Sunteți pe pagina 1din 12

Elaborarea metodică N 1

( anul V, semestrul IX )

Tema : Organizarea asistenţei medicale specializate


bolnavilor cu tumori
maxilo-faciale. Epidemiologia. Factori predispozanţi.
Principiile de clasificare internaţională a tumorilor,
metodele de explorări a bolnavilor cu tumori şi afecţiuni
pretumorale OMF

Realizat : Dascaliuc Catalina, Abd El Hadi Suleiman


Grupa : S1508
Anul V
Coordonator: Hitu Dumitru
1.Organizarea asistenţei medicale specializate a bolnavilor cu tumori maxilo-faciale în RM
 În anul 1977 a început să activeze clinica de 40 de paturi pentru bolnavii cu tumori ale
regiunii capului şi gâtului în cadrul Institutului Oncologic din Moldova
 „Tumori ale regiunii capului şi gâtului” constituie cea mai reuşită formă organizatorică
în sistemul instituţiilor oncologice. Odată cu organizarea lor a dispărut necesitatea
transferului bolnavilor în alte instituţii şi secţii de profi l, toate etapele tratamentului fi
ind asigurate şi urmărite de o singură echipă de medici cu pregătire oncologică specială.
In cadrul Institutului Oncologic medicii din secţie conlucrează cu specialiştii radiologi,
chimioterapeuţi, anesteziologi şi reanimatologi, endoscopişti,reabilitologi, logopezi,
specialiştii în protezare etc., astfel asigurându-se integritatea şi succesiunea
tratamentulu
 Existenţa acestei secţii este justificată şi de faptul că se observă o tendinţa sporită de
creştere a morbidităţii prin tumori ale capului şi gâtului. Astfel, se constată că primul loc
în structura morbidităţii cu tumori maligne în Republica Moldova îl ocupă tumorile
capului şi gâtului — 1202 bolnavi primari sau 33,5 %000 pe anul 2006
2.Epidemiologia tumorilor oro-maxilofaciale în Moldova
 Pe de o parte, sînt cunoscute tumori organo-specifice: odontomul, adamantinomul,
epulisul, tumori din parenchimul glandelor salivare, chisturi de origine dentară
(odontogene). Pe de altă parte pe teritoriul maxilo-facial evoluiază aproape toate
celelalte tipuri de tumori ale omului, atît din ţesuturi moi, cît şi osoase. Acestea, de
regulă sînt numite tumori organonespecifice: fibromul,papilomul,angiomul,osteomul,
osteoblastomul,chisturile dermoide,chisturile reziduale.
 Conform datelor literaturii oncologice moderne, tumorile şi neoformaţiile
pseudotumorale ale feţei şi maxilarelor constituie circa 12-29 % din numărul total de
tumori ale omului (P.V. Naimov). De exemplu: cancerul de piele al feţii, constituie circa
90 % din totalul de tumori cutanate canceroase. Afectarea teritoriului maxilo-facial de
către alte tumori maligne, în afară de cancerul cutanat, de asemenea are loc în circa 20
% din numărul total de tumori maligne ale omului. De asemenea, de la 60 % la 80 % din
angioamele omului îşi au sediul în regiunea feţei şi a gîtului.
 Pe parcursul a 10 ani au fost reexaminate în total 1913 de fișe de observații a copiilor cu
neoformațiuni tumorale localizate în teritoriul bucal, perioral și a gîtului.

