AMALIA WALDEN

Proba curajului
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de
NICOLETA NEAGOE

ALCRIS
M-94
 Capitolul 1

Marea Nordului se \ntindea la nesfâr[it sub un cer lipsit de stele, \n

timp ce Lisa Clark se afla la comanda unui elicopter \nchiriat. Când \[i
arunc` privirea asupra panoului de control, v`zu c` era deasupra
coastei belgiene.
– Totul e sincronizat, spuse ea « St`pânului cerului », ca [i cum
s-ar fi adresat unei fiin]e umane. A[a c` fii cuminte [i nu-mi crea
probleme pân` la aterizare.
"St`pânul cerului" fusese programat s` poat` cobor\ pe ap`. P`rea
c` totul e \n regul`, dar nu po]i fi niciodat` sigur de nimic. O mare
zbuciumat` ar putea compromite definitiv amerizarea.
– Iar asta se poate \ntâmpla \n orice moment, spuse Lisa cu voce
tare. Marea Nordului nu e lini[tit` nici m`car \ntr-o asemenea noapte
calm`.
Se gândi pu]in la cum s-ar putea salva, dac` lucrurile nu vor merge
a[a cum era prev`zut. Lovindu-[i obrazul cu palma, \[i spuse cu fer-
mitate :
– Nu-]i mai plânge atâta de mil` ! Nu-]i po]i permite s` te gânde[ti
la o amerizare e[uat`, nici m`car la una complicat`.
6 AMALIA WALDEN

|[i consult` ceasul de la mân` [i-l compar` cu acela de la bord

pentru a vedea dac` merge bine. Mai erau zece minute pân` la miezul
nop]ii. Dup` ce se uit` la harta de zbor, \[i spuse c` va ajunge la ]anc
la locul stabilit. Se gândi pu]in la b`rbatul pe care urma s`-l
\ntâlneasc` \n seara aceea. |[i spuse c` avea probabil o mul]ime de
motive care s`-l fac` s`-i dea \ntâlnire undeva pe mare \ntr-o noapte
atât de \ntunecat` cum era aceea. Specificarea "fix la miezul nop]ii" i
se p`ru cel pu]in teatral`. Furia [i sup`rarea pe care \ncercase s` le ]in`
\n frâu ie[ir` la suprafa]`. Tot ce avea leg`tur` cu aceast` \ntâlnire o
enerva: locul, situa]ia, b`rbatul \n cauz`. Era sup`rat` c` partenerul ei,
Jake, acceptase cazul.
– Cine are nevoie de a[a ceva? spuse ea.
|n urm` cu o zi, via]a i se p`rea simpl`. totul se complicase \n clipa
\n care un nebun \i d`duse \ntâlnire la miezul nop]ii, pe Marea
Nordului. Toate acestea se \ntâmplaser` deoarece un vechi prieten al
lui Jake \i telefonase pentru a-i spune c` e intermediarul unui actor cu
greutate \n lumea spectacolului. Un actor care avea nevoie de ajutorul
unui detectiv particular, dar care dorea s`-[i p`streze anonimatul.
Lisa, care monitoriza apelul de la un alt telefon, se \nfior` la auzul
cuvântului « actor ». Cuvântul acesta func]iona ca o vraj` pentru Jake.
|n mod obi[nuit, acesta ar fi refuzat o asemenea cerere, dar lumea
teatral` \l fascina. Sui[urile [i coborâ[urile actorilor nu-l l`sau
indiferent. Farmecul [i str`lucirea acestei lumi \l fascinau. Iar un caz
care s`-i permit` s` stea printre costume de epoc`, tot felul de
decoruri sau al`turi de vreun sufleur era man` cereasc`.
Se bucur` când \l v`zu c` ezit`, de[i [tia prea bine c` avea altceva
mult mai important de f`cut. Urma s` plece la o \ntrunire
interna]ional` a detectivilor de renume. Aceasta avea loc \n Maroc, iar
el urma s` plece a doua zi.
PROBA CURAJULUI 7

– Nu lucrez niciodat` pentru oameni care nu-[i declin` identitatea,

spuse Jake.
– |]i spun ceva ini]ialele P. J. ? auzi la cel`lalt cap`t al firului.
Lisa r`mase f`r` r`suflare. Jake \[i \ndrept` privirea spre ea când
rosti numele Peter Joring. |i spuse lui Jake s` acopere receptorul cu
mâna ca s` poat` vorbi neoficial.
– Nu lua acest caz, Jake! Joring are reputa]ia unui b`rbat foarte
temperamental nu numai pe scen`, ci [i \n afara ei.
Dar Jake nu lu` \n seam` acest avertisment. Privirea pe care i-o
arunc` era aceea a unui b`rbat care f`cea exact ceea ce-[i dorea.
– |ntâmpl`tor, Joring e unul dintre cei mai mari actori din lumea
anglo-saxon`, zise el.
Totu[i, când vorbi din nou \n receptor, se bucur` auzindu-l cum se
eschiveaz` s`-i dea un r`spuns clar.
– Lucrez deja la un caz. Nu cred c` m` pot \nh`ma la altceva.
Se a[tepta la un asemenea r`spuns din partea ta, Jake. Mi-a spus c`
\n cazul \n care ne refuzi, s` nu pronun] decât un cuvânt.
– Pronun]`-l !
– Maroc.
Jake t`cu pu]in, dar Lisa [tia care va fi r`spunsul.
– Bine, zise el. Nu m` pot ocupa de asta, dar am s-o trimit pe
partenera mea. Spune ora [i locul. Se va ocupa ea de cercet`rile
preliminare.
« Uite c` am ajuns ! » \[i spuse Lisa \n sinea ei. |n timp ce se
preg`tea de amerizare, \[i aminti cu pl`cere de faptul c` avusese atunci
ultimul cuvânt.
– Bine\n]eles c` n-ai f`cut-o pentru Joring, \i spuse ea, ci pentru c`
a amintit de Maroc. Te duci acolo pentru c` ai primit ordine secrete.
Evident, nu sunt excluse \ncurc`turile. Doar nu vrei s` \nghit
explica]ia pe care mi-ai dat-o, Jake Jefferson ? Ai luat acest caz pentru
8 AMALIA WALDEN

c` e[ti un actor ratat. Nu uita ce-]i spun, prietene, actorul `sta mare,
nimic de zis, o s` ne fac` o mul]ime de probleme.
F`cu ultimele verific`ri \nainte de amerizare. Panoul de la bord \i
ar`ta c` indicatorul vitezei aerului [i giroscopul de direc]ie erau
stabile. La fel [i aparatul de m`surat presiunea. Indicatorul de
m`surare a temperaturii \i ar`ta c` se apropia de Flandra. |n clipa
aceea, avionul era situat chiar deasupra locului marcat cu x pe harta ei
de zbor. Dup` amerizare, \n orice clip` « St`pânul Cerului" putea fi
localizat, dar nu se a[tepta ca \ntâlnirea s` dureze mult. Pân` când
vreunul din paznici va raporta amerizarea unui elicopter, ea \[i va fi
terminat treaba [i va fi plecat.
Trase de câteva ori aer adânc \n piept, opri motorul [i se l`s` \n jos
pentru a elimina orice alt zgomot. T`cerea era deplin`. « St`pânul
Cerului » se scufund` \n bezn`. Lisa ciuli urechile [i auzi cum un
cruci[`tor se plimb` \n jurul elicopterului. « Aceasta e persoana de
contact » \[i spuse \n sinea ei. « E, f`r` \ndoial`, un angajat care ne va
duce la marele b`rbat \n carne [i oase. Hai s` vedem ce e a[a de urgent
de f`cut \n Maroc, \ncât s` fim nevoi]i s` ameriz`m aici \ntr-o noapte
f`r` stele ».
Lisa s`ri pe sc`ri]a de funie care era ag`]at` deasupra b`rcii de
pescuit. Cruci[`torul pentru care venise p`rea c` se \ndep`rteaz`.
St`tu ceva timp \n barc`, \ncercând s` se orienteze. Se a[teptase la
altceva. |n cel mai r`u caz, la un iaht lucios [i lung. Ambarca]iunea la
bordul c`reia se afla era, \ntr-adev`r, un vas de pescari. Mirosea numai
a pe[te.
– E cineva aici ? \ntreb` ea.
Drept r`spuns, i se puse o lantern` \n ochi. La impactul cu lumina,
Lisa clipi.
– Hei ! Stinge chestia aia !
PROBA CURAJULUI 9

Persoana care ]inea lanterna \n mân` f`cu \ntocmai. |n \ntunericul

care se \nst`pâni din nou, se auzi un hohot de râs. Dup` aceea, o voce
spuse :
– |mi cer mii de scuze pentru c` te-am speriat, domni[oar` Clark.
Urmeaz`-m`, te rog ! ad`ug` vocea.
De[i rostise atât de pu]ine cuvinte, Lisa recunoscu imediat vocea.
Nu exista de cât una pe lume cu o asemenea frazare. Bâjbâi prin
\ntuneric dup` voce. Dintr-o dat`, o cascad` de lumin` se revars` \n
\ntuneric. Se \ndrept` spre ceea ce p`rea a fi camera de comand` a
unei vechi ambarca]iuni de pescuit. Chiar [i acolo, b`rbatul nu
renun]ase la apuc`turile sale de actor. |nc`perea era luminat` de
parc-ar fi fost o scen`. Dincolo de \nf`]i[area ei oarecum b`trânicioas`,
cabina era bine echipat`. Avea radar, detector de unde radio,
radiotelefon, un sondor de adâncime, haine pentru uscat [i pentru
mare.
Lisa privi \n jur, pentru a-l z`ri pe Peter Joring. Când \l v`zu \n cele
din urm`, \n`l]imea lui medie o surprinse. Pe scen` sau pe ecran p`rea
foarte \nalt, de cel pu]in 1,80 metri. Mai \ntâlnise pân` atunci actori [i
actri]e \n carne [i oase [i avusese chiar ocazia s`-i fotografieze. De
aceeas, nu fu [ocat` de faptul c` era mult mai b`trân decât pe scen`.
Fruntea \i era br`zdat` de riduri, dar felul \n care era \mbr`cat \i d`dea
un aer de non[alan]` tinereasc`. Mâinile p`reau a fi cele ale unui om
tân`r. Erau pline de for]` [i de vigoare. |i prinse mâna dreapt` [i o ]inu
\ntre ale sale mai mult decât era necesar. Strângerea lui de mân` era
ferm` [i de-a dreptul electrizant`.
– Foarte, foarte frumos din partea dumitale c` ai venit pân` aici,
domni[oar` Clark ! Apreciez gestul dumitale, spuse el.
Faptul c` era con[tient de propriul farmec, o f`cu pe Lisa s`-i
r`spund` cu asprime, aproape nepoliticos.
– Nu prea am avut de ales.
10 AMALIA WALDEN

Partenerul meu are o sl`biciune pentru actori. Eu consider aceast`

profesie ca pe oricare alta. E un mijloc de a-]i câ[tiga existen]a. Actorii
sunt oameni obi[nui]i. Numai pentru statui se construiesc
piedestaluri.
B`rbatul din fa]a ei era de un calm imperturbabil.
– C` tot veni vorba, oare to]i detectivii vorbesc la fel de deschis ca
dumneata ? {tii, sunt nevoit s` recunosc c` e[ti primul detectiv pe
care-l \ntâlnesc \n carne [i oase.
Lisa f`cu o grimas` [i spuse:
– Punct ochit, punct lovit! V` mul]umesc c` a]i f`cut prezent`rile
\ntr-un mod atât de abil.
Totu[i, nu-l privea cu ochii unui detectiv, ci cu aceia ai unei femei.
« Haide, Lisa, nu-l l`sa s`-]i \ntunece judecata cu farmecul lui. »
|ncerc` s` ias` din aceast` situa]ie delicat` adoptând un aer de
solicitudine profesional`.
– Ce problem` ave]i ? \ntreb` ea.
Felul direct \n care-i fu pus` aceast` \ntrebare, \l f`cu pe b`rbatul
din fa]a ei s` i se m`reasc` ochii de uimire. Dup` aceea, \[i compuse
un zâmbet fermec`tor.
– N-a fost frumos din parea mea c` m-am holbat la dumneata.
Problema e c` m` a[teptam s` m` \ntâlnesc cu altcineva, nu atât de
tân`r [i de feminin.
– Detectivii se pot u[or metamorfoza.
– Iart`-m`, dar eu aveam \n minte o imagine stereotip`: o fost`
poli]ist` scor]oas` care s` [tie karate, judo... ceva de genul `sta.
Lisa \l m`sur` din priviri. Era ne\ncrez`toare. Avea un trecut cât se
poate de previzibil : era una din cele mai mari celebrit`]i din lumea
spectacolului. Dar b`rbatul din spatele acestei celebrit`]i avea un
farmec irezistibil. Putea s` se serveasc` de el \n orice situa]ie.
PROBA CURAJULUI 11

|n meseria ei, una din primele reguli pe care le \nv`]ai era s` nu

consideri nimic de la sine \n]eles. A doua era s` nu ai \ncredere \n
nimeni.
De aceea, se gr`bi s` rup` vraja cu care acesta \ncerca s-o \nv`luie,
spunând :
– |n elicopterul pe care l-am pilotat, am b`ut ni[te cafea. Neagr`,
tare [i fierbinte.
– Vrei ceva de mâncare ? Un sandvi[, poate ?
– Mai degrab`, ceva dulce.
B`rbatul aduse o cutie cu biscui]i. Se a[ez` pe o canapea de piele
[i \ncepu s` m`nânce, nesl`bindu-l din ochi. I se p`rea c` omul acesta
se simte ca pe[tele \n ap` \n orice situa]ie.
– Te sim]i mai bine ? \ntreb` el.
Ea \ncuviin]`.
– Atunci, relu` el, cred c` putem trece la afaceri.
Farmecul de care d`duse dovad` pân` atunci se transform` \n
vigilen]`.
– E prea devreme s` vorbim despre onorariu ? \ntreb` el.
– A[ vrea, mai \ntâi, s` [tiu la ce v` gândi]i, [i abia apoi putem s`
discut`m [i despre bani.
– M` gândesc la aceast` domni[oar`, spuse el, deschizând o caset`
din care scoase dou` fotografii. |ntr-una din ele ap`rea o fat`
\mbr`cat` b`ie]e[te, iar \n cealalt`, aceea[i fat` era \mbr`cat` cu o
bluz` \n stil rustic. Fata era \nalt` [i ml`dioas`. P`rul blond \i c`dea pe
spate [i-i ajungea pân` la talie. Era de o frumuse]e r`pitoare, dar
privirea ei tr`da o mare spaim`.
– Cine e? \ntreb` Lisa.
– Fiica mea vitreg`. M-am c`s`torit cu mama ei pe când era era
de-o [chioap`. Am \ndr`git-o imediat, eu neavând nici un copil
natural.
12 AMALIA WALDEN

Afec]iunea care ne lega era profund` [i sincer`. Am sperat s-o pot

adopta, dar n-am reu[it.
– Cum o cheam`?
– Numele ei adev`rat e Linda Demarest. Dar are un adev`rat talent
\n a-[i schimba identitatea. Nu [tiu cum o mai cheam` acum.
Spunând acestea, se duse \n cealalt` parte a cabinei, ca [i cum ar fi
vrut s` ridice o cortin` \ntre ei doi.
– Am avut mereu probleme cu ea, chiar dac` am ]inut mult la ea.
– Adic`?
B`rbatul ridic` din umeri.
– P`i... intra mereu \n bucluc. {i asta pentru c` aproape niciodat`
nu se g`sea nimeni care s` se ocupe de ea.
– Nici m`car dumneata ? |n ciuda afec]iunii pe care i-o por]i ?
– Eu nici atât. Oamenii care practic` profesia pe care o practic eu
sunt ni[te mari egoi[ti. Foarte târziu ne d`m seama c` pre]ul pe care
l-am pl`tit e \ns`[i via]a. Ne pierdem prietenii, cuno[tin]ele...
Lisa \l privi cu aten]ie. Nu putea s`-l aprobe, dar sim]ea c` spune
adev`rul. Atât privirea, cât [i vocea lui exprimau o anume durere.
– Dar mama ei?
– Am uitat s`-]i spun c` a murit când Linda avea [ase ani. Am
trimis-o la cele mai bune [coli. A crescut prin internate. A avut
probleme la toate [colile prin care a trecut.
– Ce fel de probleme ?
– Era o « fugar` », adic` un copil mereu pe picior de plecare. O tot
aduceau \napoi, dar ea fugea din nou. Crede-m`, era \ngrozitor. Când
a intrat la liceu, o perioad` scurt` de timp p`rea c` se mai potolise.
Dar a luat-o iar de la cap`t. {tii cum e la vârsta asta : locuiesc mai mul]i
\n aceea[i camer` [i experimenteaz` tot felul de lucruri. Ca de
exemplu, droguri.
Lisa d`du semne de ner`bdare. Se ridic` [i spuse :
PROBA CURAJULUI 13

– Sunt detectiv particular, nu psiholog. Nu e treba mea s`-i \mpac

pe oamenii care s-au certat.
– Nu e vorba numai de asta. M` tem c` via]a ei e \n pericol.
– Nu vi se pare c` e cam târziu s` v` gândi]i la asta ? Dac` a fost
mereu o « fugar` », cred c` v-a]i obi[nuit cu aceast` stare de fapt.
– Nu e vorba numai de asta, repet` el.
– Domnule Joring, m` str`duiesc din r`sputeri s` \n]eleg. Pân`
acum, n-am auzit decât lucruri banale, lucruri pe care le-a[ fi putut
auzi \n cancelaria oric`rui liceu. Cred c` nu v-a]i adresat persoanei
potrivite. Dumneavoastr`, cei din lumea spectacolului, crede]i c`
problemele pe care le ave]i \n via]a de toate zilele sunt adev`rate
drame. La o adic`, devin centrul universului. Ave]i un asemenea talent
de a strica rela]iile cu ceilal]i, \ncât nu mai pute]i \ndrepta nimic. {i
atunci, apela]i la oricine crede]i c` v` poate ajuta sau e doritor s` o
fac`. |mi pare r`u, dar nici eu, nici partenerul meu nu avem timp s`
ne ocup`m de crizele de personalitate ale unei odrasle de celebritate,
numai pentru c` aceasta are brusc o mustrare de con[tiin]`.
Felul acesta direct de a pune problema \i aduse rezultatele
scontate.
– Bine. |]i spun despre ce e vorba. Cât se poate de scurt.
– E deja mult mai bine, spuse ea.
– Am primit un telefon de la fiica mea vitreg` chiar \n ziua \n care
\l contactam pe prietenul care a luat leg`tura cu partenerul t`u. Am
avut o conversa]ie foarte ciudat` cu ea.
– |n ce sens ?
– |ntotdeauna a fost o z`p`cit`, dar de data asta mi s-a p`rut c` e
foarte speriat` [i c` avea mare nevoie de ajutor.
– Ce fel de ajutor ?
– Protec]ie pentru propria ei via]`. Spunea c` e urm`rit` de cineva.
« Au ajuns la mine » mi-a spus. « N-am s` mai scap de ei. » Mi-a spus
14 AMALIA WALDEN

c` sunase s`-[i ia r`mas-bun, pentru c` s-ar putea s` nu mai aud de ea.

Spunea c` m` iube[te [i c` m` sunase pentru a-mi spune cât de mult
\nsemnam pentru ea.
Mi-am dat seama c` trebuie s` aflu neap`rat unde e. N-a vrut s`-mi
spun`, dar am insistat. Pân` la urm`, mi-a spus c` e \n Maroc. Asta
m-a pus pe gânduri. {tiam c` hoin`re[te prin Europa cu o band` de
hippio]i.
– Nu crede]i c` \ncerca s` fac` din ]ân]ar arm`sar, s` prezinte
lucrurile \ntr-un mod mult mai dramatic decât era cazul?
– E logic ceea ce spui. Numai c` nu-i st` \n fire. Nu [i-a plâns
niciodat` de mil`. Cred c` de aici \i vin toate problemele. A fugit
mereu, dar n-a cerut niciodat` ajutorul nim`nui. A ]inut totul \n ea.
|ntotdeauna. Cândva, mi-a spus un lucru tare ciudat.
– Ce v-a spus ?
– Mi-a spus : « Tat`, am un ]ip`t \nl`untrul meu. |l aud cum vrea
s` ias` la suprafa]`. E ]ip`tul meu [i numai al meu. Sunt singura
care-l aude ».
O t`cere ap`s`toare se l`s` \n cabin`.
– Dac` e \n pericol, a[ vrea s-o ajuta]i.
– Trebuie mai \ntâi s-o g`sim.
– Da, da.
– De ce a]i apelat la noi? De ce v-a]i adresat echipei Jefferson-Clark?
B`rbatul se lovi cu palma peste frunte, ca [i cum uitase s` spun`
ceva important [i acum \[i adusese aminte.
– Ce prost sunt ! Ar fi trebuit s`-]i spun. A amintit numele
partenerului t`u.
– Fiica dumneavoastr` vitreg` a amintit numele lui Jake Jefferson ?
– Da, când mi-a telefonat din Africa de Nord.
Lisa \ncepea din nou s` dea semne de ner`bdare.
– Uite ce e, domnule Joring.
PROBA CURAJULUI 15

Te-am crezut când mi-ai vorbit despre problemele emo]ionale ale

fiicei dumitale vitrege, dar c` ar fi sunat pentru a-l chema \n ajutor pe
Jake Jefferson, mi se pare culmea.
– N-a spus c` l-ar fi chemat s-o ajute.
– Atunci, ce-a spus?
Acesta t`cu pu]in, ca [i cum ar fi f`cut un efort pentru a-[i aminti.
|ntr-un târziu, spuse :
– Cred c` a spus ceva de genul : « Nu sunt numai eu implicat`. E
[i un detectiv particular foarte cunoscut, unul pe care-l cheam` Jake
Jefferson. Nu peste mult timp va veni \n Maroc, iar când va ajunge, vor
face totul pentru a-l elimina ». A \nchis \nainte de a mai avea timp s`-i
pun vreo \ntrebare.

***

|n Maroc era [ase diminea]a când Lisa sun` la hotelul Rabat-Hilton.

|n timp ce a[tepta s` i se fac` leg`tura din central` cu camera
partenerului ei, pl`nuia cum s`-l \ntâmpine. Conchise c` solu]ia cea
mai bun` era o formul` de genul : « Bun`, frumosule, cum e via]a de
noapte \n Medina ? » Telefonul sun` o bun` bucat` de vreme, dar
nimeni nu catadicsi s` r`spund`. |n cele din urm`, persoana care
f`cuse leg`tura din central` spuse :
– Domnul Jefferson nu r`spunde.
– Trebuie s` r`spund`, spuse Lisa. Mai \ncerca]i!
Se sim]ea istovit` dup` \ntâlnirea pe care o avusese cu Peter Joring
pe mare. Persoana din central` form` \nc` o dat` num`rul. Lisa se
a[tepta s` aud` vocea aspr` a partenerului ei. |n schimb, auzi din nou
vocea centralistei.
16 AMALIA WALDEN

– Domnul Jefferson nu r`spunde.

– Mai \ncerca]i, spuse Lisa, pe un ton poruncitor. Sunte]i sigur` c`
a]i format bine num`rul ?
– Da, doamn`. A[tepta]i o clip`, v` rog.
Dup` un r`stimp, altcineva \i r`spunse la telefon. Cineva care
vorbea cu accent str`in, dar care fusese educat \n Marea Britanie.
– La telefon e secretara. Ave]i vreo problem` ?
– |ncerc s-o conving pe centralist` s` verifice dac` a sunat la
camera lui Jake Jefferson venit din S.U.A. E \nregistrat la
dumneavoastr`.
– Am verificat, doamn`. Num`rul a fost format cum trebuie, dar
persoana respectiv` tot nu r`spunde.
– Uita]i cum stau lucrurile. Domnul Jefferson a[teapt` acest
telefon. E un telefon dinainte stabilit. A]i \n]eles ? Sunt asociata lui [i
a[teapt` s`-l sun chiar la aceast` or`. Mi-a spus c` va sta expres pentru
acest telefon \n camer`.
– Da, doamn`, \n]elegem, dar nu r`spunde.
– Atunci, a]i sunat la alt` persoan` cu acela[i nume, sau la alt`
camer`. De unde s` [tiu eu?
– Nu \ncape nici o \ndoial` c` am sunat unde trebuia.
– Pute]i s` trimite]i pe cineva la el? S` sune sau s` vad` ce se
\ntâmpl`?
– E o cerere neobi[nuit`.
– {tiu, dar pentru numele lui Dumnezeu, nu m` refuza]i !
O ve[nicie parc` se scurse pân` auzi o alt` voce la cel`lalt cap`t al
firului. O voce rece, impersonal`, care apar]inea unui membru al
personalului de securitate, \i spuse :
– La cererea dumneavoastr`, camera domnului Jefferson a fost
cercetat`. E goal`. De fapt, n-a dormit acolo.
– A predat cheile de la camer` ?
PROBA CURAJULUI 17

– Nu, echipamentul e \nc` \n`untru.

Lisa mai puse o ultim` \ntrebare, de[i [tia care va fi r`spunsul.
– Numele meu e Lisa Clark. A[ vrea s` [tiu dac` domnul Jefferson
a l`sat vreun mesaj pentru mine.
– Nu, doamn` Clark, n-a l`sat nici un mesaj. Nimic.
Puse telefonul \n furc`. Era de-a dreptul [ocat`. |i venir` \n minte
frânturi din frazele pe care ar fi vrut s` i le spun` lui Jake despre
\ntâlnirea de pe Marea Nordului, despre felul \n care Peter Joring
\ncerca s` fabrice un caz din faptul c` fiica lui \[i plângea de mil`.
Ce prostie c` Jake Jefferson se l`sase prins \ntr-o asemenea poveste
! S` pleci pe urmele unei adolescente delincvente. Ce glum` proast` !
A[a i se p`rea \n urm` cu zece minute.
Lisa se \nfior`. Dup` ce ateriz`, se duse glon] la prima cabin`
telefonic` pe care o \ntâlni, pentru a vorbi cu Jake. Nici m`car nu-[i
d`duse jos echipamentul de zbor. Afar` era o ce]` deas`. Dintr-o dat`,
totul \i deveni limpede. V`zul, auzul, mirosul, toate sim]urile i se
ascu]iser`.
Parc` i se luase o cea]` de pe ochi. Iar realitatea i se \nf`]i[a a[a
cum era : \nsp`imânt`toare. Ultima persoan` cu care vorbise la telefon
era din aceea[i breasl` ca [i ea. |]i dai seama imediat când ai de-a face
cu unul de-al t`u. Ultimele cuvinte rostite de b`rbat erau ca un semnal
de alarm` pentru Lisa :
– Nici un mesaj. Nimic.
Dar nu asta o \ngrozea. Oare ce-i hr`nea teama care o cuprinsese ?
Peste câteva clipe, \[i aminti. Când l-a \ntrebat dac` Jake a predat
camera, acesta a spus:
– Nu, echipamentul lui e \nc` \n camer`.
Poate c` era una din acele sc`p`ri care apar atunci când vorbe[ti o
limb` str`in`... Lisa d`du glas propriilor temeri: "de unde vin eu, acest
cuvânt e folosit, de obicei, \n cazul unei persoane moarte ».
 Capitolul 2

Lisa arunc` o privire pe fereastra camerei 707 [i \[i vâr\ mâna \n

rucsacul pe care-l ]inea pe um`r pentru a vedea dac` plicul sub]ire \n
care era o telegram` de la Jake mai era acolo. Drumul cu avionul de la
Londra i se p`ruse interminabil, mai ales pentru c` f`cuser` o escal`
la Lisabona. Plicul acela sub]ire o f`cu s` nu-[i piard` speran]a. De un
lucru era sigur`: Jake tr`ia.
|n avion, Lisa se gândi c` dac` trebuia s` defineasc` \ntr-un singur
cuvânt \ntâmpl`rile prin care trecea acesta nu putea fi decât
« bulversante ». Dispari]ia lui Jake o d`duse peste cap. Nu-i st`tea \n
fire s` fac` a[a ceva. Era un om serios [i responsabil. O persoan` pe
care te puteai baza. Avea [i el, ca oricare alt om, defectele lui. Era
autoritar, \nc`p`]ânat, uneori vanitos. I se mai \ntâmpla s` se \n[ele.
Cu toate acestea, nu se \ntâmplase niciodat` s` o lase de izbeli[te.
Faptul c` se purtase p`rinte[te cu ea de la moartea tat`lui ei, fotograf,
nu era pu]in lucru. |i era mentor [i partener \ntr-una din cele mai
renumite agen]ii de detectivi particulari din lume.
Habar n-avea ce ar fi f`cut dac` n-ar fi a[teptat-o aceast` telegram`
la hotelul din Londra. {tia bine c` n-ar fi apelat niciodat` la vreunul
din canalele pe care le-ar putea folosi un turist american dac` i-ar fi
PROBA CURAJULUI 19

disp`rut un prieten. Nu s-ar fi dus la consulatul S.U.A. sau la Scotland

Yard, la fel cum n-ar fi luat leg`tura cu Interpolul. Jake [i Lisa nu erau
spioni, dar lucrau sub acoperire. Era o munc` situat` la grani]a dintre
legal [i ilegal [i care prezenta acelea[i neajunsuri ca [i acelea ale unor
agen]i afla]i \n misiune \n str`in`tate.
Când citi telegrama de la Jake, Lisa se sim]i u[urat`. Dac` n-ar fi
semnat-o cu porecla pe care [i-o acorda singur \n glum`, « Simon
Legree », poate c` ar fi privit-o cu mai mult` suspiciune. |ns` mesajul
din telegram` o tulburase : « Ia imediat avionul spre Rabat, via
Lisabona. Un prieten te va a[tepta la aeroport". |n afar` de faptul c`-i
d`dea siguran]a c` Jake e \n via]`, mesajul i se p`rea ciudat. Mai \ntâi,
de ce i-a ordonat s` zboare via Lisabona, de vreme ce avea bilete
pentru Rabat via Paris, unde leg`turile sunt mai frecvente [i directe.
Era evident c` voia s-o fac` s` evite Fran]a. De ce? La fel, nu \n]elegea
ce voia s` spun` cu acel: "Un prieten te va a[tepta la aeroport". F`r`
doar [i poate c` prietenul nu era Jake. Dac` s-ar fi prezentat chiar el la
\ntâlnire, mesajul ar fi sunat : « ne vom \ntâlni ».
De ce toate astea ?
Vocea stewardesei \i \ntrerupse [irul gândurilor. Aceasta d`dea
obi[nuitele instruc]iuni de aterizare \n mai multe limbi. Lisa \[i plec`
privirea asupra cl`dirilor albe din Rabat. |n timp ce cobora din avion,
se \ntreba cine putea fi prietenul care o va a[tepta. Din fericire, nu
trebui s` a[tepte mult pân` s` afle r`spunsul. Tocmai traversa pista de
aterizare \ntrebându-se cum o va recunoa[te un necunoscut din
mul]imea aceea de oameni, când \[i auzi numele.
– Lisa ! Lisa Clark !
Vocea venea dinspre grupul de oameni de pres` [i de oficiali
c`rora li se permitea intrarea \n spa]iul consacrat c`l`torilor pentru a
a[tepta venirea vreunei celebrit`]i. Se \ntoarse.
Un b`rbat \nalt [i blond ie[i din mul]ime [i se \ndrept` spre ea.
20 AMALIA WALDEN

|[i d`du seama c`-l cuno[tea, dar nu [tia de unde s`-l ia. Avu un
sentiment de deja vu, ca atunci când te \ncruci[ezi cu cineva pe strad`
[i ai sentimentul c` l-ai mai \ntâlnit undeva.
– Sunt Gary Mitchell. {tii care Gary Mitchell.
Cum ea p`rea s` nu-[i dea seama despre cine e vorba, b`rbatul
ad`ug`:
– Pe tat`l meu \l cheam` Henry Mitchell, [i e editor.
– A[adar, tu e[ti prietenul! spuse ea cu u[urare.
– Sper c` nu e[ti dezam`git`.
– Cred c` nu s-a inventat \nc` un cuvânt care s` exprime \ntocmai
ceea ce simt acum. M` a[teptam s` fiu b`tut` pe um`r de un b`rbat
arab acoperit cu o glug` [i dau peste un prieten din copil`rie.
|ncerc` s` rosteasc` aceste cuvinte pe un ton cât mai firesc. Pe de
o parte, pentru c` v`zuse c` unii oameni se uitau la ei plini de
curiozitate, iar pe de alt` parte, pentru c` \ncerca s`-[i limpezeasc`
gândurile. |[i aminti de parc` s-ar fi \ntâmplat ieri c` ultima dat` când
a stat fa]` \n fa]` cu Gary Mitchell a fost cu mult timp \n urm`, \ntr-o
var`. Cât s` fi avut pe atunci? {aisprezece ani? Poate [aptesprezece?
Vara aceea a r`mas \ntip`rit` \n mintea ei ca o var` s`lbatic`, deoarece
atunci \[i d`duse seama de farmecul pe care-l exercita asupra b`ie]ilor.
Gary Mitchell f`cea figur` aparte printre ace[tia, deoarece era mai
retras. La serile dansante st`tea \ntotdeauna pe margine sau o privea
de pe vaporul tat`lui lui. P`rea mai matur decât ceilal]i, de[i erau de
aceea[i vârst`. Avea, cum se spune, [coala vie]ii de vreme ce \l urmase
pe tat`l lui peste tot. Lucrase ca ziarist, se dusese \n locurile cele mai
fierbin]i ale planetei ca reporter \n c`utare de subiecte, unele din ele
periculoase [i nepl`cute.
|n acea « var` s`lbatic` » nu se gândise prea mult la Gary pân` \n
seara de dinaintea \ntoarcerii la [coal`. |n seara cu pricina, se certase
cu prietenul ei [i se dusese s` se lini[teasc` pe dig, stând cu fa]a \n
PROBA CURAJULUI 21

b`taia luminii lunii. Era plin` de furie [i de temeri. Gary se apropiase

de ea [i o atinsese. Ea \[i \ntorsese fa]a [i-l privise, a[a cum se \ntâmpla
[i acum. |[i aminti. |[i aminti felul \n care o luase \n bra]e [i de
senza]ia de bine pe care o avusese \n acele momente. Cuvintele lui o
\mb`rb`taser`.
– Nu plânge, \i spusese el, durerea aceasta va trece [i, \ntr-o bun`
zi, te vei \ndr`gosti cu adev`rat.
Dup` acel moment, nu se mai \ntâlnir` decât o dat`, pe vremea
când el \[i satisf`cea stagiul militar. Asta se petrecuse \n timpul unui
bal. Gary st`tea, ca de obicei, pe margine [i o privea. Nu o invitase la
dans, dar \[i ridicase mâna pentru câteva clipe \n foaierul plin de
oameni, când to]i \[i urau « La mul]i ani ! » [i \[i luau r`mas bun. Nu
rostise un cuvânt, de-abia dac` o privise \n ochi, apoi plecase.
Dup` aceea, \i pierduse urma. Auzise c` devenise agent secret, c`
fusese pe teatrele de lupt` \n calitate de corespondent str`in, c` fusese
r`nit de vreo dou` ori [i c` sc`pase ca prin minune. Lucruri de genul
`sta. Iar acum, st`tea \n fa]a ei. Un b`rbat \n plin` maturitate, mai \nalt,
la fel de serios [i de chipe[. Fa]a lui exprima hot`râre, iar privirea
siguran]`.
– Vino, spuse el. Hai s` lu`m bagajele. Ne a[teapt` o ma[in`.
– A[ vrea s` m`nânc ceva [i s` beau o cea[c` de cafea.
– Dac` vrei s` bei un ceai de ment` foarte bun, [tiu un loc lini[tit.
Nu e deloc aglomerat. Avem unele lucruri de discutat.
– Ce lucruri ?
– Lucruri importante [i serioase.
– E vorba de Jake, nu-i a[a ? S-a \ntâmplat ceva!
– S` mergem! Mai \ntâi mânc`m, dup` aceea vorbim.

***
22 AMALIA WALDEN

– Cred c` te \ntrebi ce caut aici. Am venit \n urm` cu vreo lun`,

pentru a strânge material \n vederea scrierii unei c`r]i. {tii c` scriam
articole, nu?
Lisa \ncuviin]`.
– Orice ziarist are un vis, continu` el. S` scriu o carte e pentru
mine marea provocare.
– De ce ai ales Marocul ?
– Din motive pur sentimentale. E vorba de un fel de nostalgie a
tat`lui meu, pe care mi-a transmis-o [i mie. Mi-am petrecut copil`ria
leg`nat de pove[tile pe care mi le spunea despre ispr`vile lui \n baza
militar` american` de la Marrakech.
Lisa puse paharul gol pe mas` [i zise :
– Dac` nu-mi vorbe[ti despre Jake Jefferson, am s` m` ridic [i am
s` plec.
B`rbatul scoase un ziar din buzunar. Era un ziar scris \n englez`,
dar tip`rit \n Fran]a. Pe una din paginile din mijloc era un articol nu
mai mare de un paragraf, al c`rui titlu foarte scurt : « Detectiv
american – Lovitur` mortal` ? »
Lisa \l citi cu repeziciune. Concluzia pe care puteai s-o tragi din
articol era c` un detectiv particular american fusese g`sit mort \n
Medina, vechiul cartier al Rabatului. Se g`siser` urme de violen]`, dar
articolul nu preciza de ce gen.
Lisa sim]i cum o trec fiorii. Cu toate acestea, spuse cu \nfl`c`rare:
– Jake tr`ie[te. Am primit o telegram` de la el. Sau e un fals ?
– Tr`ie[te. Telegrama e scris` chiar de el. Articolul e o n`scocire.
– Dar de ce ? Pentru numele lui Dumnezeu, de ce ar vrea cineva s`
fac` a[a ceva ? S` n`scoceasc` o poveste despre un mort care, de fapt,
e viu.
– Pentru c` a[a se a[teptau s` fie. Dup` câte se pare, [tirea a fost
dat` \nainte ca planul s` fie pus \n aplicare.
PROBA CURAJULUI 23

– S` \n]eleg c` Jake e r`nit ?

