Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT DIDACTIC

DATA: 18.XI.2014
CLASA: a IV-a D
PROPUNĂTOR: Olteanu Elena - Carmen
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 PIATRA – NEAMȚ
ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate
DISCIPLINA: Istorie
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Popoare de ieri și de azi
SUBIECTUL: Geto-dacii și romanii
TIPUL LECŢIEI: predare – învățare
OBIECTIVE
a) de referinţă:
2.1-să recunoască şi să utilizeze informaţii dintr-o sursă istorică;
3.1-să folosească termeni istorici în situaţii diverse;
4.1-să aprecieze rolul oamenilor în desfăşurarea evenimentelor;
5.1-să exprime opinii personale în aprecierea faptelor din trecut şi prezent.
b) operaţionale:
O1- să identifice informaţii despre geto-daci și romani din diverse surse istorice;
O2- să utilizeze exerciții diverse date obţinute din observarea directă a unor mărturii istorice;
O3- să rezume noile noţiuni utilizând termeni istorici;
O4- să compare propriile opinii cu ale colegilor de grupă şi clasă.

Resurse:
Bibliografice:
1. oficiale:
 Consiliul Naţional pentru Curriculum – „Programe şcolare pentru clasa a IV-a”, Bucureşti, 2005;
 Dinu C. Giurescu, Adina Berciu – Drăghicescu, Simona Daniela Grigore - Istorie-manual pentru clasa a IV-a, Ed. Sigma, 2006

2. metodico – didactice:
 Istorie. Sugestii didactice pentru clasa a IV-a”,D. Beşliu,M. Dvorski, M. Manea, E. Palade, M. Stamatescu, E. Stănescu, Ed. Educaţia 2000+,
Bucureşti, 2006
 „Dicţionar istoric”,George Genes,Ed. Carminis, Piteşti,2002
 „Dicţionar de personalităţi istorice”, P. D. Popescu, Ed. Niculescu
Bucureşti, 2005
 Povestiri istorice, Dumitru Almaş, ed. Niculescu, 2006
 www.didactic.ro

Resurse metodologice:
 strategia didactică: deductivă , dirijată;
 metode şi procedee: exerciţiul, învăţarea prin descoperire, problematizarea, conversaţia, observaţia, munca în echipă, diamantul, acronimul;
 forme de activitate: frontală, individuală, pe grupe;
 materiale: fişe de lucru, fişe informative, harta, videoproiector, calculator
→ umane: 26 elevi
→ temporale: 50 minute
→ spaţiale: Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra - Neamț
Suport didactic:

Geto-dacii
1.Geţi şi daci reprezintă denumirile sub care a intrat în istorie ramura nordică a tracilor, popor de origine indo-europeană. Erau numiţi “geţi” în izvoarele
greceşti şi “daci” în cele romane. Ei reprezentau unul şi acelaşi popor ce locuia pe teritoriul dintre Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră şi vorbeau aceeaşi limbă
indo-europeană.
“Geţii sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci.” - Herodot, Istorii
“Geţii de dincolo de Haemus (Balcani) locuiesc între fluviul Istros (Dunăre) şi Pontul Euxinus (Marea Neagră).” – Tucidide, Războiul peloponesiac
“Dacii au aceeaşi limbă ca şi geţii.”- Strabon, Geografia
2.Geto-dacii erau organizaţi în ginţi (în cadrul cărora s-a dezvoltat familia), în triburi şi uniuni de triburi, conduse de un şef militar (rege). Fiind un popor
războinic, dacii au ridicat cetăţi întărite (fortificate), al căror nume conţinea adesea terminaţia “dava” (Petrodava, Carsidava, Dacidava, Tamasidava,
Piroboridava etc.).
Ce bogaţi se numeau tarabostes (pileati), iar oamenii de rând comati (capillati).
3.Ocupaţiile de bază ale geto-dacilor erau agricultura, creşterea animalelor, meşteşugurile şi mineritul. Ei au fost creatorii unei înfloritoare civilizaţii a fierului
(dovezi- unelte, arme, obiecte casnice din fier) precum şi a ceramicii lucrate cu mâna sau cu roata. Femeile lucrau în casă, torceau, ţeseau, lucrau îmbrăcămintea
pentru întreaga familie. Geto-dacii au intrat în contact cu alte popoare şi civilizaţii de la sud de Dunăre şi din restul Europei, cu care au făcut schimb de mărfuri
şi valori culturale (obiceiuri şi tradiţii). Cele mai multe schimburi comerciale le-au avut cu grecii care colonizaseră Dobrogea de astăzi (cetăţile Histria, Tomis,
Callatis).
4.Religia dacilor era politeistă (credeau în mai mulţi zei). Cel mai important zeu dac a fost Zalmoxis.
“Iată cum se cred nemuritori geţii: ei cred că nu mor şi că cel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis...”- Herodot, Istorii
La naşterea unui copil, femeile plângeau soarta care îl aştepta. Sacrificau animale în cinstea zeilor, pentru ca să fie protejaţi de aceştia, pământurile să rodească.
Portul dacilor ara asemănător cu cel al ţaranilor noştri. Femeile purtau ii şi fuste lungi, marame de borangic pe cap, iar bărbaţii purtau cămăşi şi pantaloni
strânşi pe picior, cojoace. Se încălţau cu opinci.
Dacii au preluat de la romani, moneda lor (dinar) pe care au imitat-o şi utilizat-o în schimburile comerciale. De la greci au preluat roata olarului şi unele tehnici
de prelucrare a metalelor. Au învăţat cum să prelucreze unele metale de la celţi şi sciţi.
5. În sec. I î.Hr., Burebista a reuşit să unească triburile geto-dace într-un singur stat (Dacia), cu capitala la Sarmizegetusa. Steagul dacilor era reprezentat de un
cap de lup. Stăpânirea lui Burebista s-a întins la nord de Carpaţi şi la sud de Dunăre, având ca scop apărarea împotriva romanilor. După moartea sa statul s-a
destrămat, pastrându-se totuşi un nucleu în jurul capitalei. Mai târziu statul dac a cunoscut o perioadă de înflorire în timpul regelui Decebal, în sec. I d. Hr.,
având o întindere mult mai mică.
Imperiul Roman
1. Cu aproximativ 2700 de ani în urmă, la miazăzi de Dunăre, se întindea Imperiul Roman. Era o ţară mare, cea mai mare de pe atunci. Capitala Imperiului
Roman se numea Roma, oraş şi cetate deosebit de bogată şi frumoasă, aşezată în Italia. Din vechime, romanii se dovediseră a fi foarte buni soldaţi.

2.Romanii au supus zeci de popoare şi şi-au întins hotarele în jurul Mării Mediterane, pe trei continente: Europa, Africa şi Asia. Buni gospodari, ei au
construit sute de oraşe. Au alcătuit legi pentru orânduirea vieţii oamenilor. Limba romanilor era limba latină. Era o limbă frumoasă cu ajutorul căreia puteau
tălmăci simţiri şi gânduri înalte. Ea a ajuns să fie vorbită aproape de întreaga lume europeană din acea vreme.

3.Împăratul Traian. Pe vremea când în Dacia era rege Decebal, Imperiul Roman era condus de împăratul Traian . Prin înţelepciunea şi însuşirile lui de
conducător şi militar, Traian a fost unul dintre cei mai străluciţi împăraţi romani. Păstra cu mare severitate liniştea şi ordinea în întinsul lui imperiu; urmărea
să-i sporească puterea, să-i lărgească mereu hotarele, să-i dezvolte frumuseţile şi bogăţiile.
Ştiind că Dacia era o ţară bogată, cu un popor vrednic, Traian s-a pregătit s-o poată cuceri.
MOMENTELE OB ELEMENTE ESENŢIALE DE CONŢINUT STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
LECŢIEI
Metode Mijloace Forme de
Organizare
1.Momentul Se asigura condiţiile necesare desfăşurării Conversaţia
organizatoric lecţiei în bune condiţii.
1 min.

2.Reactualizarea Discuții despre locul în care ne aflăm:


cunoştinţelor Ce este un muzeu? Care este rolul acestuia în
anterioare comunitate? De ce credeți că am ales acest loc
7 min. pentru desfășurarea lecției? (explicarea numelui
muzeului – Muzeul de Istorie și Arheologie)
 Ce este istoria?
 Pe ce se bazează scrierea istoriei? Activitate Evaluarea orală
 De câte feluri sunt izvoarele istorice? Conversaţia frontală
(exemple din sală)
 Cum se măsoară timpul în istorie?
 Cum se numește știința care se ocupă cu
studiul datelor istorice?
 Cum se numește unitatea de învățare pe care
am început sa o studiem?
 Cărei epoci istorice îi corespunde această
unitate de învățare? – plasare în timp
 Cine au fost grecii?
 Ce legatură au aceștia cu stămoșii poporului
român?
 Cine a fost Alexandru cel Mare?
 Ce legătură are acesta cu strămoșii poporului
nostru?
3.Captarea - Vizionarea unui fragment din filmul Filmul Dacii
atenţiei Dacii- videoproiector
1 min. Conversaţia
Se intuiesc, cu ajutorul elevilor, titlul lecției
4.Anunţarea lecției și obiectivele operaționale
temei și a
obiectivelor
operaționale
1 min.