 Din totalul de 1913 cazuri 266 (1;9%) cazuri au fost constate ca cazuri repetate și
1647 cazuri primare. Toate tumorile au fost eșalonate în tumori ale părților moi și
tumori ale țesutului osos.
 Tumorile părților moi au constituit 1626 (85%) cazuri, iar cele osoase 251 (13%)
cazuri (primari 1396 leziuni ale părților moi și 251 leziuni ale țesutului osos).
 Populația pediatrică examinată a fost repartizată în 4 grupe de vîrstă. Pînă la 12 luni
s-au adresat 693 pacienți (36,2%), de la 13 la 36 luni — 260 copii (13,6%), de la 37 la
84 luni — 265 copii(13,6%), de la 85 la 144 — 323 copii (16,9%) și după 144 luni —
372 copii (19,4%).
 Raportul între genul feminin și masculin a constituit 56,31% la 47.7% (927 fete și
720 băieți) — 1.2:1.
 Tumorile benigne au fost depistate în 1638 (99,5%) de cazuri primare și maligne 9
cazuri (0,5%). În 172 cazuri din 251 tumori osoase au avut originea de tumori
odontogene
 După localizarea anatomică, leziunile tumorale în regiunea orală și maxilo-facială au
fost depistate extrabucale la 69,9% în comparație cu cele intrabucale (30,1%)
 În 687 din 1611 (43%) cazuri de tumori ale părților moi au fost înregistrate la copii
mici, pînă la 12 luni, cu micșorarea numărului lor odată cu vîrsta. Hemangioamele
au fost determinate în numărul cel mai mare, formînd 775 cazuri din 1611 (45%),
urmate de chisturile dermoide (150 cazuri, 9,3%), chisturile de retenție (131 cazuri
8,1%), aterom (96 cazuri, 5,9%), papilom (96 cazuri, 5,9%), chist median cervical (83
cazuri, 5,1%), fibrom (43 cazuri, 2,6%), nev (31 cazuri, 1,9%). Din totalitatea
leziunilor tumorale ale părților moi ale regiunii orale și maxilo-faciale,
hemangioamele au fost înregistrate în cel mai mare număr, 775 cazuri din 1611
(66,7%). 574 din cazurile cu leziuni tumorale ale țesutului vascular au fost
înregistrate în perioada de vîrstă de pînă la 12 luni. Din toate neoformațiunile
tumorale ale părților la copii sugari au fost înregistrate în majoritatea cazurilor
tumorile de origine congenitală, cu frecvență descrescîndă chisturile dermoide (44
cazuri), urmate de papilom (26 cazuri), chisturi de retenție (20 cazuri), limfangiom
(21). Tratamentul leziunilor tumorale ale părților moi a fost efectuat prin înlăturarea
lor pe cale chirurgicală. Hemangioamele au fost tratate în mai multe ședințe în care
s-a inclus tratament conservativ (prin sclerozare) și chirurgical.
 Leziunile oaselor maxilare sunt prezentate în tabelul 3. Oasele maxilare au fost
afectate în 302 (15,2%) cazuri din totalul de leziuni tumorale orale și maxilofaciale.
Numărul tumorile benigne este cu mult mai frecvente decît a celor maligne. Din
tumorile oaselor maxilare chisturile radiculare de origine inflamatorie o formează
majoritatea cazurilor (49%). Raportul dintre tumorile odontogene și cele
neodontogene este aproximativ egal. Numărul leziunilor tumorale ale țesutului osos
crește odată cu vîrsta copiilor.

3.Principiile organizaţiei mondiale a sănătăţii de clasificare internaţională a tumorilor OMF


(clinică, anatomică, histologică)

 Bernadschi (1983) Clasificare Histologica:

 Tumori benigne ale părţilor moi ale regiunii maxilo-faciale: hemangiome, chisturi şi
fistule congenitale, aderoame, fibroame, papiloame, limfangioame, lipoame,
neurofibroame, nervii pigmentari congenitali ai pelii, neurofibromatoză.

 Tumori osteogene benigne ale maxilarelor :osteoame, osteoid-osteoame,


osteoblastoclastoame.

 Neuroformaţiuni osteogene pseudotumorale orale şi osteodistrofii ale maxilarelor:


displazia fibroasă, cherubismul, ostoza deformată (boale lui Paget-osteodistrofia
deformată), osteodistrofia fibroasă paratiroidă (generalizată) sau boala Engel-
Reklinghauzen, hiperostozele maxilarelor la copii exostozele, gramulomului eozinofil.

