Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ASISTENTA SOCIALA
A PERSOANELOR VARSTNICE
Asistenta sociala a persoanelor varstnice
Obiectivul principal al asistentei sociale este de a veni in ajutorul persoanelor aflate in dificultate
pentru ca acestia sa obtina conditiile necesare unei vieti decente. Acest ansamblu de masuri
urmareste sa dezvolte in randul segmentelor de persoane defavorizate propriile capacitati si
competente pentru o mai pronuntata functionare sociala. Asistentul social, protectorul si
militantul acestei cauze demne trebuie sa aiba in vedere interactiunea constanta dintre doi
factori: individul si mediul lui de viata socio-economic, politic, cultural, familial, moral, etc,
avand cunostinte despre dezvoltarea lui umana, despre personalitatea lui, cat si despre contextul
socio-cultural si moral in care traieste.
a) nu au familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit
dispozitiilor legale in vigoare;
c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii
necesare;
c) ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si
locuinte sociale, precum si altele asemenea.
Sunt considerate varstnice persoanele care au implinit varsta legala de pensionare, iar asistenta
sociala de care pot beneficia acestea se face prin servicii si prestatii sociale, conform Legii
17/2000. Dreptul la asistenta este stabilit in raport cu situatia sociomedicala si cu resursele
economice ale persoanelor varstnice.
Legea prevede ca persoanele in varsta care se bucura de asistenta sociala au dreptul si la alte
forme de protectie sociala.
Dreptul la asistenta sociala se stabileste pe baza unei anchete sociale care se elaboreaza luandu-
se in considerare toate datele privind afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea de a se
gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si
veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor
curente ale vietii.
Nevoile persoanelor varstnice care si-au pierdut total sau partial autonomia, nevoi ce pot fi de
natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a
nevoilor persoanelor varstnice. Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice a fost
aprobata prin HG nr. 886/2000 si cuprinde criteriile de incadrare in grade de dependenta.
Dependenta, potrivit art. 1 alin. 3 din HG nr. 886/2000, reprezinta situatia unei persoane care,
urmare a pierderii autonomiei din cauze fizice, psihice sau mentale, necesita ajutor semnificativ
si/sau ingrijire pentru a realiza activitatile de baza ale vietii cotidiene. In vederea incadrarii in
grade de dependenta, se realizeaza o evaluare a statusului functional, senzorial si psihoafectiv al
persoanei varstnice. Pe baza analizei situatiei sociale, economice si medicale a persoanei
varstnice, prin ancheta sociala se propune masura de asistenta sociala justificata de situatia de
fapt constatata.
In cazul decesului persoanei varstnice lipsite de sustinatori legali sau cand acestia nu pot sa isi
indeplineasca obligatiile familiale datorita starii de sanatate sau situatiei economice precare,
serviciile comunitare asigura inmormantarea.
Serviciile comunitare care se asigura in baza Legii nr. 17/2000 constau in: ingrijire temporara
sau permanenta la domiciliu; ingrijire temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane
varstnice; ingrijire in centre de zi.
Serviciile comunitare care, potrivit legii, sunt asigurate persoanelor varstnice la domiciliu
constau in servicii sociale (vizand in principal prevenirea marginalizarii si sprijinirea reintegrarii
sociale), servicii sociomedicale (vizand ajutorul pentru realizarea igienei personale, adaptarea
locuintei la nevoile persoanei varstnice) si servicii medicale (sub forma consultatiilor si
ingrijirilor medicale la domiciliu, consultatii stomatologice, administrarea de medicamente,
acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale).
Un proverb romanesc spune: ”Cine nu are batrani sa-si cumpere”. Foarte adevarat, dar noi ii
avem si uitam de ei, de soarta lor. Foarte multi batrani sunt singuri, uitati de familie, fiind nevoiti
sa se ingrijeasca singuri si sunt depedenti de serviciile de asistenta sociala.
Potrivit unui studiu al Natiunilor Unite din 2002, populatia varstnica este in ascensiune la nivel
global datorita cresterii sperantei de viata. Si cum cei in varsta depind de venitul scazut, de starea
de sanatate afectata de boli si de cei care ii pot ingriji, problema lor este pe cale sa devina una
sociala.
Implicare sociala. Studiul estimeaza ca in 20 de ani de acum inainte mai mult de un miliard de
oameni vor fi peste 60 de ani, iar in 2050 acel numar va atinge 2 miliarde. Grupul celor peste 80
de ani este in crestere accelerata comparativ cu celelalte grupuri.
Chiar daca, in ceea ce priveste legislatia in materie de protectie sociala, s-au facut progrese
considerabile si s-a elaborat un cadru legislativ adecvat pentru protectia sociala a persoanelor
varstnice, cea mai importanta problema cu care ne confruntam ramane cea a punerii in practica a
tuturor instrumentelor de protectie sociala create, deoarece sunt evidente disfunctionalitatile
existente in prezent in sistemul de protectie sociala a varstnicilor.
Avand in vedere faptul ca, si in cazul tarilor dezvoltate, protectia varstnicilor nu este adaptata in
totalitate nevoilor acestora, pe plan national se impune cu prioritate asigurarea protectiei sociale
in general, si a asistentei sociale a persoanelor varstnice in special, pentru ca persoanele varstnice
sa poata beneficia de securitatea sociala necesara.