Sunteți pe pagina 1din 5

PRINCIPIILE ACHIZI'IILOR PUBLICE

Activitatea de achiziţii publice reprezintă concretizarea activităţii de


asigurare şi gestiune a resurselor materiale în domeniul public.
În consecinţă această activitate trebuie să respecte cerinţele legislative
specifice domeniului. Respectarea acestor cerinţe se face în contextul respectării
unor principii.
Principiile sunt idei călăuzitoare în baza cărora se dezvoltă lucrurile, acestea
reprezentând începutul, sursa, cauza de acţiune şi elementul fundamental pe care se
întemeiază orice terie.
Izvorul principiilor aplicabile achiziţiilor publice îl constituie Tratatul de la
Roma semnat la data de 25 martie 1957 de către reprezentanţii Germaniei, Belgiei,
Franţei Italiei, prin care se instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi
Comunitatea Europeană a Energiei Atomine (EURATOM).Tratatul CEE de la
Roma nu include prevederi explicite referitoare la domeniul achiziţiilor publice, ci
doar constituie cadrul general şi principiile care guvernează funcţionarea pieţei
unice, caracterizată prin:
o libera circulaţie a mărfurilor
o libera circulaţie a serviciilor
o libera circulaţie a capitalurilor
o libera circulaţie a persoanelor
Domeniul achiziţiilor publice este strâns legat de libera circulaţie a mărfurilor
prevăzută la art. 23 din Tratat care presupune că produsele pot fi comercializate pe
întreg teritoriul Uniunii Europene, fiind eliminate taxele vamale şi restricţiile de
natură cantitativă între statele membre. Aceasta impune o armonizare a legislaţiei
fiecărui stat membru cu regulile stabilite la nivel european, inclusiv a prevederilor
referitoare la standardele tehnice şi a certificării produselor.
Cele patru libertăţi europene nu au rămas la niver de concept ci au fost
transpuse în practică sub formă de principii.
Rolul principiilor este de a arminiza relaţiile ce intervin într-un proces pentru a
putea fi găsite sau construite soluţii care să satisfacă necesităţile apărute.
Astfel, pe parcursul procesului de achiziţie publică, la adoptarea oreicărei decizii,
pentru a se asigura unitatea, omogenitatea, echilibrul şi coerenţa trebuie avute în
vedere următoarele principii:
Principiul nediscriminării
1. Principiul nediscriminării
2. Principiul tratamentului egal
3. Principiul recunoaşterii reciproce
4. Principiul transparenţei
5. Principiul proporţionalităţii
6. Principiul asumării răspunderii

Obs. Dacă se utilizează fonduri obţinute de la diferite organisme internaţionale


aceste principii se suplimentează cu principii impuse de aceste fonduri (ex. Fonduri
de la U.E.: Principiul naţionalităţii, Principiul ţării de origine).

1. Principiul nediscriminării
- presupune asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca
orice operator economic, indiferent de naţionalitate să poată participa la
obţinerea unui contract de achiziţie publică, adică orice operator economic
să aibă şansa să participe la procedura de atribuire şi să aibă şansa de a
deveni contractant.
! Principiul de mai sus nu se limitează numai la aspectele privind naţionalitatea
operatorilor economici.
Exemple:
 La procedura de achiziţie de manuale şcolare pentru învăţarea limbii
engleze au dreptul să participe cu oferte, atât editurile române cât şi
editurile străine. Astfel se asigură respectarea principiului
nediscriminării operatorilor economici indiferent de naţionalitate.
 La procedura de achiziţie de cartofi au dreptu de a depune oferte atât
operatori economici persoane juridice (societăţi comerciale), cât şi
producători autorizaţi (persoane fizice). Astfel se asigură respectarea
principiului nediscriminării între persoanele fizice şi cele juridice.
 La procedura de achiziţie de carnete de muncă au dreptul să participe
cu ferte atât imprimeriile proprietate de stat (Imprimeria Naţională,
Imprimeria BNR) cât şi cele proprietate privată. Astfel se asigură
respectarea principiului nediscriminării operatorilor economici
indiferent de forma de proprietate.

2. Principiul tratamentului egal


- respectarea acestui principiu presupune ca oricând, pe parcursul procedurii
de atribuire, să se stabilească şi să se aplice reguli, cerinţe, criterii, identice
pentru toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse
egale de a deveni contractanţi.

! Nu pot fi impuse reguli diferite pentru situaţii similare

Obs. Nicio A.C. nu are voie să acorde tratament preferenţial unui operator
economic doar pentru simplul motiv că este situat în aceeaşi
zonă/localitate/regiune/ţară ori că este persoană fizică sau juridică.
Respectarea principiului tratamentului egal presupune ca:
 răspunsurile la solicitările de calificări să fie transmise tuturor ofertanţilor
 procesul verbal de deschidere a ofertelor să fie transmis în copie tuturor
participanţilor la procedură
 criteriile de selecţie/calificare să fie aplicate identic tuturor participanţilor
 factorii de evaluare să permită compararea şi evaluarea ofertelor în mod
obiectiv
 transmiterea tuturor ofertanţilor a proiectului de contract sau a părţilor
esenţiale ale acestuia, odată cu documentaţia de atribuire.