 Tumori benigne şi neoformaţiuni pseudotumorale neosteogene şi neodontogene ale


maxilarului: hemangioendoteliomul, fibromul, neurofibromul, (neurolemomu),
mixomul, condromul, colesteatomul

 Tumori odontogene benigne: adamantinomul, ameloblastomul, odontomul moale,


odontomul tare (dur), fibromul odontogen.

 Neoformaţiuni pseudotumorale odontogene: chisturi odontogene,chisturi


neodontogene, cimentoame, epulisul. Toate tumorile sus numite pot avea variante
maligne.

 Principiul histologic:

 tumori epiteliale

 tumori din părţile moi

 tumori din ţesut condros şi din oase

 tumori din ţesut limfoid şi hematogen

 tumori de geneză mixtă

 Principiul anatomic:

 mucoasa cavităţii bucale

 limbă

 maxilarul

 mandibulă

 buză superioară

 glandele salivare

 pielea feţei şi a capului

 Principiul evoluţiei clinice:

 neoformaţiuni benigne

 neoformaţiuni intermediare (cu caracter distructiv local)

 neoformaţiuni maligne
4.Principiile de clasificare a tumorilor OMF - TNM.

 Tx – tumora primară nu poate fi evaluată.


 T0 – fără evidenţa tumorii primare.
 Tis – carcinom in situ.
 T1,2,3,4 – creşterea mărimii şi/sau invaziei locale a tumorii primare

 Nx – ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluaţi


 N0 – fără invazie în ganglionii regionali.
 N1,2,3 – afectarea progresivă a ganglionilor limfatici.

 Mx – metastazele la distanţă nu pot fi evaluate


 M0 – fără metastaze la distanţă.
 M1 – cu metastaze la distanţă

5.Metodele de explorări a bolnavilor cu tumori OMF – scopul esenţial al examinării, corelaţia


maladiilor OMF ca patologie generală, condiţiile deontologice şi de etică medicală în
examinarea bolnavilor.
Etapele examenului clinic clasic a bolnavilor cu tumori OMF (anamneza, examenul obiectiv
regional pe aparate, locoregional, examene complementare).

CAVITATEA BUCALA ESTE OGLINDA RESTULUI CORPULUI”

1 .SCOPUL ESENŢIAL AL EXAMENULUI CLINIC


CELE MAI MULTE ERORI DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT SE DATORESC INSUFICIENTEI CUNOAŞTERI A
BOLNAVULUI , DE ACEEA EXAMENUL CLINIC TREBUIE SĂ CUPRINDĂ ÎN AMĂNUNŢIME ATÂT TERITORIUL ORO -
MAXILO- FACIAL CÂT ŞI EXAMENUL GENERAL COMPLET . DECI SCOPUL ESENTIAL AL EXAMENULUI CLINIC ESTE DE A
OBTINE UN SURPLUS DE DATE , DECIT O OMISIUNE IMPORTANTA , ASTFEL DESCOPERINDUSE MANIFESTĂRILE
TUTUROR PATOLOGIILOR DENTOPARODONTALE ŞI MAXILO - FACIALE , CARE NECESITĂ DIAGNOSTICARE ŞI
SUPUNEREA TRATĂRII .