Gary \i ocoli privirea [i dup` un r`stimp spuse:
– Da. E \ntr-o stare foarte grav`. Dar va trece [i peste asta.
– Ce s-a \ntâmplat ? Cine a f`cut asta ?
– Trei b`rba]i.
– O b`taie?
El \ncuviin]`.
– Spune-mi cum s-au petrecut lucrurile.
– Nu prea [tiu cum s` fac s` nu fii prea [ocat`. Nu prea s-ar cuveni
s`-]i spun asta.
– Am s` rezist.
– Urma s` lu`m cina \mpreun` la unul dintre prietenii tat`lui meu,
un marocan \nst`rit pe care tata l-a cunoscut \n timpul r`zboiului.
– Jake [tia c` e[ti \n Rabat ? Nu mi-a pomenit nimic de tine.
– Poate c` s-a gândit c` nu e important.
– Mai degrab` s-a gândit c` e foarte important [i a preferat s` ]in`
totul secret. Un poli]ist \[i p`streaz` reflexele [i dup` ce nu mai
profeseaz`. Consider` c` asupra anumitor lucruri trebuie s` p`strezi
t`cerea. Ce fel de \ntâlnire era aceea care urma s` aib` loc \n casa
acelui marocan \nst`rit ?
– Habar n-aveam. Jake m-a sunat cu câteva s`pt`mâni \n urm`,
când a aflat c` voi veni aici. El [i tat`l meu \l cuno[teau pe acest om
din r`zboi. |l cheam` Akbar Youssef. Nu e numai foarte \nst`rit, ci [i
foarte influent. O fiin]` foarte ciudat`. St` cu familia \ntr-una din cele
mai mari cl`diri din Medina. De afar`, cl`direa nu pare cine [tie ce, dar
dac` intri \n`untru, dai peste un adev`rat muzeu.
– Vorbe[te-mi despre petrecerea din acea sear` !
– P`rea o simpl` \ntrunire familial`. Erau membrii familiei lui
Youssef, Jake pe post de invitat de onoare, iar eu ca \nlocuitor al
fratelui meu.
24 AMALIA WALDEN

– Continu` !
– La \nceput, totul a decurs normal, f`r` complica]ii. M-am \ntâlnit
cu Jake la hotel, a[a cum stabilisem. Am sosit pu]in mai devreme la
\ntâlnire. Când a coborât \n hol, mi s-a p`rut c` \l preocup` ceva.
– Deranjat, \ngrijorat poate?
– Nu. Pur [i simplu \ngândurat. Prietenul nostru Akbar Youssef a
insistat s` trimit` o ma[in` s` ne ia. Am fost surprins de faptul c` a
ajuns la timp, deoarece marocanii sunt cunoscu]i pentru faptul c`
lovesc ceasul cu pumnul [i-l stric`.
– }i s-a p`rut ceva suspect \n timpul c`l`toriei ?
– {oferul era nervos. Sau a[a mi s-a p`rut mie. Se tot uita \n
oglinda retrovizoare.
– Când e urm`rit, Jake obi[nuie[te s` fac` un gest anume.
– Care e acesta ?
– |[i pune p`l`ria pe cre[tetul capului. Cred c` e un gest reflex.
Alt`dat`, [i-o trage pe ochi. Când [i-o pune pe cre[tetul capului, \mi
dau seama c` \n clipa aceea cineva \l urm`re[te.
– N-a f`cut nici unul din aceste gesturi. De fapt, p`rea foarte
relaxat. Toat` seara fusese vesel. P`rea f`r` griji [i a fost chiar sufletul
petrecerii. A fost o mas` \mbel[ugat`, cu pui f`cut \n sos, cartofi pr`ji]i
asezona]i cu mirodenii [i multe alte bun`t`]i. Am mâncat a[a cum
m`nânc` marocanii: f`r` tacâmuri. B`trânul Youssef e un tradi]ionalist
[i a insistat s` mânc`m servindu-ne de cele trei degete ale mâinii
drepte, ca [i ceilal]i membri ai familiei. Jake s-a descurcat de minune.
Eu eram foarte stângaci, iar cei din familie au râs de mine, dar m-au
\ndemnat s` continuu.
– Cât de mare era familia ?
– So]ia, doi b`ie]i mai mici [i dou` fete mai mari decât b`ie]ii.
Dou` frumuse]i cu ochi alba[tri pe care le chemau Aysha [i Zuhra.
P`reau o familie fericit`.
PROBA CURAJULUI 25

– Nu s-a \ntâmplat nimic, nici m`car un incident minor care s` ne

dea un indiciu despre ce s-a \ntâmplat mai târziu ?
– Un singur lucru s-a \ntâmplat, poate lipsit de importan]`, nu [tiu.
Dup` ce am b`ut ceaiul de ment`, ca la un semnal fetele s-au apropiat
de mine pentru a-mi distrage aten]ia \n timp ce Youssef [i Jake s-au
ridicat [i s-au dus \n cealalt` parte a \nc`perii. Era o \nc`pere imens`,
de dimensiunea unei s`li de bal, plin` cu antichit`]i, carpete groase [i
mobilier cu fel de fel de sertare. Jake [i gazda noastr` s-au a[ezat la un
pahar de vorb` \n cealalt` parte. Am \ncercat s` m` apropii de ei,
pref`cându-m` interesat de antichit`]i [i l-am v`zut pe Akbar Youssef
\ntinzându-i ceva mic lui Jake. P`rea a fi o bucat` \mp`turit` de hârtie.
Jake a strecurat-o \n buzunar. Repede. Nu prea puteam s` fiu foarte
atent, ]inând seama de persoanele care m` \nconjurau. Oricum, asta-i
tot ce s-a \ntâmplat.
– Pân` la b`taie. Poveste[te-mi cum s-a \ntâmplat.
– Jake a plecat mai devreme. Mi s-a p`rut ciudat lucrul acesta,
deoarece n-a pomenit nimic de asta. Am vrut s` plec cu el. Nu numai
c` m-a silit s` r`mân, ci tonul pe care mi-a vorbit era poruncitor. Iar
eu am priceput mesajul [i am f`cut \ntocmai.
– A plecat cu acela[i [ofer?
– Nici n-a vrut s` aud` de a[a ceva. A refuzat \n mod categoric
oferta. Poate c` avea unele suspiciuni \n privin]a [oferului. Akbar
Youssef era sup`rat [i spunea c` e foarte greu s` mai g`se[ti un taxi la
ora aceea târzie \n noapte. Jake i-a r`spuns c` nu trebuie s`-[i fac` griji,
deoarece va g`si el un taxi.
Dintr-o dat`, Gary se ridic` \n picioare [i se lovi cu palma pe
frunte:
– Bine c` mi-am amintit ! Când Jake se preg`tea s` plece, eu
st`team la u[`. L-am v`zut cum [i-a dat p`l`ria foarte pe spate.
– Evident. Jake simte imediat dac` e urm`rit. Continu`!
26 AMALIA WALDEN

– Cam dup` vreo or`, m` preg`team s` plec. S-a auzit atunci un

]ip`t p`trunz`tor din spatele casei, din curtea din spate. Era unul
dintre servitori. |l g`sise pe Jake. Nu cred c` pot descrie \n cuvinte
starea \n care se afla \n clipa \n care ne-am dus la el. E de-ajuns s`-]i
spun c` m-am bucurat foarte tare când am v`zut c` mai respir`.
Lisa \[i plec` privirea. Avu nevoie de ceva timp pentru a putea
vorbi din nou.
– E ciudat c` i s-a ]inut calea tocmai când ie[ea din casa lui
Youssuf.
– Nu s-a \ntâmplat a[a. De fapt, a luat-o pe malul râului Regreg, [i
probabil acolo a fost atacat. Pesemne c` cei trei b`rba]i masca]i au fost
surprin[i de cineva \nainte de a-[i fi terminat treaba [i de a-l fi arunat
\n ap`. Probabil c` au plecat crezând c` l-au omorât, ceea ce, din
fericire, nu s-a \ntâmplat. Jake e un om foarte puternic, are \n el ceva
din for]a unui taur. Probabil c` s-a \ntors aproape pierzându-[i
cuno[tin]a, târându-se pân` \n curtea casei lui Akbar.
– |n ce spital e Jake ?
– |n nici unul.
Lisa \l privi, nevenindu-i s` cread`.
– E la Akbar Youssef. Au transformat un \ntreg etaj \n spital. }i-am
spus c` acest b`rbat e foarte \nst`rit [i foarte puternic. Are o mul]ime
de prieteni sus-pu[i. Unul dintre ei e cel mai renumit medic neurolog
din Africa de Nord.
– Ce are Jake ?
Gary f`cu o scurt` pauz`.
– Nu sunt medic. Lucrurile de genul `sta m` dep`[esc, dar din câte
am putut s`-mi dau seama e vorba de o paralizie. I-a atacat sistemul
nervos. |[i pierde mai tot timpul cuno[tin]a, uneori total, alteori
par]ial. Apoi are perioade scurte de luciditate. Controlul muscular,
cele cinci sim]uri [i vorbirea i-au fost alterate. O s` dep`[easc` acest
PROBA CURAJULUI 27

moment, medicii sunt siguri de asta. Mai ales dup` ce au discutat [i au

stabilit ce trebuie f`cut.
– Adic` ?
– |l duc pe Jake pe Rivier`.
– Pentru ce Dumnezeu ar face asta ?
– E un specialist aproape de Nisa. Conduce un sanatoriu \n care
trateaz` oameni cu probleme de acest gen. E un loc izolat. Nu exist`
vizitatori.
– Nu vreau s` fie mutat. Vreau s` stea \ntr-un loc \n care s`-l pot
vizita pentru a vedea ce se \ntâmpl`.
– Vrei s` tr`iasc`, nu-i a[a ?
Lisa se ridic` [i spuse:
– Vreau s`-l v`d pe Jake \nainte de a-l muta.
– }i-am spus c` nu e con[tient. Nu recunoa[te pe nimeni.
– N-are importan]`. Trebuie s`-l v`d.
|n acel moment al zilei, traficul \n Medina era aproape inexistent,
\ntrucât oamenii locului erau la mas`. Gary o conduse pe Lisa
printr-un coridor \ntunecos, dup` care intrar` \ntr-o \nc`pere sc`ldat`
\n lumin`. Gary sun` de trei ori pân` ap`ru un b`iat de la buc`t`rie.
Avea vreo [aisprezece ani [i era \mbr`cat cu ni[te pantaloni largi de
culoare albastr` [i o bluz` verde. Pe cap avea un fes care-i conferea o
anume elegan]`.
– Bun`, Faisan, spuse Gary. Am fost aici \ntr-una din serile trecute,
când ne-ai servit cu friptur`.
Gary vorbea \n arab`, iar chipul b`iatului deveni serios. Dup`
pu]in timp, \[i d`du drumul la gur`.
– Ce spune ? \ntreb` Lisa. Araba mea nu e atât de rapid`.
– Akbar Youssef [i-a mutat familia la casa de la ]ar`. S-au sup`rat
dup` cele \ntâmplate \n seara aceea. Fetele tot plângeau. Casa e goal`,
dar Akbar a dat ordin s` fim primi]i cu ospitalitate.
28 AMALIA WALDEN

Lisa \l urm` pe b`iat prin camerele date cu var [i mobilate cu lavi]e

[i mese \n stil ]`r`nesc. Pe m`sur` ce se apropiau de etajul care fusese
transformat \n spital, Lisa sim]i mirosul specific al acestuia cu mult
\nainte ca una din u[i s` fie deschis` de o infirmier` care s`-i pofteasc`
\n`untru.
Lisa se a[ez` lâng` pat. Figura celui r`nit nu putea fi recunoscut`.
Jake era bandajat din cre[tet pân`-n t`lpi. Numai mâinile i se vedeau,
mâinile lui puternice care, f`r` doar [i poate, \l salvaser` de la moarte.
Lisa \[i a]inti privirile asupra lor. |l auzea cum respir`. Infirmiera se
apropie de ea [i spuse cu o voce blând` :
– B`rbatul e puternic. Se va face bine curând.
Lisa d`du din cap a \ncuviin]are. Sim]i cum Gary \[i pune mâinile
\n jurul taliei ei, ca pentru a o \mb`rb`ta. Se uit` iar la mâinile lui Jake
[i o nedumerire i se \nfirip` \n minte.
Jake purta inelul cu cele cinci diamante, inel primit \n dar de la un
bijutier c`ruia \i rezolvase un caz foarte dificil.. Era un inel din aur
masiv, iar pietrele pre]ioase erau rare [i costau o avere.
Lisa nu putea s`-[i dezlipeasc` privirile de la inel, ca [i cum acesta
ar fi vrut s`-i spun` ceva.
« Oare ce vrea s`-mi spun` ? se gândi ea. Sigur \mi spune ceva.
Oricine au fost cei care l-au atacat pe Jake, nu l-au atacat pentru a-l
jefui. C`utau ceva mai pu]in valoros, sau poate mai valoros decât ni[te
diamante.... »

***

A doua zi diminea]`, Lisa fu trezit` de zgomotul f`cut de ceasul

de[tept`tor. Primul lucru care \i ap`ru \n minte fu imaginea lui Jake
PROBA CURAJULUI 29

Jefferson bandajat. Se \nfior`. Pentru a-[i reveni, s`ri din pat, se duse
la fereastr`, trase draperiile, deschise geamul [i trase adânc aer \n
piept.
|ncepu s` se gândeasc` la ce avea de f`cut. Trebuia s` rezolve
unele lucruri \nainte de apari]ia lui Gary Mitchell. |[i d`dea seama c`
nu-i va fi deloc u[or s`-l ]in` deoparte pe acest b`rbat. Se gândi mai
\ntâi la ce hotel s` poposeasc`. Rabat-Hilton nu intra \n discu]ie. Prea
mul]i oameni aflaser` ce i se \ntâmplase lui Jake Jefferson. Toat`
lumea b`nuia c` detectivul american murise. Raportul din ziarul
parizian fusese reluat de presa marocan`. Lisa [i Gary aflaser` de
lucrul acesta \nc` de asear`. Nu fusese descoperit nimic din ceea ce ar
putea ajuta poli]ia la deschiderea unei anchete.
Dar marocanii se dovedeau pricepu]i când era vorba de ceva care
\i privea. Personalul de la Hilton ar fi intrat \n alert` dac` ar fi aflat c`
ea era tân`ra cu care urma s` se \ntâlneasc` Jake Jefferson.
– Hotelul Hilton iese din discu]ie, \i spuse ea lui Gary.
Se certar` cu privire la acest subiect, deoarece Gary dorea ca ea s`
stea tot acolo. |n cele din urm`, Lisa opt` pentru Majestic, hotel situat
pe bulevardul Husein I, destul de aproape de Medina. Nu-[i dorea s`
fie prea aproape de Gary. Era un b`rbat de treab`, foarte grijuliu, dar
Lisa dorea s` fac` unele lucruri de una singur`.
A doua oar` s-a certat cu Gary \n clipa \n care acesta i-a spus s` se
\ntoarc` acas`.
– S` m` \ntorc acas`? S`-l las singur pe Jake, \n starea \n care se
afl`?
– Sper c`-]i dai seama c` nu te afli \ntr-o situa]ie prea pl`cut`,
replic` el.
– De parc` n-ar fi la mintea coco[ului! spuse ea. De trei ani de când
practic aceast` meserie, orice misiune s-a dovedit un risc. Acesta e
numele jocului.
30 AMALIA WALDEN

– E mai mult de-atât. Acesta nu e un caz obi[nuit. Va trebui s`

lucrezi pe dibuite, pentru c` nu ai nici cea mai vag` idee despre cine
se ascunde \n spatele celor care l-au atacat pe Jake [i care e miza.
– Nu \ncerca s`-mi spui ce ar trebui s` fac.
– Nici n-o fac. De ce crezi c` am trimis acea telegram` \n numele
lui Jake ? Pentru c` eu am f`cut-o. |nainte de a i se da sedative pentru
patruzeci [i opt de ore, am discutat. Lui Jake nu i-a fost deloc u[or
s-o fac`, deoarece vorbirea i-a fost afectat`. Chiar dac` m-a pus s`-]i
trimit acea telegram`, m-a f`cut s`-i promit c` te voi convinge s` te
\ntorci \n S.U.A., fie [i cu for]a.
R`spunsul ei fu rece, f`r` cea mai mic` umbr` de ironie.
– S` crezi tu c` m` vei putea face s` plec din Maroc. Doar nu m`
crezi tâmpit`, nu ?
– Vom mai vorbi despre asta mâine. E[ti obosit`. Am s` trec mâine
diminea]`, s` te iau la micul dejun.
– Ba nu, spuse ea scurt, dar \[i mai \mblânzi tonul pentru ca acesta
s` nu intre la b`nuieli. Vreau s` spun, nu foarte devreme. Am s` dorm
ceva mai mult, pentru c` m` simt epuizat`.
|n pofida celor spuse, nu lenevi \n pat. Se trezi devreme. Când se
uit` la ceas, v`zu c` e [ase [i jum`tate. |[i f`cu un calcul rapid \n minte
: avea timp pentru a face un du[, a mânca ceva [i pentru a face primele
investiga]ii cu privire la acest caz.
|[i adusese cu ea \mbr`c`minte \n mare majoritate tricotat`, pentru
c` nu avea nevoie de vreo \ngrijire special`. Se \mbr`c` \n grab` [i \[i
strânse p`rul la spate.
Când ie[i din lift, v`zu c` holul hotelului era aproape gol. Nu se
f`cuse schimbul de personal, iar barul la care se vindea cafea era
\nchis.
Se hot`r\ s` fac` o plimbare pe malul apei unde fusese g`sit Jake.
Era prea devreme [i plaja era aproape goal`. Lisa se str`dui s` apar` \n
PROBA CURAJULUI 31

ochii celor câ]iva marocani care se nimeriser` s` fie acolo drept o

turist` oarecare. Poate de aceea, oamenii locului nu ar`tar` nici un fel
de curiozitate.
Din când \n când, Lisa \ncetinea pasul, sperând s` g`seasc` un
indiciu cât de mic al recentei lupte. Nu-[i f`cea prea mari speran]e [i
aproape c` renun]ase la c`utare când ceva \i atrase aten]ia. Lisa se opri
[i privi cu aten]ie. Era un fel de gr`m`joar` f`cut` din pietricele de
vreun copil. Lucrarea era f`cut` cu pricepere [i d`dea impresia unei
mici moschei. Lisa se apropie, \[i vâr\ mâna \n interior [i scoase de
acolo ceva gri, moale, [i p`tat de sânge. Era p`l`ria lui Jake Jefferson,
turtit` pentru a \nc`pea \n`untru.
|[i aminti cât de mult \i pl`cea s`-l tachineze cu privire la aceast`
p`l`rie pe care o avea de foarte mult timp, de pe vremea când era
poli]ist.
– Dac` o guvernant` se recunoa[te dup` \nc`l]`mintea u[oar` pe
care o poart`, pe un detectiv \l recuno[ti dup` p`l`rie, obi[nuia ea s`
glumeasc`.
Dup` ce privi cu aten]ie \n interiorul gr`m`joarei pentru a fi sigur`
c` nu mai e nimic de-al lui Jake acolo, se hot`r\ s` se \ntoarc` la hotel.
Sim]ea c` explodeaz`. P`l`ria nu fusese pus` acolo de Jake [i nici
nu-i c`zuse acolo. Totul p`rea a fi opera unui arab supersti]ios, care
\nv`]ase din copil`rie c` nu trebuie s` fure sau s` distrug` un obiect
care apar]inuse unui alt om [i care fusese p`tat cu sânge.
Faptul c` g`sise p`l`ria lui Jake ar`ta c` Gary \i spusese
adev`rul.Jake fusese atacat undeva \n zona plajei. Se opri o clip` [i
\mbr`]i[` cu privirea apa m`rii, dup` care se uit` spre ora[. Casa lui
Akbar Youssef era cea mai \nalt` din ora[.
Lisa deduse c` Jake trebuie s` se fi târât de pe plaj` pân` la casa lui
Akbar Youssef. Se duse ea \ns`[i la domiciliul acestuia [i sun` la u[`.
|i r`spunse acela[i b`iat dup` foarte mult timp. De[i se putea descurca
32 AMALIA WALDEN

s` vorbeasc` \n multe limbi, Lisa sim]ea c` nu st`pâne[te prea bine

araba.
– Nu [tiu engleza, nu [tiu engleza, tot repeta b`iatul.
– Bun` diminea]a, spuse infirmiera care o lini[tise \n ajun. Pofti]i !
spuse ea \n timp ce-l d`dea pe b`iat la o parte.
Lisa intr` \ntr-o buc`t`rie c`reia i se aduseser` \mbun`t`]iri.
– |n]eleg c` doctorul Syed Hammire a trecut pe aici \nainte de a se
duce la universitate.
Infirmiera \ncuviin]`.
– A[a e. Acum e la pacient. Vre]i s` mai a[tepta]i pu]in, v` rog ?
– Da, desigur.
– Veni]i! Pe aici.
Camera \n care a[tept` Lisa p`rea a fi cea unde avusese loc masa la
care participase [i Jake. P`rea s` corespund` descrierii f`cute de Gary
Mitchell.
– Bun` diminea]a! auzi \n spatele ei.
Când se \ntoarse, v`zu un b`rbat cu o privire iscoditoare, foarte
elegant \mbr`cat.
– Trebuie s` fii domni[oara Clark. Domnul Mitchell a vorbit despre
dumneata.
– Da, acesta e numele meu. Sunt asociata domnului Jefferson.
– Cu ce v` pot fi de folos, domni[oar` Clark ?
– A[ vrea s`-mi spune]i adev`rul cu privire la starea de s`n`tate a
prietenului meu.
– E clar c` \[i dore[te s` tr`iasc`. E lucrul cel mai important \ntr-o
asemenea situa]ie. E genul de b`rbat c`ruia \i place s` se lupte, mai
ales atunci când e vorba de propria lui via]`.
– Chiar trebuie dus \n alt` parte ?
– Dac` vrem s` facem pentru el mai mult decât a-i asigura
supravie]uirea, da!
PROBA CURAJULUI 33

Acolo se va face tot ce e omene[te posibil pentru a-l vindeca.

– |n]eleg.
– Asta-i tot ce vre]i s` [ti]i ?
– Cred c` da, spuse ea cu [ov`ial`.
B`rbatul \ncepu s`-[i strâng` lucrurile pentru a pleca.
– Doctore Hammire!
– Ce e?
– A[ vrea s` [tiu dac` pot face ceva pentru a v` fi de ajutor.
B`rbatul o m`sur` din priviri [i spuse:
– S-a f`cut tot ceea ce era omene[te posibil.
– Stau la hotelul Majestic. Dac` am s` m` mut de acolo, am s` v`
anun]. Pân` una alta... spuse ea cu [ov`ial` \n glas. Nu, n-are nici un
rost s` \ntreb, pentru c` oricum nu mi-a]i spune. V` rog, anun]a]i-m`,
dac` v` pot ajuta cu ceva.
– Mul]umesc, domni[oar` Clark. N-o s` uit ! Dac`-mi dai voie,
m-a[ bucura s` te duc \napoi la hotel. E mult pân` acolo. Am putea s`
te ducem cu ma[ina.
 Capitolul 3

Gary o a[tepta \n holul hotelului Majestic.

– Credeam c` vrei s` dormi mai mult, spuse el \n semn de bun
venit.
– Atunci, ce cau]i aici atât de devreme ?
– Te-am sunat la opt, dar n-ai r`spuns. Asta m-a \ngrijorat.
– Dac` \]i vei face griji de fiecare dat` când m` vei c`uta [i nu m`
vei g`si, nu va trebui s` mai faci nimic altceva.
– Poate c` \mi place la nebunie lucrul `sta. Te-ai gândit vreodat` la
asta ?
– Nu, dar o s` reflectez. Unde se poate g`si \n acest ora[ un loc \n
care s` se serveasc` [i altceva \n afar` de biscui]i [i ceai de ment` ?
Gary schi]` un zâmbet [i spuse :
– E[ti persoana cu cea mai mare poft` de mâncare pe care o
cunosc. Exist` un local fran]uzesc \n care se poate mânca o omlet`
foarte bun`. E cam la o mil` de aici.
Localul cu pricina era atât de prost luminat, \ncât ai fi zis c` e sear`
de n-ar fi fost meniul specific pentru un mic dejun : omlet`, salam,
cornuri, dulcea]` de c`p[uni [i cafea.
PROBA CURAJULUI 35

|n afara unui b`rbat a[ezat la una din mesele din fa]` [i a unei
tinere care discuta cu aprindere cu proprietarul, localul era gol.
Gary [i Lisa se a[ezar` undeva mai \n spate. Chelnerul puse
tacâmuri \n dreptul fiec`ruia, iar la mijloc o lumânare \ntr-un suport
de sticl` ruginie.
Lisa \nc` mai era [ocat` de ceea ce i se \ntâmplase lui Jake. Mânc`
\n t`cere, con[tient` de faptul c` Gary o privea [i \ncerca s`-[i dea
seama care e motivul pentru care se comporta \n acest fel.
– Tu nu m`nânci ? \ntreb` ea pe un ton care tr`da iritarea.
– Am mâncat deja.
– Atunci, f` ceva! Rupe o chifl` sau sparge un pahar! Orice ! M`
intimidezi când te ui]i a[a la mine.
Lu` un corn [i puse ni[te magiun pe el. Dup` aceea, zise :
– Spune-mi, Lisa, ce ai cu mine?
– Cu tine ? Absolut nimic. Numai la asta nu mi-a stat mintea.
– Chiar a[a ?
– Da, chiar a[a. Mintea mea a fost preocupat` de cu totul altceva.
Ca de exemplu: situa]ia lui Jake. Iar acum trebuie s` m` gândesc cum
s`-l scot din acel spital. Am vorbit cu doctorul Hammire. E vital s` fie
luat de acolo [i dus \n alt` parte, pentru a fi salvat.
– E[ti sup`rat` pe bun` dreptate. Iar cum se \ntâmpl` s`-]i fiu \n
preajm`, \[i rever[i mânia asupra mea.
Gary spuse aceste cuvinte cu acea complicitate specific` celor care
f`ceau parte din aceea[i breasl`. Se pare c` reu[ea de minune s` vad`
prin ea. Lisa \[i d`du seama c` trebuie neap`rat s` scape de el, dac`
voia s` nu aib` nepl`ceri. Era un fin psiholog [i reu[ea s` vad` dincolo
de fiecare gest sau vorb` a ei.
– Nu e vorba numai de asta, se gr`bi ea s` spun`. Adev`rul e c` \]i
port pic`. Erai cu Jake când s-au \ntâmplat toate astea. Ai fost de fa]`
când i s-au mutat lucrurile din hotel, mi-ai trimis acea telegram`, ai
36 AMALIA WALDEN

vorbit cu doctorul Hammire... Cred c` te amesteci unde nu-]i fierbe

oala.
– {i c` sunt cu un pas \naintea ta, nu ?
– Tot ce se poate. Iar colac peste pup`z`, ai mai venit [i cu ideea
de a-mi spune s` plec acas`. Dac` nutre[ti convingerea c` am s` fac a[a
ceva, te \n[eli amarnic. Nu am nici cea mai mic` inten]ie de a pleca de
aici pân` nu aflu ce i s-a \ntâmplat lui Jake. A[a \ncât, nu-]i mai r`ci
gura degeaba. Nimic din ceea ce ai putea spune sau face nu m` va
determina s`-mi schimb hot`rârea.
– Atunci, \mi retrag propunerea. Dar, fiindc` tot veni vorba de
faptul c` \mi por]i pic` pentru c` m-am amestecat unde nu-mi fierbe
oala, cred c`, dup` ce vei afla de ce am fost \n stare, resentimentul t`u
va cre[te.
Lisa \i arunc` o privire \n care se citea repro[ul.
– Ce s-a mai \ntâmplat ?
Gary scoase din portofelul pe care-l ]inea \ntr-un buzunar al hainei
o bucat` de hârtie pe care i-o \ntinse. Era o list` de nume. Cuprindea
numele a cinci b`rba]i. |n dreptul fiec`rui nume era un num`r de
telefon.
– Ce e asta ? \ntreb` ea.
– Numele celor cinci b`rba]i cu care Jake urma s` se \ntâlneasc`,
iar \n dreapta un num`r de telefon la care fiecare dintre ei putea fi
contactat.
Puse degetul \n dreptul fiec`ruia [i spuse:
– Primul st`tea la un club privat. Al doilea, la hotelul Splendid. Al
treilea, la Capitol. Al patrulea, la Velleda [i al cincilea la o re[edin]`
privat`. Folosindu-mi toat` puterea de convingere, am reu[it s` aflu de
la compania de telefonie c` e vorba de casa unei familii care locuie[te
\n vecin`tatea opulentei familii Kasbah de Oudaias.
PROBA CURAJULUI 37

N-am putut \ns` pentru nimic \n lume s` aflu de la informatorul

meu care e numele acelei familii.
– De unde ai aceast` list` ? \ntreb` ea.
– Din carne]elul lui Jake.
– Carne]elul lui Jake ? Dar partenerul meu nu obi[nuia s` ]in` a[a
ceva. Din punctul `sta de vedere, era mai precaut decât orice spion
interna]ional. |nregistra totul \n mintea lui, mai ales atunci când
c`l`torea. Eu mai iau din când \n când noti]e, pentru c` nu am o
memorie prea grozav`. Dar Jake, niciodat`. Nu te cred.
Gary scoase din buzunar un carne]el cu ni[te coper]i din piele [i
i-l \ntinse. Lisa \l deschise. Era nou, iar pe el nu fusese scris nimic
altceva decât lista aceea de nume. Scrisul era f`r` nici o umbr` de
\ndoial` al lui Jake.
– N-a mai f`cut niciodat` a[a ceva.
– Poate c` niciodat` n-a fost mai sigur ca acum c` are dreptate.
– De unde-l ai? }i l-a dat Jake?
– Nu, dar mi-a dat indiciul care m-a ajutat s`-l g`sesc. Mi-a spus s`
nu dau costumul lui cenu[iu la cur`]at \nainte de a-l verifica. |ncerca,
\n felul acesta, s`-mi spun` c` voi g`si ceva \n el.
– A pus lista asta special acolo. A[tepta s` se \ntâmple ceva. Dar ce?
Lisa d`dea semne c` vrea s` plece. Gary o prinse de mân` [i spuse:
– Unde te duci ?
– S`-i caut pe oamenii `[tia, unde altundeva ?
– Nu te deranja! Am f`cut-o eu deja.
– Ai f`cut-o deja?
– Da. Am telefonat la fiecare din numerele de pe list` [i am cerut
s` vorbesc cu fiecare din persoanele \n cauz`. N-am g`sit pe nimeni.
Plecaser` toate. Parc` intraser` \n p`mânt. La fiecare din hotelurile la
care am poposit, mi s-a spus c` nu fusese l`sat` nici o adres` la care
puteau fi g`si]i. La fel au stat lucrurile [i la clubul privat. Când am
38 AMALIA WALDEN

sunat la re[edin]a privat`, proprietarul mi-a r`spuns \n arab`, pe un

ton rece, c` n-a auzit \n via]a lui numele pe care-l rostisem.
Lisa cl`tin` din cap.
– Nu po]i s` ob]ii o imagine clar` asupra lucrurilor dac` nu mergi
la fa]a locului. E ceea ce voi face eu.
Spunând acestea, ie[i imediat din restaurant. El nu putu fi la fel de
rapid, pentru c` fu nevoit s` achite mai \ntâi nota de plat`. Lisa se
\ndep`rtase deja destul de mult pân` când Gary reu[i s` o ajung` din
urm`.
– Stai pu]in, Lisa ! spuse el.
Ea \[i \ntoarse capul furioas` spre el.
– Las`-m` \n pace! Asta e problema mea, nu a ta. A[a c`, nu te
amesteca !
El o prinse de umeri [i o strânse cu putere.
– Lisa, ascult`-m` ! Te pot ajuta, dac` m` la[i. Nu e cazul s` te
compor]i copil`re[te alergând dup` taxiuri [i dând bac[i[ fiec`ruia
pentru a te duce unde ai nevoie. Ra]ionamentul t`u e gre[it. |mpreun`
am putea face multe. Cu aten]ie [i discret, sub acoperire.
– E[ti un simplu ziarist, nu un detectiv.
– Dar sunt [i prietenul t`u.
– Gary Mitchell, nu-mi mai for]a mâna! Am f`cut fa]` unor situa]ii
mult mai dificile decât aceasta. Singur` [i neajutat` de nimeni.
Dincolo de asta, e[ti foarte agresiv. Ai dovedit-o mai devreme,
nel`sând s`-]i scape nimic.
– Lisa, spuse el, nu te mai comporta ca feti]a aceea care s-a a[ezat
cândva \n b`taia lunii la piciorul podului. Acum e[ti femeie \n toat`
firea, iar eu sunt b`rbat. Am putea s` ne ajut`m unul pe cel`lalt.
Ea nu catadicsi s`-i r`spund`. |n timp ce alerga dup` un taxi, \l auzi
spunând \n urma ei :
– Lisa ! A[teapt`-m`, Lisa !
PROBA CURAJULUI 39

|[i \ncerc` norocul mai \ntâi la cele dou` hoteluri din Allal Ben
Abdallah. Hotelul Capitol, mai mare [i mai elegant, avea un personal
mai eficient. Fu privit` cu suspiciune [i \ndreptat` spre direc]iune. Nu,
domnul Rozier din Paris nu mai era \nregistrat. Nu puteau s`-i dea alte
informa]ii. La Velleda, fusese primit` mai degrab` cu indiferen]` decât
cu suspiciune. Nu, \i spusese persoana de la recep]ie c`scând prelung,
domnul Braidotti din Milano nu mai st`tea acolo. Plecase cu o zi
\nainte. Tot cu o zi \n urm` plecase [i Reflet Turhan din Turcia care
tr`sese la hotelul Splendid. La clubul acela privat, care era de fapt o
oaz` britanic` \ntr-un de[ert arab, Lisa spera c` va afla ceva mai mult
decât faptul c` un englez venise [i plecase. |ntreb` de domnul Colin
Gates. I se r`spunse c` nu se ofereau str`inilor informa]ii referitoare
la oaspe]i. Dac` doamna dorea s` afle mai multe, se putea \ntoarce la
prânz, când cineva din personalul autorizat va vorbi cu ea.
Lisa se r`suci pe c`lcâie cu zâmbetul pe buze, \n pofida frustr`rii
pe care o resim]ea. E uimitor, \[i spuse \n sinea ei, cât` hot`râre pot
pune englezii \n pronun]area unui singur cuvânt care e acest
"doamn`".
P`r`si zona aceea cu o presim]ire neagr`. |i spuse taximetristului
s` n-o mai a[tepte [i o lu` pe jos spre cel mai faimos cartier din ora[,
Rabat. Nu exista nici cea mai mic` posibilitate ca aici lucrurile s` stea
altfel decât \n celelalte locuri. Una din persoanele pe care urma s-o
\ntâlneasc` Jake locuise acolo. Dup` nume – Abdul Haddad – p`rea a
fi din Orientul Mijlociu. Numele acestuia era unul obi[nuit prin acea
parte a lumii. Se \ntreb` de ce na]ionalitate era : sirian, irakian,
iranian, libanez ? Din cele cinci nume de pe list`, acesta fusese cel care
\i atr`sese aten]ia. El fusese singurul care st`tuse la o re[edin]` privat`.
La ni[te prieteni arabi, f`r` nici o \ndoial`.
Cum nu avea nici o speran]` de a afla la care din case tr`sese Abdul
Haddad, se \ntreb` ce putea face. M`car la un hotel putea cere
40 AMALIA WALDEN

informa]ii la recep]ie, dar dac` ar b`tea la u[a unui milionar [i ar

\ntreba de cineva de care habar n-avea, s-ar pune \ntr-o situa]ie cel
pu]in nepl`cut`. Pentru o clip`, \i p`ru r`u c` se desp`r]ise atât de
u[or de Gary. Un b`rbat putea g`si oricând un pretext pentru a intra,
pe când o femeie...
« Nici s` nu te gânde[ti s` apelezi la el », \i spuse tran[ant o voce
\nl`untrul ei.
|[i d`du seama c` mai trecuse pe acolo mai devreme [i c` g`sise
p`l`ria lui Jake ascuns` \ntr-o gr`m`joar` de pietricele.
Dintr-o dat`, \[i d`du seama c` o pa[te o primejdie. |n secunda
urm`toare auzi un zgomot. Dou` motociclete se \ndreptau
amenin]`tor spre ea. O lu` la fug` imediat, pentru c` [tia c` ]inta lor
era chiar ea. Sim]ea c` lupt` pentru supravie]uire, nu \mpotriva a dou`
fiin]e umane, ci a dou` ma[in`rii grozave.
Se spune c` \ntr-un moment ca acesta te gânde[ti la tot ce ai f`cut
\n via]`. Nu a[a se \ntâmpl` cu ea. Tot mai spera ca printr-o minune
p`mântul s` se deschid` [i s-o \nghit`. Nu se gândea deloc la trecut, ci
numai la prezent [i la supravie]uire. Era un pachet de nervi când se
\mpiedic` [i c`zu, iar \n gur` \i intr` p`mânt. Inima \i b`tea cu putere,
dar nu-[i pierduse speran]a.
Nu dup` mult timp, \[i d`du seama c` zgomotul motoarelor era
din ce \n ce mai slab. Motocicletele p`reau a se \ndep`rta. Se ridic` [i
privi \n dep`rtare. Dar nu se putea mi[ca din cauza durerii pe care o
avea la bra]. Când c`zuse, se sprijinise chiar pe acesta, iar acum
por]iunea dintre cot [i um`r o durea cumplit.
Privi cerul albastru, pe care \ns` \l amenin]au câ]iva nori. |n
dep`rtare, se auzea cum valurile oceanului Atlantic se izbesc de baza
falezei.
Ar fi putut s` m` doboare, se gândi ea. {i dac` ar fi vrut, ar fi
f`cut-o. Dar ceea ce o uimea, era cum de se strecuraser` dou`
PROBA CURAJULUI 41

motociclete pân` \n Kasbah. Vehiculele nu aveau voie s` intre pe sub

poarta boltit`. Când ajung la poart`, pasagerii se dau jos.
Oare cineva se a[tepta la aceast` vizit` a Lisei Clark, partenera lui
Jake Jefferson, [i f`cuse aceste preg`tiri pentru a-i ura bun venit?
Lisa se gândi la cele \ntâmplate [i ajunse la concluzia c` ceea ce
avea s`-i spun` lui Gary nu trebuia s` fie auzit [i de alte urechi. De
aceea se hot`r\ s`-i vorbeasc` de la un telefon public. Când trecu prin
hol, unul din membrii personalului se uit` la ea insistent.
« Pesemne c` priveli[tea pe care o ofer e una rar`", \[i spuse \n
sinea ei \n timp ce traversa holul mânjit` de noroi [i [chiop`tând de
piciorul drept. Durerea p`rea c`-i disp`ruse, dar când se a[ez` cu toat`
greutatea corpului pe picior, aproape c` scrâ[ni din din]i.
Lisa g`si o cabin` goal` [i sun` la hotelul Rex. Dac` Gary Mitchell
nu vrea s` mai vorbeasc`, asta e numai [i numai vina ta, \[i spuse \n
timp ce asculta telefonul sunând prelung. Când, \n cele din urm`,
acesta r`spunse, fu surprins`, dar se sim]i u[urat`.
– Greu mai r`spunzi la telefon. Am crezut c` vrei s`-mi serve[ti o
lec]ie pentru comportamentul meu de mai devreme.
– Am f`cut un du[ [i m` [tergeam. Dar ce s-a \ntâmplat? Pari
sup`rat`.
– La fel ai fi fost [i tu dac` ai fi fost urm`rit de dou` motociclete [i
aproape doborât la p`mânt.
– Unde s-a \ntâmplat asta ?
– |n Kasbah.
– Ce-ai c`utat acolo? Doar ]i-am spus c` n-o s` afli unde st` Abdul
Haddad..
– Nu m` a[teptam s` dau de urma celei de-a cincea persoane de
pe list`.
– Atunci, de ce te-ai dus acolo ?
– Am avut o b`nuial`.
42 AMALIA WALDEN

Am mirosit ceva \n timp ce m` plimbam pe acolo. Nu m-am \n[elat.

