Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alecsandri Vasile - Muntele de Foc (Aprecieri) PDF
Alecsandri Vasile - Muntele de Foc (Aprecieri) PDF
ALECSANDRI
MUNTELE DE FOC
APRECIERI
Poate c[ cea mai durabil[ parte a operei lui Alecsandri este aceea ]n
proz[. Scutit de risip[ de silabe =i de obliga\ia gravit[\ii lirice, scriitorul ]=i
revars[, slobod de a divaga, toate darurile: umor, pictur[, ]nlesnire oriental[
de povestitor. El n-are inven\ie, de aceea ]n substan\[ toate nara\iunile sale
sunt jurnale de c[l[torie. Genul era la mod[ atunci, ilustrat de Chateaubriand
=i de Lamartine. Dar lui Alecsandri ]i lipse=te sentimentul geografic, marea
evocare romantic[. Ochiul lui e al unui desenator pasionat de detalii inedite,
al unui reporter superior, care surprinde exoticul f[r[ a transfigura. C[l[toriile
lui urmeaz[ spiritul acelora ale lui Al. Dumas, foarte gustate atunci, imitate
de Ed. About. C[l[torul are o predispozi\ie statornic[, de categoria spiritului
critic, de a nota grotescul =i pestri\ul, f[r[ a strica impresia de studiu a
tabloului, o preten\ie de „humour“ flegmatic.
George C{LINESCU, Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent.
Edi\ia a doua rev[zut[ =i ad[ugit[. Editura Minerva, Bucure=ti, 1986, p.
317.
Proza lui Alecsandri trece drept partea cea mai viabil[ a literaturii sale,
]n sensul c[ se deschide cititorilor de ast[zi chiar peste considerentele istorice
care pot conferi anumitor texte un interes ce amestec[ preocup[rile de =tiin\[
cu bun[voin\a estetic[ specioas[. +i cumva este drept s[ fie a=a dac[ ne
g`ndim c[ proza aceasta suport[ at`t lecturile par\iale, ca poezia „bardului
de la Mirce=ti“, c`t =i una global[, ca dramele =i comediile. Se ascunde ceva
]n ]mprejurarea c[ nuvelele hiperromantice sunt incon=tiente =i lipsite de
seriozitate epic[, precum Buchetiera de la Floren\a (1840). Deoarece Alexcsan-
dri este un povestitor ce-=i c`=tig[ lectorii prin deranjarea aristocratic[, picant
superficial[, l[s`nd pe cititorul de profesie discret ascuns ]n frazele corect
elegante, integrate unui discurs de o acurate\e diletantic[, ]n=el[toare cu folos.
Lui ]i place s[ fie ascultat, f[r[ s[ abuzeze de artificii preten\ioase ale oralit[\ii:
pitorescul material, tematic se acoper[ de o fin[ p`nz[ transparent[ de ironie
care nu e dec`t humor bl`nd, ]nc`ntare la aspectele lumii =i ale vie\ii. El
petrece cuviincios, ca un patriot epicurian, la vederea naturii umane =i fizice
(Istoria unui galben, Ia=ii ]n 1844, Un salon din Ia=i, O primblare la mun\i,
Borsec, Balta-Alb[, Porojan), mizeriile =i frumuse\ile, regretul =i ]nduio=area
desfoliindu-se de la conturul minu\ios f[r[ pedanterie la grotesc. Bun[tatea
=i dragostea curat[ de via\[ ]i ]nnobileaz[ stilul, d`ndu-i acea eleva\ie
seniorial[ de ins cult, foarte deprins cu ]n\elepciunile ]nlesnitei existen\e de
mo=ier f[r[ voca\ie acaparatoare. Iubitor de priveli=ti str[mo=e=ti, curios fa\[
de suflete=tile reverbera\ii ale firii, dar =i pasionat c[l[tor, amator de exotisme
policrome ne]mpov[r[toare, cump[nind descrierea Spaniei =i a Africii arabe
]n balan\a anecdoticii sub\iri, cosmopolit sedus de aventuri suportabile, cu
„dulci“ primejdii, doritor de tov[r[=ii rememorante, chiar excentrice ]n limitele
Muntele de Foc 341