2.CORELATIA MALADIILOR OMF CU PATOLOGIA GENERALA A ORGANISMULUI


PENTRU CORECTA EVALUARE APRETERAPEUTICA ESTE NECESAR SA SE TINA SEAMA DE FAPTUL CA REGIUNEA
ORO- MAXILO- FACIALA NU POATE FI RUPTA DE CONTEXTUL BIOLOGIC GENERAL AL ORGANISMULUI , PATOLOGIA
ACESTEIA FIIND STRANS CORELATA CU PATOLOGIA GENERALA .
ASTFEL, PE DE O PARTE , LEZIUNILE ORO-MAXILO-FACIALE SUNT ADESEA SIMPTOME ALE UNOR BOLI GENERALE
(BOLI METABOLICE , DE SANGE , LUES, TUBERCULOZA ETC .), IAR PE DE ALTA PARTE, LEZIUNILE ORO-MAXILO-
FACIALE POT DETERMINA MANIFESTARI PATOLOGICE ALE INTREGULUI ORGANISM ( SEPTIICEMII , BACTERIEMII ,
BOALA DE FOCAR ETC .). DE ASEMENEA,
INTERVENTIILE TERAPEUTICE BUCO - DENTARE SI MAXILOFACIALE POT PROVOCA ACCIDENTE SI COMPLICATII
DIVERSE - LOCALE SI GENERALE - LA BOLNAVII AL CAROR TEREN PATOLOGIC CONTRAINDICA ASTFEL DE
TRATAMENTE FARA O PREGATIRE PREALABILA CORESPUNZATOARE (DIABET , AFECTIUNI CARDIACE , DIATEZE
HEMORAGICE , AFECTIUNI HEPATICE ETC.).

3.ETICA MEDICALA IN EXAMINAREA PACIENTILOR


IN CONDITIILE DE AMBULATOR EFECTUAREA UNUI EXAMEN EFICIENT ESTE DIFICILA , DE ACEEA MEDICUL
SPECIALIST TREBUIE SA ADOPTE UN SISTEM RATIONAL SI SUFICIENT CA PRIN INTREBARILE ACORDATE SA OBTINA
IN TIMP SCURT DATELE NECESARE , FARA A OMITE NICI UN SEMN SAU SI IN CADRUL DISCUTIEI CU BOLNAVUL
TREBUIE SA SE URMAREASCA TOTODATA STABILIREA UNUI RAPORT DE INCREDERE SI COLABORARE INTRE ACESTA
SI MEDIC .

4.ETAPELE EXAMENULUI CLINIC AL UNUI BOLNAV


*ANAMNEZA
*EXAMENUL LOCO-REGIONAL
*EXAMENUL GENERAL
*EXAMENE COMPLEMENTARE (PARACLINICE).

5.EXAMENUL SUBECTIV . ANAMNEZA


IN CADRUL EXAMENULUI SUBECTIV SE EFECTUEAZA:
1. INREGISTRAREA DATELOR PERSONALE SI DE CONTACT;
2.INREGISTRAREA DATELOR ANAMNESTICE PRIVIND :
A)ISTORICUL MEDICAL GENERAL
B)ISTORICUL MEDICAL DENTAR
3.DOCUMENTAREA STATUS -ULUI INITIAL AL PACIENTULUI .

6.STABILIREA IDENTITATII PACIENTULUI


INFORMATIILE DIN ACEASTA CATEGORIE POT FI COMPLETATE CHIAR DE CATRE PACIENT FOLOSIND IN ACEST SCOP
FORMULARELE TIPIZATE .

 NUMELE,PRENUMELE ;

 DATA NASTERII;

 SEXUL;

 STAREA CIVILA ;

 OCUPATIA (LOCUL DE MUNCA );


 ADRESA;

 PERSOANA CARE POATE FI CONTACTATA IN CAZ DE URGENTA.

7. MOTIVELE PREZENTARII LA MEDIC


 DUREREA/DISCOMFORT (SE ANALIZEAZA APARIŢIA , SEDIUL, CARACTERUL, ETC A DURERII );

 TUMEFACŢIA SAU TUMORI (SE DEPISTEAZA EVOLUTIA RAPIDĂ / LENTĂ , PROGRESIVĂ / ÎN PUSEE );

 TULBURĂRI FUNCŢIONALE LOCO-REGIONALE ( DIFICULTATI INTILNITE LA LA MIŞCĂRILE DE DESCHIDERE


ŞI ÎNCHIDERE A GURII , MASTICAŢIEI , DEGLUTIŢIEI , FONAŢIEI SAU MIMICĂ ;

 ASPECT ESTETIC NECORESPUNZATOR

 TULBURĂRI GENERALE

(CEFALEEA, INSOMNIA, FEBRA,


ALTERAREA STĂRII GENERALE, ETC.)