St`team aproape de falez`, gândindu-m` la ce i s-a \ntâmplat lui Jake.
Apoi, am sim]it brusc c` ceva nu e \n regul`. Am auzit un zgomot de
motoare [i m-am pomenit cu un cuplu de marocani delincven]i pe
urmele mele. Ne-am jucat ceva timp de-a ho]ii [i vardi[tii pân` am
c`zut [i mi-am scrântit piciorul. M-am pr`bu[it \n ni[te tufi[uri. Atunci
au plecat [i ei.
– Te-ai dus la poli]ie ?
– Nu. Detectivii priva]i afla]i \ntr-o misiune interna]ional` nu
apeleaz` la poli]ie decât \n caz de for]` major`. Iar dincolo de asta, cei
doi nu voiau s`-mi fac` r`u ?
– Te-au fug`rit pe falezele Kasbah-ului, iar tu pretinzi c` nu voiau
s`-]i fac` nici un r`u
– Da, asta am afirmat. Dac` ar fi vrut s` m` r`neasc`, ar fi putut
s-o fac`. Privesc acest incident ca pe un avertisment. Mesajul era:
« Du-te acas`, american` urât` !» sau, cel pu]in : « Pleac` naibii din
Maroc !»
– Cred c` e bine s` vin chiar acum la Majestic.
– Nu acum. Ar`t \ngrozitor. Iar dincolo de asta, vreau s` m`
gândesc pu]in la ce s-a \ntâmplat. Cred c` acesta e momentul potrivit.
Dup` cum bine ai spus, doamna e foarte vulnerabil`. Cei doi
motocicli[ti nu fac decât s`-]i confirme spusele, Gary.
– Vreau s` te ajut.
– O vei face. Te sun mai târziu. Acum, vreau s`-mi adun gândurile
[i s`-mi fac o imagine cât mai clar` a ceea ce s-a \ntâmplat.
– Am s` fiu lâng` telefon, pentru a-]i r`spunde imediat.
– Gary, spuse ea dup` un moment de t`cere.
– Da ?
– |mi pare r`u pentru felul \n care m-am purtat mai devreme.
– Nu-i nici o problem`, stai lini[tit`. Ne vedem mai târziu.
PROBA CURAJULUI 43

Lisa f`cu o baie \ndelungat`, timp \n care se gândi la tot ce se

\ntâmplase Agen]iei Private de Detectivi – Jefferson&Clark – ciudatele
\ntâmpl`ri din Medina, rapiditatea de care d`duse dovad` Akbar
Youssef \n a-[i muta familia din ora[, fapt care ar`ta c` acesta sim]ise
pericolul care plute[te \n aer. Mai era apoi plecarea inexplicabil` a
celor cinci detectivi pe care Jake urma s`-i \ntâlneasc`. Ultima
\ntâmplare, dar nu cea din urm`, era episodul pe care-l tr`ise pe
falez`. Z`bovi asupra fiec`reia din aceste \ntâmpl`ri.
Dup` aceea, se relax` pre] de un sfert de ceas, sco]ându-[i totul din
minte. Era o metod` eficient` pentru situa]iile \n care se \ntâmplau o
mul]ime de lucruri care nu se legau \ntre ele. Pentru c` \ntr-un
asemenea context ri[ti s` nu mai vezi p`durea de usc`turi. Iar
consecin]a nu poate fi alta decât panica. Te \nvâr]i \n cerc, asemenea
unui urs \n cu[c`.
Dup` r`gazul de relaxare pe care [i-l oferi, Lisei \i \ncol]i \n minte
o idee : Ce-ar fi dac` ea [i Gary s-ar da pentru o sear` drept b`[tina[i,
pentru a vedea ce se \ntâmpl`? N-am avea nevoie decât de haine.
Dup` ce ie[i din baie, se duse \n camer` [i deschise geamantanul
pentru a-[i lua ceva de \mbr`cat. Tot scotocind printre pantaloni,
pulov`re [i alte articole de \mbr`c`minte, d`du de ceva tare. Era un
plic gos, iar \n el se aflau fotografiile fiicei lui Peter Joring.
Se uit` la el, spunându-[i : « O, Doamne ! Am uitat complet de
toate astea ». Apoi, \[i aminti de episodul \ntâlnirii aceleia stranii de pe
mare, de graba [i dorin]a arz`toare a celebrului actor de a-[i g`si fiica
vitreg` pe care aproape o adoptase.
Lisa se gândise c` n-ar fi fost r`u s`-i vorbeasc` [i lui Jake de acea
\ntâlnire pentru a-l \ntreba ce s` fac`. Dar evenimentele ulterioare [i
faptul c` acesta fusese r`nit o f`cuser` s` uite cu des`vâr[ire de Peter
Joring.
44 AMALIA WALDEN

Puse pozele \ntr-o cutiu]` pe care o strecur` \ntr-unul din sertarele

noptierei. Va trebui s` ia leg`tura cu Peter Joring [i s`-i spun` s`
g`seasc` pe altcineva care s` se ocupe de caz. |n timp ce se \ntreba
cum anume ar putea lua leg`tura cu un om pe care-l \ntâlnise pe
Marea Nordului [i care nu mai d`duse nici un semn de via]` dup`
aceea, \n minte \i \ncol]i o idee.
Atunci când \l presase pe Jake s` refuze acest caz, acesta \i
r`spunsese: "Poate c` exist` o leg`tur`". Acestea au fost \ntocmai
cuvintele sale \n clipa \n care i se spusese parola "Maroc". |nsu[i Peter
Joring spuse c` fiica lui \i telefonase de departe, din Maroc.
Poate c` exist` o leg`tur`.
Dar cu ce anume? Lisa nu avea habar despre ce anume urmau s`
fac` ceilal]i detectivi [i Jake \n Maroc. Urmau s` participe la o
conferin]`. Dar la ce fel de conferin]` ?
« Fir-ai tu s` fii, Jake ! spuse ea cu n`duf. M`car de data asta ai fi
putut s` ai \ncredere \n mine. Dar nu, trebuia s` te \nc`p`]ânezi [i s`
nu-mi spui decât ceea ce credeai c` e necesar s` [tiu."
Lisa \ncerc` s` fac` o leg`tur` \ntre Peter Joring, fata acestuia, [i
plecarea lui Jake \n Maroc, precum [i atacul c`ruia acesta \i c`zuse
victim`. Nu ajunse la nici un rezultat.
Marocul se \ntindea pe toat` coasta de vest a Africii, iar fata vitreg`
a lui Peter Joring putea fi \n oricare din marile ora[e ale acestei ]`ri.
« Parc` a[ c`uta acul \n carul cu fân », \[i spuse, \nciudat`.
Oricum, nu prea vedea cum ar putea-o ajuta g`sirea acestei fete
hippie \n aflarea adev`rului despre r`ul suferit de Jake.
A! Dar parc` [i fata spusese c` Jake e \n primejdie. A[a \ncât, ar
putea fi o leg`tur`. Dar, dup` ce mai reflect`, nu g`si nimic care s-o
ajute s` fac` un pas \nainte. D`du din umeri.
« Iar te \nvâr]i \n cerc. Ie[i de acolo ».
PROBA CURAJULUI 45

|[i puse pe ea o pereche de pantaloni [i o bluz` bej [i se duse

s`-[i scoat` trusa de machiaj din rucsac. |ncercând s`-[i g`seasc` trusa,
degetele atinser` ceva moale. P`l`ria lui Jake. O scoase afar`.
I se puse un nod \n gât. Aproape f`r` s` se gândeasc`, \[i vâr\ unul
din degete sub panglica p`l`riei. D`du peste ceva. Era o buc`]ic` de
hârtie \mp`turit`. Când o desf`cu, nu citi decât un singur cuvânt –
echivalentul arab pentru fotografie. St`tu s` se gândeasc`.
Descoperirea acesta o d`du cu totul peste cap. Dac` Jake pusese acest
bile]el sub panglica de la p`l`rie, \nsemna c` era cu adev`rat
important. Asta \i strecurase Akbar Youssef \n seara aceea la cin` – « o
bucat` \mp`turit` de hârtie » – acestea fuseser` cuvintele lui Gary.
Spuse cu voce tare :
– P`i, dac` asta e tot, atunci e o tâmpenie. Nu \nseamn` mare
lucru. Fotografie. Ce fotografie ? Am cinci fotografii cu fiica vitreg` a
lui Peter Joring, iar acas` am sute de fotografii. Asta f`r` a mai pune la
socoteal` miile de fotografii f`cute de tat`l meu. Prostii ! Trebuie s-o
las balt`.
|ns` lucrul acesta nu prea era cu putin]`. Se uita ]int` la p`l`ria lui
Jake, \ncercând s`-[i dea seama cum de un om cu inteligen]a acestuia,
un profesionist des`vâr[it \n munca de investiga]ie [i-a ascuns aceast`
bucat` de hârtie \n panglica p`l`riei.
« N-are nici un rost. Dac` a[ avea un nume de cod ca : Opera]ia
{arpe, sau Orfeu cel Negru, sau Meduza f`r` cap, poate a[ ajunge
undeva. Dar « Fotografia » ? Chiar [i \n arab`, sun` banal [i lipsit de
importan]`. Numai c` nu e deloc a[a. Dac` Jake a ascuns-o, \nseamn`
c` e important`. A[a \ncât, drag` Lisa, ai s-o pui \ntr-un loc sigur, lâng`
pa[aport, bani [i scrisorile de acreditare ca detectiv ».
P`l`ria lui Jake parc` voia s`-i impute ceva.
« Trebuie s-o pun \ntr-un loc mai ascuns, ca s` nu-mi mai sar`
\ntr-una \n ochi [i s`-mi trezeasc` atâtea remu[c`ri ».
46 AMALIA WALDEN

Avea o serviet` din piele \n care Gary pusese câteva articole de

\mbr`c`minte pe care Jake nu le luase pe Riviera. Gary f`cuse un
inventar minu]ios al fiec`rui obiect. |ns` toate aceste obiecte nu-i
spuneau nimic Lisei. Erau acolo ni[te dolari americani, ni[te cecuri,
monede marocane, actul care-i atesta meseria [i permisul de
conducere. Mai erau [i dou` c`r]i de credit interna]ionale. Nimic ie[it
din comun.
Gary adunase [i pusese \n serviet` tot ce era \n camera pe care Jake
o \nchiriase la hotelul Hilton – tot ce nu apar]inea hotelului. Era un
ziar din ziua respectiv`, precum [i ni[te buc`]ele de hârtie pe care Jake
le mâzg`lise \n timp ce telefona. Dar ele erau lipsite de importan]`.
Exasperat`, Lisa exclam` :
– Nu pot rezolva un caz dintr-un m`nunchi de hârtii mâzg`lite!
|n clipa aceea, telefonul \ncepu s` sune. Lisa \nghesui p`l`ria lui
Jake \n serviet` [i se duse s` r`spund`, a[teptându-se s` aud` vocea lui
Gary. Când ridic` receptorul, fu \ntâmpinat` cu t`cere.
– Alo! Alo! spuse ea de mai multe ori.
|n cele din urm`, la cel`lalt cap`t al firului se auzi o voce cu un
accent abia definit care spuse abia [optit :
– Domni[oara Clark ?
– Da, eu sunt. Cu cine vorbesc ?
Un zgomot scurt o anun]` c` leg`tura se \ntrerupsese. Dar oare
cine f`cuse asta ? {i de ce ? Dup` \ntâmplarea cu motocicli[tii,
\ncepuse s`-i priveasc` altfel pe cei afla]i de cealalt` parte a baricadei,
oricine vor fi fiind ace[tia.
Se duse la u[` pentru a se asigura c` lan]ul e pus. |ncerc` iala.
Totul era \n regul`.
"Dac` vor voi s` intre, vor trebui s` sparg` u[a."
Cu urechea ciulit`, auzea cum urc` [i coboar` liftul. |[i \ncord`
auzul [i-[i d`du seama c` liftul urc`.
PROBA CURAJULUI 47

Se opri chiar la etajul la care st`tea ea.

A[tept` cu r`suflarea t`iat` s` vad` ce se \ntâmpl`. |n a[teptare, se
lipi de zid. Nu b`tu nimeni la u[`. Un zgomot abia perceptibil se auzi
pe coridor. Se uit` \n jos [i v`zu ceva alb. Mai a[tept` ceva timp pân`
s` se aplece [i s` ia plicul.
Era sigilat [i nesemnat.
A[ezându-l \n b`taia luminii, v`zu c` nu con]inea decât o bucat` de
hârtie \mp`turit`. Desf`cu plicul [i citi : «Chacun a son gout».
Cuvintele fuseser` scrise cu majuscule.
Se duse la u[` [i o deschise, dup` care f`cu câ]iva pa[i pe coridor.
Era pustiu.
Se \ntoarse \n camer` [i traduse cuvintele din francez` : « Fiecare
cu gustul lui ».
« Ce jocuri stupide ! » explod` ea.
Nu voia s` se lase prins` \n a[a ceva.
« Dac` nemernicul `sta, oricine va fi fiind el, vrea s` joace [arade
cu mine, ar putea fi m`car mai original \n alegerea sloganurilor ».
D`du s` vâre plicul \n geant`, dar ceva o f`cu s` se opreasc`.
« Chacun a son gout ».
Mai v`zuse undeva cuvintele acestea, dar \ntr-un alt context. |n
servieta lui Jake.
Scotoci printre lucrurile pe care Gary le adunase de la hotel.
Scoase de acolo una din acele bro[uri pe care le editeaz` s`pt`mânal
unele hoteluri pentru a-i ]ine la curent pe vizitatori cu evenimentele
interesante care se petrec \n ora[.
Una din pagini era consacrat` localurilor de noapte.
« Chacun a son gout, strada Mahomed, nr 5 ».
Dup` nume, era un detaliu c`ruia \n mod obi[nuit nu i-ar fi
acordat nici cea mai mic` aten]ie. Era un punct, nu mai mare decât cel
pe care-l pui la sfâr[itul unei propozi]ii.
48 AMALIA WALDEN

Probabil c` Jake Jefferson a ]inut aceast` bro[ur` \n mân` cu pu]in

timp \nainte de a cobor\ \n hol pentru a se duce la \ntâlnirea cu Gary
Mitchell [i Akbar Youssef.
Desigur, semnul putea fi pus de oricine altcineva, dar Lisa era
aproape sigur` c` el fusese f`cut, poate incon[tient, de partenerul ei.
Se duse la telefon [i form` num`rul lui Gary. Acesta \i r`spunse
imediat.
– Ce p`rere ai de femeile care-i invit` pe b`rba]i \n ora[? \ntreb` ea
f`r` nici o alt` introducere. |ntr-un local de noapte.
– Depinde de femeia care face invita]ia, r`spunse el. Dac` e vorba
de o blond` frumoas` cu ochii de un albastru cenu[iu [i limb`
ascu]it`, am b`tut palma. Te-ai gândit la un loc anume ?
– Da, [i n-am s`-l schimb pentru nimic \n lume. Hai s` mergem \n
seara asta acolo. A \nceput s` mi se fac` foame. Ne \ntâlnim la [ase, da?
– Dup` cum ]i-am mai spus, dintre toate persoanele pe care le
cunosc e[ti persoana care m`nânc` cel mai mult.
 Capitolul 4

Pe la ora patru dup`-amiaz`, Lisa str`b`tea holul hotelului Majestic

pentru a se duce pe bulevardul Hussein I. Nimeni din personalul de
la recep]ie nu p`rea a [ti de vizita care i se f`cuse \n ajun. Ba mai mult,
nimeni nu catadicsi s`-i arunce o privire. Unii func]ionari erau ocupa]i
cu trierea coresponden]ei, iar al]ii cu \ntâmpinarea noilor veni]i
Când ajunse pe strad`, [ov`i. Pe bulevardul Hussein I v`zuse c`
exist` un magazin cu obiecte de artizanat marocan. Era sigur` c` acolo
va g`si ceea ce-[i dorea. Totu[i, se \ndrept` spre magazinele din
cartierul Medina, gândindu-se nu numai la banii pe care i-ar putea
economisi, ci [i la pl`cerea de a se târgui. Parc` intrase \ntr-o alt`
lume. To]ii oamenii aceia care se \nvârteau de colo pân` colo reu[eau
s` creeze o imagine fascinant`. Copiii plângeau, alergau sau \[i ]ineau
p`rin]ii de mân`. Nimeni nu p`rea deranjat de tot acel vacarm. Un
vânz`tor ambulant se certa cu un t`b`car, fiecare ap`rându-[i dreptul
de a-[i vinde marfa \n partea aceea a drumului, dar nici unul nu p`rea
s`-[i dea seama c` blocaser` circula]ia.
Lisa trecu mai departe, suportând cu stoicism un miros foarte
p`trunz`tor de usturoi. Un tân`r \mbr`cat \ntr-un costum clasic, dar
purtând un fes ro[u, se lu` dup` Lisa.
50 AMALIA WALDEN

– Doamna dore[te un ghid ? \ntreb` el.

Lisa st`tu pu]in pe gânduri. |n r`stimpul acesta ap`ru un alt arab,
\mbr`cat \ns` \ntr-un costum tradi]ional.
– Doamna dore[te un ghid ? \ntreb` [i el.
Lisa \l m`sur` din priviri. Nu purta uniforma unui ghid oficial.
Nu-[i dorea un asemenea ghid, pentru c` avea un num`r de
identificare. Arabul parc` \i citi gândurile.
– Nu sunt un ghid oficial. M` cheam` Jebel, dup` numele lui Jebel
Sarho, muntele Sarho. E un nume foarte vechi. Jebel poate s` te duc`
oriunde \n Medina cu ochii \nchi[i.
Zâmbi cu gura pân` la urechi, ar`tându-[i doi din]i din aur masiv.
– N-am nevoie de un ghid, spuse ea.
Tân`rul p`ru dezam`git.
Lisa se gândi c` putea s`-l concedieze sau s`-l foloseasc` pentru a
economisi timp.
– Caut o djellaba, dar vreau s` fie frumoas`, bine lucrat`.
– Aaa... cunosc eu locul cel mai potrivit pentru asta. Haide]i cu
mine !
O conduse prin fel de fel de str`du]e, trecur` pe lâng` bl`n`rii,
boiangii [i negustori de m`run]i[uri. O luar` apoi pe o strad` ceva mai
larg`. Aceasta \]i d`dea senza]ia c` te afli la Paris, nu \n Maroc.
Jebel o trase de mân` de fiecare dat` când era tentat` s` intre \n
vreunul din magazinele construite \n stil fran]uzesc.
– Nu acolo. Magazinele astea sunt pentru fraieri.
Lisa se uit` la Jebel uimit` c` acesta folosea cuvinte din argoul
american. Ca [i cum i-ar fi citit gândurile, acesta spuse:
– Jebel vorbe[te bine americana. A lucrat la negru pentru mul]i
dintre membrii avia]iei americane. A fost o experien]` foarte
folositoare.
PROBA CURAJULUI 51

Lisa \ncepu s` regrete decizia pripit` pe care o luase din dorin]a de

a economisi timp. Deveni [i mai b`nuitoare \n clipa \n care Jebel se
cert` cu proprietarul unuia din magazinele de haine. Crezu chiar la un
moment dat c` totul se va sfâr[i cu b`taie. Dar, dintr-o dat`, ca prin
minune, negustorul o privi zâmbitor [i spuse \ntr-o englez` perfect` :
– Tahar Yazzi, servitorul dumneavoastr` preaplecat. Ce fel de
djellaba dore[te doamna?
Jebel o \mpinse pentru a merge mai departe.
– Vreau s` cump`r`m ceva de clas`. |n plus, Tahar Yazzi le trateaz`
pe femeile americane ca pe ni[te fraiere. F`r` \n[el`torii ! Magazinele
de genul `sta sunt pentru fraierii care nu au ghid.
Tahar disp`ru \n spatele unui paravan [i se \ntoarse peste câteva
minute cu ni[te rochii lungi, c`rora b`[tina[ii le spun djellaba. Prin
compara]ie cu acelea expuse \n vitrin`, acestea, date « pe sub mân` »,
erau destul de frumoase. Lisa \[i d`du seama c` asta era ceea ce c`uta.
Era simpl`, dar elegant` ; o rochie din m`tase natural`, de culoarea
safirului. Singura podoab` pe care o avea era o broderie f`cut` \n jurul
gâtului.
Ar`tând spre ea, Lisa spuse:
– De a[a ceva am nevoie. O cump`r.
– Permite]i-mi, mai \ntâi s`... o \ntrerupse Jebel.
Spunând acestea, Jebel se \ntoarse cu fa]a spre negustor, cu care
discut` aprins. Dup` aceea, i se adres` din nou Lisei, pe un ton plin
de satisfac]ie:
– E bine. Pre]ul e rezonabil.
Când d`du s` ias` din magazin, privirea \i fu atras` de o tunic` alb`
care avea o broderie simpl`.
– Hain` b`rb`teasc` ? \ntreb` ea.
Tahar Yazzi d`du din cap \n semn de \ncuviin]are.
– Bine croit` ! Cump`r-o repede, Jebel !
52 AMALIA WALDEN

Dup` ce termin` de f`cut cump`r`turi, \l pl`ti pe Jebel [i-l

concedie. Acesta \[i exprim` mul]umirea pentru bac[i[ul gras primit,
zâmbind pân` la urechi.
Lisa f`cu ceva drum singur` pân` s`-[i dea seama c` Jebel nu o
p`r`sise, ci continua s` mearg` pe urmele ei. Se v`zu nevoit` s`-i
spun` r`spicat:
– Acum chiar c` trebuie s` ne desp`r]im. De-a binelea.
– Doamna are nevoie de cineva care s-o ajute s` ias` de aici.
– Doamna nu mai are nevoie de absolut nimic. Se descurc` de
minune \n asemenea situa]ii.
Acesta \ncuviin]` [i p`ru c` accept` decizia ei. Dup` ceva timp \ns`,
\l z`ri din nou pe urmele ei. Grija lui putea fi consecin]a faptului c`
primise un asemenea bac[i[.
Mi[cat` [i amuzat` de gestul lui, Lisa vru s`-i arate c`-[i d`duse
seama de gestul lui. Se \ntoarse [i strig` spre el :
– Bine, Jebel! Frumoas` treab`.
|n clipa aceea, nasul ei de detectiv mirosi ceva. |n mijlocul mul]imii
z`ri un chip care-i atrase aten]ia. Ca prin minune, toate sim]urile i se
ascu]ir`. Drept consecin]`, auzi deslu[it [ipotul apei din fântâni, iar
n`rile sale detectar` mai u[or diversele mirosuri care se amestecau
acolo.
Femeia pe care o v`zu p`[ind singur` prin mul]ime era
\nve[mântat` \n costumul tradi]ional marocan. Oare ce anume \i
atr`sese aten]ia la aceast` femeie ? A, da ! Asta era ! Vânz`torul acela
ambulant de ap` tot \ncerca s-o aten]ioneze, uitându-se cu coada
ochiului spre Lisa.
Lisa o fix` cu privirea pe femeie. Aceasta p`rea de-a dreptul
nep`s`toare la ceea ce se \ntâmpla \n jurul ei. Numai glumele
vânz`torului ambulant o f`ceau s` reac]ioneze.
« M` urm`re[te ! \[i spuse Lisa \n sinea ei.
PROBA CURAJULUI 53

Arat` de parc` acum ar fi venit din de[ertul Sahara. Femeia aceasta

cu ochii \ntredeschi[i e o profesionist`. Nu-i scap` nimic. |n cazul de
fa]`, e vorba de o femeie american` cu bani, care are nevoie de un
ghid [i care a cump`rat o djellaba".
Lisa nu st`tu s` se \ntrebe dac` femeia lucra \n tov`r`[ie cu Jebel.
Ceea ce i se p`rea important \n clipa aceea, era s` se fac` nev`zut`.
Trebuia s`-[i fac` repede un plan. Trebuia s`-i distrag` cumva aten]ia
acestei femei cu fa]a acoperit`. Dup` aceea, va schimba tactica. Dac`
se va \ntoarce la Majestic, femeia \i va da imediat de urm`. Amazoana
aceea beduin` nu f`cea parte din programul ei de sear`.
Lisa \[i d`du seama c` zarva [i confuzia din jur erau \n avantajul ei.
|n clipa aceea, t`b`carul care se certase mai devreme cu vânz`torul
ambulant, veni cu o nou` \nc`rc`tur` de piei net`b`cite pe care le
]inea pe umeri [i la spate.
Lisa recurse la un joc pe care-l [tia din copil`rie, un joc prin care
cel din fa]a ta \[i pierde \n mod cert echilibrul : dai s` treci exact prin
fa]a lui de atâtea ori cât e nevoie pentru a-l z`p`ci, dup` care o [tergi.
Se descurc` de minune, de vreme boccelele cu piei net`b`cite ale
t`b`carului c`zur` chiar \n apa vânz`torului ambulant. |n urma ei auzi
strig`te [i \njur`turi.
Aruncând o privire \n spate, Lisa v`zu c` cei doi blocaser` din nou
drumul. Femeii \nv`luite nu i se vedeau decât ochii : erau negri [i
exprimau furia [i surpriza.
Când ajunse \n Medina, lu` un taxi.
– Po]i s-o iei \n orice direc]ie vrei, \i spuse ea taximetristului,
numai s` r`mâi pe str`zile principale.
Acesta se conform`.
Când fu sigur` c` nu aveau cum s`-i mai dea de urm`, \i spuse
[oferului s` opreasc` [i pl`ti. Dup` aceea, lu` un alt taxi pentru a o
duce la hotelul Rex.
54 AMALIA WALDEN

Ceasul din hol ar`ta [aptesprezece [i jum`tate. Lu` o bucat` de

hârtie pe care scrise repede : « Gary, iat` un cadou de la un yankeu
pentru un alt yankeu. |mbrac`-te cu aceast` tunic`. Te a[tept jos \n
hol. » Puse bile]elul \ntr-un plic pe care-l sigil` [i pe care-l d`du uneia
dintre numeroasele persoane care ardeau de ner`bdare s`-]i fac` un
serviciu \n schimbul unui bac[i[.
– Du plicul `sta la camera 519, te rog.
Se duse apoi s` telefoneze la « Chacun a son gout ». Un francez,
care nu c`uta s`-[i ascund` iritarea, \i spuse c` localul acela era un
club select [i c` nu se deschidea \nainte de ora dou`zeci [i unu [i
jum`tate. |nchise \nainte ca Lisa s` apuce s`-i mai pun` vreo
\ntrebare..
Lisa se duse \n cabina de machiaj a hotelului Rex, desf`cu pachetul
\n care avea djellabaua cump`rat`. O \mbr`c` [i constat` cu satisfac]ie
c`-i venea bine.
Odat` \ndeplinit` aceast` o pera]ie, se \ndrept` spre lift pentru a-l
a[tepta pe Gary. Când acesta \[i f`cu \n sfâr[it apari]a, se bucur` s`
vad` c` se \mbr`case cu tunica pe care i-o trimisese. Gary se apropie
de ea.
– Pentru un yankeu, nu por]i deloc r`u aceast` tunic`, zise ea \n
semn de bun venit.
– Mul]umesc. Cum merg lucrurile ?
– Bine. Numai c` am fost urm`rit`.
– De cine ?
– De o femeie \nalt`, care p`rea ie[it` dintr-un cort din de[ert.
– Unde s-a \ntâmplat asta ?
– |n Medina, \n timp ce cump`ram costumele astea. |ntâmpl`tor,
n-ai spus nimic dr`gu] despre al meu. Am cump`rat-o special pentru
c` albastrul e culoarea preferat` a b`rba]ilor americani.
– |]i vine bine! Dar pe tine, orice vine bine.
PROBA CURAJULUI 55

Cred c` ai ar`ta grozav [i \ntr-un sac de transportat cartofi.

– Doamne fere[te !
Gary o lu` de bra] [i se \ndreptar` spre ie[ire.
– Lisa, m` \ngrijorezi ! spuse el. Nu mai pot sta o clip` lini[tit,
gândindu-m` la tine. Mai \ntâi, ai hoin`rit prin Kasbah, iar acum ai
umblat dup` haine prin Medina. Ar fi trebuit s` m` ascul]i [i s` te duci
acas`.
– Asta se putea ieri, Gary. Azi, e prea târziu.
– Ce vrei s` spui?
– Nu cred c` indivizii `[tia m-ar l`sa s` pun piciorul \n avion. |n
orice caz, nu \ntreag`.
Dup` expresia fe]ei lui, Lisa \[i d`du seama c` era pe deplin
con[tient de gravitatea situa]iei.
– Sunt prea implicat` acum, Gary. Sunt partenera lui Jake [i, chiar
dac` n-am nici cea mai vag` idee despre ce [tia acesta, ei cred c` [tiu.
M` cred mult mai implicat` decât sunt, a[a \ncât nu-mi vor da pace.
B`rbatul de lâng` ea p`rea r`v`[it. Ca s`-l \mb`rb`teze, Lisa se
gr`bi s` adauge:
– Nu te l`sa cople[it! Oricum, nu vor reu[i s` ne strice seara. O s`
mergem \n clubul `sta [i o s` ne sim]im bine. Vino!
– Nu-mi place c` te urm`resc.
– Jake spunea \ntotdeauna c`, \n clipa \n care nu mai e[ti urm`rit,
te pa[te cu adev`rat o primejdie de moarte.
– Cum a[a ?
– Simplu. Când nu te urm`resc, te \ntrebi unde sunt [i \ncerci s`
le dai de urm`. Am ie[it \n ora[, nu ? Haide! Vino, yankeule!
– Unde mergem ?
– La Chellah. E un restaurant \n care se \ntâlnesc diploma]ii.
Mâncarea e bun`. Dup` cum bine spunea b`rbatul de lâng` mine cu
ceva timp \n urm`, se afl` la bra]ul celei mai fl`mânde femei din lume.
56 AMALIA WALDEN

Chellah era o gr`din` \n aer liber unde se servea friptur` la gr`tar.

Când era plin, localul r`suna f`r` doar [i poate de glasurile oamenilor
care vorbeau toate limbile p`mântului. Rabatul era capitala Marocului
[i re[edin]a a peste cincizeci de ambasade din ]`ri precum Argentina
[i Iugoslavia, Austria [i Rusia.
|n clipa aceea, gr`dina de var` era aproape goal`. Numai câteva
mese erau ocupate. Lisa [i Gary avur` de unde s` aleag`. Se a[ezar` la
o mas` lâng` o fântân`, deoarece clipocitul apei le acoperea vorbele,
ferindu-i \n acest fel de urechile curioase.
Abia dup` ce terminar` primul fel de mâncare, Gary spuse :
– Am ve[ti noi s`-]i dau. Doctorul Hammire m-a sunat \n aceast`
dup`-amiaz`. L-au mutat pe Jake.
– De ce te-a sunat pe tine [i nu pe mine ?
– Poate te-a sunat, dar nu te-a g`sit. Cine [tie ? Erai cumva la
cump`r`turi ?
– La ce or` a sunat doctorul Hammire ?
– Pe la trei.
– Eram la hotel, \n camera mea, spuse ea cu aprindere. Abia peste
o or` am ie[it.
Cât timp ea vorbi, Gary \[i \ntoarse privirea.
– Aceasta e \n continuare o lume a b`rba]ilor, Lisa. {tiu c` ]i-e greu
s` accep]i asta, dar tare m` tem c` n-ai \ncotro. Nu e ca \n America.
– Mi se pare \nfrico[`tor.
– |nfrico[`tor sau nu, cert e c` b`rba]ii sunt cei care de]in puterea
aici [i vor, evident, s` discute tot cu b`rba]i. Cred c` e[ti norocoas`,
pentru c` te po]i baza pe ajutorul unui b`rbat.
Când \[i \ntoarse din nou privirea spre ea, schimb` subiectul.
– Ce servim la desert? \ntreb` el. Au [i specialit`]i europene.
– Dup` ce mi-ai ]inut aceast` lec]ie de [ovinism, nici c` mai pot s`
\nghit ceva de aici.
PROBA CURAJULUI 57

|[i scoase pudriera [i se uit` \n oglind`.

– Cât e ceasul ? \ntreb` ea.
– E trecut de opt. De ce ?
– Exist` un alt loc \n care am putea merge. Un club \n care se [i
cânt`. Are un nume ciudat: Chacun a son gout.
– Pare interesant. Hai s` mergem !
– Se deschide de-abia la nou` [i jum`tate.
V`zându-l c` o prive[te amuzat, se gr`bi s` adauge :
– Dac` vrei s` râzi de mine, nu o face pe \nfundate!
– Nu râd de tine. Mi se pare amuzant` situa]ia \n care ne afl`m. Doi
americani \n floarea vârstei, \mbr`ca]i \n costume tradi]ionale
marocane [i care n-au altceva mai bun de f`cut decât s` se certe pe
tema raportului dintre b`rba]i [i femei \n Maroc. Nu-i a[a c`-i amuzant
? Nu vreau s` fii sup`rat` pe mine. Hai s` ne s`rut`m [i s` \ngrop`m
securea r`zboiului.
Ea nu zise nimic, dar \i permise s-o ia de bra] \n timp ce se
\ndreptau spre ie[ire. Era prim`var`, iar narcisele galbene [i macii se
z`reau peste tot primprejurul gardului viu care \nconjura
gr`dina-restaurant. Diminea]a devreme, locul acesta era [i mai pustiu
decât localul.
– N-am avut nici o clip` inten]ia de a te sup`ra, spuse el.
– {tiu. Nu e[ti tu de vin`. Cred c` e vorba de ]ar`. Aici, b`rba]ii
sunt cei care fac legea. Am \n]eles lucrul acesta \nainte de a mi-l spune
tu \n mod f`]i[. Azi-diminea]`, vorbind cu Syed Hammire. O, era
\ntruchiparea polite]ii, oferindu-se chiar s` m` conduc` la hotel. Dar
când am \ncercat s`-i vorbesc de pe pozi]ia partenerei lui Jake, s-a
\n`l]at imediat un zid \ntre noi. Mi-am dat seama de atunci c` nu fac
nici cât o ceap` degerat` \n ochii lui.
– Haide, las` ! Lucrurile nu stau chiar atât de r`u. Chiar [i aici se
mai produc schimb`ri. Sunt multe femei care nu mai poart` v`lul. Au
58 AMALIA WALDEN

ajuns chiar s` practice meserii pân` mai ieri tipic masculine : doctori,
filosofi, psihologi, profesori, avoca]i.
– Sigur ! Dar prive[te \n jurul t`u. Aici e un monument
comemorativ. Pot s` pun prinsoare c` nu exist` nici un mormânt al
unei femei \ntr-o ]ar` cu moschei atât de frumoase, de luminoase; cum
se face c` femeile sunt trimise \n alte locuri ? Ca [i cum ar fi segregate.
– M`car le d` voie s` intre. Unor necredincio[i ca mine [i ca tine
nu le e permis s` intre \ntr-o moschee \n Maroc.
Lisa \i arunc` o privire. |]i trebuia ceva perspicacitate pentru a
prinde sclipirea de ironie din ochii lui Gary.
– Gary Mitchell, m` faci furioas`. Am impresia c` mai tot timpul m`
iei peste picior.
– Poate c`, de fapt, \mi doresc s` fac altceva.
– Ce anume?
– Asta.
O trase aproape [i o privi drept \n ochi. |i mângâie p`rul, obrajii
[i-i atinse u[or buzele cu degetul, dup` care o s`rut`. Fu un s`rut lung
[i dulce. Lisa se sim]i cuprins` de nostalgie, ca [i cum ar fi fost din nou
adolescent`. O fat` stând la piciorul unui pod, \n b`taia lunii. |n locul
mirosului florilor plutind prin aer, \[i imagin` mirosul pe care-l au
frunzele arse toamna.
Brusc, se desprinse din \mbr`]i[area lui.
– Ce s-a \ntâmplat, Lisa ?
– Nu-mi plac b`rba]ii care profit` de femei sau de conjunctur` :
lumina lunii, cin` romantic`, apropiere.
– Crezi c` profit de tine ?
– Cum i-ai spune unei astfel de situa]ii ?
– I-a[ spune iubire. Te iubesc, Lisa. M-am \ndr`gostit de tine din
clipa \n care te-am v`zut pentru prima dat`. |mi amintesc perfect
momentul \n care privirea mi s-a oprit asupra ta. Era \ntr-o var`
PROBA CURAJULUI 59

fierbinte [i ne aflam cu to]ii s` \not`m la clubul acela privat \n care te

duceai cu surorile gemene Carmichael. Erai slab` [i foarte bronzat` :
o adolescent` care avea ceva s`lbatic \n ea, cu p`rul leoarc` [i ni[te
ochi de culoarea m`rii. Te-am sorbit din priviri toat` dup`-amiaza
aceea [i m-am \ndr`gostit de tine. Nu pentru c` erai frumoas`, lucru
de net`g`duit, ci pentru c` erai curajoas`.
– Nu m` iubi, se gr`bi ea s` spun`.
D`du s` plece, \ns` el o prinse de bra].
– D`-mi drumul, Gary !
– Nu \nainte de a-mi spune de ce o fat` atât de curajoas` se teme
de un singur lucru.
– Dac` te referi la iubire, ei bine, afl` c` nu cred \n ea.
– Asta pentru c` n-ai fost niciodat` \ndr`gostit`.
– Ba am fost \ndr`gostit` de vreo [ase ori. Mai \ntâi, de un englez
care a dat birul cu fugi]ii, apoi de un matador spaniol c`ruia \i pl`cea
s` dea bani pentru organizarea loviturilor de stat [i de care am fugit
eu. Mai sunt [i al]ii. Vrei s`-]i mai spun ?
– Da, dar cu nici unul nu a fost nimic serios. Poate o idil`, dar nu
dragoste.
Lisa nu r`spunse imediat. Nu voia s`-l r`neasc`, ci numai s` se
asigure c` ceea ce se \ntâmplase \n seara aceea nu era nimic serios.
Spuse cu o voce cât se poate de blând` :
– S` m` \ntrebi ce e iubirea e ca [i cum mi-ai cere s`-]i spun ce e
adev`rul. Toat` lumea evit` s` r`spund` la aceast` \ntrebare. E o
\ntrebare etern`. Presupun c` sunt tot atâtea r`spunsuri câ]i oameni
au c`utat s`-l afle. |n ceea ce m` prive[te, nu am un r`spuns sigur.
Poate pentru c` am fost r`nit` [i am r`nit la rândul meu. Vreau s`
spun, c`utând r`spuns la aceast` \ntrebare. |ntotdeauna lucrurile au
luat o \ntors`tur` proast`. E mai bine pentru amândoi s` l`s`m
lucrurile a[a.
60 AMALIA WALDEN