Exemplu:
 Prin caietul de sarcini s-a solicitat ca produsul oferit să aibă o memorie
RAM de cel puţin 1GB. Pentru a respecta principiul tratamentului egal,
comisia de evaluare nu are dreptul de a admite ofertele care nu îndeplinesc
această cerinţă minimă, chiar daca propunerea financiară a acestora este miai
avantajoasă
 Dacă s-a cerut ofertanţilor să facă dovada că nu au obligaţii restante la plata
impozitelor la data zz/ll/aaaa, pentru a respecta principiul tratamentului
egal, comisia de evaluare are obligaţia de a-i descalfica pe toţi acei ofertanţi
care nu îndeplinesc această condiţie, chiar dacă din punct de vedere
economic oferta acestora este mai avantajoasă.

3. Principiul recunoaşterii reciproce


- respectarea acestui principiu înseamnă acceptarea de către toate A.C. a:
a) produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii
Europene;
b) diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile
competente din alte state;
c) specificaţiilor tehnice echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.
Acest principiu reflectă de fapt, două dintre libertăţile Pieţei Unice, şi anume:
libera circulaţie a mărfurilor şi libera circulaţie a serviciilor.

Exemplu:
 Autoritatea contractantă (A.C.) urmează să atribuie un
contract de furnizare medicamente, prin documentaţie, fiind
solicitată prezentarea documentului prin care ofertantul face
dovada deţinerii autorizaţiei de punere pe piaţa în România,
eliberată de Agenţia Naţională a Medicamentului. La
procedură se prezintă:
a) un operator econmic care oferă medicamente pentru care
prezintă o punere pe piaţă emisă de EMEA (Agenţia Europeană a
medicamentului)
b) operator econmic care oferă medicamente pentru care prezintă
o punere pe piaţă emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului
în România.

Pentru a respecta principiul recunoaşterii reciproce comisia de


evaluare are obligaţia de a considera valabile ambele autorizări
prezentate.

4. Principiul transparenţei
- presupune aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor
referitoare la aplicarea procedurii de atribuire.

Exemple:
 pentru a asigura transparenţa procedurii, A.C. are obligaţia de
a publica anunţurile de participare şi de atribuire în SEAP,
sau, după caz, În JOUE
 pentru a asigura transparenţa procedurii, A.C. are obligaţia de
a transmite un exemplar al procesului verbal al şedinţei de
deschidere a ofertelor, tuturor ofertanţilor, indiferent dacă au
fost sau nu prezenţi la şedinţă

5. Principiul proporţionalităţii
- presupune ca prin cerinţe şi condiţiile impuse să se asigurare corelaţia între:
a) necesitatea A.C.
b) obiectul contractului de achiziţie publică
c) cerinţele solicitate a fi îndeplinite.

! Solicitarea de cerinţe minime de selecţie/calificare nejustificate în raport cu


complexitatea contractului de achiziţie publică poate conduce la afectarea
principiului proporţionalităţii.

Exemplu:
 în cazul organizării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de
furnizare articole papetărie, având o valoare estimată de 150.000 euro,
solicitarea cerinţei minime privind experienţa similară în furnizare papetărie
de cel puţi 200.000 euro constituie o încălcare a principiului
proporţionalităţii.
6. Principiul asumării răspunderii
- prin acest principiu se înţelege determinarea clară a sarcinilor şi
responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică,
asigurându-se profesionalismul, imparţialitatea şi independenţa deciziilor
adoptate pe parcursul acesti proces.

Satisfacerea cerinţelor principiilor în procesul de achiziţie publică conduce


la obţinerea următoarelor efecte:
- deschiderea şi dezvoltarea pieţei de achiziţii publice
- instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine, imparţialitate
- eliminarea elementelor de natură subiectivă care ar putea influenţa deciziile
în procesul de achiziţie publică
- eliminarea tratamentului preferenţial acordat operatorilor economici locali
- asigurarea „vizibilităţii” regulilor, oportunităţilor, procedurilor şi a
rezultatelor
- eliminarea cerinţelor restrictive
- obţinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna
considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesităţile
- supravegherea costurilor procesului de achiziţie publică (atât costurile
aferente administraţiei cât şi costurile aferente ofertantului)
- limitarea apariţiei erorilor pe parcursul desfăşurării procesului de achiziţie
publică
- reducerea fraudei şi corupţiei.

S-ar putea să vă placă și