8. DUREREA.TIPURILE, CARACTERUL. ELEMENTELE PRINCIPALE CE


CARACTERIZEAZA DUREREA
 DUREREA - SENZATIA NEPLACUTA CARE SE MANIFESTA SUB DIFERITE FORME
(ARSURA,INTEPATURA ,CRAMPA, GREUTATE, INTINDERE ETC .) DE INTENSITATE SI INTINDERE VARIABILE .

 EA ESTE DECLANŞATĂ FRECVENT DE VORBIT , MESTECAT SAU SPĂLATUL PE DINŢI .

 DUREREA TREBUIE ANALIZATA CU ATENTIE PRECIZINDU-SE :

a) IMPREJURARILE DE APARITIE;

b) AGENTII CARE O DETERMINA;

c) LOCALIZAREA;

d) INTENSITATEA ;

e) DURATA

f) DIURNA/NOCTURNA;

g) FACTORII CARE O CALMEAZA ETC.

9.ELEMENTELE PRINCIPALE CE CARACTERIZEAZA DEFECTELE SI DEFORMATIILE


EVOLUŢIA DEFORMAŢIEI ESTE IMPORTANTĂ PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI ŞI ELABORAREA UNUI PLAN DE
TRATAMENT .

EVOLUŢIA POATE FI :
• ACUTĂ ;
• SPONTANĂ ;

• CREŞTERE LENTĂ , PROGRESIVĂ ;

• UNICĂ SAU MULTIPLĂ ;

DEPISTAREA DEFECTELOR SE EFECTUEAZA PRIN PALAPAREA EXO – BUCALA, CIT SI PRIN EXAMENUL VIZUAL
(ASIMETRIA FETEI ).

10. ANAMNEZA BOLII.CARACTERISTICA


TULBURARILE FUNCTIONALE LA NIVELUL FETEI SI CAVITATII BUCALE , IN CEEA CE PRIVESTE MISCARILE DE
INCHIDERE / DESCHIDERE A GURII , MASTICATIA , DEGLUTITIA , FONATIA SAU MIMICA TREBUIE STUDIATE IN
DETALIU PENTRU A PUTEA DEPISTA CU EXECTITATE AFECTIUNEA OMF.

SIMPTOMELE SAU SEMNELE GENERALE ALE BOLII SUNT :


- CEFALEEA

- INSOMNIA

- ALTERAREA STARII GENERALE.

OBSERVAREA BOLNAVULUI TREBUIE SA INCEAPA CHIAR DIN MOMENTUL INTRARII LUI IN CABINET :
MERSUL,ASPECTUL GENERAL , UNELE SIMPTOME LOCALE SAU GENERALE , ETC;
NICI O METODA DE EXPLORARE ORICIT DE COMPLEXA NU POATE SUPLEA AMNEZA CORECTA SI EXAMENUL
MINUTIOS AL PACIENTULUI .

11. ANAMNEZA VIETII


ANAMNEZA VIETII PACIENTULUI SE CARACTERIZEAZA IN ORDINE CRONOLOGICA, PE PERIOADE DE VIRSTA, AVIND
UN ROL PRIMORDIAL IN STABILIREA CAUZELOR DECLANSARII AFECTIUNII CARE URMEAZA A FI STABILITA .
DIN DATELE OBŢINUTE DIN ANAMNEZA VIETII PACIENTULUI SE POATE STABILI CĂ ESTE VORBA DE O PATOLOGIE
FIZIOLOGICA SAU PATOLOGICA , FACTORI DECLANŞATORI ETC. ÎN MOD SPECIAL SE PUNE ACCENTUL PE OBICEIURI
VICIOASE DIN COPILĂRIE ( SUPT DEGET , DEGLUTIŢIE INFANTILĂ ETC).

12. ANAMNEZA HEREDO – COLATERALE SI PERSONALE. ANAMNEZA


ALERGOLOGICA.
 ANTECEDENTELE EREDO – FAMILIALE : SIFILIS, TUBERCULOZA, BOLI DE SISTEM OSOS , BOLI
GENETICE ,DEFORMATI OMF ETC.