***

Clubul « Chacun a son gout » era plin ochi de oameni. Un francez

mic de statur`, care era [i st`pânul localului \i \ntâmpin` cl`tinând din
cap.
– Nu mai sunt mese libere acum, spuse el. Dac` dori]i, pute]i
a[tepta.
Dup` felul incoerent \n care vorbea, Lisa \[i d`du seama c` era una
[i aceea[i persoan` cu cel care \i r`spunsese diminea]` la telefon.
– Hai s` a[tept`m pu]in, \i [opti ea lui Gary. Oamenii vin [i pleac`
mereu dintr-un asemenea loc. Plictiseala e numele jocului.
Gary nu p`rea prea convins.
– Nu pare deloc promi]`tor. Cred c` ar trebui s` mergem \n alt`
parte. Exist` localuri mult mai spa]ioase decât acesta.
– S` st`m pu]in, te rog !
Gary ridic` din umeri, se lipi de zid [i o trase [i pe Lisa lâng` el.
– Bine, dar cred c` ar trebui s` plec`m dac` nu se elibereaz` nici
un loc \nainte de \nceperea spectacolului.
– E prea târziu pentru asta. Spectacolul \ncepe chiar acum.
Cortina fu tras` pentru a l`sa s` se vad` o scen`. Pe aceasta
p`trunser` \n clipa imediat urm`toare un b`iat [i o fat`. Lisei i se p`ru
un cuplu ciudat. Clubul acesta era destinat unei clientele provenite
din clasa mijlocie. Majoritatea erau marocani francezi, iar unii erau
turi[ti. Era un club mai degrab` pentru conservatori decât pentru
tineri.
Cei doi erau cânt`re]i. B`iatul cânta la chitar`, iar fata la o
tamburin`. Cântecele din repertoriul lor erau vechi [i probabil
PROBA CURAJULUI 61

stârneau nostalgia printre consumatori. Muzica era pl`cut`, pentru c`

ace[tia cântau bine [i \[i formaser` chiar un stil.
Lisa \i privi cu aten]ie. B`iatul era \nalt, robust, avea p`rul blond [i
barb`. Era \mbr`cat cu ni[te pantaloni negri [i un tricou alb. Avea un
profil clasic. Fata era slab`, lucru accentuat [i de pantalonii largi care
atârnau pe ea. Avea p`rul lung [i negru, iar datorit` faptului c` se tot
mi[ca pe scen`, arunca asupra ei o aur` de mister.
La un moment dat, cei doi se oprir` din cântat. Clien]ii privir`
nedumeri]i spre scen`. Fata li se adres` \n francez`:
– Bonsoir mes amis ! Mul]i dintre noi sufer` de \nsingurare.
|nl`untrul nostru purt`m un ]ip`t s`lbatic [i singurul mod de a ne
vindeca e iubirea. |n minutele urm`toare v` vom interpreta câteva din
cântecele inspirate de acest sentiment.
|n timp ce fata [i b`iatul \[i potriveau pa[ii cu ritmul muzicii,
clien]ii \ncepur` iar s` m`nânce. Fata se duse \n culise dup` o chitar`.
|n clipa aceea, lumina \i scoase la iveal` p`rul blond ascuns de peruca
neagr`. Lisa o privi cu mult` aten]ie.
|ncepur` s` cânte ceva ritmat la chitare, dar Lisa nu mai asculta. Se
gândea la fotografia pe care o avea \n studioul de acas`, o fotografie
m`rit`. Fata de pe scen` era cea din fotografie. Numai c` acolo avea
p`rul blond.
Era fata vitreg` a lui Peter Joring.
Fata care cânta pe scen` era cea pe care o c`uta.
De bun` seam`, ea era. Nu avea cum s` se \n[ele. Chiar \n
diminea]a aceea, studiase cu aten]ie cele cinci fotografii pe care le
avea.
Dar dac` se \n[ela ? O v`zuse \n culise numai pentru o clip`.
Majoritatea acestor fete hippie sem`nau \ntre ele: acelea[i fe]e palide
pe care machiajul nu prea se g`se[te, acelea[i tr`s`turi [terse, acelea[i
\ntreb`ri puse din priviri.
62 AMALIA WALDEN

Lisa \[i spuse c` trebuie neap`rat s` afle dac` aceasta era fata pe
care o c`uta. Dar va trebui s` ac]ioneze cu discre]ie. Gary Mitchell nu
trebuia amestecat. Cu nici un chip. Acesta era un caz privat pe care-l
acceptase de la Peter Joring. N-ar fi cinstit nici fa]` de Gary, nici fa]` de
actor s`-l implice pe Gary \n c`utarea fetei disp`rute.
Se \ntoarse spre Gary. Acesta o privea cu un aer de plictiseal`
enigmatic`.
– |]i plac chestiile de genul `sta ? \ntreb` el.
Replica aceasta fu un pretext minunat pentru Lisa, care spuse :
– Ai dreptate, ar trebui s` plec`m. A[ vrea s` m` duc pân` la cabina
de machiaj \nainte de a pleca.
Pe drum, \l abord` pe unul din chelneri c`ruia \i puse ni[te
\ntreb`ri directe, deoarece nu avea nici un rost s` se ascund` dup`
deget, mai les c` acestuia \i pl`ceau bac[i[urile.
– M` intereseaz` cei doi tineri care sunt acum pe scen`. Sunt \n
c`utare de tinete talente. Nu exist` nici un afi[ cu ei \n foaier.
– Cei doi \i \nlocuiesc pe angaja]ii localului, care sunt \n vacan]`.
– Po]i s`-mi spui cum \i cheam`?
– |[i spun Crispin [i Sabrina. |[i dau numai numele mici, pentru c`
genul acesta de persoane nu \[i declin` niciodat` adev`rat` identitate.
Crispin [i Sabrina ! |[i aminti c` Peter Joring \i spusese c` numele
adev`rat al fiicei sale vitrege era Linda Demarest, dar c` [i-l schimbase
ori de câte ori se ivise ocazia.
– {tii cumva de unde sunt?
– Cine poate spune ? Pot fi din Portugalia, din Spania sau din
oricare loc de pe coast`. Cineva [i-a amintit c` i-a v`zut [i pe Costa del
Sol. Cântau \ntr-un club mic.
Chelnerul se uit` \n direc]ia meselor, ner`bd`tor.
– Cum c`l`toresc ?
– Ca ni[te ]igani. Au o camionet`.
PROBA CURAJULUI 63

Toate bunurile le poart` \n spinare. Un foarte bun mijloc de a tr`i.

– Nu au cum s` tr`iasc` \ntr-o camionet` ! spuse Lisa pentru a-l
momi.
– Ba e chiar un mod de via]` ! Dincolo de râu e un loc al c`rui
proprietar e Ben Hassan. E ideal pentru cei care fac parte din drojdia
societ`]ii [i pentru la[i.
– Cât mai stau aici ? \ntreb` ea, de[i [tia c` \mpinsese lucrurile prea
departe.
B`rbatul o privi b`nuitor, dar \n cele din urm` \i r`spunse:
– Pleac` mâine, pentru c` atunci se \ntorc angaja]ii no[tri.
 Capitolul 5

Avu nevoie de ceva timp pentru a-l convinge pe Gary s-o duc` la
hotel \nainte de miezul nop]ii.
– A fost o zi foarte lung`, spuse ea \n timp ce beau ceva la barul
« Renaissance » de pe Mohamed V.
– Credeam c` o s` facem turul ora[ului.
– Din p`cate, m` simt epuizat`.
– Cum spui tu. Ceea ce e interesant \n privin]a miezului nop]ii e
c` numai câteva ore \l despart de zori. Acum c` tot am aflat c` e[ti
genul de persoan` care se scoal` cu noaptea-n cap, am s` vin negre[it
mâine diminea]` s` te iau pentru micul dejun.
|n timp ce Gary o s`ruta \n semn de r`mas-bun, Lisa nu se gândea
decât la ce va face \n cazul Peter Joring. Cu cât se gândea mai mult, cu
atât mai convins` era c` Sabrina era fiica vitreg` a acestuia.
Gary o s`rut` din nou, dup` care se \ndep`rt` pu]in de ea [i o
privi.
– Ai avut o reac]ie de neimplicare la s`rutul meu, domni[oar`
Clark. Aminte[te-mi \ntr-o alt` zi s` te \nv`] cum s` s`ru]i.
Pentru o clip`, repro[ul o sup`r`, dar \l accept` cu zâmbetul pe
buze [i se \ndrept` spre lift.
PROBA CURAJULUI 65

Când ajunse \n camer`, \[i d`du jos rochia tradi]ional` marocan`

[i \mbr`c` ea o pereche de pantaloni [i un pulov`r de ca[mir.
Prim`vara, nop]ile marocane sunt foarte reci. Telefon` la clubul
Chacun a son gout pentru a verifica dac` b`nuiala ei c` echipa Crispin
[i Sabrina va cânta [i mai târziu era adev`rat`.
Fu anun]at` de o voce de femeie c` ultimul spectacol era
programat \n jurul orei unu noaptea.
« E bine », \[i spuse ea \n timp ce punea receptorul \n furc`, am
suficient timp la dispozi]ie. Prima mea problem` e s` g`sesc o
posibilitate de a ajunge la Amogdul. Poate c` nu a fost o idee prea
fericit` de a-l trimite pe Gary acas`. A[ fi sc`pat m`car de grija de a
g`si un mijloc de transport. »
Nu era deloc o treab` u[oar` g`sirea unui taxi \n Rabat la o or` atât
de târzie din noapte, cu atât mai mult cu cât trebuia s` se gândeasc`
la atât de multe alte lucruri. Unul din acestea era posibilitatea de a fi
urm`rit`. De mai multe ori \n timpul serii, avusese impresia c` ea [i
Gary erau urm`ri]i. De fiecare dat` \[i spusese c` are o imagina]ie prea
bogat`.
Dincolo de asta, trebuia s` g`seasc` un [ofer de taxi potrivit. Hot`r\
c` e mai \n]elept s` nu apeleze la vreunul din cei care se aflau \n fa]a
hotelului, deoarece puteau fi iscoade. Nu putea s` ri[te. Cel mai bine
era s` mearg` \ntr-o sta]ie de taxiuri.
Nu lu` liftul, ci cobor\ pe jos cele patru etaje. Apoi, se strecur` pe
u[a din spate. Auzi vocile care veneau dinspre buc`t`rie. Trecu
printr-o zon` mai pu]in luminat`, dar nu-[i aprinse lanterna. Când
ajunse pe strada principal`, respir` u[urat` [i se \ndrept` \n grab` spre
locul \n care v`zuse mai devreme o sta]ie de taxiuri.
Locul \n care st`teau taxiurile era gol, \ncât Lisa fu sigur` c` era
\nchis. Nici nu apuc` bine s` se apropie de poart`, c` un arab \mbr`cat
\n costum tradi]ional veni \n \ntâmpinarea ei. O privi uimit.
66 AMALIA WALDEN

– Pofti]i ! spuse el \n arab` [i se d`du la o parte pentru a-i permite

s` intre.
Aruncându-[i privirea prin \nc`perea goal`, Lisa \ntreb`:
– Unde v` sunt [oferii?
B`rbatul \ncepu s` strige [i nu peste mult timp \[i f`cu apari]ia un
tân`r cu ochii cârpi]i de somn. Asprimea cu care \l privi [i-i vorbi [eful
\l f`cu s` se trezeasc` de-a binelea.
– Unde vrea s` mearg` doamna? \ntreb` b`rbatul, \ntorcându-se
spre ea.
– |n Sale.
– Unde anume \n Sale ?
Lisa ezit`, pentru c` destina]ia putea s` par` foarte \ndep`rtat`, dar
mai ales pentru c` Rabatul i se p`rea a fi un viespar de informatori.
Dar dac` nu-i va spune celui care p`rea a fi [eful unde anume vrea s`
ajung`, s-ar putea trezi cine [tie pe unde. Iar dincolo de asta, mai era
[i problema limbii. M`car [eful vorbea fran]uze[te.
– A]i auzit de un loc numit Amogdul ?
– Amogdul ? \ntreb` el sc`rpinându-se pe frunte.
{oferul f`cu un pas \nainte [i spuse \ntr-o englez` care putea fi
\n]eleas`, chiar dac` nu era fluent` :
– V` pot duce la Amogdul, dac` dori]i.
Lisa se uit` la [ef, ca pentru a fi asigurat` c` nu e p`c`lit`.
– E \n regul`, spuse el \n francez`. {oferul cunoa[te locul. Dup` alt
nume, poate c` l-a[ fi recunoscut [i eu. Pl`ti]i pre]ul drumului acum,
iar bac[i[ul la sfâr[it. Addi Azza conduce cu pruden]`.
{oferul era t`cut. Trecur` a[adar de bulevardul Joffre, de locul
unde Jake fusese lovit cu bestialitate [i de podul de peste vechea
cetate a Sale-ului \ntr-o lini[te deplin`.
L`sar` \n urm` moscheea cea mare [i se \ndreptar` spre Tanger.
Lisa \ncepu s` dea semne de nelini[te.
PROBA CURAJULUI 67

|l \ntreb` de mai multe ori pe [ofer :

– Addi Azza, [tii pe ce drum ai luat-o ?
– Da, [tiu, \i r`spunse acesta din urm` dup` ceva vreme.
La urm`toarea r`scruce de drumuri, ie[ir` de pe strada principal`.
Drumul nu era luminat [i nici case nu se aflau pe acolo. Lisa sim]i
aerul s`rat. Drumul p`rea a fi unul foarte circulat. I se p`rea c` \n orice
clip` puteau r`mâne \n]epeni]i. De câteva ori, \i veni s`-i spun`
[oferului s` opreasc` [i s` \ntoarc`. Avea sentimentul c` aceast`
c`l`torie e zadarnic`.
Dup` ceva timp, Addi Azza ajunse la un semafor intermitent.
– Acesta e Amogdul.
Lisa str`punse cu privirea \ntunericul [i putu s` disting` ni[te
contururi pe un teren ml`[tinos. Murd`ria din jur o [oc`.
– Bar`cile sunt f`cute din tinichea [i din resturi de gudron, spuse
el.
Lisa se scotoci prin buzunar dup` ni[te m`run]i[.
– Te pl`tesc bine dac` m` a[tep]i. Nu [tiu cât va dura. A[teapt`-m`,
spuse ea dându-se jos din ma[in`.
|[i aprinse lanterna [i o lu` printre bar`ci. De departe, locul p`rea
c` se afl` \n bezn` deplin`. Pe m`sur` ce se apropia, Lisa \[i d`du
seama c` una dintre bar`ci era mai bine construit` [i de-abia luminat`.
Acesta era de bun` seam` sediul central. Se hot`r\ s` bat` la u[`. |n
timp ce se preg`tea s` fac` asta, auzi un zgomot care o f`cu s` r`mân`
pironit` locului. Era motorul unei ma[ini care venea \n aceea[i
direc]ie. |ntoarse capul [i v`zu cum Addi Azza \ntoarce [i pleac` \n
graba mare din locul respectiv.
– La naiba! spuse ea printre din]i. S-a zis cu tine. Detectiv Clark, te
afli \ntr-un loc situat la nu se [tie câte mile dep`rtare de Rabat [i care
arat` ca dup` potop. Acum, problema ta cea mai important` e: cum te
\ntorci ?
68 AMALIA WALDEN

Se \ndrept` spre cl`direa principal`, \n c`utarea unui mijloc de

transport. Nici urm` de camioneta \n care Crispin [i Sabrina ar fi
trebuit s` c`l`toreasc` al`turi de prietenii lor. Dar cine [tie ? Poate c`
se duseser` s`-i ia de la club.
Se hot`r\ s`-[i canalizeze toat` aten]ia [i energia spre rezolvarea
problemei pentru care venise aici. Nu avea nici un rost s` stea la pând`
pentru a vedea când vor veni cei doi. Dac` fata era \ntr-adev`r fiica
vitreg` a lui Peter Joring, \n mod cert nu o va primi cu pâine [i sare.
O hoinar` adev`rat` va sim]i imediat când o str`in` va \ncerca s` se
ameste \n via]a ei [i va \ncerca s` scape cât mai repede de ea. Era mult
mai bine s` o a[tepte pe fat` \n`untru, de preferin]` \n camera ei.
Renun]` la ideea de a afla singur` \n ce barac` st`teau cei doi [i hot`r\
s` se adreseze personalului din sediu.
Se apropie de sediu. Putu s` disting` prin ferestrele murdare [i f`r`
perdele o mas`, dou` scaune, un dulap din lemn [i un birou foarte
ponosit. Mai multe becuri erau dispuse de-a lungul camerei, dar
numai dou` func]ionau. Se auzea ni[te muzic` ar`beasc` foarte
ritmat` de la un casetofon, singurul obiect care p`rea nou.
Lisa b`tu la u[`. Trebui s` a[tepte ceva timp, cel pu]in cinci minute
pân` veni cineva s`-i deschid`. Un b`iat \mbr`cat \n i]ari \[i f`cu
apari]ia din \nc`perea din dos. Când se afl` \n fa]a ei, \i pieri graiul [i
f`cu ochii mari cât cepele.
Lisa fu cea care rupse t`cerea, \ntrebând \n francez` :
– Pot s` intru ?
Fu nevoit` s`-l \nghionteasc` pentru a intra, iar acesta nu o opri.
Duhoarea din`untru o f`cu s`-[i ]in` respira]ia. Se gr`bi s` deschid`
u[a, dar b`iatul o \nchise din nou. Fu primul gest pe care-l f`cu.
– Vorbe[ti fran]uze[te?
B`iatul \ncuviin]`.
– Unde e [eful t`u ? \ntreb` Lisa.
PROBA CURAJULUI 69

– |n seara asta, eu sunt [eful.

– Vreau s` vorbesc cu Ben Hassan.
– Ben Hassan e plecat. Eu sunt nepotul lui. Când lipse[te, eu \i ]in
locul.
Asta e foarte bine, \[i spuse Lisa \n sinea ei. |mi va fi mult mai u[or
s` negociez cu un pu[ti decât cu b`trân arab [iret.
– A[ vrea s` intru \n baraca \n care st` o fat` care se nume[te
Sabrina.
– Nu pot permite nim`nui s` intre \n camere, \n afar` de cei care
le ocup`. Acestea sunt ordinele unchiului meu, spuse el dându-[i
capul pe spate \ntr-un gest care se voia plin de importan]`.
– Trebuie s`-i transmit un mesaj Sabrinei, un mesaj urgent de la
tat`l ei.
Scoase din geant` mai multe acte cu numele ei [i al lui Jake, care
purtau un sigiliu oficial. De obicei, actele de genul acesta f`ceau
impresie [i permiteau deschiderea multor u[i. B`iatul le privi cu mult`
aten]ie.
– E[ti american` ?
– Da.
– Vorbesc engleza. M` duc la [coala american` cu al]i copii ai unor
oameni importan]i. Anul trecut mi-am terminat studiile [i am venit s`
stau cu unchiul meu. Scoase un pachet cu plicuri murdare [i care
aveau col]urile \ndoite [i spuse:
– Sunt scrisori de la fiii unor oameni importan]i, pe care i-am
\ntâlnit la [coala american`.
Lisa se gândi pu]in cum s`-l ia pe b`iat. Uneori, adev`rul era o
arm` mai redutabil` decât orice poveste scornit` cu mult` dib`cie.
Acest nepot grijuliu [i loial avea o singur` sl`biciune: \i pl`ceau
oamenii importan]i. Adusese vorba de dou` ori c` urmase o [coal` de
renume [i c` acolo avusese ocazia s` cunoasc` fiii unor oameni foarte
70 AMALIA WALDEN

importan]i. Erau prietenii lui. P`stra scrisorile pe care le primise de la

ei ca pe ceva foarte pre]ios.
|[i arunc` privirea asupra plicurilor [i v`zu c` \l chema Jevdet.
– Jevdet, spuse ea pe un ton confiden]ial, fata pe care o cheam`
Sabrina nu e una obi[nuit`. Tat`l ei e un om de seam`. Numele lui e
cunoscut peste tot \n lume. Ave]i televizor acas` ?
– Da, \n Casablanca. Ben Hassan nu \ng`duie a[a ceva.
– Atunci, l-ai v`zut pe tat`l Sabrinei de multe ori la televizor. E un
actor faimos.
V`zu cum acestuia i se m`resc ochii de uimire.
– Jevdet, trebuie s-o v`d pe acest` fat` [i s`-i vorbesc.
Jevdet se \ncrunt`. Nu puteai s`-l proste[ti a[a de u[or.
– Po]i s-o a[tep]i aici pân` se \ntoarce de la clubul la care cânt`.
– Dac` am s` stau s` a[tept aici, am s` te re]in. Erai pe punctul de
a \nchide, nu-i a[a?
B`iatul \ncuviin]`.
– Nu po]i s`-mi dai voie s-o a[tept \n camer`, pentru a-i transmite
mesajul de la tat`l ei ?
– Nu pot face asta.
– Mi-ai v`zut actele. De ce nu po]i s` m` aju]i ?
– Ben Hassan s-ar sup`ra. Când se \nfurie, e de-a dreptul
\nsp`imânt`tor.
– Dac` unchiul t`u ar fi aici [i [i-ar da seama cât de important e
pentru mine s` m` \ntâlnesc fa]` \n fa]` cu aceast` fat` [i, mai ales, cât
de celebru e tat`l ei, sunt convins` c` m-ar \n]elege [i m-ar ajuta. Dac`
nu m` la[i s-o a[tept \n camer`, iar tat`l fetei se sup`r`, Ben Hassan va
fi [i mai furios.
B`iatul p`ru convins de argumentele ei.
– Nu te vei atinge de nici unul din obiectele care apar]in fetei, da?
– Promit. Nu vreau decât s`-i vorbesc.
PROBA CURAJULUI 71

B`iatul lu` o leg`tur` cu chei [i i-o \ntinse.

– E baraca situat` \n punctul cel mai \ndep`rtat de sediu. Vei vedea
c` sunt dou` bar`ci foarte apropiate. Crispin st` \n cea situat` la stânga
[i care d` spre ap`, iar Sabrina st` \n cealalt`. Le g`se[ti, nu? Eu trebuie
s` r`mân aici, de paz`. Dup` ce termini, la[i cheile \n cutia asta.
|naint` câ]iva pa[i [i-i ar`t` cutia.
|n timp ce se \ndrepta spre cel`lalt cap`t al Amogdulului, luna,
aflat` \n cre[tere, \[i croia drum printre nori. Vântul care b`tea dinspre
ap` o f`cu s` simt` r`ceala nop]ii, \n pofida faptului c` avea pe ea un
pardesiu. |n afar` de ]ip`tul p`trunz`tor al unei p`s`ri, peste tot
domnea o t`cere deplin`.
Cele dou` bar`ci erau la vreun metru dep`rtare una de cealalt`.
Lisa se duse \n cea a Sabrinei, descuie [i intr` cu pruden]` \n`untru.
|[i aprinse lanterna pentru a studia camera. Un pat, o mas`, o canapea,
câteva cârlige pentru rufe. Pe canapea erau a[ezate dou` perechi de
blugi [i un pulov`r \mpletit, cândva alb, dar acum gri. Un rucsac gol
era ag`]at de perete.
Lisa se duse la mas` [i aprinse lanterna. O mul]ime de lucruri se
aflau acolo. |n mijlocul mesei trona fotografia \nr`mat` a lui Peter
Joring. Parc` o privea pe Lisa drept \n ochi. Zâmbetul acela care-i era
specific, un zâmbet de-abia perceptibil, dar ironic, parc` \i spunea :
« Te-am a[teptat aici, Lisa Clark. »
A[adar, b`nuiala mea a fost \ntemeiat`. Aceasta e fata pe care o
c`utam.
Trecu repe \n revist` lucrurile care se aflau pe mas`. Erau fel de fel
de nimicuri copil`re[ti, ca [i unele ale unei adolescente care \ncerca
s`-[i g`seasc` propria feminitate. Amintiri ale unor momente
petrecute \mpreun`, suveniruri care st`teau drept m`rturie ale unei
singur`t`]i de care nu avusese parte alt`dat`.
Un buchet de flori uscate prinse \ntr-o panglic` de strâns p`rul.
72 AMALIA WALDEN

O statuet` mic` [i alb` a lui Buddha a[ezat` pe o buc`]ic` de

catifea. Meniuri ale unor restaurante \n care luaser` masa cei doi. Un
suport pentru lumânare \n care mai r`m`sese ni[te cear` topit`.
Fotografii ale lui Crispin [i Sabrina \mbr`]i[a]i sau ]inându-se de mân`.
Programul unui circ italian. Un pliant publicitar care \i \nf`]i[a pe cei
doi cam cum ar`tau mai devreme la club. Cineva desenase o inim` pe
fotografia care-i \nf`]i[a \mpreun`. Lisa citi o not` scris` pe un [erve]el
de hârtie : « Te iubesc, Sabrina, din toat` inima. »
Un zgomot rupse t`cerea. Lisa \n`l]` privirea [i ascult`. Zgomotul
acesta nu prevestea nimic bun. Nu erau zgomote de pa[i, voci sau
râsete ale unor \ndr`gosti]i, ci cu totul altceva. Cineva se furi[a pe
undeva \n \ntuneric. Cineva care nu voia s` fac` zgomot. |[i stinse
lanterna [i se a[ez` \ntr-o parte. Imediat u[a fu dat` de perete [i Lisa
v`zu doi b`rba]i. Unul dintre ei se n`pusti asupra ei. Ea se feri din
calea lui. Reu[i s-o prind` cu mâna de um`r. O durere \i str`punse
bra]ul. Intr` \n panic`.
Apoi, v`zu ap`rând un al treilea b`rbat. Era o figur` cunoscut`:
\nalt [i viguros. Era Gary Mitchell. Acesta f`cu o mi[care de karate
gra]ie c`reia reu[i s`-l doboare pe unul dintre b`rba]i. Al doilea se
n`pusti asupra lui Gary, dar avu aceea[i soart`.
Gary o lu` de mâini [i o \mpinse spre ie[ire. De-abia o mai ]ineau
picioarele. Merse mai mult târându-se [i fu nevoit` s` se ]in` de
balustrada parc`rii \n care era ma[ina. De-abia când Lisa se pr`bu[i pe
scaun [i dup` ce porni ma[ina Gary \[i rec`p`t` tr`s`turile omene[ti
ale fe]ei.
Nu era obi[nuit` s`-l vad` a[a. P`rea de fier. Scrâ[nea din din]i. Dar
mâinile exprimau cel mai bine sentimentele care \l \ncercau. Erau
puternice [i p`reau a ac]iona ca ni[te fiin]e autonome.
|n timp ce se \ndreptau spre Rabat, acesta spuse :
– Ce nebunie s` faci a[a ceva.
PROBA CURAJULUI 73

Dac` nu te-a[ fi urm`rit, aveai toate [ansele s` te \ntorci \ntre patru

scânduri.
– De ce m-ai urm`rit ?
– Pentru c` ai ar`tat un interes nejustificat pentru cei doi tineri
care au cântat la club. Te-ai demascat singur` când l-ai abordat pe
chelnerul acela pentru a scoate informa]ii de la el.
– S` nu-mi spui c` po]i s` cite[ti gândurile oamenilor [i c` \n acest
fel ai aflat ce l-am \ntrebat pe chelner.
– |n meseria mea, trebuie s` fii \n stare de mult mai mult de-atât.
– S` \n]eleg c` mânc`m aceea[i pâine?
– Ce altceva ar putea \nsemna faptul c` te-am urm`rit \n seara asta?
– A[adar, nu e[ti un simplu ziarist care merge \n miezul
evenimentelor s` fac` munc` de documentare?
– Nu.
– E[ti un agent profesionist bine antrenat [i faci parte dintr-o
breasl` deloc potolit`.
T`cerea lui \i fu suficient` Lisei. Se a[ez` \n col]ul ei [i-l privi pe
acest b`rbat complet diferit de cel de acum câteva ore.
Când vorbi din nou, vocea lui era [i ea schimbat`. Era ferm`,
autoritar`, obi[nuit` s` dea ordine [i s` fie ascultat`.
– Ascult`-m`, Lisa ! Ascult`-m` cu mult` aten]ie. Te-am l`sat s` te
joci, s`-]i faci num`rul de James Bond. Dar acum, s-a terminat. Ai intuit
bine c` e vorba de meseria mea. Dup` cum vezi, suntem \n aceea[i
oal`. Drumurile sunt diferite, \ns` obiectivul este acela[i.
– Adic`, o urm`re[ti pe fiica vitreg` a lui Peter Joring?
– Nu. Treaba mea e s` g`sesc un cuplu de tineri care-[i spun
Crispin [i Sabrina [i care sunt amesteca]i pân` peste gât \n ceva
periculos de moarte.
– |n ce anume?
– Dac` a[ [ti, nu i-a[ mai c`uta.
74 AMALIA WALDEN

Am \nchide cazul cu to]ii [i ne-am duce acas`.

– {i când vei afla? Vreau s` zic, \n ce sunt implica]i.
– Când vom ajunge la Marrakech.
– Marrachech ? De ce Marrakech?
– Colonia hippie s-a mutat acolo.
– Credeam c` majoritatea dintre ei au plecat din Marrakech.
– Cei vechi, da. Ace[tia sunt un alt grup. O surs` mi-a spus c`
Crispin [i Sabrina merg tot \ntr-acolo.
– Vrei s`-mi spui c` trebuie s` mergem la Marrakech ?
– Trebuie mai \ntâi s` dormi vreo dou` ore, pentru c` ai nevoie. La
patru fix, am s` te a[tept de cealalt` parte a Majesticului. Po]i s` vii cu
bagajul pân` acolo?
– |mi place s` c`l`toresc pe lumin`.
– Ia cu tine toate hainele pe care le ai. O s` vedem pe drum ce se
potrive[te [i ce nu \ntr-o colonie hippie.
– Vrei s` spui c` vom c`l`tori ca tovar`[i de drum, asemeni lui
Crispin [i Sabrina [i a atâtor altor cupluri care hoin`resc prin lume?
– Exact. Poate c` suntem mai \n vârst` decât unii dintre ei. Dar nu
v`d de ce n-am putea s` p`rem mai tineri, de vreme ce asta face parte
din munca noastr`?
– Ce munc` ?
– Vei vedea.
T`cu o bun` bucat` de timp, dar când se apropiar` de Rabat, zise:
– O s` fie o piedic`, Lisa, \n ceea ce te prive[te.
– Despre ce e vorba ?
– Va trebui s` supor]i pe unul din tipii care apar]in acestui mediu
dur pân` când acest caz va fi rezolvat. Vor fi [i momente foarte
nepl`cute.
Lisa \l privi cu aten]ie. Avea dreptate.
PROBA CURAJULUI 75

Era cu totul alt b`rbat fa]` de cel care o ]inea cu tandre]e \n bra]e
[i o s`ruta cu câteva zile \n urm` \n gr`dina de var`.
– Dac` rezi[ti tu, am s` rezist [i eu, zise ea. Dar trebuie s`-]i spun
c` joci foarte tare [i c` sunt de-a dreptul uimit` de omul pe care l-am
descoperit.
 Capitolul 6

Era \nc` \ntuneric [i \ncepuse s` plou` când ie[ir` din ora[ [i o

luar` pe un drum l`turalnic. Casablanca [i Marrakesh se \ntindeau \n
fa]a lor. Lisa g`si de cuviin]` s` nu-l \ntrebe de ce optase pentru acest
drum plin de hârtoape, un drum care p`rea s` nu duc` nic`ieri.
Noul Gary Mitchell era mai pu]in prietenos decât cel`lalt. O
adev`rat` enigm`. Taciturn era un cuvânt prea blând pentru un b`rbat
care \ntre Rabat [i Casablanca nu scosese decât câteva cuvinte.
– Trebuie s` fiu atent pe unde merg [i de aceea nu pot vorbi. Vezi
c` ai acolo un termos cu cafea. Serve[te-te ! Pari obosit`. Ar trebui s`
\ncerci s` mai dormi pu]in.
Ascultând sunetul pic`turilor de ploaie, Lisa \[i lipi capul de
fereastra ud`, \ncercând s` afle unde se aflau. Pesemne c` pe acolo
erau ni[te c`tune uitate de Dumnezeu. Nu \n]elegea de ce Gary o
luase pe acest drum ocolitor [i care era atât de prost. |ntr-o singur`
privin]` avea dreptate: era de-a dreptul istovit`. Nu fu \n stare s`
profite de cele dou` ore dintre momentul Amogdul [i plecarea din
Rabat. Prea multele \ntreb`ri f`r` r`spuns o ]inur` treaz`. Printre
acestea, câteva \l aveau \n centru pe \nsu[i Gary Mitchell. Nu putea s`
mai vad` \n el un ziarist inofensiv care venise \n scopul strângerii de
PROBA CURAJULUI 77

informa]ii pentru scrierea unei c`r]i despre [edera tat`lului s`u pe

când era \n armat`. Apoi, cine sau ce era el ? Recunoscuse c` lucra sub
acoperire. Pentru cine ? {i de ce ? {tia foarte multe lucruri, mai mult
decât ea. Putea fi nemilos. |l v`zuse doborând doi arabi f`r` s`
clipeasc` din ochi.
B`rbatul acesta care st`tea lâng` ea, privind cu aten]ie \nainte [i
care p`rea c` nici nu lua act de prezen]a ei, cine era [i ce c`uta aici?
A]ipi gândindu-se la el, apoi se trezi brusc [i v`zu c` ploaia se oprise
[i se luminase de ziu`.
Priveli[tea merita s` z`bove[ti asupra ei. Griul se transform` \n
mov, iar apoi \n roz. Lisa putu \n sfâr[it s`-[i dea seama unde se aflau.
Era cu totul alt` lume decât « fran]uzescul » Rabat sau agita]ia ora[elor
de pe coasta Atlanticului. De[i de-abia reu[ea s` disting` \n dep`rtare,
\[i d`du seama c` se afl` la poalele mun]ilor Atlas.
Satele erau situate destul de departe. Lisa [tia c` arabii se sculau
devreme nu de pu]ine ori. Din când \n când, câte un b`rbat sau câte
un copil ap`rea nu se [tie de unde [i se uitau uimi]i la ma[ina lor.
Izolarea \n care tr`iau ace[tia era de-a dreptul \nsp`imânt`toare.
Lisa lu` termosul [i turn` ni[te cafea \ntr-un pahar din plastic pe
care i-l \ntinse lui Gary. Acesta \l goli imediat, dup` care spuse :
– |n caz c` e[ti nelini[tit`, afl` c` nu mai avem mult pân` la
destina]ie.
– {i care e aceasta ?
– E \n fa]a noastr`.
– Te referi la zidul acela roz?
– E unul dintre cele mai vechi sate fortificate din Maroc. Nu-l c`uta
pe hart`, pentru c` nu-l vei g`si. E ca o monarhie absolut`, condus`
de o c`petenie. Ultimul care i-a condus a fost Mahjoub Rachid. |l
cunosc pe fiu, Ahmad, care e pe jum`tate arab, pe jum`tate berber.
Mi-e prieten.
78 AMALIA WALDEN

– Parc` am fi \n Evul Mediu.

