, altul pe dos, circular, ducind in modul » dcesta 2 tinduri = si apoi se trece la grupul urmator. Figura 54 reprezinté un ajur lucrat cu punct de jesaturd, care se numeste gabac, Un alt ajur, core se numeste sabac cu fire ra- sucite este prezentat in fig. 55. Se numeste astfel pentru ca este lucrat pe grupuri de fire rdsucite 3i grupuri de fesdturd. Se lucreazé de sus in jos 51 de jos in sus, in linie oblicé, SsEditura Tehnica ISBN 973-31-0052-5