 ANTECEDENTE FIZIOLOGICE : CRONOLOGIA ERUPTIEI DINTILOR TEMPORALI SI DEFINITIVI ,


MENSTRUATIE , MENOPAUZA , SARCINA .

 ANTECEDENTE PATOLOGICE : OBICEIURI VICIOASE , BOLI ALE DINTILOR , PIERDEREA DINTILOR , TENDINTA
DE SINGERARE ETC .

EFECTUAREA UNEI ANAMNEZE ALERGOLOGICE COMPLETE EVITA RISCUL APARITIEI LA PACIENTII HIPERTENSIVI A
ALERGIILOR LA ANESTEZIE LOCALA ,LEZIUNI CARDIO - VASCULARE SAU REACTIE ALERGICA LA ANUMITE
MEDICAMENTE ( DE EX. PINICILINA ),ETC.
13. EXAMENUL EXO - BUCAL
EXAMENUL EXO – BUCAL SE EFECTUEAZA PRIN EXAMINAREA FETEI ŞI A REGIUNILE CERVICALE ANTERO -
LATERALE PRIN INSPECŢIE ŞI PALPARE .

INSPECTIA FETEI SE EFCTUEAZA ATIT DIN FATA CIT SI DIN PROFIL, ANALIZINDUSE ASIMETRIA FETEI, MIMICA,
COLORATIA TEGUMENTELOR, ASPECTUL SECRETIEI ETC.

ASCULTATIA – INREGISTRAREA ZGOMOTURILOR PRODUSE LA NIVELUL ARTICULATIILOR TEMPORO-


MANDIBULARE .

PALPAREA AJUTA LA CONSTATAREA MAI INTII A TEMPERATURII LOCALE , A SENSIBILITATII SI A UNEI TRANSPIRATII
ANORAMALE . SE PALPEAZA RELIEFURILE MASIVULUI OSOS FACIAL, LIMFONODULILOR , ARTICULATIILOR TEMPORO
– MANDIBULARE, SENSIBILITATI OBIECTIVE.

14. EXAMENUL ENDO – BUCAL


EXAMENUL ENDO – BUCAL INCEPE PRIN INSPECŢIE CU AJUTORUL CAREIA SE EXAMINEAZĂ SUCCESIV ORIFICIUL
BUCAL, BUZELE ŞI VESTIBULUL, DESCHIDEREA GURII ŞI CAVITATEA BUCALĂ PROPRIU - ZISĂ .
DEASEMENEA SE EFECTUEAZA EXAMENUL DINŢILOR ŞI PARODONŢIULUI UNDE SE APRECIEAZĂ FORMA
ARCADELOR DENTARE , MODUL DE IMPLANTARE A DINŢILOR ŞI RAPORTURILE INTERDENTARE , SE STUDIAZĂ
ARCADELE ÎN RAPORTURILE LOR RECIPROCE .

15. EXAMENUL STARII GENERALE A PACIENTULUI


PRIN ANALIZA STARII GENERALE A PACIENTULUI SE INREGISTREAZA :
 SEMNELE VITALE (PULS, TEMPERETURA ,TENSIUNE ARTERIALA , ETC);

 DATELE CU PRIVIRE LA STAREA APARATULIUI CARDIOVASCULAR , RESPIRATOR ,DIGESTIV ETC . SI SE


PRECIZEAZA IN COLABORARE CU SPECIALISTII ACREDITATI IN DOMENIU.

PE LINGA ANAMNEZA ,EXAMENUL ENDO SI EXO – BUCAL, EXAMENUL STARII GENERALE A PACIENTULUI
POATE DELIMITA PACIENTI CU O STARE APARENT BUNA DAR CU RISC PENTRU INTERVENTIILE DE
CHIRURGIE STOMATOLOGICA , EXTRACTII DENTARE ETC.

CONCLUZIE
EXAMENUL CLINIC ARE O IMPORTANTA MAJORA IN MEDICINA .
NUMAI UN EXAMEN COMPLET POATE DEPISTA CU EXACTITATE ORIGINEA ,CAUZA SI TRATAMENTUL CARE
URMEAZA A FI PRESCRIS.