– A[a [i e.
Dup` toate aparen]ele, erau a[tepta]i. Poarta din metal a satului
fortificat se deschise u[or când ma[ina se apropie de intrare. Spre
marea surprindere a Lisei, poarta nu fu deschis` de un regiment de
b`rba]i acoperi]i, ci de o femeie care ap`s` pe un buton. Era \nalt`,
solid`, u[or bronzat` [i avea tr`s`turile fine ale femeii berbere. Cu
toate c` trecuse de patruzeci de ani, avea o piele neted`, f`r` riduri,
iar p`rul negru ca smoala era lung [i ondulat.
Când femeia se apropie de ma[in`, Lisa observ` c` avea un tatuaj
pe b`rbie. Se cuno[tea c` \nv`]ase la o [coal` de elit`, pentru c` vorbea
foarte bine engleze[te.
– Bine a]i venit \n casa familiei Rachid, spuse femeia. Tu e[ti Gary
Mitchell, vechiul prieten al fiului meu.
Gary \ncuviin]`.
– Ahmad nu s-a sculat, continu` femeia. S-a \ntors asear` foarte
târziu. Iar dincolo de asta, nu [tiam exact la ce or` vei veni. Am ]inut
neap`rat s`-]i urez bun venit. Cum ar fi spus so]ul meu arab, casa
noastr` e [i a ta cât timp stai aici. E[ti oaspetele nostru. |]i dorim
s`n`tate [i pace. Salaam.
– Salaam. Doamn` Rachid, aceasta e prietena mea, domni[oara
Clark.
Femeia o examin` pe Lisa cu aten]ie.
– Prietena ta e binevenit` [i ea.
Dup` aceea, ar`t` cu degetul un spa]iu liber care \nconjura un
grup de cl`diri.
– V` ve]i parca ma[ina acolo, \n spatele cl`dirii care transmite
curentul electric. Apoi, m` ve]i urma.
Trecur` pe lâng` ni[te cl`diri construite din c`r`mizi de argil`
rozalie, material specific zonei. Chiar dac` plouase cu pu]in timp \n
PROBA CURAJULUI 79

urm`, p`mântul era uscat. Locul era bine \ngrijit \n pofida faptului c`
vegeta]ia p`rea secular`. Nimic nu fusese l`sat la voia \ntâmpl`rii. |n
locurile \n care repara]iile erau necesare, ele fuseser` f`cute. Nu
pu]ine cl`diri aveau antene de televizor. Singurul lucru anacronic erau
câteva c`mile priponite de un stâlp. T`cerea nu era \ntrerupt` decât
de zgomotul pe care-l f`ceau c`milele [i de vâjâitul generatorului de
electricitate.
– Aici \l ve]i a[tepta pe Ahmad.
Femeia deschise o u[` de metal construit` \n stil maur [i-i pofti
\n`untru.
– Ave]i aici r`coritoare, ni[te cafea american` adus` special pentru
voi, precum [i pâine proasp`t coapt` [i ni[te carne de capr`. Ahmad
nu va \ntârzia s` apar`. M` duc dup` el. Bucura]i-v` de mas` [i fi]i pe
pace.
|nteriorul cl`dirii fu o surpriz` pl`cut`, ca \n cazul atâtor altor
cl`diri marocane. Pe jos erau puse covora[e pl`cute la atingere. Un
divan imens era acoperit cu blan` de oaie. Pe cele câteva m`su]e
r`spândite ici [i colo prin \nc`pere, se afla mâncare [i b`utur`. Ce[tile,
farfurioarele [i platourile erau toate din aur. Carnea fusese t`iat`
foarte sub]ire.
Lisa se uit` pe pere]i. Peste tot erau carpete. |ntr-un singur loc v`zu
portretul unui b`rbat \n floarea vârstei. Avea ni[te ochi atr`g`tori, care
te urm`reau, [i a c`ror culoare de un albastru cenu[iu contrasta cu
tenul m`sliniu. Avea un nas de uliu, iar pe cap purta un turban de un
albastru verzui.
Lisa tres`ri când \l auzi pe Gary spunând \n spatele ei :
– E tat`l lui Ahmad. Arabii pun foarte rar câte un portret pe perete
de când Islamul interzice reprezentarea chipului uman \n art`. Acesta
e o raritate.
80 AMALIA WALDEN

– Sunt \ndrept`]it` s` aflu, spuse ea \ntorcându-se spre el, de ce

m-ai adus \ntr-un asemenea loc [i ce c`ut`m aici? {i mai ales, pentru
numele lui Dumnezeu, cine e Ahmad ?
Gary zâmbi [i pentru o clip` Lisa avu senza]ia c`-l reg`sise pe cel
care o s`rutase când se plimbaser` cu câteva zile \n urm`. Vraja se
rupse \ns` repede, iar Gary deveni din nou serios.
– Ahmad e fiul c`peteniei care a condus acest domeniu pân` \n
urm` cu un an. Când acesta a murit, mama [i fiul au preluat
conducerea.
Lisa \l privi ne\ncrez`toare.
– Femeia pe care ai v`zut-o mai devreme e berber`. Dup` cum
umbl` vorba, e cea mai vârstnic` femeie de aici.
– Dar Ahmad ?
– Ahmad e prietenul meu.
– E pentru prima dat` când aud de el, spuse ea, b`nuitoare. Cum
l-ai cunoscut ?
– L-am \ntâlnit \n timpul unei misiuni. El lucra pentru Serviciile
Secrete Franceze, iar eu pentru CIA. Ne-am unit for]ele [i am reu[it s`
doborâm patru b`rba]i care ]ineau cu tot dinadinsul s` declan[eze un
al treilea r`zboi mondial.
– Ce \nseamn` « s` doborâm » ?
– Exact ceea ce crezi c` \nseamn`.
– A[a m-am gândit [i eu.
– Atunci, de ce ai mai \ntrebat?
– Pentru c` am vrut s` te aud pe tine spunând-o.
Gary se \ndrept` spre una din m`su]e [i turn` cafea \ntr-o cea[c`
pe care i-o \ntinse Lisei. Aceasta nu lu` \n seam` gestul lui [i continu`
s` vorbeasc` :
– Brusc, nu prea-mi mai place de tine.
De fapt, nu-mi placi deloc.
PROBA CURAJULUI 81

Acesta \[i b`u cafeaua pe \ndelete, aruncându-i din când \n când

câte o privire.
– Venind din partea ta, un asemenea comentariu e destul de
ironic. Nu faci parte din aceea[i breasl` ?
– Noi nu ucidem.
– Chiar a[a ? Evident, nu m` refer la tine personal, draga mea
prieten` \nve[mântat` \n ca[mir! Nu la tine care te furi[ezi pe str`zi
aruncând câte o privire \n urma ta sau te amesteci cu mul]imea din
Medina f`când pe de[teptul agent 007. {i care apoi te treze[ti
amestecat` \n cine [tie ce afacere murdar` \ntr-o spelunc` numit`
Amogdul. Nu e vorba de tine, fat` sofisticat`. Dar confra]ii t`i, ceilal]i
membri ai echipei? }in la Jake, partenerul t`u, pentru c` a fost cel mai
bun prieten al tat`lui meu, iar prietenia e ceva sacru pentru mine. Dar
Jake nu e u[` de biseric`.
– Asta-i tot ?
– Nu, nu chiar. Mai e vorba [i de ideile tale copil`re[ti despre
rela]ia dintre un b`rbat [i o femeie.
Lisa \i \ntoarse spatele [i spuse :
– Nu vreau s` te ascult.
Acesta veni lâng` ea [i o prinse cu putere de umeri.
– Ba vei asculta, zise el. Asear` ]i-am spus c` te iubesc. Chiar nu
\n]elegi ce \nseamn` asemenea vorbe din partea unui b`rbat ca mine?
Nu mai e vorba de un joc copil`resc. E un angajament, o declara]ie.
Asta \nseamn` c` vreau s` fiu al`turi de tine pentru totdeauna, s` te
protejez [i s`-]i fiu sprijin. {i care e reac]ia ta? Te compor]i ca o feti]`
jucându-se cu p`pu[ile.
Lisa \ncerc` s` se desprind` din strânsoarea lui, dar el nu-i d`du
drumul.
– N-am terminat tot ce aveam de spus. Când un b`rbat \]i spune c`
te iube[te, ascult`-l. Nu mai fugi. Nu te mai comporta ca [i cum n-ai fi
82 AMALIA WALDEN

auzit ce ]i-a spus. Fii atent`, pentru c` nu-]i promite luna de pe cer, ci
se d`ruie[te pe el \nsu[i.
Spunând acestea, \i d`du drumul aproape \mbrâncind-o.
– Ai terminat? \ntreb` ea.
– Da.
– Acum, e rândul meu s` vorbesc. Nu [tiu cum sau de ce crezi c`
e[ti amestecat \n povestea asta. Am venit aici pentru a afla cine l-a
b`tut cu atâta bestialitate pe partenerul meu, Jake Jefferson. I-am
promis, de asemenea, lui Peter Joring, s`-i g`sesc fiica vitreg`, care se
pare c` se ascunde sub numele de Sabrina. Cuno[ti toat` povestea, a[a
c` nu mai are nici un rost s` continuu. Acum, vreau s` fiu l`sat` \n
pace. Ai auzit, l`sat` \n pace ! Sunt detectiv autorizat interna]ional [i
sunt \n stare s`-mi port singur` de grij`, f`r` ajutorul sau amestecul
altcuiva.
– Dar cu drumul la Amogdul cum r`mâne ?
– Nu cred c` mai e nevoie s`-]i amintesc c` am nevoie de tine, dar
vreau s` fiu l`sat` \n pace.
Acesta \[i mai turn` o cea[c` de cafea pe care o b`u, iar apoi rupse
un col] de pâine din care \ncepu s` m`nânce, nesl`bind-o din ochi.
– Nu-]i amintesc c` ai nevoie de mine, \]i spun... |]i spun c`
suntem implica]i \n aceea[i poveste. N-ai vrut s` se \ntâmple asta, cum
nici eu nu mi-am dorit a[a ceva. Tu ai un caz de rezolvat, a[a cum am
[i eu un caz de rezolvat, dar nu [tiu cum se face c` acestea sunt legate
\ntre ele.
– N-ai \n]eles unde bat.
– Dac` m` vei asculta, vei vedea c` am \n]eles. Nu sunt aici pentru
a scrie o carte, ci sunt pe urmele unei fete pe care-o cheam` Sabrina.
– Din ordinele cui ?
– Din ordinele cui crezi tu?
Se privir` \n ochi. Lisa fu cea care se uit` \n alt` parte.
PROBA CURAJULUI 83

– {tii ce-a[ vrea s` fac, acum ? S`-]i dau o b`taie zdrav`n` [i s` te

trimit acas`. Am \ncercat, dar n-a mers. Acum nu mai pot. Pentru c`
e[ti amestecat` pân`-n gât, iar eu am nevoie de tine. Am s` te folosesc,
Lisa. A[a cum tu credeai la \nceput c` te vei folosi de mine.
– {tii ce e locul \n care ne afl`m ?
– Te-am \ntrebat mai devreme. Ce e ?
– E un loc sigur, pentru c` e \ngr`dit. {tii ce \nseamn` asta, nu ?
– Da, [tiu.
– Nu, nu [tii. Sau ce [tii, e de la televizor [i din filme. Nu e un loc
str`lucitor \n care s` se ascund` spionii pân` la opera]ia final`.
Domeniile-fort`rea]` din Maroc sunt lumi ascunse, lini[tite, \nchise \n
ele \nsele, universul familiei fiind centrul lor, cel pu]in \n aparen]`.
Dar ca orice b`rbat sau femeie care se respect`, au o parte \ntunecat`.
– Care anume ?
– Sunt locuri de \ntâlnire. Pentru caravane, pentru intrigan]ii din
de[ert [i de la câmpie. Informatorii \[i croiesc drum pân` aici. Oameni
ai sabiei [i oameni ai Coranului. Oameni vicleni care a[teapt` s` se
iveasc` un moment prielnic pentru a intra \n lupt`. Mercenari.
Jefuitori care urzesc planuri \n secret. Refugia]i \n a[teptarea unui
pa[aport pentru libertate. |ntr-un asemenea loc ne afl`m noi, Lisa.
– {i unde sunt to]i ace[ti oameni pe care i-ai pomenit, ace[ti
aventurieri ai \ntunericului ?
– |n cl`dirile pe lâng` care am trecut. Stau ascun[i, a[teptându-[i
timpul.
– Iar noi ce c`ut`m aici, Gary?
– Am venit s` ne schimb`m \nf`]i[area, ca s` fim bine acoperi]i.
– Cum adic`, bine acoperi]i?
– Dac` nu te-ai fi amestecat, poate a[ fi reu[it s` dau de urma
Sabrinei de unul singur. Dar tu ai stricat totul printr-o singur` scen`
teatral` f`cut` \ntr-un club de noapte din Rabat. Acum, suntem
84 AMALIA WALDEN

amândoi amesteca]i. Nu pot s` te las singur`, pentru c` suntem deja

urm`ri]i. Fiecare agent din Marrakech va c`uta un b`rbat \nalt, bine
\ngrijit [i o blond` ar`toas`. Ne putem schimba \nf`]i[area: tu,
culoarea p`rului, iar eu a[ putea s`-mi adaug o barb` sau ceva de
genul `sta. Dar mai avem nevoie de un element. Ne trebuie o ter]`
parte care s` scoat` parte advers` de pe urmele noastre. A[a \ncât, vom
face echip` cu Ahmad. Ahmad [i interpretarea lui. Ahmad e cel mai
bun muzician dintre Tanger [i Atlas. Cânt` la l`ut`. Eu cânt la chitar`.
E adev`rat, nu prea bine, dar acceptabil. |ntr-o asemenea cultur`, nici
nu ]i se cere mai mult. Trebuie doar s`-]i faci treaba, nu str`lucit, ci
mediocru. E o chestiune de sinceritate.
– Iar eu ce am s` fac ? \ntreb` ea cu team` \n glas.
– O s` cân]i, prieten`! O s` cân]i! spuse o voce venind din spate.
Lisa se r`suci pe c`lcâie [i v`zu un b`rbat tân`r, chipe[, zâmbitor [i
foarte st`pân pe sine. Sem`na leit cu b`rbatul din portret, numai c`
era mai tân`r [i nu avea nasul coroiat al acestuia. A[adar, se afla \n fa]a
lui Ahmad, fost agent francez.
Lisa \l cânt`ri din priviri [i \[i zise \n sinea ei : « Ei bine, Lisa drag`,
ai f`cut-o de oaie. Ace[ti doi b`rba]i formeaz` o pereche. Gary, care-]i
vorbe[te despre iubire [i despre cum s`-]i dobori du[manii cu acela[i
patos. Ahmad, st`pân peste acest sat fortificat unde se \ntâlnesc, dup`
cum recunoa[te cu sinceritate Gary, fel de fel de aventurieri f`r` nici
un Dumnezeu. N`scut aici, crescut aici, fiu al unei c`petenii [i ale unei
amazoane care domne[te asupra acestor nes`bui]i hoinari.
Lisa drag`, ai dat-o r`u de tot cu bâta-n balt`. » Se uita când la unul,
când la altul. Se \ntreba de cât timp va avea nevoie pân` s` g`seasc` o
porti]` de sc`pare din aceast` situa]ie nepl`cut`, dar se auzi spunând:
– N-am cântat niciodat` \n public.
– O s` cân]i, spuse Ahmad foarte \ncrez`tor. Nu e prea greu.
PROBA CURAJULUI 85

Tot ce va trebui s` faci este s` fredonezi pe ritmurile melodiei pe

care o voi cânta eu la l`ut`.

***

Lisa [i Gary r`maser` \n satul fortificat o s`pt`mân`. Zilele erau

\ntotdeauna pline. Ahmad [i Gary \ncercau s-o ajute s`-[i
perfec]ioneze cuno[tin]ele de arab` [i s-o ini]ieze \n berber`.
– Sunt multe dialecte ale berberei, o avertiz` el. N-ai nevoie decât
de dou`. Taureg este limba de[ertului, iar Tamazight se vorbe[te \n
Atlas [i e limba familiei mele.
Ahmad \i vorbi [i despre obiceiurile berbere.
– Suntem un neam aparte. Iubim libertatea [i aventura. B`rba]ii \]i
vor p`rea adesea galan]i, cruzi uneori, dar \ntotdeauna viteji. Nu
sem`n`m cu nimeni altcineva. Chiar dac` suntem independen]i, asta
nu ne \mpiedic` s` fim buni musulmani. Ar trebui s` [tii câte ceva
despre religia noastr`.
– Am citit Coranul, zise ea.
– Bine. Dar trebuie s` cuno[ti [i unele lucruri mai m`runte. Ca de
exemplu ce \nseamn` tajine, care e un fel de ostropel din gulii. Mama
mea te va servi cu acest fel de mâncare. Apoi, ce sporturi tradi]ionale
avem. Jocul cel mai popular e cel cu o minge f`cut` din cârpe. E un
fel de fotbal. Ar trebui s` mai cuno[ti [i numele triburilor. Ait
Haddidou e tribul femeilor frumoase. Ait Seddrate e tribul negrilor.
Oamenii din mun]i se numesc p`stori. P`r`sesc satul pe perioada
iernii, dar femeile sunt \ncrez`toare \n ele \nsele, agresive,
independente. Pentru a te comporta ca o femeie berber`, trebuie s`
]ii fruntea sus [i s` faci pa[i mari.
86 AMALIA WALDEN

Când r`mase numai cu Gary, Lisa explod`:

– De ce trebuie s` [tiu atâtea despre berberi?
– Pentru c` atunci când vei merge la Marrakesh, vei fi o femeie
berber`. Asta \n cazul \n care nu ]i-ai dat seama pân` acum, ad`ug` el
zâmbind sardonic.
– Am mâncat atât de mult` carne de capr` \ncât nu va mai dura
mult pân` am s` \ncep s` beh`i. De ce trebuie s` m` transform \ntr-o
femeie berber` ?
– Pentru c` aceast` deghizare serve[te scopului nostru.
Serve[te scopului nostru. Se s`turase s` tot aud` explica]ii de
genul `sta. Când vru s` afle mai multe informa]ii, nu reu[i s` scoat`
nimic de la el. La \ntreb`rile ei, Gary se mul]umea s` r`spund` :
– Când va trebui s` [tii, vei afla. |n felul acesta, vrem s` te
protej`m. S` [tii strictul necesar, e deja ceva periculos. Dac` ai [ti mai
multe, ]i-ai pierde cump`tul, te-ai da de gol [i am da de bucluc. Orice
[ans` de a rezolva cazul s-ar n`rui. Vrei s` rezolvi acest caz, fie [i numai
de dragul lui Jake Jefferson, nu-i a[a ?
– A[a e, dar...
– F`r` « dar », f`r` « dac` », f`r` « poate ». {i, mai ales, nu vreau s`
mai aud:"De ce?" Ai \ncredere \n mine, Lisa. {tiu ce fac.
– M` bucur s` aud asta, spuse ea repezindu-se \n bra]ele lui,
pentru c` mie mi se pare c` suntem aidoma unor oameni lega]i la ochi
\n mijlocul unei mla[tini \n care se afund` tot mai mult. Gânde[te-te
la asta \n timp ce m`nânci carne de capr` [i cartofi.
Fu silit` s` recunoasc` \n sinea ei c` munca sub acoperire avea [i
p`r]ile ei frumoase. Lisa avea \n ea ceva cabotin, a[a \ncât \i f`cu
pl`cere s` capete o nou` identitate. Fiecare zi care trecea aducea o
nou` schimbare \n \nf`]i[area ei.
|n a treia zi petrecut` acolo, mama lui Ahmad o duse \n ceea ce
p`rea a fi un fel de [opron, nu departe de cl`direa principal` \n care
PROBA CURAJULUI 87

erau g`zdui]i. Spre marea surpriz` a Lisei, locul acesta se dovedi un fel
de garderob [i care avea \nf`]i[area culiselor dintr-un teatru.
Erau acolo \n[iruite cuiere cu rochii tradi]ionale marocane, halate
[i alte articole de \mbr`c`minte cu care ai fi putut s` deschizi un
magazin de haine ieftine.
|n cel`lalt cap`t se g`seau tot felul de obiecte de papet`rie,
marochin`rie [i piel`rie. Perni]e, gen]i din piele de c`mil`, corturi din
piele de capr` neagr`, carpete, [ei de c`mil`. Pe scurt, tot ce-]i trebuia
\ntr-o cas` aflat` \n Sahara.
– Ce face]i cu toate astea ? o \ntreb` Lisa pe doamna Rachid.
R`spunsul pe care-l primi fu la fel de enigmatic ca [i celelalte pe
care i le d`duse de când poposise acolo.
– Sunt folositoare.
Lisa \[i alese o mic` garderob` [i v`zu cum \i vin hainele.
– Totul e bine, cu excep]ia unui singur lucru, i se adres` ea
doamnei Rachid.
– Care anume ?
– Totul pare a fi fost f`cut pentru o persoan` care are cu vreo [ase
sau [apte kilograme mai mult decât mine.
– Ai dreptate, spuse ea dup` ce o privi cu mult` aten]ie. Femeile
berbere sunt bine propor]ionate. {tii s` co[i?
– Pu]in.
– Am s` te ajut. Asta ne va ocupa ceva timp.
Felul \n care doamna Rachid spusese asta \i l`sase Lisei impresia c`
voia cu orice pre] s-o ]in` ocupat` pentru a nu mai pune \ntreb`ri
deranjante.
Zilele se scurgeau \n acest fel, \ns` nu toate serile erau la fel de
obositoare. Cina era un ritual. Ahmad, mama lui, Gary [i Lisa st`teau
pe perni]e \n fa]a m`su]elor \n timp ce servitorul, un b`rbat \n vârst`
care [chiop`ta u[or, le aducea bucatele. |l chema Seddrate. Ahmad le
88 AMALIA WALDEN

explicase c` nimeni nu-i cuno[tea numele adev`rat, a[a \ncât

hot`râser` s`-l numeasc` dup` numele tribului din care plecase.
Lisa nu-l privi \n ochi decât o dat`, când o servi. Fiind obi[nuit` cu
supu[enia servitorilor, privirea p`trunz`toare a acestuia o uimi. |[i
spuse c` e un om plin de vigoare, un om al ac]iunii. Se \ntreb` ce
c`uta aici.
Seara, se \ntâmpla ca Ahmad [i Gary s`-[i ia chitara [i l`uta [i s`
cânte melodii andaluze. Lisa \nv`]a cum s` urm`reasc` ritmul, cum s`
fredoneze, iar uneori s` \nve]e cuvintele berbere: "Adieri de vânt \n
de[ert. Inima e tare singur`. Vino [i ia-m` de mân`, iar eu am s` te duc
acolo unde numai o floare \nflore[te. Asta e promisiunea mea de
iubire [i speran]`. »
– Se aseam`n` cu muzica folk pe care pu[tii din spatele blocului o
compun [i o cânt` acompania]i de chitar`, \i spuse ea lui Ahmad, care
\i traducea versurile.
Acesta o privi [i spuse:
– Cântecul `sta are o sut` de ani.
Repro[ul ascuns pe care i-l f`cu spunând acestea, \i d`du r`gazul
de a se gândi c` \n locul acela se tr`ia parc` \n afara timpului. Era ca
un vis. Ireal. O pl`smuire. Ceva pl`smuit de imagina]ia ei.
... {i cu toate astea, era real.
Chiar \n seara aceea, dup` ce terminar` repeti]iile, Ahmad se scuz`
[i plec`, iar Gary se \ntoarse spre Lisa [i o \ntreb`:
– Vrei s` facem o plimbare?
Propunerea o lu` prin surprindere. Se pare c` lucrul acesta fu
remarcat [i de Gary care se gr`bi s` adauge:
– Ai fost nevoit` s` te mul]ume[ti mai multe zile la rând numai cu
g`dinile din sat. Ce-ai zice de o baie f`cut` la lumina lunii ?
– |n ce ? \ntreb` ea u[or sarcastic.
PROBA CURAJULUI 89

– {tiu eu un loc pe care l-am descoperit ieri cu Ahmad, \n timp ce

cercetam \mprejurimile. Dac`-mi amintesc bine, ]i-ai pus costumul de
baie \n bagaje. Ia-l ! A[a am s` fac [i eu.
Locul pe care-l g`sise Gary era un fel de ele[teu aflat \ntre stâncile
unei strâmtori, la poalele Atlasului. Erau amândoi foarte buni
\not`tori. Apa era rece [i-i \nvior`.
– Cum te sim]i acum? o \ntreb` Gary \n timp ce ie[eau din ap`.
– E cel mai bun lucru care mi s-a \ntâmplat din noaptea aceea \n
care am zburat deasupra M`rii Nordului.
Ia -l! spuse el \ntinzându-i un prosop. {terge-te !
La \ntoarcere, pe drum, Gary o lu` de mân` [i o trase lâng` el.
Apoi, o s`rut` intens. Când \i d`du drumul, Lisa \i prinse capul cu
mâinile [i zise :
– Gary, poveste[te-mi !
– Despre ce ?
– Despre ce urm`re[ti.
– Urm`resc acela[i lucru ca [i tine. Urm`resc o fat` pe care o
cheam` Sabrina.
– Vorbesc serios. Cât [tii?
Acesta \[i puse mâna asupra gurii ei [i i se adres`:
– Taci. E momentul cel mai potrivit pentru t`cere.
O s`rut` din nou, dup` care rosti câteva din versurile cântecului pe
care-l \nv`]ase cu Lisa: " |nsingurat` inim`. Prinde-m` de mân`...
Aceasta e promisiunea mea de speran]` [i iubire. »
– Cum po]i s`-mi vorbe[ti de iubire, Gary?
– Cum pot ? O fac pentru c` sunt \ndr`gostit de tine.
– E[ti, dar nu de mine, ci de munca ta. E[ti un profesionist dedicat
cu trup [i suflet muncii sale. Am mai v`zut [i la al]ii tensiunea asta,
cursa nebun`, nevoia imperioas` de a termina ceva. Le-am \ntâlnit la
Jake Jefferson [i la al]ii. Numai c` tu e[ti mult mai mult decât ei. E[ti
90 AMALIA WALDEN

\ndr`gostit de aventur`, de pericol. {tii cum numesc eu acest gen de

b`rba]i ? B`rba]i de fier.
– B`rba]i de fier ?
– Da, b`rba]i care au \n ei un fel de duritate pe care nu o \ntâlne[ti
\n mod obi[nuit. Pot ap`rea cu o arm` sau o piatr` \n mân`, o insign`
sau o banderol` pe bra]. Acesta e un b`rbat de fier. Toate aceste
elemete \l fac puternic [i devotat. E genul de b`rbat respectat [i temut,
dar nu iubit.
– Bine. Am \n]eles unde ba]i. Dar trebuie s` fii de acord c` \n mine
s`l`[luiesc doi b`rba]i. Unul e cel pe care l-ai descris, iar cel`lalt e cel
care s-a \ndr`gostit de tine din clipa \n care te-a v`zut, Lisa. Recunoa[te
m`car asta.
– De ce a[ face-o ?
– Pentru c` \n seara asta, pe acesta din urm` l-ai \ntâlnit. Pe
b`rbatul care are nevoie de iubire : s` primeasc` [i s` d`ruiasc` iubire.
O s`rut` din nou, dup` care se \ndreptar` spre locul unde
parcaser` ma[ina.
|n noaptea aceea, Lisa r`mase treaz`, incapabil` s` adoarm` din
cauza sentimentelor confuze pe care le nutrea fa]` de Gary. Mai a]ipea
din când \n când, dar zorii o g`sir` treaz`.
|n semi\ntunericul de dinainte de r`s`rit, auzi un zgomot. La
\nceput era foarte slab, \ncât se gândi c` nu putea fi produs decât de
unduirea eucalip]ilor [i chiparo[ilor, dar apoi \[i d`du seama c`
provenea de la pa[ii unor oameni. Apoi se auzir` foarte \ncet ni[te
[oapte. Se duse la fereastr`, pentru a auzi mai bine. Camera ei era
situat` la etajul \ntâi, a[a \ncât era foarte aproape de p`mânt. Distinse
prin \ntuneric dou` matahale de oameni. P`reau a avea cam aceea[i
\n`l]ime, dar nu putu s`-[i dea seama dac` erau b`rba]i sau femei.
Vorbeau foarte \ncet, a[a \ncât nu le putea deslu[i cuvintele. |[i d`du
\ns` seama c` vorbeau \ntr-un dialect care nu-i era tocmai necunoscut.
PROBA CURAJULUI 91

|l mai auzise [i \n pia]a din Medina. Pentru a \n]elege mai multe, se

folosi de un vechi truc pe care-l \nv`]ase de la Jake. Când tragi cu
urechea [i se vorbe[te \ntr-o limb` pe care n-o cuno[ti foarte bine, e[ti
atent la cuvintele care apar cel mai frecvent \n conversa]ie. Acestea ar
putea constitui un indiciu despre subiectul discu]iei. |ncerc` s` re]in`
cuvintele care se repetau.
Ain. |nsemna "surs`". Fu folosit de mai multe ori. Apoi, era numele
unui b`rbat. Ben. Ben Idriss. Mellah. {i souk. Mai era [i Djemaa el Fna.
Binecunoscuta pia]` din Marrakesh. Ceva o f`cu s` ciuleasc` urechile
[i s` se apropie [i mai mult de fereastr`. Sabrina. Din nou, Sabrina.
Lisa \i privi pe cei doi cum se \ndreapt` \n direc]ii diferite. Unul
dintre ei o lu` spre una din por]ile imense care se aflau la intrarea \n
satul fortificat. Vizitatorul p`rea a fi un obi[nuit al casei. Deschise [i
\nchise singur por]ile de la intrare. Auzi motorul unei ma[ini care se
\ndep`rteaz`, ma[in` care fusese \n mod evident parcat` \n fa]a
satului. Lisa se \ntinse din nou \n pat [i \[i puse mâinile sub cap pentru
a se gândi. Gary, Ahmad [i ea vor pleca la Marrakesh a doua zi \ntr-un
furgon turtit [i vechi din 1945, pe care Ahmad \l luase de undeva. Era
vopsit \n albastru [i avea scris pe el cu alb « Talateh Flamenco », \n
traducere « Cei trei flamenco ». Ahmad g`sise un angajament muzical
pentru o sear` \ntr-un cazinou situat \n centrul Marrakech-ului. Se
numea « Punga smuls` ».
Ahmad [i Gary au rezervat o camer` pentru doi dintre ei la
cazinou. Acesta fusese conceput ca o combina]ie \ntre hotel [i « centru
pentru desf`[urarea de activit`]i artistice » destinat celor care nu aveau
un angajament permanent, cum erau tinerii marocani sau adolescen]ii
aceia hoinari \n c`utare de nu se [tie ce.
Gary g`si pentru Lisa un alt club hippie care se numea « Oaza lui
Kenny ». Chiar dac` acesta \i spusese c` o trimiseser` acolo pentru a
avea un câmp de desf`[urare mai vast, acesteia \i fu cum nu se poate
92 AMALIA WALDEN

mai clar c` voiau s-o izoleze aici pentru a nu vedea ce activit`]i

desf`[urau.
Gary \[i avea secretele lui bine p`strate. |i demonstrase cum nu se
poate mai bine cu o sear` \nainte c` [tia s` separe planurile: Lisa,
femeia de Lisa, partenerul din acest caz.
Auzi din nou zgomot afar`. Pic`turi de ploaie loveau u[or
acoperi[ul. |ncepuse sezonul ploios. Poate c` vor fi nevoi]i s` mearg`
spre Marrakesh pe ploaie. Mama lui Ahmad \i spusese deun`zi c`, dac`
\ncepe, ploaia toren]ial` poate dura [i câteva zile.
Trist` perspectiv`. Ce va face de una singur` pe o asemenea vreme?
Putea s` se gândeasc` la semnifica]ia \ntâlnirii care avusese loc
\nainte de apari]ia zorilor lâng` fereastr`. {i chiar c` va avea la ce s` se
gândeasc`. Dincolo de faptul c` auzise de dou` ori numele Sabrina, \[i
d`duse seama, dup` felul \n care cei doi mergeau, cu cine avea de-a
face. Primul era un b`rbat care [chiop`ta. Cel`lalt, avea o gra]ie
m`surat` care conferea o anumit` distinc]ie felului \n care p`[ea, chiar
dac` avea chipul acoperit. Oricum, nu avea nevoie s`-l identifice pe cel
de-al doilea b`rbat dup` mers, pentru c` \i auzise vocea. Era o voce
unic`. Glasul cuiva putea reprezenta o marc` de identificare la fel de
eficient` ca [i amprentele, dac` [tiai s` « cite[ti » calitatea tonului [i
inflexiunile. Aceasta nu era o voce oarecare, ci una special`. O auzise,
nu cu mult timp \n urm`, \ntr-o barc` de pescuit pe Marea Nordului.
Seddrate, b`rbatul al c`rui nume era cel al tribului din care
plecase, deoarece nu voia cu nici un chip s` le spun` care e numele
lui adev`rat.
{i Peter Joring, faimosul actor.
Cei doi [i-au dat \ntâlnire \ntr-un sat fortificat marocan cu un ceas \nainte
de r`s`ritul soarelui când erau siguri c` toat` lumea dormea. Dar de ce ?
Da, poate c` Gary [i Ahmad \[i vor duce cu ei secretele la
Marrakesh, secrete pe care au refuzat s` i le \mp`rt`[easc`, dar nici ea
nu va fi mai prejos...
 Capitolul 7

Lisa privea de la fereastra camerei ei din « Oaza lui Kenny ».

– A[adar, acesta e frumosul Marrakech ! Ploaie [i iar ploaie! Unde
e soarele acela arz`tor de care se vorbe[te atâta ?
Va fi nevoit` s` se \mbrace \n func]ie de vreme. Va avea mult de
lucru \n pia]a numit` Djemaa el Fna, prin care te puteai plimba cu
bacba din pricina apei acumulate de la ploaia toren]ial`.
Frecându-[i mâinile cu ner`bdare, \[i lipi nasul de geam. Era plin
de noroi, dar nu avea nici un rost s`-l cure]e, pentru c` nu i-ar fi servit
la mare lucru.Dincolo de fereastr`, se \ntindea un ora[ fermec`tor,
desprins parc` dintr-o poveste din O mie [i una de nop]i. |ns` tot ce
putea vedea era curtea Oazei, care era plin` cu fel de fel de obiecte
aruncate : ghete [i cizme vechi, chitare rupte, o statuet` spart`, haine
putrezite, rucsacuri, schiuri ruginite. Obiecte aruncate de adolescen]i
care trecuser` pe acolo pentru o s`pt`mân` sau dou`.
De când sosise \n ora[, singurul gând al Lisei era s` se duc` \n pia]`
pentru a da de urmele unui b`rbat pe care-l chema Ben Idriss. Aceasta
era prima mi[care pe care trebuia s-o fac`. Dup` aceea, se va l`sa
condus` de instinct. Problema era c` nu putea s` fac` aceast` prim`
mi[care. Lunile aprilie [i mai erau luni ploioase de prim`var`, iar
94 AMALIA WALDEN

magazinele din pia]` nu se deschideau decât \n clipa \n care ploaia va

\nceta.
Serile erau mai pu]in plictisitoare decât zilele. |n fiecare sear`, cei
trei se \ntâlneau pentru a cina \ntr-unul din restaurantele frecventate
de c`tre grupurile hippie, apoi se mutau la « Punga spart` », unde
Gary [i Ahmad fuseser` suficient de noroco[i ca s` g`seasc` o camer`.
Vechiul cazinou nu era un loc oarecare ! Asta \n pofida faptului c`
elegan]a de dinainte de r`zboi fusese \nlocuit` cu forfota unui
hipodrom.
Adolescen]ii care veniser` \n ora[ fuseser` \n stare s` \nchirieze
vechiul cazinou pentru un cântec. Cu bani pu]ini, dar cu o energie
tinereasc`, locul putea fi locuit. La etaj, fuseser` amenajate camere
care puteau fi locuite de c`tre hoinari [i haimanale. Camerele erau un
amestec de vechi [i nou. Mobil` veche a[ezat` pe parchet nou sau pe
faian]`, b`i din marmur` amenajate \n stilul \nceputului de secol, totul
era \n contrast.
Parterul cazinoului renovat era un local de noapte pentru hadji.
Arabii din ora[ erau ei \n[i[i hoinari care plecaser` din Sahara pentru
a g`si aceast` oaz`. Hadji \nsemna pelerin. Lisa se \ntreb` de ce
c`l`toreau ace[ti pelerini, \n timp ce st`tea cu Gary [i Ahmad \ntr-o
sear` [i se uita la oamenii care treceau pe acolo. Locul era lini[tit,
altminteri autorit`]ile marocane nu i-ar fi dat autoriza]ie. |n pofida
faptului c` era un ora[ cosmopolit, conservatorismul era cel care
domina via]a public`. Cei care voiau s` se stabileasc` aici pentru o
perioad` mai lung` sau mai scurt` de timp, erau sili]i s` se conformeze
anumitor reguli. |n primul rând, s` aib` \ntotdeauna actele la ei, iar
apoi s` nu se amestece \n afaceri murdare. Cât despre vestimenta]ie,
aceasta era cu adev`rat o problem` foarte delicat`. Marocul era ]ara \n
care oamenii purtau costumele tradi]ionale peste hainelele de birou,
\ntr-un amestec cel pu]in surprinz`tor pentru un str`in. Iar despre
PROBA CURAJULUI 95

p`r, ce s` mai vorbim ! Curios era c` fetele puteau s`-l fluture \n vânt,
dar cu b`ie]ii era alt` poveste. P`rul acestora era ras, cu excep]ia unei
singure [uvi]e care se transforma \n codi]`. Adul]ii \[i t`iau p`rul scurt.
B`rbile erau [i ele permise.
Gary \[i l`sase [i el barba s` creasc` \n timpul [ederii lor la familia
lui Ahmad. De altfel, metamorfoza acestuia era atât de bine realizat`,
\ncât Lisa se gândea c` ar putea trece pe strad` pe lâmg` el f`r` s`-l
recunoasc`.
Dar nu numai \nf`]i[area fusese schimbat`, ci [i felul de a merge [i
de a se comporta. Pasul mare [i hot`rât fusese \nlocuit cu unul mic.
Gary p`rea relaxat, se sim]ea bine \n pielea lui. Nici urm` de tensiune
nu mai putea fi z`rit` pe chipul lui. Lisa nu se putu ab]ine s` nu-l
tachineze.
– Am auzit c` agen]ii profesioni[ti sunt excelen]i actori. Tu e[ti
dovada cea mai bun`.
– Nici tu nu te descurci r`u, \i replic` el. Orice mare [coal` de
actorie din lume ar fi mândr` de tine.
– M-a[ descurca [i mai bine dac` a[ [ti ce rol joc. Când o s`-mi spui
ce e important?
– Când va fi necesar s` [tii.
Era clar c` nu putea s` scoat` nimic de la el. |n zilele acelea, nu-[i
putea nici m`car permite s` se certe cu el.
Dar nu numai Gary se schimbase. |n timpul [ederii \n satul
fortificat, \nf`]i[area Lisei se schimbase radical. |n camera ei de la
"Oaza lui Kenny" avea o oglind` mare \n care se privea din când \n
când.
Lisa nu se mai vopsise pân` atunci. Se gândise c` ar fi bine s`-[i
pun` o peruc`, dar Gary nu fu de acord. |i spusese c` s-ar putea
demasca \n orice moment, asemenea unui personaj care face parte din
alt` poveste.
96 AMALIA WALDEN