5.Prezentarea Vizitarea sălilor reprezentative epocii vizate Vizita Flipchart+fise Activitate în Evaluare orală
optima a O1 (sălile 16 și 17 ale Muzeului de Istorie și grup – susținută
conținutului Arheologie) de ghidul
15 min. muzeului
6.Dirijarea O2 Se revine la spațiul de lucru inițial și se Conversația Activitate Evaluare scrisă
învățării completează schema lecției – anexa 1 euristică frontală
10 min. O3

7.Obținerea Elevii sunt împărțiți în 5 grupe, 4 dintre ele Carton+markere Activitate pe


performanței O4 cuprinzând câte 5 elevi, una de 6 elevi. Rezolvă grupe
5 min. sarcini diferite, astfel:
Grupa 1 – anexa 2 – text literar
Citiți cu atenție textul dat și completați, utilizând Diamantul
metoda diamantului, date despre Burebista: Activitate pe
Văzând aşa, Burebista a chemat la sfat pe grupe
toate căpeteniile dacilor şi le-a spus: „Dacă vreţi
să avem linişte şi pace, trebuie să ne unim toţi.
Să facem o ţară mare. Să rânduim o armată
Evaluarea orală
puternică. Să zidim, pe malurile râurilor, pe
vârfuri de dealuri şi de munţi cetăţi tari, de
piatră." Unele căpetenii s-au învoit şi au zis: îți
urmăm sfatul, Burebista. Dar să ne conduci la
biruinţă."

(Dumitru Almaș – Povestiri istorice)

Grupa 2 – anexa 3 – sursă istorică: Jocul didactic Rebus


Completând corect rebusul, vei obține pe Activitate pe
verticala AB numele unui conducător celebru grupe
despre care istoricul Dio Cassius spunea:

“Era un om cu totul deosebit, mai ales


prin dreptatea și bărbăția sa, precum și prin Evaluarea orală
simplitatea moravurilor sale. Avea un trup vânjos
și înfrunta toate greutățile cot la cot cu ceilalți.
Nu se lăsa purtat de îndrăzneala tinereții, dar nici
împiedicat de bătrânețe.”

(moravuri = obiceiuri)

1.Cu peste 2700 de ani în urmă, romanii trăiau în


țara care astăzi se numește.....
Activitate pe Evaluarea orală
2.Capitala acesteia era .....
grupe
3.Zeul războiului la romani.....
4.Zeul cerului în Roma antică ....
5.Ocupație principală atât a dacilor cât și a
romanilor....
6.Limba vorbită în Imperiul Roman.

Grupa 3 – anexa 4 – acronim


Ordonați benzile astfel încât, utilizând litera
inițială a fiecarei propoziții, să formați un cuvânt
cheie pentru lecția de astăzi.
Jocul didactic Acronim Activitate pe
Grupa 4 – anexa 5 – axa timpului
grupe
Așezați casetele cu anii în ordine corectă pe axa
timpului: 100 î. Hr., 82 î. Hr., 44 î. Hr., 87 d. Hr.,
98 d. Hr., 106 d. Hr., 117 d. Hr.
Problematizarea Axa
Ordonați cronologic portretele conducătorilor.
timpului+cartoane
cu ani și
Grupa 5 – anexa 6 – puzzle
evenimente +
a)Lipiți piesele de puzzle pentru a obține 2 cetăți
portrete Activitate pe
dacice. Așezați-le pe hartă.
conducători grupe
b)Decupați și asamblați steagurile dacilor și
romanilor. Cel dac așezați-l lângă capitala Problematizarea Puzzle
dacilor, cel roman la sud de Dunăre. Decuparea Foarfece, lipici,
bețișoare
Se evaluează oral produsele activităților pe Harta
grupe, se fac aprecieri cu privire la participarea
la activitate, se acordă calificative.
Se cântă un cântec despre daci. (anexa 7) Conversația Evaluarea
8.Evaluare poduselor
5 min. Activitate activității
Calculator frontală

S-ar putea să vă placă și