DEPISTAREA LEZIUNILE BUCO – MAXILO – FACIALE SAU A CONSECINTELE LEZIUNILOR BUCO – DENTARE POT
PREVENI ACTIUNEA ACESTORA ASUPRA ALTOR ORGANE SI SISTEME .
IN CONCLUZIE , EXAMENUL CLINIC DESFASURAT DUPA TOATE ETAPELE SPECIFICATE MAI SUS POATE DUCE LA
ECONOMISIREA DE TIMP , MUNCA DA CEL MAI IMPORTANT LA EVITAREA APARITIILOR RISCURILOR CARE AR PUTEA
PUNE IN PERICOL VIATA PACIENTULUI .
6.Etapele examenului paraclinic a bolnavilor cu tumori OMF
 Folosirea metodelor de laborator: analize de sînge, cercetări imunologice biochimie-
bilirubina,urina,zaharul,hemograma,RW,sida,HBS-Ag,ionogroma sangelui,grupul de
sange si rezus factor,oua helminte in fecalii,analiza generala a urinei
 Examen radiologic-panoramic,tomografie,teleradiografie,radiografie cu substanta de
contrast,scintegrafia cu izotopi radioactivi,TC
 Diagnosticul citologic.Diagnosticul histologic-biopsia,punctia
 Rolul medicului stomatolog în diagnosticul afecţiunilor oncologice se determină de
contractul său cu populaţia.
 Sarcina principală a medicului-stomatolog, precum şi a oricărui specialist, constă în
suspectarea tumorii. Metode antropometrice-craniometria,
 Metode fizice-Ecografia,termografia
 Metode combinate-coloratia intravitala,stomatoscopia,diafanoscopia
 1. Examenul radiologic - foloseste radiografiile standard fie in incidente endobucale,
retrodentare pentru leziuni ale regiunilor dento-alveolare, fie incidente extraorale in
tehnici extrem de variate pentru explorarea oaselor maxilare: semiaxiala, axiala, profil si
baza craniului.
 Tehnici speciale
 Radiografiile panoramice obtinute prin diferite operatii si tehnici (Panoramix,
Panorax) care realizeaza pe un singur film intr-o singura expunere imaginea intregii
regiuni alveolo-dentare a mandibulei si a infrastructurii maxilarului.
 Tomografii conventionale simple, permit obtinerea de imagini ale unor straturi
subtiri la profunzimi diferite.
 Sialografia (Iacobovici- 1929) - consta in executia de radiografii dupa introducerea
in glandele salivare (parotide, submaxilare) a unei substante de contrast (lipiodol).
 Arteriografia carotidiana prin punctie directa a arterei carotide externe sau prin
cateterism retrograd pe calea arterei temporale superficiale si introducerea unei
substante radioopace triiodata. Este indicata in malformatiile si tumori vasculare, tumori
ale maxilarelor si glandelor parotide, anevrisme arteriovenoase.
 Scanner - tomodensitometrie sau tomodensimetrie (Cormack - 1963, Hounsfield -
1972) este o tehnica de explorare cu razele X a unei structuri sub diferite unghiuri si
reconstituirea imaginii acesteia cu ajutorul unui ordinator care aprecieaza cantitativ
diferentele de structuri. Ei situeaza o tumora in contextul sau anatomic.
 2. Scintigrafia salivara realizata cu Th 99, este indicata pentru explorarea
morfologica a parenchimului salivar, precizand sediul topografic al unei leziuni.
 3. Ecografia sau ultrasonodiagnosticul completeaza radiologia furnizand date
pentru diferentierea tumorilor solide de cele lichidiene, rezultate pozitive in diagnosticul
tumorilor maligne ale glandelor parotide.
 4. Biopsia este in unele cazuri singura metoda care poate preciza diagnosticul. Ca
metode se folosesc:
 - biopsie prin excizie - indicatie pentru leziuni mici, superficiale sau profunde bine
delimitate;
 - biopsie prin incizie - folosita pentru leziunile intinse si voluminoase care pentru