– Nu po]i face nimic pentru a schimba p`rul Lisei ? o \ntrebase el

pe mama lui Ahmad.
Rezultatul putea s`-l vad` acum \n oglind`. Doamna Rachid a lucrat
la p`rul acesteia \n fiecare zi a [ederii lor acolo.
– Aceasta e o metod` de vopsire folosit` de femeile berbere \n
satele de pe piscurile Atlasului. Am \nv`]at-o de la bunica mea. Dup`
ce p`rul t`u va fi vopsit \n \ntregime, tot ce va trebui s` mai faci, va fi
s` ai grij` ca r`d`cinile s` fie mereu colorate. Dac` facem aceast`
opera]ie o dat` pe s`pt`mân`, e de-ajuns.
De fiecare dat` când \[i arunca privirea \n oglind`, Lisa era uimit`
de ceea ce vedea. P`rul ei blond devenise complet negru. Nu [tia prea
bine ce f`cuse mama lui Ahmad, dar vedea cu fiecare zi care trece c`
p`rul \i cre[tea \n mod vizibil [i c` era foarte bogat. Schimbarea culorii
p`rului, al`turi de machiajul special pe care [i-l f`cea \i d`dea aerul
unei femei venite de sus din mun]i s` se plimbe \n timpul vacan]ei.
Ochii p`reau acum oblici, datorit` folosirii dibace a unui creion negru.
Doamna Rachid o \nv`]ase [i cum s` se tatueze pe b`rbie.
– Vor crede c` e[ti sora lui Ahmad! exclam` doamna Rachid la
terminarea opera]iunii.
– Asta ne [i doream, nu-i a[a ? spuse Gary, privind-o gânditor.
|n camera ei din "Oaza lui Kenny", Lisa aproape c` nu-i venea s`
cread` c` [ederea la Rachid se petrecuse aidoma. |ndreptându-se spre
fereastr`, se lovi de costumele berbere puse acolo.
« De n-ar fi astea, a[ crede c` totul e o pl`smuire a min]ii mele!»
Privi pe fereastr` [i spuse cu voce tare :
– A[adar, pân` la urm`, ploaia s-a oprit!
Mai erau vreo dou` ore pân` la \ntâlnirea pe care o stabilise cu
Gary. |[i spuse c` ar fi bine s` ias` pentru a face o plimbare [i a vedea
dac` s-au deschis magazinele.
PROBA CURAJULUI 97

|nve[mântându-se \n haik, se duse la u[` [i o \ntredeschise pentru

a auzi zgomotele din cl`dire. Gestul acesta devenise aproape un
reflex. Pân` acum, nici una din fetele care locuiau acolo nu ar`tase
vreun interes pentru ea.
« Oaza lui Kenny » era un anacronism \n ora[, pentru c` \n afar` de
vechiul cazinou era singurul loc unde erau ad`posti]i hoinarii.
Kenny, proprietarul, era un b`rbat de vreo patruzeci de ani. Era
foarte atent cu invita]ii s`i.
– Sper c` te vei sim]i bine aici, Liz, \i spusese el Lisei la sosire. |mi
pare r`u c` singura camer` care a mai r`mas e cea din spate. |n
schimb, pot s` te asigur de lini[te [i discre]ie.
Pân` la urm`, Lisei \i conveni de minune aceast` mutare, pentru c`
pensiunea era foarte aproape de Medina [i de Djemaa el Fna. Când \[i
va \ncepe munca de investiga]ie propriu-zis`, apropierea va constitui
un avantaj. La \nceput, se gândise c` Gary o trimisese aici pentru a
avea mân` liber`, dar acum aceast` schimbare o mul]umea [i pe ea.
Ascultând la u[` zgomotele din cl`dire \nainte de a cobor\, Lisa ar
fi putut spune cu exactitate ce f`cea fiecare din cele patru fete.
Meredith [i Heather st`teau \n aceea[i camer`. Heather va fi \n
buc`t`rie pentru a g`ti. Sim]ea deja mirosul de usturoi [i mirodenii.
Heather se ocupa mai mereu cu g`titul, \n afar` de momentele \n care
vremea era frumoas`, iar ea, Meredith [i al]i prieteni se suiau pe
acoperi[ pentru a face plaj` sau pentru a trage câte un fum din «pipa
p`cii ». Meredith recita poezii scrise de ea \ns`[i. Lisei i se \ntâmpla din
când \n când s` aud` frânturi de cuvinte pe care fata le spunea,
pesemne pentru ea \ns`[i. Mai era Dusty, care se culca \n fiecare sear`
foarte devreme, [i Jade, care st`tea singur` \n camer` [i care cânta la
acela[i local ca [i Lisa. O auzise nu de pu]ine ori f`când repeti]ii.
Cântase o capella, ni[te cântece orientale, precum [i unele africane.
Toate u[ile erau \nchise, cu excep]ia celei a lui Dusty.
98 AMALIA WALDEN

|n timp ce Lisa p`[ea pe hol, atinse cu piciorul ceva greu. Fu

\ntâmpinat` cu un mârâit care o f`cu s`-i cl`n]`ne din]ii \n gur`. Se
\ntoarse imediat \n camer`. Cum nici una din u[i nu se deschise, Lisa
\ncerc` s`-[i recapete cump`tul [i ie[i din nou pe hol, gr`bindu-se s`
coboare cât mai repede. |n clipa aceea, se deschise brusc o u[`. Lisa
se trezi \n fa]a celeilalte cânt`re]e de la « Punga Spart` ». Expresia fe]ei
lui Jade nu era atât ostil`, cât batjocoritoare. O privea cu mult`
curiozitate, ca [i cum ar fi vrut s`-i spun` :
– A[adar, a[a ar`]i!
Dar privirea ei era nu numai iscoditoare, ci avea [i ceva din privirea
celui care a prins pe altcineva cu mâ]a-n sac. Lisa se gândi c` nu
trebuie s` lase lucrurile a[a [i spuse \n francez` :
– Bun` ziua ! Suntem vecine nu numai aici, ci [i la cazinou. Fac
parte din trupa « Cei trei Flamenco ». O s` cânt`m \n seara asta pentru
prima dat`. Te-am v`zut la repeti]ii.
Jade f`cu ochii mari, dar \[i reveni repede [i zise :
– Cum se face c` o fat` de la munte, cu tatuajul femeilor berbere
pe b`rbie vorbe[te atât de bine limba mea ?
Lisa sim]i cum se \mbujoreaz`, dar din fericire, machiajul o ajuta
s`-[i mascheze stânjeneala c` fusese luat` prin surprindere.
– Femeile berbere nu stau numai \n sat, improviz` ea. Unele dintre
noi sunt trimise la [coli de renume.
Jade o privi din nou pe Lisa, dar de data asta fa]a ei nu-i mai spuse
nimic. F`r` s` mai rosteasc` un cuvânt, f`cu un pas \napoi [i-i \nchise
u[a \n nas.
Când ajunse \n strad`, Lisa \nc` se mai gândea la ce se \ntâmplase.
Ciudat` \ntâlnire ! Jade fusese atent` la momentul \n care va ie[i. Chiar
dac` nu l-ar fi c`lcat pe câinele proprietarului, Jade tot ar fi deschis
u[a. Nu, m` a[tepta, pentru c` a urm`rit pas cu pas ceea ce am f`cut,
a[a cum eu am procedat \n cazul celorlalte fete.
PROBA CURAJULUI 99

M` \ntreb de ce a f`cut-o. E ceva care m` \nsp`imânt` la aceast`

femeie.
Lisa \ncerc` s` se calmeze. « Haide, feti]o, \[i spuse ea, e[ti
nervoas`, dar o s`-]i treac`. Ai stat prea mult \nchis`, a[teptând.
A[teptarea e cuvântul cu cele mai multe semnifica]ii \n orice limb`. Nu
te mai agita atâta pentru o persoan` care nu \nseamn` nimic pentru
tine. Ai lucruri mult mai importante la care s` te gânde[ti. Las-o pe
Jade \n plata Domnului, f`-o la stânga [i ]ine-o drept \nainte. »
|n fa]a ei era Medina [i Djemaa el Fna.
Lisa \[i \ndrept` umerii [i \ncepu s` fac` pa[ii aceia mari [i ap`sa]i,
atât de specifici femeii berbere. Brusc, o idee ciudat` \i \ncol]i \n
minte. Jade vorbise \n francez`, dar \ntr-un dialect. |n timpul
confrunt`rii lor din hol, Lisa era prea \ncordat` pentru a acorda
aten]ie dic]iei acesteia. Acum putea s` se gândeasc` pe \ndelete la asta.
|[i d`du seama c` folosise acela[i dialect ca [i chelnerul din clubul \n
care cântase Sabrina. Era un dialect foarte cunoscut, chiar dac` Lisei \i
era cu neputin]` s`-l identifice cu exactitate. Oare unde \l mai auzise
? Tot drumul pân` la Medina se gândi la asta.
« Oaza lui Kenny » era la o arunc`tur` de b`] de bulevardul
Mohammed V, bulevard care ducea direct \n Medina. Chiar la intrare
se afla faimoasa pia]` numit` Djemaa el Fna. Nu era chiar o pia]`, ci
mai degrab` un triunghi imens. Po]i veni aici dis-de-diminea]`, când
negustorii trag obloanele [i \]i po]i petrece toat` ziua aici. Aveai ce
vedea [i cump`ra. Dac` ]i se f`cea foame, te puteai duce \ntr-una din
cafenele sau \n restaurantele care \mpânzeau locul. Dac` veneai de la
munte, puteai s` te duci s` fii ras pe cap sau s` ]i se smulg` din]ii.
Puteai s`-]i petreci dup`-amiaza urm`rind spectacole \n aer liber. Erau
acolo dansatori, povestitori, acroba]i, hipnotizatori de [erpi,
\nghi]itori de s`bii sau de foc [i mul]i al]ii. Aveai de unde s` alegi.
Lisa se amestec` \n mul]ime. Pia]a era deja \nsufle]it`.
100 AMALIA WALDEN

Dac` n-ai fi z`rit câteva b`ltoace pe ici pe colo, nu ]i-ai fi dat seama
c` plouase pân` \n acea diminea]`. Nimeni nu p`rea s`-i acorde nici
cea mai mic` aten]ie. |n Medina, ghizii se ]ineau dup` tine ca s`-i
angajezi. Aici, se \ncruci[` cu mul]i ghizi, dar nici unul nu-[i oferi
serviciile. |i era foarte greu s` admit` c` acum era unul dintre
marocani. O berber` care coborâse din mun]i pentru a petrece o zi
sau dou` \n ora[.
Mul]imea era adunat` \n jurul unui b`rbat care \nghi]ea s`bii. Lisa
se opri [i ea [i privi fascinat`. Era atât de absorbit` de ceea ce vedea,
\ncât nici n-o auzi pe femeia de lâng` ea spunând ceva. Numai \n clipa
\n care sim]i c` cineva pusese mâna pe bra]ul ei, \[i d`du seama c`
remarca fusese f`cut` pentru ea. Se \ntoarse. Un b`rbat [i o femeie
care purtau \nsemnele berbere ca [i ea o \ntrebar` ceva. Lisa ar`t` spre
mul]ime, iar apoi spre ureche pentru a-i face s` \n]eleag` c` nu auzea
ce spuneau din pricina mul]imii. |ncerc` s`-i dea seama care erau
cuvintele cheie ale discu]iei. Acestea p`reau a fi "sabie" [i "stomac".
Cei doi ar`tau \nspre stomacul aceluia [i râdeau. Lisa \[i aminti c`
Admah \i vorbise despre foarte pronun]atul sim] al umorului specific
berberilor. Pân` la urm`, Lisa \[i d`du seama ce voiau s` spun`.
Femeia \i sugerase c` \nghi]itorul de s`bii trebuie s` fi avut o
durere de stomac \n zori.
– Da, da, spuse Lisa, izbucnind [i ea \n râs.
De \ndat` ce putu, plec` din mul]ime. Avea mâinile umede [i
sim]ea cum pic`turi de sudoare se preling pe gâtul [i pe bra]ele sale.
Era cu totul alt` persoan` decât cea care lua lec]ii de conduit` de la
Ahmad.
|[i spuse \n sinea ei c` trebuie s` stea departe de mul]imi [i s`-[i
vad` de probleme. Oare care era magazinul unui negu]`or pe care-l
chema Ben Idriss?
PROBA CURAJULUI 101

F`cu turul tuturor magazinelor [i trecu \n revist` toate

posibilit`]ile. Erau vreo cincizeci. Oricum, Lisa era con[tient` de faptul
c` s-ar putea s` mearg` pe o pist` gre[it`. Auzise câteva cuvinte [optite
sub fereastra camerei \n care st`tuse. Chiar dac` numele acesta fusese
pomenit de câteva ori \n acelea[i propozi]ii cu Djemaa el Fna, asta nu
\nsemna c` exist` vreo leg`tur` \ntre ele. Oricât se str`duise, nu fusese
\n stare s` \n]eleag` nici m`car o propozi]ie \n \ntregime din dialogul
dintre Seddrate [i Peter Joring, dialog pe care ace[tia \l avuseser`
\ntr-un dialect ne\n]eles.
Lisa [tia prea bine c` nu poate alerga de la un magazin la altul
pentru a \ntreba: "Sunte]i cumva Ben Idriss?" Privind \n jur \n
\ncercarea de a g`si o metod` care s`-i permit` s`-[i duc` treaba la bun
sfâr[it, z`ri un b`ie]el care-[i croia anevoie drum prin mul]ime. Ajuta
un negustor s` transporte ni[te haine.
Iat` un om cu spirit de ini]iativ` ! exclam` Lisa. Nu cred s` aib` mai
mult de doisprezece ani, dar se \mbrac` aidoma unui adult. Dac` ar fi
ras \n cap [i n-ar avea decât codi]a de la spate, ar p`rea un om \n toat`
firea. « Pic` la ]anc ! », \[i spuse ea cu umor. Era imposibil s` nu
zâmbe[ti la vederea acestui copil harnic ca o albin` pe o paji[te cu
trifoi.
A[tept` ca acesta s`-[i termine treaba, dup` care se \ndrept` al`turi
de el spre o zon` mai pu]in populat` a pie]ei.
Pentru câteva clipe, se cânt`rir` din priviri unul pe cel`lalt. Era o
experien]` interesant`. Chipul b`iatului era un amestec de naivitate [i
sofisticare, caracteristic` pe care o reg`se[ti adesea la copiii arabi ai
str`zii. Avea pielea fraged` [i f`r` riduri. Zâmbi mirat \n clipa \n care
Lisa spusese \n berber`, "Bun`, prietene!". Dar ochii erau ai unui
b`trân.
– Salaam, \i r`spunse el. NU vorbesc berbera.
– Atunci, vom vorbi \n arab`. Cuno[ti bine pia]a asta ?
102 AMALIA WALDEN

– Ca pe mine \nsumi.
– Am observat c` [tii s` te faci folositor.
– Face fiecare ce poate. De restul se ocup` Allah.
Iat` un filozof [i un \ntreprinz`tor la vârsta de unsprezece ani !
gândi ea \n sinea ei.
– Am nevoie de ajutor pentru a da de cineva. Un prieten mi-a spus
c` e un prieten demn de \ncredere.
– Majoritatea negustorilor sunt demni de \ncredere. De cei
ambulan]i trebuie s` te fere[ti. Ce vinde acest negustor?
– Mai \ntâi, s`-]i spun cum \l cheam`. Ai auzit de cineva care poart`
numele Ben Idriss?
B`iatul \i arunc` o privire plin` de \n]eles.
– Sunt trei negustori care poart` acest nume. La care dintre ei vrei
s` te duc?
– Nu vreau s` m` duci la nici unul dintre ei, ci numai s`-mi ar`]i
unde \[i au magazinul.
– Cum vei [ti c` l-ai localizat de Ben Idriss pe care-l cau]i?
– Asta m` prive[te pe mine. |i cuno[ti ? Po]i s` mi-i identifici?
B`iatul o lu` de mân` [i o trase \ntr-o parte, dup` care spuse:
– Acolo e vânz`torul de papuci. Iar acolo, \n dep`rtare, e cel care
vinde vopsele. Aici, lâng` noi, e cel de-al treilea, tinichigiul.
Lisa lu` câteva monezi din banii pe care-i avea la ea [i-i d`du
b`iatului. Acesta se uit` uimit la bani [i spuse :
– E prea mult. N-am f`cut nimic altceva decât s` ar`t cu degetul \n
trei direc]ii. Pentru atâta lucru nu prime[ti o avere.
Fu rândul Lisei s`-l priveasc` surprins` \n timp ce b`iatul se
preg`tea s`-i mai dea \napoi din bani.
– P`streaz`-i, \i spuse ea. Cum te cheam`?
– Ibrahim.
– Ibrahim, e[ti un b`iat foarte \n]elept.
PROBA CURAJULUI 103

– Am s` fiu atent dac` te mai z`resc pentru a vedea dac`-]i mai pot
fi de ajutor, zise el zâmbind.
Lisa se gr`bi s` plece pentru a-l g`si pe acel Ben Idriss pe care-l
cuno[tea Peter Joring. |n pia]`, forfota atinsese cote maxime.
Dup` o or`, Lisa se \ndrepta spre « Oaza lui Kenny » deoarece
expedi]ia ei nu se sold` cu nici un rezultat. Era furioas` pe ea \ns`[i.
Totul \i ie[ise pe dos. Oricum, ai luat toate deciziile din mers. Trebuia
mai \ntâi s` te gânde[ti cum anume s` abordezi problema, care e
solu]ia cea mai bun`. Uneori stai [i cânt`re[ti bine lucrurile, alteori
mergi pe presupuneri. A[a s-a \ntâmplat acum. Se gândise c` se va
duce la fiecare din vânz`torii care purtau acest nume, le va studia
m`rfurile, iar apoi, ca din \ntâmplare, va \ntreba :
– "Caut o fat` pe care o cheam` Sabrina. Mi s-a spus c` [ti]i unde
se afl`."
Asta era ceea ce partenerul [i mentorul ei, Jake Jefferson, numea
metoda: "Ia-i prin surprindere!" Evident c` prin aceast` strategie nu te
a[teptai s` storci vreo informa]ie, dar ultilizând aceast` veritabil`
"lovitur` de baros" dat` psihicului, puteai spera ca vinov`]ia ascuns`
\n adânc s` se manifeste printr-un gest, o vorb` sau un act de negare
vehement`. Asta ar fi \nsemnat nu numai c` persoana respectiv` [tia
ceva, ci mai ales c` era foarte implicat`. Dac` va putea s`-l « dibuiasc`
» \n acest fel pe « vinovatul « Ben Idriss, ar putea dup` aceea s`-l
urm`reasc` sau s` fac` unele cercet`ri care s`-o duc` pe urmele fiicei
vitrege a lui Peter Joring.
Se duse mai \ntâi la vânz`torul de obiecte din aram`. Alese un
obiect pentru decantarea parfumului [i i-l \ntinse. |n timp ce acesta se
preg`tea s`-i dea restul, Lisa spuse :
– Caut o fat` pe nume Sabrina. Mi s-a spus c` [ti]i unde se afl`.
B`rbatul o privi absent, ridic` din umeri, \i d`du restul la bani,
dup` care \i \ntoarse spatele. De acela[i tratament avu parte [i \n
104 AMALIA WALDEN

pr`v`lia vânz`torului de papuci. |n cea a boiangiului fu cât pe ce s`

dea de bucluc. Mai mul]i oameni vopseau ni[te obiecte aduse de
clien]i care a[teptau chiar acolo terminarea opera]iunii. Acest Ben
Idriss se dovedi a fi cel mai nervos dintre to]i. « Balek ! Balek ! » strig`
el, avertizând-o pe Lisa s` nu se apropie de butoiul cu vopsea,
ordonându-i s` stea deoparte.
Datorit` izbucnirii sale temperamentale, r`sturn` ibricul \n care
amesteca o vopsea ro[ie, str`lucitoare. Aceasta se \ntinse pe jos. Furia
b`rbatului fu de nest`pânit. Strig` la Lisa, chemând mânia lui Allah
asupra ei \n vreo [ase dialecte.
– Nu voiam decât s` v` \ntreb dac` a]i auzit de o fat` pe nume
Sabrina.
– Sabrina? Nu, nici vorb`. V` rog s` p`r`si]i magazinul meu \nainte
ca Allah s` m` mai pedepseasc` \n vreun fel.
Lisa ie[i din vopsitorie, se duse \n cea mai apropiat` cafenea [i
comand` ni[te ceai de ment`. Se gândi la ceea ce se \ntâmplase. Era
posibil ca primii doi negustori s` [tie unde se afla Sabrina, dar s` se
prefac` atât de bine c` nu [tiu pentru a o induce \n eroare. Cât despre
cel de-al treilea Ben Idriss, cu acesta chiar c` o f`cuse lat`. Nu avea de
unde s` [tie dac` furia b`rbatului se datora pagubei pe care i-o
provocase sau era un fel de a-[i masca teama c` i-ar putea pune
\ntreb`ri indiscrete.
Când ajunse la « Oaza lui Kenny » nu-i disp`ruse \nc` ciuda pe care
o avea pe \ns`[i pentru c` se l`sase p`c`lit` de propriile presupuneri.
Nu o consol` deloc faptul c` i se \ntâmplase s` se \n[ele \n situa]ii care
p`reau mult mai sigure decât aceasta.
Se duse \n camera ei [i \mbr`c` halatul pe care urma s`-l poarte \n
seara aceea la « Punga spart` », când urma s` aib` prima apari]ie pe
scen`. Auzi cum cineva bate la u[`. Se \ntâmpla s` mai vin` Kenny,
pentru a-i spune c` « fratele » ei \i l`sase un mesaj.
PROBA CURAJULUI 105

Deschise u[a [i d`du nas \n nas cu Ibrahim, pe care \l pofti

\n`untru.
– Cum de m-ai g`sit ?
– Te-am urm`rit.
Era uimit`. Era detectiv profesionist [i [tia foarte bine s`-[i dea
seama când e urm`rit`.
– Cum de nu te-am v`zut?
– Nu e greu s` nu te dai de gol dac` [tii s` p`strezi o distan]`
suficient de mare de cel pe care-l urm`re[ti.
– Ibrahim, ai \ntrecut m`sura. Ce vrei ?
– Ai uitat ceva \n cafenea, spuse el \ntinzându-i papucii.
– Mul]umesc, Ibrahim. Apreciez gestul t`u.
Se duse spre po[et` pentru a scoate ni[te m`run]i[ din ea, dar
Ibrahim o opri.
– Te rog, nu. Serviciul `sta e un dar de la Allah.
– Ibrahim, e[ti un b`iat de toat` isprava. Unde locuie[ti ?
– |n Mellah. Strada se nume[te El-dahab.
– Adic` « aur », nu ?
– Da.
– A[adar, locuie[ti \n vechiul cartier evreiesc.
– De fapt, e vorba de cartierul cel mai s`rac.
– Locuie[ti \mpreun` cu familia ta ?
– Nu am familie. Mama a murit. Era ar`boaic`. Tata a fost nevoit s`
plece. Era evreu. Asta \nseamn` c` sunt un nimeni Dac` mama ar fi
fost evreic`, ar fi \nsemnat ceva, pentru c` fiul unei evreice e un evreu.
Dar a[a, nu \nsemn nimic.
– Cum tr`ie[ti, Ibrahim ? \ntreb` ea, amintindu-[i felul \n care
acesta se gr`bea s`-i ajute pe ceilal]i \n pia]`.
– E cu putin]` s` te descurci [i singur.
– Vreau s` spun, unde tr`ie[ti? Cu cine?
106 AMALIA WALDEN

– Tata m-a plasat \ntr-o familie, dar nu se purtau frumos cu mine.

Am g`sit o camer` p`r`sit` \n care m-am mutat. Un cuplu de oameni
\n vârst` st` la singurul etaj care mai rezist`. Avem grij` unii de ceilal]i.
– Dar acesta nu e un trai pentru tine. Singur [i \ntr-un asemenea
loc.
– E mai bine s` dormi pe du[umea [i s` te odihne[ti decât \ntr-un
pat [i s` plângi, spuse el aruncându-i acea privire de copil singur pe
lume.
Pe Lisa o cuprinse mila. Nu numai pentru Ibrahim, ci [i pentru to]i
ceilal]i copii afla]i \n aceea[i situa]ie. C` era vorba de Sabrina sau de
Ibrahim, numele nici nu mai conta. To]i erau ni[te fugari. Hoin`reau
prin lume, \n`bu[indu-[i strig`tul \n gât.
D`du s` plece, dar se opri [i spuse :
– Dac` vrei, putem vorbi \n englez`. Am \nv`]at-o de la o doamn`
din America, la orfelinat.
– De ce s` vorbim \n englez` ? Ne \n]elegem destul de bine \n
arab`.
|ntrebarea ei era destul de jignitoare, dar Ibrahim nu se sup`r`.
– Prietena mea e american`. D` bac[i[uri prea mari. Pune \ntreb`ri
care nu o privesc [i ar putea da de bucluc. |[i uit` papucii \n cafenea
când e sup`rat`. Dar are suflet, mult suflet. Nu-]i face griji! Ibrahim
[tie s`-[i ]in` gura. Suntem prieteni, nu-i a[a? Ai grij`, prieten`!
B`iatul vru s` deschid` u[a, dar Lisa \l opri. Avu o presim]ire.
– Ibrahim, cuno[ti Mellahul bine, nu-i a[a?
– Chiar foarte bine.
– Ai auzit ca cineva s` fi pomenit vreodat` numele Sabrina?
– Sabrina? Nu, n-am auzit. E important ?
– Da, foarte important. Caut o fat` cu acest nume. E american` [i
c`l`tore[te cu un tân`r care are o barb` ro[cat`.
– Am s` fiu cu ochii-n patru. Dac` aflu ceva, vin s` te anun].
PROBA CURAJULUI 107

– Nu, se gr`bi ea s` spun`. Mai bine, \mi spui dac` m` vezi prin
pia]` sau prin cafeneaua \n care mi-am uitat papucii. E important s` nu
vorbe[ti nim`nui despre aceast` fat`, Sabrina. E un secret \ntre mine
[i tine. Nimeni nu trebuie s` [tie c` vreau s-o g`sesc. |n]elegi ce vreau
s` spun ?
– |n]eleg. Nu te teme! Exist` o vorb` la noi : « Allah a f`cut limba
pentru a vorbi, nu pentru a tr`nc`ni. »
 Capitolul 8

Urm`toarea s`pt`mân` se scurse \n zadar. Lisa nu afl` nimic care

s-o ajute s` \n]eleag` semnifica]ia \ntâlnirii pe care o auzise
\ntâmpl`tor dintre Peter Joring [i Seddrate. Persoana care purta
numele Ben Idriss nu fusese \nc` identificat`. Se ducea \n pia]` \n
fiecare zi [i-l auzea pe Ibrahim ajutând diferi]i oameni. Când o z`rea,
acesta o privea cu sub\n]eles [i d`dea din umeri, vrând parc` s` spun`:
"N-am aflat nimic despre o fat` pe nume Sabrina".
Dac` n-ar fi fost escapada nocturn` pe care o f`cuse la Amogdul [i
fotografia de la Peter Joring, ar fi putut ajunge la concluzia c` totul era
un vis.
La toate astea se mai ad`uga [i atitudinea lui Gary. P`rea foarte
vesel [i echilibrat. {i, mai ales, foarte ocupat. |l vedea adesea \nainte
de a \ncepe s` cânte la « Punga spart` ». |n mod surprinz`tor,
spectacolul lor fusese primit foarte bine de public. Datorit` iscusin]ei
lui Ahmad [i felului \n care acesta o \nv`]ase cum s`-[i antreneze
vocea, spectacolul lor fusese, dac` nu o lovitu`, cel pu]in un succes.
Cei mai buni arti[ti \ncheiau spectacolul. Era, mai \ntâi, un grup
rock, apoi urma forma]ia « Cei trei Flamenco ». Punctul culminant era
apari]ia tinerei afro-chineze care locuia ca [i ea la « Oaza lui Kenny ».
PROBA CURAJULUI 109

Era prezentat` drept « Jade Savana, interpret` de cântece tradi]ionale

africane [i orientale ». Jade f`cea senza]ie \n fiecare sear`. Simpla ei
apari]ie era un specatacol \n sine. Tr`s`turile sale mongole, pielea
m`slinie, chipul fin, toate acestea combinate cu darul ei de a alege
costume exotice \i d`deau aura unui star. Cântecele ei erau
senza]ionale.
De \ndat` ce-[i termina partea din spectacol, Jade disp`rea. Se
gr`bea s` plece, ca [i cum urma s` aib` o \ntâlnire care nu suferea
amânare. Unii cânt`re]i r`mâneau pentru a cânta [i mai târziu. Ahmad
cânta singur, iar ritmurile andaluze pe care le interpreta erau
contagioase, f`cându-i pe tineri s` danseze \nl`n]ui]i. Cât timp Ahmad
era pe scen`, Gary [i Lisa se a[ezau la vreo mas` mai l`turalnic`. |n
acest r`stimp, Gary p`rea s` fi redevenit cel de dinainte. B`rbatul \n
stare s` iubeasc` [i s` fie iubit.
La "Punga spart`" erau considera]i un cuplu – fata berber` cu
tatuaje pe b`rbie [i b`rbosul hippie \n blugi [i \n tricou cu p`tr`]ele.
Nimeni nu le spunea pe nume, deoarece acestea erau rareori folosite
\n lumea spectacolului. Ahmad, Gary [i Lisa aveau noi identit`]i, dar
nimeni nu acorda aten]ie acestor detalii.
|n fiecare sear`, Gary o conducea pe Lisa acas`. Alteori, c`l`toreau
prin suburbiile ora[ului. Gary g`sea \ntotdeauna locuri \n care puteau
fi singuri [i puteau discuta. Lisa [tia c` nu avea nici un rost s` \ncerce
s` afle informa]ii noi. Gary \i spunea ceva nou numai dac` voia. Lisa se
bucura de aceste momente petrecute \mpreun`. I se p`rea suficient c`
se poate cuib`ri \n bra]ele lui, c` acesta \i mângâie p`rul [i o s`rut`.
Acesta era Gary cel romantic, complet diferit de b`rbatul care disp`rea
\n timpul zilei pentru a c`uta fata [i b`iatul pe care-[i doreau atât de
mult amândoi s`-i g`seasc`.
De fiecare dat` când o ducea foarte târziu \n noapte la « Oaza lui
Kenny », \i spunea printre s`rut`ri :
110 AMALIA WALDEN

« Ai grij`, iubirea mea ! |n lumea asta nebun`, exist` ceva pe care

un b`rbat \[i dore[te s`-l aib` aproape pentru totdeauna. Pentru mine,
tu e[ti acel ceva. »
|ntr-o sear`, dup` ce Ibrahim cl`tinase pentru a nu [tiu câta oar`
din cap a t`g`duire, Gary veni la \ntâlnirea lor obi[nuit` prost dispus
[i tulburat.
– |n seara asta n-o s` petrecem prea mult timp \mpreun`.
P`rea preocupat.
– Trebuie s` discut`m.
– Da, [tiu. |n seara asta, am avut \ntâlnire cu cel`lalt b`rbat. N-are
nici un rost s` ne mai ascundem dup` vorbe, Lisa. }i-o spun r`spicat.
Numele jocului e « contraband` ».
– Ce fel de contraband` ?
– Droguri.
– Te referi la acei pu[ti care hoin`resc prin Europa [i prin Orientul
Mijlociu vânzând ha[i[ [i marihuana ?
Cum el nu r`spunse, ea continu` :
– Totu[i, nu \n]eleg prea bine. Lucrurile de genul `sta sunt foarte
periculoase. Pu[tii prin[i \n asemenea p`ienjeni[uri ajung \n temni]`.
Gary, nu e[ti un poli]ai am`rât. Cineva a pl`tit pentru noua noastr`
identitate. Cineva care are resurse nelimitate [i care a investit masiv
\ntr-unul din oamenii s`i de baz`. E vorba de tine.
Cum el continua s` tac`, Lisa spuse :
– Nu \n]eleg cum de organiza]ia din care faci parte te trimite pe
urmele unor pu[tani care vând ce le pic` de la al]ii.
– Nu e vorba despre asta.
Lisa se gândi pu]in. O v`zuse pe Sabrina pe scen`, \ntr-un club din
Rabat. P`rea atât de tân`r`, de blând`, de vulnerabil`. Nu p`rea genul
de persoan` care s` se ocupe cu lucruri atât de murdare cum era
traficul de droguri. D`du glas propriilor gânduri.
PROBA CURAJULUI 111

– Nu cred c` fata aceea cu privire nevinovat` e implicat` \n traficul

de droguri periculoase.
– Nu e.
– N-ai \n]eles ce-am vrut s` spun.
– Nu face trafic de droguri, dar nu se [tie prin ce fars` a destinului
a ajuns s` [tie ni[te lucruri compromi]`toare. O \ntreag` hait` e acum
pe urmele ei. Haita e format` din oameni care de]in func]ii foarte
\nalte. Din Orientul Mijlociu, Afganistan, India pân` \n Tailanda.
– Opium !
El \ncuviin]`.
– Aceast` re]ea se \ntinde pân` \n Bankok. Acolo e sursa.
Lisa \[i aminti c` auzise acest cuvânt \n discu]ia pe care o auzise
\nainte de apari]ia zorilor, acas` la Ahmad.
– |n Bankok e imposibil s` desf`[ori o munc` sub acoperire,
pentru c` nu ajungi la nici un rezultat. Sunt prea multe tabuuri [i prea
mult` frustrare. De exemplu, numai poli]ia [i armata pot folosi
elicopterele, iar traficul se face prin for]a armelor. Gânde[te-te [i tu !
– Dar Interpolul ?
– Interpolul nu are agen]i. Nu trimite oameni \n misiune. Ne-au
dat numele Sabrinei. A[a am ajuns aici. Dar asta-i tot. Nu ne-au dat nici
un indiciu despre felul \n care e implicat`. Doar numele ei.
– Cum de-au aflat acest nume?
– N-au spus sau n-au vrut s-o fac`. Uneori, nici ei nu [tiu de unde
le vin informa]iile. Interpolul plaseaz` responsabilitatea rezolv`rii
problemei drogurilor asupra celor \ndrept`]i]i : guvernele [i alte
institu]ii ale statului. Nu prea [tiu dac` erau optimi[ti \n privin]a
rezolv`rii acestei probleme.
– Dar tu e[ti ?
– Optimismul e ceva abstract, iar eu sunt un om cu picioarele pe
p`mânt. Un om al ac]iunii.
112 AMALIA WALDEN

Marea problem` pe care trebuie s-o rezolv acum e s` g`sesc o fat`

pe care o cheam` Sabrina.
– E[ti sigur c` e \n Marrakech?
– Când am venit aici, a[a am crezut. Acum nu mai sunt deloc sigur
c` lucrurile stau a[a. Ahmad [i cu mine am cercetat cu aten]ie fiecare
din localurile din ora[. Ne-am stabilit cartierul general la "Punga
spart`" [i te-am trimis pe tine la "Oaza lui Kenny", crezând c` vom
reu[i s` afl`m ceva. Tot ce-am ob]inut a fost o descriere a grupului din
care a f`cut parte Sabrina.
– Ceva interesant?
– Nimic. Tovar`[ii ei de drum s-au \mpr`[tiat. Au p`r`sit Rabatul,
de vreme ce nici unul nu [i-a mai f`cut apari]ia pe aici. Oricum, pân`
nu d`m de Sabrina nu mai facem nimic altceva.
Lisa se gândi la cât de amestecate erau cazul ei [i al lui Gary.
Puse \ntrebarea care \i st`tea pe limb`.
– Dar Jake? Ce caut` el \n toat` povestea asta?
– Nu [tiu.
– Sigur.
– M-am gândit [i eu la asta, iar singurul lucru care mi se pare
valabil e c` ajunsese \n posesia vreunei informa]ii. Sunt sigur c` te-ai
gândit [i tu la asta.
– Jake era de ne\ntrecut când venea vorba de prinderea
trafican]ilor. Pornind de la aceast` observa]ie, putem merge \n mai
multe direc]ii. Poate c` acea conferin]` a detectivilor avea ca scop
tocmai acest subiect fierbinte. Sau poate c` nu avea nici o leg`tur` cu
traficul de droguri, iar \ntâlnirea aceea a fost o pur` coinciden]`, iar
Jake f`cea o investiga]ie pe cont propriu. Am putea specula la
nesfâr[it, dar f`r` nici un rezultat.
– Am sentimentl c` vrei s`-mi \ncredin]ezi o misiune, altminteri nu
ai fi intrat \n atât de multe detalii.
PROBA CURAJULUI 113

– Cât de bun` e[ti \n munca de urm`rire? Nu e o treab` u[oar`, ci

una delicat`. Cere fine]e.
– Pe cine ar trebui s` urm`resc?
– Fata care st` la cap`tul coridorului [i care-[i spune Jade.
– Jade!
– Jade.
– Nu e o persoan` oarecare. Face senza]ie la "Punga spart`" cu
num`rul ei. E o singuratic`. Nimeni nu o viziteaz`. Nici la Kenny, nici
la cazinou. Nu e cald` [i sociabil`. Dar l`sând asta la o parte, nu v`d
de unde vine interesul `sta pentru ea.
– D`-mi voie s`-]i spun câte ceva despre aceast` fat` care-[i spune
Jade Savana. A avut o mul]ime de nume false. Vârsta : nedeterminat`.
Are o u[urin]` de-a dreptul uluitoare de a p`rea mai tân`r` sau mai
b`trân` cu cinci ani, de fiecare dat` când schimb` localul \n care cânt`.
Locul na[terii : necunoscut. Se pare c` e afro-chinez`, de[i a c`l`torit
mult pe gratis [i \n Orientul Mijlociu. Se sim]ea acolo ca acas`. Primul
ei record de public a fost realizat \n Irak. A f`cut parte dintr-o band`
de tineri delincven]i care tr`iau \n mun]i. La paisprezece ani era
activist` \n Cairo, pentru ca la cincisprezece ani s` fie lupt`tor guerrilla
\n Iordan. La [aptesprezece ani [i-a schimbat stilul. {i-a dat seama c`
poate scoate bani din aptitudinile pe care le avea. S-a cizelat, a jucat
pu]in, a \nceput s` cânte prin cluburi. A tr`it \n Damasc, Beirut,
Barcelona, Lisabona. Dup` cum vezi, o femeie care nu st` deloc
locului.
– Ce mai dosar!
– Mai sunt [i alte lucruri interesante de [tiut cu privire la ea. Se
pare c` a fost investigat` [i pentru crim`. Totu[i, \n mod direct n-a fost
implicat` decât o dat`. Poli]ia din Barcelona a g`sit de cuviin]` c`
trebuie interogat`.
– {i ce s-a \ntâmplat ?
114 AMALIA WALDEN

– Nimic. Duce o existen]` pl`cut`. Cineva influent a scos-o din

aceast` situa]ie dificil`.
– M-ai convins. Am auzit destul.
– Nu chiar. O tân`r` care corespundea descrierii lui Jade s-a
\nregistrat cu numele de Isis Zarif la hotelul Hilton, \n seara \n care
Jake a sosit aici. A plecat de acolo \n ziua imediat urm`toare atacului
la care a fost supus Jake.
– |mi faci un compliment, Gary !
– Cum a[a ?
– |ncredin]ându-mi o asemenea sarcin`, \nseamn` c` ai
convingerea c` pot s-o duc la cap`t. Dac` pune ceva la care, va fi
mereu cu un pas \naintea mea. E[ti sigur c` un agent 007 \n versiune
feminin` se poate descurca \ntr-un caz atât de dificil ?
– Merit acest tratament din partea ta. Ai dreptate, \]i datorez scuze.
Nu ]i-am pus nici o clip` la \ndoial` abilit`]ile de detectiv, ci
devenisem numai \ngrijorat de faptul c` \]i asumase[i prea multe
riscuri personale. E bine s` ai curaj, dar s` nu exagerezi. Vreau s`-mi
promi]i c` vei fi atent` cu Jade. Nu-]i cer decât s-o urm`re[ti. F`r` tu[e
teatrale [i f`r` s` vrei s` faci pe de[teapta. De acord?
|i prinse mâna cu o tandre]e care contrasta mult cu afacerea
murdar` despre care discutau.
– Promit c` am s` fiu atent`.
T`cur` amândoi un timp. Gary fu cel care vorbi din nou.
– Mai e ceva. Nu peste mult timp am s` plec din ora[. Te previn,
pentru c` nu vreau s` fii surprins` \n mod nepl`cut când vei veni la «
Punga spart` » [i nu m` vei g`si. Ahmad va r`mâne. Ve]i cânta f`r`
mine.
– Nu vor crede c` e ciudat c` ai plecat? Doar eram v`zu]i ca un
cuplu.
– Vor crede c` ne-am certat [i c` am plecat s` m` calmez.
PROBA CURAJULUI 115

De fapt, am s` lansez zvonul `sta. Tu [i cu Ahmed sunte]i

considera]i frate [i sor`.
– |nc` o \ntrebare. |n timp ce o urm`resc pe Jade, trebuie s`-l ]in
la curent pe Ahmad?
– Nu. Nu, spuse el cu t`rie.
– Dar lucra]i \mpreun` la acest caz, nu ? Ai spus c` a]i b`tut toate
cublurile pentru a da de urma Sabrinei.
– A[a e. Dar exist` o limit` \n orice fel de munc` f`cut` \mpreun`.
Uneori, faci mai multe progrese dac` te despar]i [i fiecare merge pe
calea lui. Mai ales dac` ai senza]ia c` ba]i pasul pe loc. De aceea [i plec
pentru un timp. Ahmad \[i va urma propria strategie, iar eu am s`-mi
\ncerc norocul \n alt` parte.
– O pist` ar putea fi Jade Savana, nu ?
– A[a e. Dar nu am discutat cu Ahmad despre ea. Poate c` nu are
nici o leg`tur` cu acest caz, iar faptul c` a stat la hotelul Hilton când
Jake era acolo a fost o simpl` coinciden]`. Chiar dac` s-a \nregistrat cu
un nume fals. O asemenea persoan` poate fi implicat` \n atât de multe
lucruri \ncât te po]i arde dac` nu e[ti atent. Dac` merg pe aceast`
pist`, Ahmad ar putea crede c` am \mpins lucrurile prea departe. La
urma urmei, fac parte din aceea[i breasl`. O respect` [i o admir`
pentru performan]ele ei. De ce s`-i vorbesc despre ceva care s-ar putea
dovedi o simpl` b`nuial`?
– A[adar, opera]iunea pe care o am de \ndeplinit e neoficial`.
– Absolut.
Lisa \[i spuse \n sinea ei c` va trebui s` reflecteze asupra noii ei
pozi]ii \n acest caz. Era \n linia \ntâi. Gary \i spusese o mul]ime de
lucruri secrete [i-i \ncredin]ase o misiune cu adev`rat dificil`. Un lucru
despre care nu-i vorbise nici m`car celui mai bun prieten al lui,
Ahmad.
Noul ei statut o confrunt` cu o alt` problem`.
116 AMALIA WALDEN

Oare cât de mult putea s`-i spun` lui Gary despre \ntâlnirea la care
asistase \ntâmpl`tor acas` la Ahmad? Era o \ntrebare la care \i era
foarte greu s` r`spund`.
Trebuia s`-[i p`streze mintea limpede. Ca detectiv particular, i se
\ncredin]ase misiunea de a o g`si pe Sabrina. Dar miza pentru care
juca Gary era mult mai mare, deoarece implica guverne [i state. Lisa
mai fusese amestecat` \ntr-un caz similar, când se afla pe urmele unui
activist spaniol. Dup` ce te-ai ars, sufli [i-n iaurt.
Nu era nici o problem` dac` o urm`rea pe Jade Savana. Era ceva
obi[nuit \n munca ei. Ba mai mult, poate c` va afla ceva despre locul
unde era Sabrina. Dar dincolo de asta, era mai bine s` nu amestece
cazurile mai mult decât erau deja. Gary avea o misiune, iar ea alt`
misiune.
Urm`rirea lui Jade Savana devenise o obi[nuin]` pentru Lisa. Jade
se scula târziu. Comportamentul ei nu p`rea a avea nimic extravagant
\n el. Servea micul dejun \n camer`, iar la ora unu dup`-amiaz` se
plimba \ntr-unul din costumele sale exotice. |n ziua care urm`
conversa]iei pe care Lisa o avusese cu Gary, lucrurile nu se petrecur`
altfel. O auzi \nvârtindu-se prin camer`, mâncând [i \mbr`cându-se.
Apoi, coborând sc`rile pentru a merge la plimbare. Lisa ie[i pe hol la
timp pentru a o vedea pe Jade \mbr`cat` \ntr-un costum indian cu
broderii. O lu` pe bulevardul Moulay Hassan. Lisa se strecur`
neobservat` \n mul]imea de pe artera principal`.
O urm`ri pe Jade pân` ce aceasta se opri pentru a lua masa la o
cafenea. Lisa \[i omor\ timpul \ntr-unul din parcurile din apropiere, iar
apoi o lu` din nou pe urmele lui Jade când aceasta p`r`si restaurantul
[i \ncepu s` se uite prin vitrinele magazinelor. |[i cump`r` ceva
dintr-un magazin fran]uzesc, apoi se duse \ntr-un salon exclusivist de
frumuse]e. La \ntoarcere, se opri la o patiserie de unde lu` ni[te
bun`t`]i [i se \ntoarse la « Oaz` ».
PROBA CURAJULUI 117

Lisa r`mase mult \n urm`, intrând \n cl`dire prin u[a din spate.
Când ajunse \n camer`, \[i scoase costumul de pe ea cu disperare.
Ce pierdere de timp ! se gândi ea. Nu m-am ales decât cu ni[te
picioare care dor [i cu ni[te membre care amor]esc. Dac` seara se va
dovedi la fel de neproductiv`, am s` mor de plictiseal`.
|[i puse caftanul de brocart pe ea [i a[tept` s-o aud` pe Jade
plecând. Aceasta se duse direct la cazinou, f`r` a se \ntâlni cu cineva.
Exasperat`, Lisa se opri la sta]ia de taxiuri [i comand` unul pentru ora
22.30, or` la care Jade \[i va fi terminat spectacolul.
« Cei trei Flamenco » aveau o od`i]` lini[tit` \n spatele scenei, unde
\[i p`strau instrumentele. Lisa \l g`si pe Ahmad singur, a[teptând-o.
– Unde e Gary ?
– Mi-a spus c` te a[tep]i s` lipseasc` pentru un timp din
Marrakesh.
– A[a repede? Nu credeam c` va pleca ast`zi.
– A f`cut-o \nainte de r`s`ritul soarelui.
– Ma[ina lui e parcat` \n acela[i loc, spuse ea \n speran]a c` ar
putea afla vreo informa]ie nou`.. Are alt` ma[in`.
Dup` ce termin` partea ei din spectacol, Lisa se retrase \ntr-un col]
pentru a o urm`ri pe Jade. Era extraordinar`. Prezen]a ei fizic` de-abia
perceptibil` p`rea c` electrizeaz` sala.
|n seara aceea, avea \n repertoriu cântece din Tailanda [i, pentru a
fi mai expresiv` \[i \nso]ea melodiile cu gesturile ample ale
dansatorilor din aceast` ]ar`. Publicul nu voia s-o lase s` plece,
chemând-o mereu pe scen`. |n cele din urm`, femeia f`cu un gest prin
care l`sa s` se \n]eleag` c` spectacolul se terminase.
Lisa credea c` pe Jade o va a[tepta afar` o ma[in`, dar se \n[el`
amarnic. Jade o lu` pe jos, p`[ind gra]ios. Lisa se v`zu nevoit` s`-l
concedieze pe taximetrist [i s-o ia [i ea pe jos.
118 AMALIA WALDEN

Jade nu l`s` \n nici un fel s` se vad` c` ar avea vreo suspiciune cu

privire la faptul c` era urm`rit`. Intr` pe u[a principal`, iar Lisa pe cea
din dos.
Parterul era gol. Kenny se uita probabil la televizor, iar ajutoarele
sale plecaser` acas`. Chatterbox ]â[ni din col]ul \ntunecos \n care se
afla, se lipi de piciorul Lisei, mârâi, dup` care se duse \n buc`t`rie.
Lisa se duse repede la etaj. Când trecu prin fa]a camerei lui Jade,
v`zu c` \n`untru nu era decât o lumin` foarte slab`. Avea aparatul de
radio deschis. Asculta muzic` african`.
Lisa intr` \n camera ei, se a[ez` \n fotoliu [i ciuli urechile. |n afar`
de muzica din camera lui Jade [i de zumzetul de voci care se auzeau
la televizorul lui Kenny, locul era lini[tit. Pe la miezul nop]ii, Jade
d`du radioul mai \ncet. Lisa era foarte atent` la ce se \ntâmpla. Nimic
nu ar`ta c` Jade avea inten]ia de a ie[i din nou. O auzi cum se duce la
baie, face un du[, se \ntoarce \n camer`, iar apoi \ncuie u[a [i \[i face
patul.
Lisa se hot`r\ s` stea \n continuare la pând`. |[i aduse o p`tur` pe
care o \ntinse pe genunchi. Nu peste mult timp se sim]i toropit` de
somn. Era mult prea obosit`. Ultimul ei gând fu dedicat lui Gary. Oare
ce f`cea acum? {i de ce b`rba]ii ca Gary disp`reau \nainte de a]i da
seama cât de mult \]i lipsesc.
Vis` c` era cu Gary [i c` \notau. Ea era \n spatele lui, dar de fiecare
dat` când \[i spunea c` l-a ajuns din urm`, acesta disp`rea. Se f`cea c`
el \nota \ntr-o cascad` care-i desp`r]ea. Auzea [ipotul apei.
Se trezi, nelini[tit`.
Ploua toren]ial. Avu nevoie de câteva momente pentru a-[i da
seama unde se afl`. Se ridic` din fotoliu [i se duse la fereastr` pentru
a o \nchide. Ascult`.
Radioul lui Jade mergea \n continuare, dar fusese dat [i mai \ncet.
Se uit` la ceas [i v`zu c` e patru diminea]a.
PROBA CURAJULUI 119

|n afar` de radioul lui Jade, \n cl`dire era o t`cere deplin`.

F`r` s`-[i dea prea bine seama de ce, Lisa se \ntoarse la fereastr`.
Poate un presentiment. Scrut` \ntunericul. Cineva \[i croia drum.
Cineva care purta o hain` cu glug`.
Lisa stinse lumina, l`s` u[a \ntredeschis` [i a[tept` \n \ntuneric.
Persoana respectiv` p`[ea f`r` a face zgomot. Dar Jade, c`ci despre ea
era vorba, fu tr`dat` de propria iste]ime. |[i l`sase radioul \n priz`, o
modalitate prin care putea p`c`li pe oricine cu privire la plec`rile [i la
venirile ei. O tân`r` care ]inea toat` noaptea aparatul \n priz`, trebuie
c` st`tea \n pat ascultând. Nu [i aceast` tân`r`. Lisa auzi cum aparatul
e dat mai tare. |nchise u[a [i se gândi pe \ntuneric : « Ce fraier`! » Ar
fi trebuit s` stau treaz` lâng` fereastr`, s` privesc [i s` ascult. Poate c`
[i-a dat seama c` o urm`resc. Dar chiar [i a[a, a fost o mi[care
inteligent` s` se strecoare afar` \n felul acesta.
Bine! Jade a câ[tigat prima rund`. N-are nici un rost s` dai frâu
liber mâniei. E pentru prima dat` când Gary \]i \ncredin]eaz` ceva atât
de important, iar tu trebuia s-o dai \n bar`. Acum nu mai are nici un
rost s`-]i am`r`[ti sufletul. F`-]i somnul de frumuse]e, iar mâine o s`
r`mâi treaz` pentru a vedea ce face aceast` enigmatic` Jade Savana \n
toiul nop]ii.
A doua zi diminea]`, Jade urm` acela[i traseu. Se duse la aceea[i
cafenea, se uit` prin vitrinele acelora[i magazine, cump`r` un caftan [i
se opri la aceea[i patiserie. Seara f`cu din nou senza]ie la cazinou
datorit` interpret`rii sale. Privind-o din culise, Lisa nu putu decât s` se
minuneze de talentul ei. Ar fi putut s` cânte \n oricare alt local de
noapte. Nu puteai decât s` te \ntrebi cum de se mul]umea cu acest
am`rât de club hippie unde nu veneau decât turi[ti [i fugari.
Dup` ce-[i termin` spectacolul, Jade se \ntoarse la « Oaz` », ca [i \n
seara precedent`. Ajuns` \n camer`, comportamentul ei fu identic cu
cel din ajun. De data asta, Lisa r`mase treaz`. |[i trase fotoliul lâng`
120 AMALIA WALDEN

fereastr`, privi [i ascult`. Sunetul care urma s` o avertizeze cu privire

la plecarea lui Jade era volumul u[or ridicat al aparatului la
deschiderea u[ii.
Pe la trei diminea]a, \ncepu din nou s` plou`. Când ploaia \ncet`,
t`cerea cea mai deplin` se a[ternu asupra ora[ului. La r`s`ritul
soarelui, Lisa ajunse la concluzia c` Jade nu se mi[case din camer`.
Urm`toarele dou` zile se scurser` ca [i precedentele. Lisa \ncepu
s` s` \ndoiasc` de discern`mântul lui Gary [i de corectitudinea
informa]iilor pe care acesta le primise cu privire la Jade Savana.
Informatorii mai pot [i ei gre[i. Era posibil ca asta s` se fi \ntâmplat
acum.
Dar apoi \[i aminti figura necunoscut` pe care o v`zuse croindu-[i
drum prin curte : Jade \ntorcându-se de la vreo \ntâlnire pe aleile
pline cu ap`. A[a \ncât, \n pofida durerii pe care o resim]ea \n tot
corpul, r`mase treaz`. Se a[ez` la fereastr`, sperând c` Jade se va
aventura din nou \n noapte.
De fiecare dat` când o urm`rea pe Jade, i se f`cea dor de Gary. De
fapt, era mult mai mult de-atât. Era acea singur`tate care te \ncearc`
dup` ce te-ai desp`r]it de cineva care ]i-a vorbit de dragoste. Cu el
al`turi, restul lumii nici n-ar fi existat. Acum, vedea peste tot semne pe
care \nv`]a s` le citeasc`.
I se \ntâmpla s` mearg` pe str`zi, mereu cu ochii-n patru, [i s`-[i
\ncruci[eze drumul cu o fat` [i un b`iat care se ]in de mân`. Iar b`iatul
s` se opreasc` [i s`-[i lipeasc` buzele de cele ale ei. Atunci, se gândea
la Gary [i la ea [i parc` sim]ea bra]ele ei \n jurul gâtului.
|[i d`du seama c` tânje[te nu numai dup` Gary, b`rbatul
\ndr`gostit, ci [i dup` Gary, b`rbatul de o]el, care a salvat-o \n
Amogdul.
Dar Gary \ntârzia s` apar`. {i, pe m`sur` ce trecea timpul, iar el nu
se \ntorcea, devenea tot mai nelini[tit`.
PROBA CURAJULUI 121

Trecuse o s`pt`mân` de când o urm`rea pe Jade [i faptul c` nu afla

nimic ajunsese s` o plictiseasc`.
De fiecare dat` când \ncerca s` afle ceva nou de la Ahmad, nu
ajungea la nici un rezultat.
– E agent independent, nu pregeta el s`-i repete. Vine [i pleac` ori
de câte ori e nevoie. Când va sosi vremea s` se \ntoarc`, o va face.
– Dar dac` i s-a \ntâmplat ceva ? O s`pt`mân` \nseamn` mult \n
acest tip de opera]iuni.
– Exist` la noi o vorb` care sun` cam a[a: "R`bdarea \nseamn`
atotputernicie."
– Iar la noi una care sun` cam a[a: "Cel care a]ipe[te \n jungl`, ar
face mai bine s` fie asigurat." |mi fac griji pentru Gary. Poate c` ar
trebui s` mergem dup` el pentru a vedea ce face.
– Ar fi un plan excelent, dac` am [ti unde s-a dus, spuse Ahmad cu
sarcasm.
Cu asta, discu]ia se termin`. Programul din seara aceea nu se
deosebi cu nimic de cel din celelalte seri. Se gândi c` poate Jade se
duce la o \ntâlnire amoroas`. Cine ar putea spune ?
Lisa f`cu un du[, se schimb` [i se a[ez` \n fotoliu. O parte din ea \i
spunea c` totul e o prostie, iar cealalt` c` nu trebuie s-o subestimeze
pe Jade. I se p`rea suspect c` nu-[i d`duse seama c` e urm`rit`, iar
dac` \[i d`duse, c` e atât de nep`s`toare. {tia c` e bun` \n aceast`
meserie [i c` se deghiza cu u[urin]`, dar o umbr` de \ndoial` tot avea.
O profesionist` ca Jade nu avea cum s` nu-[i dea seama pân` la urm`
c` e urm`rit`.
|n unele nop]i, se \ntâmpla s` nu mai poat` stea treaz`. Era cazul
[i \n acea sear`. Oboseala acumulat` \n mai multe zile \ncepea s`-[i
spun` cuvântul. Fu nevoit` s` fac` adev`rate eforturi pentru a nu
adormi. Se folosi de o metod` mai pu]in obi[nuit` pentru a r`mâne
treaz` : se gândi la momentele cu adev`rat dificile ale carierei ei de
122 AMALIA WALDEN

detectiv. Era, mai \ntâi, episodul \nchiderii \ntr-un depozit \n Sierra

Leone de c`tre o band` de criminali interna]ionali. Trecu \n revist`
fiecare am`nunt al salv`rii pe care o realizase Jake Jefferson. Venea
apoi c`l`toria aceea de pomin` cu trenul când fusese ]inut` captiv` de
o contes` cam nebun`. Mai era [i c`utarea disperat` a unei femei
care-[i spunea Valerie Valentine. Cazuri pe care aproape le uitase [i
care se asem`nau cu acesta. Petreci zile, uneori chiar s`pt`mâni
plictisindu-te de atâta a[teptare, pentru a fi recompensat cu câteva ore
de spaim` veritabil`.
Tocmai revedea cu ochii min]ii peripe]iile prin care trecuse
mergând pe o potec` spre o veche fort`rea]`, când i se p`ru c` aude
ceva. Muzica se auzi parc` mai tare. S`ri din fotoliu [i se uit` la ceas.
Era dou` [i jum`tate diminea]a. Nu ploua, dar nici lun` nu era pe cer.
|ntuneric bezn`. Se duse la u[`, o \ntredeschise [i a[tept`.
Auzi ni[te pa[i \n`bu[i]i. Jade cobora. Lisa p`[i pe hol [i se lipi de
zid pentru a auzi mai bine. Un zgomot u[or o anun]` c` Jade \nchisese
u[a. Sim]i cum \[i croie[te drum prin gunoiul din curte. Se \ndrepta
spre Medina.
Misiunea pe care o avea de \ndeplinit Lisa \n noaptea aceea era
mult mai grea decât aceea de a o urm`ri ziua-n amiaza mare pe Jade.
Trebuia s` stea suficient de departe \ncât s` nu-i fie auzi]i pa[ii [i s` se
tr`deze.
Jade \nconjur` Djemaa el Fna [i trecu prin Riad Zitoum Kedim.
Când o v`zu oprindu-se \n apropierea pie]ei Bahia, Lisa se mir`. Era
ne\ndoielnic : Jade nu avea cum s` fac` un tur al ora[ului \n plin`
noapte. Se oprise numai pentru a-[i trage r`suflarea, dup` care \[i
continu` drumul nestingherit` prin gr`dini. Ajunse \n cele din urm`
\n Medina. Dup` câte se p`rea, acolo plouase nu cu mult timp \n
urm`, a[a \ncât Lisa trebui s` fie foarte atent` pe unde merge, pentru
c` p`mântul era alunecos. La un moment dat, fu cât pe ce s-o piard`
PROBA CURAJULUI 123

pe Jade din vedere când aceasta d`du col]ul. |n cele din urm`, o z`ri
\naintând prin zona \mprejmuit` care separa Medina de plaj`. O coti
pe o strad` cu case care aveau por]i mari, protectoare. Era genul acela
de case care te puteau induce \n eroare. Ceea ce p`rea a fi un ghetou,
era de fapt un cartier al oamenilor \nst`ri]i, al negustorilor care nu
doreau s` renun]e la propriet`]ile mo[tenite.
Jade era \n mod cert a[teptat`, deoarece poarta era descuiat`. Lisa
a[tept` pân` ce fu sigur` c` Jade a ajuns suficient de departe, apoi
trase z`vorul ruginit [i intr`.
 Capitolul 9

Lisa era foarte surprins`. V`zuse curtea foarte \ngrijit` a lui Akbar
Youssef [i se a[tepta s` g`seasc` [i aici acela[i lucru. |ns` acest loc
p`rea complet l`sat \n paragin`. Câte o fântân` p`r`sit` amintea de
elegan]a de alt`dat`. Peste tot era un gunoi care r`spândea un miros
urât mirositor. Lisa avea senza]ia c` se afl` \ntr-o jungl`. |ncerc` s` stea
cât mai departe de copaci pentru a nu trezi vreo pas`re care s-o
alerteze pe Jade. Croindu-[i cu dificultate drum printre buc`]ile de
c`r`mid` ale zidurilor care \ncepuser` s` se pr`bu[easc`, Lisa ajunse
\n fa]a casei. Clasica poart` a unei vechi case marocane fusese scoas`,
iar locul r`m`sese gol.
Asta nu e o cas` de locuit, \[i spuse Lisa \n sinea ei \n timp ce
p`trundea \n interiorul cufundat \n bezn`. Se a[ez` \ntr-un col] pentru
a putea percepe eventualele zgomote. Nu auzi nici unul. Pe m`sur` ce
ochii i se obi[nuiau cu \ntunericul, \[i d`du seama c` se afla \ntr-un
vestibul care ducea spre o camer` spa]ioas` de oaspe]i. D`du s` fac`
un pas, dar auzi un zgomot [i se opri. Se \ntoarse cât putu de repede
\n col]ul ei.
Zgomotul venea dinspre curte. Era zgomot de pa[i. Cineva \[i croia
drum prin moloz. Cel care venea p`rea a fi b`rbat pentru c` p`[ea
PROBA CURAJULUI 125

ap`sat. Lisei nu-i trecuse prin cap c` Jade ar putea ajunge prima la
\ntâlnire. Mul]umi cerului c` intrase \n cas` la timp pentru a nu fi
surprins` \n timp ce se afla \n curte. Se \ntreba dac` b`rbatul avea vreo
lantern` care s`-l ajute s` p`trund` \n vestibul.
Când acesta p`trunse \n`untru, Lisa \[i ]inu respira]ia. De[i nu avea
lantern`, nu p`rea a avea vreo dificultate \n a merge prin cas`. Purta
un caftan \n dungi. La fel ca boinagiul Ben Idriss din Djemaa el Fna.
Comportamentul lui ar`ta c` e un obi[nuit al casei. Intr` \n camera de
oaspe]i [i disp`ru undeva \n labirintul de coridoare din spate. Lisa vru
s` se ia dup` el, dar mai a[tept`. Decizia ei fu una \n]eleapt`, pentru
c` auzi din nou zgomot de pa[i \n curte. Un b`rbat intr` \n vestibul [i
se opri. Lisa se a[tepta s` vad` costumul \nflorat al unui b`[tina[. |n
schimb, v`zu un b`rbat \mbr`cat \n stil hippie : blugi, un poncho [i
sandale. |l cuno[tea foarte bine pe acest b`rbat. Era Ahmad Rachid.
Ca [i Ben Idriss \[i croi drum prin molozul din camera de oaspe]i
cu o u[urin]` care ar`ta c` locul \i era familiar. Lisa se gândi la situa]ia
\n care se afla. Chiar dac` locul era foarte strâmt, tot mai putea s` fug`.
Dac` va \nainta, se va expune unui risc foarte mare. Dar de ce s` nu-[i
asume acest risc ?
A[tept` ca Ahmad s` se \ndep`rteze, ascult` pentru a fi sigur` c` nu
mai vin [i alte persoane, dup` care p`trunse \n camera de oaspe]i.
Coridorul d`dea spre vreo cinci camere. Se vorbea pe un ton ridicat [i
mereu pus pe gâlceav`.
Dup` câte se p`rea, persoanele din`untru se sim]eau \n siguran]`
[i nu se a[teptau s` fie deranjate. Zgomotele veneau din camera cea
mai \ndep`rtat`, aflat` pe stânga. Aprinzându-[i discret lanterna, Lisa
v`zu c` nu era nimic pe coridor, \n afara a dou` gr`m`joare de piatr`.
Se apropie cu aten]ie de camera \n care avea loc discu]ia. Nici aceasta
nu avea u[`. Cineva aprinsese ni[te lumân`ri. |i vedea cum se mi[c`
dintr-o parte \n alta [i gesticuleaz`, datorit` umbrelor care se formau
126 AMALIA WALDEN

pe zidul coridorului. Cei trei vorbeau \n francez`. Ben Idriss vorbea cu

accent marocan, iar Ahmad avea cel mai pur accent fran]uzesc. Jade
vorbea acela[i dialect ca [i chelnerul de la « Chacun a son gout » din
Rabat. Lisa \[i d`du, \n sfâr[it, seama c` a[a se vorbea la Marsilia. Se
familiarizase cu el când lucrase la un caz anterior.
Uneori se vorbea tare, alteori abia [optit, iar Lisa trebuia s`
ciuleasc` bine urechile pentru a-[i da seama ce discutau. Se \ntâmpla
chiar s` vorbeasc` to]i \n acela[i timp. P`reau a se certa cu privire la
ni[te bani. Erau pronun]ate unele nume care nu-i spuneau nimic.
Nume de diferite na]ionalit`]i : fran]uze[ti, turce[ti, libaneze, siriene,
iraniene sau indiene. La un moment dat cearta deveni aprins` [i fu cât
pe ce s` ias` scântei.
La fel de brusc precum \ncepuse, se [i sfâr[i. Pentru un timp, se
a[ternu t`cerea. Fiecare p`rea s` se fi retras \n sine \nsu[i pentru a-[i
ascunde frustrarea.
Ahmad fu cel care rupse t`cerea.
– Haide]i s` vorbim acum despre opera]iunea \n curs.
– Nu ]i se va \ncredin]a nici o opera]iune, dac` nu o g`se[ti pe fat`,
spune Jade, ne\ncercând s`-[i ascund` dispre]ul. Nici m`car de atâta
lucru nu e[ti \n stare ! S` g`se[ti o fat` [i un b`iat. Dac` nu d`m de ei,
ne g`sim \n impas. Dup` câte se pare, te-am supraestimat dac` nu e[ti
\n stare s`-i g`se[ti pe cei doi.
– I-am g`sit. Unde, m` rog?
– |n Mellah.
– Unde anume \n Mellah?
– Nu conteaz`. E mai bine s` nu [tii. Tot ce trebuie s` [tii e c`
le-am g`sit ascunz`toarea. Nu a fost u[or, pentru c` au rela]ii. Cineva
a fost suficient de inteligent \ncât s` le g`seasc` un loc aproape
inaccesibil. Numai cineva care cuno[tea dedesubturile vie]ii \n ghetou
putea s`-i dea \n vileag.
PROBA CURAJULUI 127

– Atunci, dac` i-ai g`sit, ce mai c`ut`m aici? De unde \ntârzierea

asta ? {tii prea bine ce c`ut`m. {tii c` fata are acel « ceva ». Ar trebui s`
te duci la ei [i s`-l iei.
– La momentul potrivit.
– La momentul potrivit ! Timpul e foarte important. Nu mai avem
vreme de pierdut.
– Nu po]i s` te duci pur [i simplu la fat` [i s`-i spui : « D`-ne
casetele. »
"Casetele", se gândi Lisa. A[adar, despre asta era vorba. Dar ce
casete ? Jade fu cea care rosti vorbele care o f`cur` s`-[i dea seama
despre ce e vorba.
– Ai face mai bine s` te gânde[ti la o modalitate de a lua cât mai
repede casetele. Aminte[te-]i c` pentru asta suntem aici. Trebuie s`
g`sim casetele [i s` le restituim. Chiar nu-]i dai seama cât de
importante sunt? Pe ele sunt numele câtorva oficiali de rang \nalt din
]`rile implicate \n traficul interna]ional de droguri. Chiar nu-]i dai
seama ?
– Ba da.
– {i ce-ai de gând s` faci ?
– S`-l folosesc pe american.
Lisa f`cu iar un pas \nainte. « Gary ! Ahmad vrea s`-l foloseasc` pe
Gary », \[i spuse Lisa \n sinea ei.
– Cum s`-l folose[ti pe american? Ce, ai \nnebunit? Americanul \[i
dore[te acele casete la fel de mult ca [i noi, dar din cu totul alte
motive.
– De aceea o s` ne folosim de el. |n meseria mea exist` o vorb`
verificat` de-a lungul timpului : « Fiecare vrea ceva. Afl` ce vrea cel de
lâng` tine, f`-l s` cread` c` \i vei oferi acel ceva [i-l ai la mân`. Vezi
care-i e punctul slab [i l-ai prins."
– Cum o s` te folose[ti de el?
128 AMALIA WALDEN

Vorbir` iar cu voce joas`, a[a \ncât Lisa trebui s` fac` \nc` un pas
\nainte.
– S-a dus la Marsilia.
A[adar, Ahmad [tia unde e Gary.
– Marsilia? De ce la Marsilia?
– Cine [tie ? Dac` se afl` pe urmele unei organiza]ii interna]ionale
de trafic de droguri, locul \n care se afl` e numai bun pentru a[a ceva,
nu ? Ar trebui s` [tii asta, Jade Savana. Sau s`-]i spun Isis Zarif? Sau
oricare altul din numeroasele nume pe care le-ai purtat? Ar trebui s`
[tii de ce se duce un b`rbat preg`tit pentru astfel de activit`]i la
Marsilia. Cu un prieten foarte bun care e c`petenia fr`]iei corsicane,
n-ar trebui s` \ntrebi de ce un agent american a plecat la Marsilia.
Jade spuse, pe un ton dispre]uitor :
– Nimeni din afar` n-ar putea p`trunde \n fr`]ia corsican`. Nici un
corsican n-ar tr`da pe unul de-al lui pentru c` acolo totul se pl`te[te
atât de bine, \ncât dolarii americani nu valoreaz` nici cât o ceap`
degerat`. Americanul \[i irose[te timpul.
– N-are decât! Dar când se va \ntoarce, o s`-i d`m de lucru.
– Care e planul ?
– Mai lucrez \nc` la detalii. |n linii mari, o s`-i spunem unde e
Sabrina.
– Iar el se va duce la ea [i-i va spune cine e. |ntrucât e o fugar`
speriat` [i care de-abia a[teapt` s` \ntâlneasc` pe cineva \n care s` aib`
\ncredere, \i va \napoia casetele.
– S` sper`m c` a[a va face.
– A[a crezi tu.
– Da. Dup` ce le ob]ine, \i ]inem calea, lu`m casetele [i punem \n
scen` acela[i lucru pe care l-am f`cut [i \n apropierea conacului lui
Akbar Youssef. Numai c` de data asta, cu succes.
Lisa sim]i c` o trec fiorii.
PROBA CURAJULUI 129

– {i cu fata [i b`iatul cum r`mâne?

– Vor fi liberi. Un agent c`ruia i se \ntâmpl` o nenorocire nu e ceva
neobi[nuit, dar nu putem s` ne permitem s` d`m de necaz dac` le
facem ceva celor doi.
– Cred c` nu [tii ce vorbe[ti, Ahmad Rachid. Dac` sunt liberi, chiar
[i f`r` casete sunt un pericol. {tiu suficient de multe lucruri \ncât s`
incrimineze zeci de oameni. Nu po]i s`-i la[i s` scape.
– Ba da. Se poate. Dar numai pân` la Ceuta.
– Nu \n]eleg.
Atunci interveni \n discu]ie, dup` o lung` t`cere, Ben Idriss.
– |i la[i s` se duc` la Ceuta? Acela e cel mai nordic punct din Africa,
aproape de Spania. Practic, e un ora[ spaniol, chiar dac` e \n Maroc.
Dac` ajung pe p`mânt andaluz, le va fi u[or s` ias` din Maroc. |n
Spania \[i vor rec`p`ta libertatea.
– Nu [i dac` autorit`]ile spaniole de la Ceuta sunt informate c` \n
vehiculul cu care cei doi vor c`l`tori sunt suficiente droguri care s`-i
fac` s` putrezeasc` \n \nchisoare.
Lisa auzi un chiot de admira]ie. Ahmad continu` :
– |n Spania, un cuplu de hoinari americani nu are la cine s`
apeleze. N-are cine s`-i ajute sau protejeze.
– Au pa[apoarte.
– B`iatul nu are, iar al fetei nu valoreaz` mare lucru. Spaniolii nu
accept` s` se intervin` pe c`i diplomatice \n asemenea cazuri. Nu le
vor da crezare. N-ave]i de ce s` v` face]i griji. Tu, Jade Savana, te po]i
\ntoarce la Marsilia, Paris sau \n oricare loc \n care vei fi solicitat`. Iar
tu, Ben Idriss, po]i fi pe pace. Eu m` voi \ntoarce lini[tit acas`.
– {i mult mai bogat, coment` Ben Idriss.
Dându-[i seama c` \ntâlnirea era pe sfâr[ite, Lisa se gândi c`
trebuie s` dispar` cât mai repede.
130 AMALIA WALDEN

Se \ntoarse [i d`du s` plece, dar nu apuc` bine s` \nainteze câ]iva

pa[i, c` se lovi de gr`mezile de piatr` care serveau de piedestal. Se
pr`bu[i cu zgomot.
Lisa nu se mai uit` \n urm` s` vad` ce se \ntâmpl`. Fugi,
folosindu-se de lantern` pentru a vedea pe unde s-o ia. Auzi \n urma
ei zgomot de pa[i. Fugea cât o ]ineau picioarele. Trecu prin camera de
oaspe]i, prin vestibul [i ajunse \n curte. Când, \n sfâr[it, privi \n urm`,
v`zu c` Ahmad era la doi pa[i de ea.
« Trebuie s` fac ceva pentru a-l opri, se gândi ea. Dac` m` prinde,
s-a zis cu mine. Trebuie s` scap teaf`r` [i nev`t`mat`. Pentru Gary,
Sabrina [i Crispin."
|[i aminti c` z`vorul de la intrare era ruginit [i se putea bloca
imediat. Dup` ce ie[i din curte, trânti atât de tare poarta, \ncât aceasta
se bloc`. Apoi o lu` la goan` pe str`zile din Medina, f`r` s` [tie pe
unde. Cât timp petrecu \n acest fel, era greu de spus. Era deja ziu`
când ajunse \n Djemaa el Fna. Pia]a era plin` de negustori care-[i
etalau produsele. Z`rind un restaurant deschis, intr` \n el pentru a bea
ceva, deoarece \[i sim]ea gâtul uscat. Era de-a dreptul r`v`[it` la
gândul c` pe Gary \l pa[te pericolul. B`rbatul care \i aduse ceaiul,
v`zând c` poart` costumul femeilor berbere, o \ntreb` : « E[ti bine? Ea
d`du din cap \n semn de \ncuviin]are [i lu` cea[ca de ceai cu mâini
tremurânde.
Pe m`sur` ce timpul trecea, iar ea reu[ea s`-[i mai limpezeasc`
gândurile, \[i d`du seama c` Ahmad nu va veni s-o caute \ntr-un loc
public. Putu chiar s` se gândeasc` la situa]ia ei, a lui Gary [i a Sabrinei.
Mai ales la situa]ia ei, pentru c` soarta lui Gary [i a celor doi
depindea de ea. {tia ce pl`nuiser` cei trei. Prima decizie pe care o lu`
fu s` nu se mai \ntoarc` la « Oaza lui Kenny ». Tot ce l`sase acolo
trebuia considerat pierdut pentru totdeauna. Hainele tradi]ionale
berbere nu-i mai erau, oricum, de nici un folos, de vreme ce noua ei
PROBA CURAJULUI 131

identitate nu mai func]iona ca o acoperire. Actele de identitate [i

cecurile le avea asupra ei. Avea bani, dar n-avea prieteni. Se afla \ntr-o
]ar` care nu privea cu ochi buni faptul c` o femeie se afl` \ntr-o astfel
de misiune. Iar pe lâng` faptul c` nu avea prieteni, nu avea nici
persoane de leg`tur` sau un loc \n care s` se ad`posteasc`. Aici,
\ntr-o pia]` public`, se sim]ea destul de \n siguran]`. Dar \n nici un
hotel din ora[ nu s-ar fi sim]it \n siguran]`. Se gândi la Ahmad. Era
implicat \n afacerile cele mai murdare [i mai oribile : cele cu droguri.
Iar miza era foarte mare, pentru c` nume foarte mari erau amestecate.
Cândva, fusese prietenul lui Gary [i \nfruntaser` \mpreun` situa]ii
dintre cele mai riscante. Acum se afla de cealalt` parte a baricadei : cea
a r`ului. Iar Gary habar n-avea de asta. Dar dac` [tia ? Putea s`
r`spund` la aceast` \ntrebare \n dou` feluri. |i d`duse instruc]iuni
clare s` nu-i spun` lui Ahmad c` o urm`re[te pe Jade Oare avea
suspiciuni sau era pur [i simplu precaut? Lisa nu credea c` Gary ar fi
l`sat-o s` \nfrunte o asemenea primejdie, dac` ar fi [tiut de ce e \n
stare Ahmad. Nu, Gary n-avea de unde s` [tie...
Era imperios necesar s` g`seasc` un loc \n care s` se ad`posteasc`,
iar Ahmad s` n-o g`seasc`. Nu era exclus s-o lase \n plata Domnului.
Genul de femeie pe care-l admira acesta era cel al lui Jade. Femeia pe
care o admira [i respecta. Probabil c` nu va face eforturi prea mari
pentru a o g`si. Avea lucruri mult mai importante de f`cut. Dac` va fi
prudent`, ar putea g`si un loc \n care s` se ascund`. Dar unde ?
Trebuia s`-[i st`pâneasc` frica [i s` se gândeasc` la un mod de a-l
salva pe Gary. {i pe Sabrina. Fata care nu putea s`-[i strige \n gura
mare durerea. Fata \ndr`gostit`. Fata care p`stra \ntr-o panglic` o
[uvi]` de p`r [i o bucat` de hârtie pe care scria: " Te voi iubi pentru
totdeauna."
Oare ce putea face pentru a-l sc`pa pe Gary din pânza de p`ianjen
pe care o urzise Ahmad ? Nu avea unde s` se duc`.
132 AMALIA WALDEN

Faptul c` se sim]ea neputincioas` o f`cu s` se enerveze. Parc` i se

\ntunecase mintea.
Iar atunci i se ivi \n minte chipul unui copil ai c`rui ochi erau de o
\n]elepciune f`r` seam`n. Se gândi la Ibrahim.
Acesta \i spusese c` locuia pe o strad` care se numea El-dahab,
ceea ce \nsemna « Aurul ». Fu nevoit` s` \ntrebe mai mul]i trec`tori
\nainte de a \ntâlni o femeie cu un copil \n bra]e care-i ar`t` \n ce
direc]ie a Mellahului se afla respectiva strad`.
– Va trebui s-o lua]i pe a cincea strad` la dreapta, s` mai merge]i
\nc` trei, s` face]i la stânga dup` ce a]i trecut de dou` rânduri de alei
[i ve]i ajunge la El-dahab. Ajungând \n locul respectiv, Lisa se \ntreba
cum putuse cineva s` dea acestor cl`diri care st`teau s` se pr`bu[easc`
numele de « Aurul ».
Un b`trân st`tea pe caldarâm \n fa]a uneia dintre u[i. Lisa se opri
[i-l \ntreb` dac` [tia unde locuie[te Ibrahim.
– Te referi la b`iat ? \ntreb` b`rbatul cu o voce atât de stins`, \ncât
Lisa trebui s` se aplece pentru a \n]elege ce-i spunea. Locuie[te acolo,
zise el ar`tându-i o cl`dire aflat` la cap`tul str`zii.
Cl`direa avusese cândva mai multe etaje, dar cele superioare erau
d`r`p`nate, iar \n locul lor fusese pus un acoperi[ pentru a-i ap`ra de
ploaie. Nu exista nici o u[` de intrare. Cineva se mi[c` \n prima
camer` [i \ntreb` \n arab` :
– E cineva acolo ?
O femeie \n vârst` d`du perdelele la o parte [i privi afar`, \n timp
ce b`rbatul ei i se uita peste um`r. Nici unul nu spuse nimic.
– Vorbi]i araba ? \ntreb` Lisa.
– Mai degrab` \n francez`, zise femeia.
– {tiu c` Ibrahim locuie[te aici.
|n privirea femeii ap`ru un lic`r de curiozitate.
– |l cau]i pe Ibrahim ? De ce vrei s`-l vezi?
PROBA CURAJULUI 133