rezolvare necesita o interventie mai laborioasa;
 - biopsie prin chiuretaj - folosita pentru leziunile ulcerate, vegetante sau cele
profunde exteriorizate;
 - biopsie prin aspiratie (forajul bioptic) - se practica pentru leziuni profunde, dificil
accesibile.
 Dintre regulile generale privind biopsia subliniem necesitatea de a nu se face
biopsie unei leziuni presupusa maligna, daca nu dispunem de posibilitatea sau
competenta de a efectua tratamentul complet al cazului, intrucat biopsia poate accelera
boala (evolutia tumorii); un rezultat bioptic negativ la un caz clinic considerat malign
necesita repetarea biopsiei.
 5. Citodiagnosticul sau citologia exfoliativa, consta in examinarea directa a
celulelor superficiale recoltate prin amprenta direct pe lama sau punctie cu un ac subtire.
Da relatii aproximative despre caracterul benign sau malign al unei leziuni.
 6. Punctia exploratoare se face cu ace groase sau trocare adaptate la o seringa.
Este indicata pentru precizarea diagnosticului unor formatiuni tumorale ale partilor moi
sau ale maxilarelor, evacuarea unui hematom, in colectii purulente. Permite examenul
bacteriologic, histologic, etc. al produsului recoltat.
 7. Stomatoscopia, investigatie a mucoasei bucala executata cu un aparat optic,
care mareste imaginea de 10-20 ori. Permite observarea santurilor superficiale ale
mucoasei bucale si chiar a chorionului cu vascularizatia sa; poate surprinde precoce
modificari suspecte de malignitate.
 8. Teste de colorare vitala a mucoasei bucale pentru depistarea leziunilor maligne.
Se utilizeaza curent testul Schiller cu lugol sau testul Richard cu albastru de toluidina;
zonele patologice retin mai intens colorantul.
 9 Transiluminarea sau diafanoscopia este folosita pentru descoperirea leziunilor
dentare, ale sinusului maxilar sau ale obrazului. Foloseste o sursa de lumina puternica si
se executa intr-o camera obscura. Se observa pe fondul luminat, transparenta, opacifierile
produse de un sinus bolnav, calculi, mici tumori sau dinti devitali.
 10. Examenul secretiei salivare - Saliva parotidiana sau submandibulara se
recolteaza prin cateterism prin tuburi de polietilen si se analizeaza cantitativ si calitativ
(pH., structura chimica, citologie).
 11. Examenul bacteriologic al produselor patologice recoltate direct de pe
suprafata leziunilor, de la nivelul orificiilor fistuloase sau prin punctie din colectii inchise,
in vederea izolarii si identificarii germenilor si antibiogramei.
 12. Craniometria consta in masurarea distantelor dintre diferite puncte
antropometrice cranio-faciale, fiind indicata in vederea corectiei unor deformatii
congenitale sau dobandite, ale masivului osos cranio-maxilar.
BIBLIOGRAFIE
1.Materialul cursului
2.C. Burlibasa “Chirurgie orala si maxilofaciala”,2009
3.http://www.creeaza.com/familie/medicina/EXAMENUL-BOLNAVULUI-SI-EXPLORA491.php

4.https://www.scribd.com/doc/250763229/Organizatia-asistentei-medicale-a-bolnavilor-cu-tumori-
OMF

5.https://www.scribd.com/document/277819602/Examenul-Clinic-Al-Bolnavilor-in-Sectia-de-Chirurgie-
Oro

6.https://www.scribd.com/document/235073937/1-Examenul-Clinic-Al-Pacientului-endo-Si-Exobucal-
fisa-Clinica-completarea-Fisei-Clinice

7. INCIDENŢA TUMORILOR ORO-MAXILO-FACIALE LA COPII DIN REPUBLICA MOLDOVA. ANALIZA


RETROSPECTIVĂ A 1913 CAZURI, Ion Lupan,Silvia Railean