– Suntem prieteni. M-a ajutat \n Djemaa el Fna. Mi-a spus c`-l pot
g`si aici dac` vreau s`-l mai v`d.
– Nu e[ti trimis` de autorit`]i, nu ?
– Sunt american`. Nu cunosc aproape pe nimeni \n ora[, a[a \ncât
nu prea am cum s` vin din partea autorit`]ilor. V-am spus deja, sunt
o prieten` de-a lui Ibrahim.
– Trebuie s` fim cu b`gare de seam`. B`iatul n-ar trebui s`
locuiasc` singur. Spunem c` avem noi grij` de el, iar pân` acum nu am
avut probleme. Trebuie s` fim mereu cu ochii-n patru. Mai ales pentru
c` suntem francezi marocani [i suntem nevoi]i s` tr`im la vârsta
noastr` \ntr-un asemenea loc. Camera lui Ibrahim e \n josul holului.
Am s` te conduc.
Descuie camera [i spuse:
– Po]i s` intri. Trebuie s` apar` [i Ibrahim. Trece pe la noi s` vad`
ce mai facem [i s`-[i ia cheile. Cine s`-i spun c`-l a[teapt`?
– Americana care [i-a uitat pachetele.
Lisa intr` \n`untru. |n contrast cu holul neprimitor, camera
acestuia p`rea a fi locuibil`. Pe jos era o carpet` \n dungi, luat` nu se
[tie de unde. Erau [i câteva piese de mobilier, vechi dar bine
\ntre]inute : o mas`, dou` otomane, un cuier \n care erau puse mai
multe c`m`[i.
Z`ri o etajer` [i se duse s` arunce o privire. V`zu ni[te c`r]i, dintre
care Torahul evreiesc [i Coranul. Mai erau acolo ni[te c`ni din
por]elan, ieftine dar f`cute cu bun-gust, câteva fotografii ale unor
actri]e marocane.
« A reu[it s`-[i fac` din locul `sta o cas` », se gândi Lisa.
Nu fu nevoit` s` a[tepte foarte mult. Auzi zgomot de pa[i, apoi
ni[te voci \n`bu[ite. Peste câteva clipe se trezi cu el \n pragul u[ii.
– Bun` ziua, doamn` !
– Bun` ! \i r`spunse Lisa.
134 AMALIA WALDEN

|nainte de toate, nu-mi mai spune "doamn`", ci Lisa. Acesta e

numele meu.
– A[az`-te, Lisa. Vrei ceva care s` te \ntremeze ? Pot face ni[te ceai.
– Ibrahim, am nevoie de ajutorul t`u. Am o problem` foarte
serioas`. |]i aminte[ti de Sabrina, nu? Fata despre care te-am rugat s`
afli ceva, dac` po]i.
– Bine\n]eles.
– Ibrahim, trebuie neap`rat s-o g`sim pe fata asta. E o chestiune de
via]` [i de moarte.
– Sunt multe locuri \n care po]i s` te ascuzi pe aici. Am c`utat, am
privit [i am ascultat, dar n-am aflat nimic despre o american` care e
\nso]it` de un b`rbat. Dac` i-ar fi v`zut cineva, ar fi fost u[or de
identificat.
– A[a e. De aceea, cred c` nu sunt singuri, pentru c` ar fi fost
nevoi]i s`-[i procure hran`. Probabil c` are grij` cineva de ei. Cineva
care s` vrea s` aib` grij` de un cuplu aflat \n mare dificultate. Crezi c`
exist` cineva care s`-i ia \n grij` [i s`-i ascund`? Vreau s` spun, cuno[ti
pe cineva care ar face un asemenea gest?
– Am s` m` gândesc, spuse el. Mai dore[ti [i altceva?
– Da, ar mai fi ceva. Pân` o g`sim pe Sabrina, trebuie s` stau
\ntr-un loc singur.
– Po]i s` r`mâi aici. De \ndat` ce te vei obi[nui cu saltelele astea,
vei vedea c` sunt foarte confortabile.
– N-a[ vrea s`-]i fiu o povar`. Tu unde vei dormi?
– Mai am [i alte saltele, \n cealalt` camer`. Nu e nici o problem`.
Vei sta aici, e stabilit.
Ibrahim se duse jos [i se \ntoarse cu un urcior cu ap` fierbinte.
Puse \n el ni[te ceai de ment`, scoase un borcan cu zah`r din care
pres`r` pu]in \n ceai.
PROBA CURAJULUI 135

– |ncepi chiar acum s-o cau]i pe Sabrina, nu-i a[a ? \l \ntreb` ea \n

timp ce lua cea[ca din mâinile lui.
– Nu pot s` fac prea multe \nainte de l`sarea serii. Locul e plin de
iscoade care-[i câ[tig` existen]a urm`rindu-i pe ceilal]i oameni. Dac`
m-a[ duce acum \n c`utarea unei fete pe nume Sabrina, seara ne-am
trezi cu autorit`]ile pe capul nostru. Vei pierde \n acest fel nu numai
[ansa de a o g`si pe Sabrina, ci [i pe prietenul t`u, Ibrahim, ca [i un
loc \n care s` te ascunzi.
– Da, cred c` ai dreptate.
– A[ vrea s` [tiu ceva despre aceast` Sabrina.
– E foarte tân`r`, cam de statura mea, are o fa]` foarte palid`.
Ultima dat` când am v`zut-o, avea p`rul negru, dar p`rul ei natural e
blond. E posibil s` fi redevenit blond`. Dup` cum ]i-am mai spus,
c`l`tore[te cu un american ro[cat [i b`rbos. Pentru o perioad` scurt`
de timp, au cântat \n cluburi de noapte. Se iubesc foarte mult.
– Ar trebui s` se despart`, dac` vor s` se ascund`. Ar fi singurul
lucru \n]elept pe care l-ar putea face.
– Se iubesc prea mult pentru a se putea desp`r]i. Sunt sigur` c` ar
r`mâne \mpreun`, orice ar fi.
– Poate c` ai dreptate. De altfel, e destul de greu pentru str`ini s`
g`seasc` pe cineva de \ncredere [i care s` doreasc` s`-i ajute,
oferindu-le un loc \n care s` se ascund`, dar`mite dou`.
– Da, a[a e.
– E[ti sigur` c` sunt aici, \n Mellah?
– Da, Ibrahim, sunt sigur`.
– Atunci, am s`-i g`sesc.
– Nu m-ai \ntrebat \nc` de ce te rog s` faci asta.
– Uneori, e mai bine s` nu [tii chiar totul.
– Tu nu te alegi cu nimic din toat` povestea asta.
– Ba da ! Cu satisfac]ia de a ajuta un prieten.
136 AMALIA WALDEN

Lisa d`du s` se ridice de pe otoman`. Sim]i cum o cuprinde

ame]eala. Puse mâna pe m`su]` pentru a nu c`dea. Ibrahim s`ri s-o
ajute, luând-o de bra].
– E[ti bolnav`!
– Nu, obosit`. De o s`pt`mân` n-am mai dormit.
– Atunci, ai nevoie de mult` odihn`. Aici e foarte lini[te. Nimeni
nu te va deranja.
Lisa se cl`tin` spre patul improvizat. Ame]it` din cauza oboselii [i
a tensiunii, se \ntinse pe pat [i adormi imediat din cauza epuiz`rii.
Nu [tiu cât timp dormi. Din când \n când se mai trezea [i avea
nevoie de timp pân` s`-[i dea seama unde se afl`. De fiecare dat` când
se trezea, avea lâng` ea ap` proasp`t` [i ceva de mâncare. O dat`, se
trezi cu soarele \n ochi. Apoi, se trezi din nou noaptea. Nu-[i dorea
decât s` doarm`.
Pân` la urm`, se trezi de-a binelea. Se odihnise suficient. Se ridic`
din pat. Era \n continuare ame]it`, dar se sim]ea odihnit`.
|n camer` era \ntuneric bezn`. |[i lu` lanterna [i o aprinse. Ibrahim
\i l`sase un pahar cu ap`, câteva curmale, precum [i ni[te felii de pâine
[i carne. Iar urciorul era plin cu ceai de ment`.
|[i f`cu un sandvi[ pe care-l mânc` imediat. |[i umpluse din nou
cana cu ceai când auzi cum se deschide u[a. Ibrahim se opri \n prag
când o v`zu treaz`.
– Bun`, Lisa.
– Bun`, Ibrahim.
– Cât am dormit?
– Dou` zile.
– Cât e ceasul?
– Unu noaptea.
F`cu un pas spre ea [i spuse abia [optit:
– Am g`sit-o pe cea care-[i spune Sabrina.
PROBA CURAJULUI 137

– Unde anume?
– |n casa unui om \n vârst` pe nume Abba Isaacs. E unul dintre
pu]inii evrei r`ma[i \n Mellah. Face bijuterii. |n casa lui se ascund \n
vremuri tulburi mul]i b`[tina[i. La parter, are magazinul. La etajul al
doilea st` el, dar sunt multe c`m`ru]e \n care te po]i ascunde. Acolo a
stat Sabrina.
– Cum adic`, a stat ? Vrei s` spui c` a plecat ?
– Da, au mutat-o ieri.
– Cine anume ?
– Doi b`rba]i. Aveau acte pe care i le-au ar`tat lui Abba Isaacs. Au
vorbit cu fata care p`rea dornic` s` plece cu ei. Nu numai ea, ci [i
b`rbatul b`rbos care e cu ea.
Lisei aproape c`-i era team` s`-l \ntrebe:
– }i-a spus prietenul t`u cum ar`tau b`rba]ii?
– Unul dintre ei era un amestec de berber [i arab, \nalt, drept, cu
tenul m`sliniu [i ni[te ochi alba[tri pe care nu prea-i g`se[ti printre
oamenii de la munte, iar cel`lalt un b`rbat care [chiop`ta.
– Ahmad [i Seddrate ! Unde o duceau pe Sabrina?
– N-au spus. Dar Abba Isaacs mi-a zis c` e sigur c` se vor duce \n
mun]i. Aveau o ma[in` special` pentru mun]i, a[a cum are [i Abba.
– Un Land Rover.
Ibrahim d`du din cap a \ncuviin]are.
-{i zici c` [i prietenul t`u are o astfel de ma[in`?
– Da. Abba se duce \n fiecare s`pt`mân` cu bijuterii \n mun]i,
pentru c` femeile berbere [i-ar cump`ra \ntr-una numai bijuterii, dac`
ar avea bani.
– Ibrahim, prietenul t`u n-a f`cut bine l`sând-o pe Sabrina pe
mâna acestor b`rba]i.
– Da, era [i el \ngrijorat dup` plecarea fetei. Ce-i vor face?
– Nu putem sta cu mâinile \n sân.
138 AMALIA WALDEN

Primul lucru pe care trebuie s`-l facem e s` mergem \n mun]i.

– Nu po]i merge acolo singur`. Drumurile sunt adesea ascunse [i
periculoase.
– Contez pe tine c`-l vei putea convinge pe Abba Isaacs s` m` duc`
acolo cu ma[ina lui. Am suficien]i bani pentru a-l pl`ti. Crezi c` po]i
aranja?
– Dac` a f`cut o gre[eal` l`sând-o pe fat` s` plece, va dori s-o
repare negre[it.
– Atunci, ascult` cu aten]ie. Am nevoie de haine noi. Ca [i de ghete
pentru c`]`rat. Costumul pe care-l poart` de obicei femeile berbere e
foarte bun, iar pentru serile reci un haic ar fi minunat. |mi vei alege
unul \ntr-o culoare ponosit`, deoarece se presupune c` fac o vizit`
unei rude ]intuite la pat. Abba m` va lua \ntr-unul din drumurile sale
obi[nuite \n mun]i.
– E inteligent ceea ce pl`nuie[ti, spuse Ibrahim aprobator.
– }i-am spus de ce haine am nevoie. Mai vreau [i ni[te obiecte
necesare : lanterne, binocluri. {tii de unde po]i cump`ra ni[te lentile?
– Da, exist` un magazin \n Medina.
– O s` am nevoie [i de ni[te casete pe care s` pot \nregistra.
– Te referi la casetele pe care po]i s` \nregistrezi muzic` [i
zgomote?
– Da, dar trebuie s` fii sigur c` le vei alege pe cele potrivite. Fii cu
b`gare de seam` ! Dac` cineva \]i pune \ntreb`ri, trebuie s` ai
r`spunsul gata preg`tit. A[adar, dac` e[ti \ntrebat de ce cumperi toate
astea, vei spune c` ai fost trimis de cineva care s-a cazat la un hotel.
Când te \ntorci, treci pe la Abba Isaacs. Ai grij` s` nu te vad` nimeni
intrând \n magazinul lui. Spune-i s` vin` s` m` ia \nainte de miezul
nop]ii. S` m` a[tepte \ntr-un loc sigur din apropiere, dar suficient de
departe de locul `sta, \ncât s` nu-]i creez probleme.
|i \ntinse un portofel cu bani marocani [i-i spuse :
PROBA CURAJULUI 139

– Sunt suficien]i bani aici pentru a-mi cump`ra tot ce am nevoie.

Ai re]inut tot ce ]i-am spus ?
– Da.
Se \ndrept` spre u[`, dar se opri brusc [i se r`suci pe c`lcâie.
– Lisa, ai uitat un singur lucru.
– Care anume ?
– Vei avea nevoie de vopsea ro[ie pentru a-]i face tatuajul pe
b`rbie.
– A[a e, Ibrahim. Ce m-a[ face f`r` tine?
 Capitolul 10

Lisa se retrase \n col]ul ei de pe scaunul din dreapta [i-l studie pe

Abba Isaacs. Se apropiau de punctul terminus al c`l`toriei. Se opriser`
de nenum`rate ori prin satele aflate \n calea lor.
Poate c` \n alte \mprejur`ri Lisa s-ar fi bucurat de c`l`torie.
Berberii erau oameni lumino[i. Femeile care veneau s` cumpere
bijuterii erau pline de via]`. B`rba]ii erau prieteno[i [i gata s` stea de
vorb`.
Satele prin care trecuser` erau organizate ca ni[te unit`]i tribale.
Ait Morrhad, Ait Haddidou, Aid Atta.
– Ne apropiem de alt sat, spuse ea pentru a rupe t`cerea. Po]i
s`-]i dai seama dup` urmele l`sate de turm`.
– Da, a[a e. Acesta e satul \n care doreai s` ajungi.
– Ait Seddrate?
– Ait Seddrate.
Lisa se cufund` din nou \n t`cere. Avea multe lucruri la care
trebuia s` se gândeasc`. |i trecuse prin minte ideea c` Ahmad i-ar fi
putut duce pe cei doi \n alt trib decât Seddrate, dar o abandon`
repede, pentru c` n-ar fi fost o mi[care prea \n]eleapt`. De[i erau
foarte fideli clanului din care f`ceau parte, Berberii nu prea-[i ]ineau
PROBA CURAJULUI 141

promisiunile \n afara propriei jurisdic]ii. Iar Ahmad n-ar fi riscat \ntr-o

chestiune atât de important`.
Lisa \l \ntreb` pe Abba Isaacs despre actele pe care Ahmad le
prezentase.
– Ai auzit conversa]ia dintre Ahmad [i Sabrina ?
– |n mare parte. Spunea c` e prietenul [i partenerul unui agent din
]ara ta, Statele Unite ale Americii. Asta a impresionat-o pe fat`. I-a spus
c` o va duce \ntr-un loc din care va putea s` ia leg`tura cu acest agent.
– N-a cerut casetele?
– Ba da, dar ea a refuzat s` i le dea. A spus c` nu le va \ncredin]a
decât unui american. A ad`ugat c`, atunci când va sosi timpul, va [ti
cui s` le dea.
Lisa se gândi la ultimele cuvinte ale lui Abba Isaacs. Sabrina a[tepta
s` aud` ceva, poate o parol`. Exista \n mod cert cineva care cuno[tea
aceast` parol`, dar nu era Ahmad Rachid. Oricum, acesta a pus foarte
bine la punct acest` opera]iune: i-a dus pe cei doi \n mun]i, departe
de civiliza]ie. Dup` aceea, \l va trimite pe Gary la ei. De \ndat` ce
acesta va ob]ine casetele, le va lua [i se va descotorosi de el mult mai
u[or aici \n mun]i. Probabil c` Ahmad le-a promis celor doi c` vor
putea pleca teferi [i nev`t`ma]i oriunde vor dori. Apoi, o va convinge
pe Sabrina c` singurul drum de ie[ire din Maroc trece prin punctul cel
mai nordic din Africa, printr-un ora[ pe nume Ceuta. Aici, autorit`]ile
spaniole vor g`si droguri \n posesia lor. Da, planul lui Ahmad era
perfect. Singurul lucru pe care nu-l luase \n considerare era prietenia
Lisei cu Ibrahim.
– Suntem aproape de destina]ie, spuse Abba Isaacs. Ce vrei s` fac?
– G`se[te un loc \n care te po]i opri. Odihne[te-te pân` dau o tur`
primprejur.
– Ai grij` ! spuse el \n timp ce Lisa cobora din ma[in`.
G`si o c`rare b`tut` care ducea spre vârf.
142 AMALIA WALDEN

Berberii erau p`stori [i-[i mânau turmele sus de fiecare dat` când
o permitea vremea. Ca majoritatea satelor de munte, Ait Seddrate era
a[ezat \ntr-o vale [i sem`na mai degrab` cu o tab`r`. Ad`posturile nu
erau acele corturi din piele de capr` ale berberilor din de[ert, pentru
c` oamenii ace[tia erau nomazi. P`reau c` de-abia veniser`, iar a doua
zi \n zori urmau s` plece.
Lisa \[i scoase binoclul [i privi \n vale. Abba Isaacs \i spusese s`
caute un loc numit « Cuibul Uliului ». Se spunea c` acest loc apar]inea
unui om cu influen]` numit « Uliul ». Se [tiau pu]ine lucruri despre el.
Ducea o via]` departe de ochii lumii, dar avea un anume fel de control
asupra satului. Ba se spunea c` e vorba de un oficial arab, ba c` e
vorba de un str`in.
Lisa privi cu aten]ie \n jur. Stânca Uliului sus]inea un fel de
castel-fort`rea]` destul de ciudat. Avea o pist` de aterizare unde era
a[ezat un elicopter ce se asem`na cu o pas`re imens` cu aripile
strânse. Accesul \n locul respectiv se f`cea printr-un fel de lift din
acelea care transport` doritorii la panta de schi.
Hei! exclam` Lisa. Se pare c` exist` cineva care ]ine foarte mult la
intimitatea lui. Sau poate c` nu ]ine atât de mult la ea, cât mai degrab`
are nevoie de ea.
Satul asupra c`ruia \[i \ndrept` binoclul nu era la fel de
spectaculos. V`zu cum ni[te b`rba]i [i copii joac` un fel de fotbal. De
la un gr`tar imens se r`spândea fum. Se auzeau ni[te ritmuri flamenco
asem`n`toare cu acelea pe care Ahmad le cânta la cazinou.
Se \ntoarse din nou cu binoclul asupra « Stâncii Uliului » [i gândi
cu voce tare :
– Dac` i-a dus pe cei doi acolo, pot s`-i spun lini[tit` lui Abba
Isaacs s` \ntoarc` ma[ina ca s` plec`m.
Gândindu-se mai bine, zise :
– Nu, nu cred c` a f`cut asta, pentru c` nu e rentabil.
PROBA CURAJULUI 143

Chiar dac` Ahmad ar putea ajunge \n acest loc, ceea ce e de

discutat, o asemenea mi[care i-ar strica planurile bine gândite. Cei doi
trebuie s` se simt` cât mai bine, altfel nu va putea scoate casetele de
la ei.
V`zu apoi c` nu era nici o ma[in` \n parcarea special amenajat`.
Ahmad se \ntorsese \n ora[ pentru a fi prezent la \ntoarcerea lui Gary
\n acea sear`. Abba Isaacs \l auzise pe Ahmad promi]ându-i Sabrinei c`
va veni cu americanul chiar \n acea sear`, vor face târgul, iar apoi le va
aranja plecarea din Maroc pentru poimâine. Opera]iunea ajunsese la
punctul culminant.
Singurul lucru la care trebuia s` se mai gândeasc` era s`-[i dea
seama unde era Seddrate. B`nuia c` i se d`duse drept sarcin`
"protejarea" celor doi. Când va descoperi unde i-a plasat Ahmad pe
Sabrina [i pe Crispin, va [ti cu sigura]` unde e [i Seddrate.
|ntre timp, meciul de fotbal se terminase. B`rba]ii se adunaser` \n
jurul focului, cu un pahar de b`utur` lâng` ei. Putea auzi ritmurile
muzicii.
Bar`cile erau cufundate \n \ntuneric. Una singur`, cea situat` la
cap`t, p`rea a fi luminat`. Lisa v`zu o femeie \ndreptându-se
\ntr-acolo, ]inând \n mâini ceva de mâncare.
Lisa se gândi c` acolo era Sabrina.
Se \ntoarse la ma[in` [i \l b`tu u[or pe um`r pe Abba, care
adormise. Acesta se frec` la ochi [i o privi nedumerit.
– Se apropie timpul. Se preg`tesc s` ia masa.
– Cu ce te pot ajuta ?
– Stai aici \n ma[in`. Am identificat locul \n care sunt cei doi.
Singura noastr` problem` e b`rbatul care-[i spune Seddrate. Dac` \i va
p`zi, a[a cum cred c` va face, trebuie s` ne alegem momentul potrivit.
Cuno[ti obiceiurile acestor oameni. Seddrate va sta cu ochii pe ei [i nu
va pleca decât dac` va avea un motiv \ntemeiat s-o fac`.
144 AMALIA WALDEN

{tii cumva care ar putea fi acesta ?

Abba Isaacs st`tu pu]in pe gânduri, dup` care spuse:
– Va trebui s` ia masa cu ceilal]i. Nu va \ndr`zni s` lipseasc`. F`r`
a mai pune la socoteal` faptul, c` dup` mas`, se danseaz`. M-ar mira
ca acest b`rbat s` nu ia parte la dans.
– Acela e momentul \n care trebuie s` ac]ion`m. Se pare c` se
apropie. Am plecat.
Verific` \n geant` dac` are casetele, aprinse lanterna [i o lu` pe
potec` spre sat. Abba Isaacs p`rea nelini[tit.
– E[ti sigur` c` po]i merge singur` pe c`rarea aceea abrupt`? Sigur
n-ai nevoie de ajutor?
– Da, sunt obi[nuit` cu astfel de drumuri. |n plus, lucrul `sta nu-l
pot face decât singur`, pentru c` dou` persoane ar trezi suspiciuni.
|nainta anevoie, pentru c` trebuia s` ocoleasc` stâncile de pe
drum. Aerul de munte \i ascu]i sim]urile, f`când-o s` perceap` cel mai
mic sunet. Auzea cântecele pe care Ahmad i le cântase la el acas` sau
la "Punga Spart`".
Pe m`sur` ce se apropia de baraca \n care st`teau Sabrina [i
Crispin, \[i d`du seama c` locul avea electricitate. |[i fix` binoclul
asupra bar`cii, dar cei doi nu p`reau a fi acolo. Z`ri totu[i figura unui
b`rbat care st`tea \n pragul u[ii [i care privea spre cei care petreceau.
P`[i afar`, iar Lisa \[i d`du seama c` [chiop`teaz` u[or.
Seddrate \nchise u[a bar`cii, dar nu o \ncuie. Dac` ar fi f`cut-o, Lisa
ar fi \ntrat \n panic`. |l v`zu pe Seddrate cum arunc` o privire u[or
[ov`itoare \n urma lui, apoi se \ndreapt` repede spre cel`lalt cap`t al
satului, unde se dansa.
Lisa ie[i din spatele copacului unde se ascunsese [i porni spre
baraca luminat`. Arunc` o privire spre cel`lalt cap`t al satului [i se
strecur` f`r` zgomot \n barac`. |n camera de intrare nu era nimeni,
dar \ntr-una din c`m`ru]e \i z`ri pe cei doi.
PROBA CURAJULUI 145

Crispin se ridic` imediat. Lisa duse mâna la gur` \n semn de t`cere.

– Nu ridica vocea. Nu v` fie team` ! Sunt o prieten`.
– Cine e[ti?
– M` numesc Lisa Clark. A[tepta]i un agent american \n seara asta.
Lucrez cu el.
– Dup` \nf`]i[are, nu pari a fi american`, spuse Sabrina
ridicându-se la rândul ei. Semeni cu femeile berbere din satul `sta.
– E bine pentru noi to]i c` lucrurile stau a[a, spuse Lisa pe un ton
sec.
|[i c`ut` actele [i le \ntinse. Crispin le lu` [i le cercet` cu aten]ie,
apoi le d`du Sabrinei.
– Ni s-a spus c` agentul american vine \n seara asta. Unde e?
– Va veni mai târziu.
– Nu vreau s` discut decât cu americanul.
Lisa se uit` când la unul, când la altul, dup` care se adres` direct
Sabrinei :
– Americanul vine \n seara asta aici pentru c` ave]i cuno[tin]`
despre o scurgere de informa]ii privitoare la o re]ea interna]ional` de
droguri, nu ?
Sabrina \ntoarse capul.
– {tiu c` ave]i dovada. E \nregistrat` pe dou` casete. Mai [tiu [i c`
faptul c` sunte]i \n posesia unei asemenea dovezi v` sperie de moarte.
A]i spus c` nu ve]i da aceast` dovad` decât unui agent autorizat al
Statelor Unite ale Americii.
Sabrina o privea uimit` [i nu spunea nimic.
– Ascult`-m` bine, Sabrina! Via]a ta [i a b`rbatului pe care-l iube[ti
depinde numai [i numai de \ncrederea pe care o ai \n mine [i dac` vei
face cum \]i spun.
Lisa scoase cele dou` casete ne\nregistrate din geanta pe care o
avea asupra ei.
146 AMALIA WALDEN

– Vreau s`-mi dai cele dou` casete pe care le ascunzi atât de bine
de atâta vreme [i s` le \nlocuie[ti cu astea dou`, care sunt
ne\nregistrate.
– E[ti de-a dreptul nebun` dac` ai impresia c` am s`-]i dau
casetele.
– Nu cred c`-]i dai seama c` agentul american care vine \n seara
asta \[i pune via]a \n pericol f`r` s` [tie.
– Cum a[a?
– E trimis dup` casete pentru c` e singura persoan` \n care ai
\ncredere. Adev`rul e c` Ahmad, cel care v-a adus aici, lucreaz` pentru
re]eaua interna]ional` de trafic de droguri de care de-abia a[tep]i s`
scapi. E un mercenar care \[i ofer` serviciile celui care ofer` mai mult.
|n cazul de fa]`, a fost \mputernicit de unul dintre cei men]iona]i pe
acele casete s` le recupereze cu orice pre].
– {i cum vrea s` le recupereze dac` i le dau americanului ?
– Cum crezi ?
Se privir` o clip`.
– Dup` ce-l elimin` pe american, urmezi tu.
– O s` plec`m din Maroc poimâine, f`r` a fi deranja]i \n vreun fel.
Ni s-a promis asta.
– Da, ve]i ie[i din Maroc prin Ceuta, punctul cel mai nordic al
Marocului. Cineva o s` pun` droguri \n ma[ina \n care v` ve]i afla. Ve]i
fi ridica]i de poli]ia spaniol`. Continuarea e previzibil`. V` ve]i petrece
toat` via]a \n \nchisoare. Vre]i s` v` petrece]i dou`zeci sau treizeci de
ani \ntr-o \nchisoare spaniol`?
– De unde [tim c` ne spui adev`rul? \ntreb` Crispin, \n timp ce o
prindea pe Sabrina de mijloc.
– N-ave]i de unde. Exist` momente \n via]` când trebuie s` mergi
pe \ncredere. Ca atunci când te \ndr`goste[ti [i te angajezi fa]` de
cealalt` persoan`.
PROBA CURAJULUI 147

Lucrul acesta te face vulnerabil [i po]i fi cu u[urin]` r`nit, dar e[ti

\ncrez`tor c` nu se va \ntâmpla a[a ceva.
T`cu câteva minute, pentru a-i fi mai bine \n]elese cuvintele
rostite, dup` care continu` :
– Decizia v` apar]ine. Pute]i avea \ncredere \n mine [i atunci vom
ie[i cu to]ii cu bine din aceast` \ncercare [i vom apuca zile mai bune,
sau m` pute]i da afar` pe u[`, riscându-v` pielea.
|n \nc`pere se a[ternu t`cerea. Crispin fu cel care o rupse.
– Sabrina, cred c` e o persoan` de \ncredere [i c` ar trebui s`
mergem pe mâna ei.
Dar aceasta cl`tin` din cap.
– Nu e suficient. Nu pot s` cred pe cuvânt pe cineva care vine aici
[i vorbe[te despre lucruri abstracte cum ar fi \ncrederea. Am nevoie [i
de altceva. De o dovad` care s`-mi arate cine e[ti, doamn` Clark, [i cu
ce drept te amesteci \n povestea asta.
Lisa c`ut` din nou ceva \n geant`. Nu era sigur` dac` ceea ce voia
s` fac` era bine. Juca o carte foarte mare, dar \[i asuma riscul.
Scoase o bucat` de hârtie [i i-o \ntinse Sabrinei. Pe aceasta era tip`rit
un singur cuvânt : el-fotografia.
Sabrina se uit` la bucata de hârtie, nevenindu-i s` cread`.
– De unde ai asta ? o \ntreb` Sabrina.
– Am g`sit-o prins` sub panglica p`l`riei unui b`rbat care a fost
b`tut cu bestialitate pe malul apei, \n Rabat. Akbar Youssef, pe care \l
cuno[ti foarte bine, Sabrina, i-l d`duse. B`rbatul care a fost b`tut
pentru c` [tia acest cuvânt urma s` te \ntâlneasc`. E vorba de
partenerul meu, Jake Jefferson.
Urmar` alte câteva clipe de t`cere. Sabrina se mai \mblânzi, semn
c` se r`zgândise. Se duse la rucsacul ce z`cea pe jos, scotoci \n el [i
scoase fotografia \nr`mat` a lui Peter Joring. Acolo ascunsese cele
dou` casete pe care le \nlocui cu cele ne\nregistrate, aduse de Lisa.
148 AMALIA WALDEN

Cum Sabrina privea fix cele dou` casete care le aduseser` atât de
multe necazuri, Crispin fu cel care i le \ntinse Lisei.
– V` asuma]i o mare responsabilitate, doamn` Clark. Dac` nu ai
grij` ca aceste casete s` ajung` pe mâinile cui trebuie, nu meri]i prea
mult` fericire \n via]`.
– |mi doresc acest lucru la fel de mult ca [i tine. Rolul meu e s` le
fac s` parvin` cui trebuie, dar al t`u nu s-a terminat \nc`.
– Ce vrei s` spui ?
– Americanul pe care-l a[tep]i va ajunge aici \nainte de miezul
nop]ii. |l cheam` Gary Mitchell. Va crede c`-i dai casetele adev`rate.
Dup` ce-i dai casetele ne\nregistrate, rolul t`u s-a \ncheiat. Un [ofer v`
va a[tepta pe vârful muntelui. Dar nu va fi u[or s` pleca]i de aici. A[a
c` ascult` bine ce-]i spun. Ai un ceas ?
Crispin ar`t` spre mâna lui stâng`.
– Da]i-i lui Gary Mitchell cincisprezece minute. Nici mai mult, nici
mai pu]in. Timpul e esen]ial. Când s-au scurs exact cincisprezece
minute de la plecarea lui, ve]i pleca [i voi imediat. Ave]i grij` s` v`
mi[ca]i repede.
– Unde s` ne ducem?
– O s` v` ar`t.
|i duse la u[`, aprinse lanterna [i le ar`t` poteca pe care venise ea.
– Aceast` potec` duce \n vârful muntelui. A fost f`cut` de p`stori.
Când am s` plec, uita]i-v` cu aten]ie pe unde o iau. Lua]i lanternele
astea, pentru c` ve]i avea nevoie amândoi de câte una. Eu mai am una
pentru mine. Poteca e abrupt` [i plin` de stânci. Trebuie s` merge]i
cu mare aten]ie. Dar de vreme ce a]i pornit, s` nu v` mai opri]i. Nu
privi]i \n urm`. Totul depinde de rapiditatea cu care ajunge]i sus. E
posibil ca s`tenii s` fie alerta]i, a[a \ncât nu trebuie s` v` opri]i. Nu va
fi u[or. Nici m`car nu v` \ntreb dac` ave]i curajul de a face acest`
escaladare.
PROBA CURAJULUI 149

Cred c` faptul c` vre]i s` r`mâne]i \mpreun` ar trebui s` v` dea

curajul necesar dep`[irii acestei dificult`]i.
Lisa st`tea ca pe spini \n ma[ina pe care Abba Isaacs o ascunsese
dup` un pâlc de copaci. Ahmad spusese c` se va \ntoarce la Ait
Seddrate \nainte de miezul nop]ii. Lisa se uit` la ceas [i v`zu c` mai
r`m`seser` zece minute pân` atunci. Nici o ma[in` \ns` nu-[i f`cu
apari]ia. Era cu nervii la p`mânt. Rezisten]a interioar` \i fusese serios
pus` la \ncercare \n acea zi. Frem`t` [i de aceea \[i strânse haicul \n
jurul trupului.
– Te sim]i bine ? o \ntreb` Abba Isaacs.
– O s` m` simt mai bine când o s`-l v`d pe Ahmad.
Nici nu apuc` bine s`-[i termine fraza, c` [i auzi motorul ma[inii
lui Ahmad. Apoi, cineva trânti o u[`. Vocile celor doi se auzeau clar \n
aerul de munte.
– |n]elegi de ce e mai bine pentru tine s` te duci singur ? Nu are
\ncredere decât \ntr-un agent american.
– Cum ajung acolo?
– Pe acolo e o potec` a p`storilor, dar drumul e abrupt [i anevoios.
Pe aici e o potec` pe care merg femeile din sat. |]i va fi mai u[or dac`
o iei pe aici. Trebuie s` ai grij` s` fii discret. Trebuie s` ajungi la
baraca luminat`.Trebuie s` fim pruden]i. Dac` s`tenii ar [ti c` folosim
Ait Seddrate pentru acest fel de schimb, o s` avem probleme. Berberii
pot fi r`zbun`tori.
Urmar` câteva clipe de t`cere, dup` care Ahmad ad`ug` :
– Succes, Gary!
Lisa frem`t` auzind aceste cuvinte rostite cu atâta ipocrizie. Auzi
zgomotul pa[ilor lui Gary un timp, iar dup` aceea nu mai auzi nimic.
Trebuia s` a[tepte. Pentru a-[i potoli nelini[tea, \ncerc` s`-[i
imagineze care erau mi[c`rile pe care le f`cea.
150 AMALIA WALDEN

Acum intra \n barac`, \[i declina identitatea, spunea parola, lua

casetele [i pornea \napoi.
Lisa calculase foarte bine timpul alocat fiec`rei opera]iuni, pentru
c` auzi din nou zgomot de pa[i pe potec`. Ahmad se d`du jos din
ma[in` când Gary ajunse \n vârf. Lisa \[i ]inu respira]ia. De data asta,
Ahmad nu mai aprinse farurile a[a \ncât era \ntuneric bezn`.
– Le-ai luat ? \ntreb` el.
– Da.
– Unde sunt ?
– |n buzunarul meu interior.
|n clipa aceea, Lisa auzi pe cineva cum sare [i scoate un ]ip`t
s`lbatic. Aprinse farurile de la ma[ina lui Abba Isaacs, iar locul fu
inundat de lumin`. Ahmad se \ntoarse [i strig` :
– Ce \nseamn` asta? Cine e acolo ?
Clipa aceea de neaten]ie \l salv` pe Gary.
Lisa \l v`zu pe Gary cum se n`puste[te asupra lui Ahmad cu lovituri
de karate. |l v`zu pe acesta din urm` pr`bu[indu-se. Ie[ind repede din
ma[in`, se duse la b`rbatul pe care-l iubea. Se uitar` unul la altul.
– Ce cau]i aici ? \ntreb` el.
Drept r`spuns, ea \i arat` casetele pe care le ]inea \n mân`.
– Astea sunt casetele pe care le c`utai. Cele pe care le-ai primit
sunt ne\nregistrate. S` nu-mi faci moral`. Mul]ume[te celui de sus c`
am aflat toate astea, c` am cunoscut un b`iat pe care-l cheam` Ibrahim
[i c` am ajuns la timp aici.
Gary st`tea pironit locului [i privea trupul lipsit de cuno[tin]` al lui
Ahmad Rachid.
– Era prietenul meu, spuse el.
|n clipa aceea, Lisa auzi un alt zgomot venind dinspre poteca
p`storilor. Zgomotul unor ghete.
– Au reu[it, spuse ea cu voce tare. Crispin [i Sabrina au reu[it.
 Capitolul11

Lisa st`tea lâng` Gary, \n ma[ina acestuia parcat` pe un drum

l`turalnic din ora[ul Ceuta. Tocmai terminaser` \ntâlnirea pe care o
avuseser` cu poli]ia spaniol`. Se uit` la cealalt` ma[in` parcat` tot
acolo. Nimeni nu ar fi putut b`nui c` \n acel Mercedes se aflau trei
dintre cei mai buni detectivi spanioli. Ma[ina p`rea suficient de veche
\ncât s` se poat` strecura f`r` a atrage cuiva aten]ia pe str`zile
ora[ului. Lisa \ncerca s` nu-i arate lui Gary c` st`tea ca pe spini. Nu-i
pl`cuse niciodat` amestecul poli]iei, dar Gary insistase, spunându-i c`
e o necesitate prezen]a acestora.
Ceuta era ora[ul cel mai nordic al Marocului. Locuitorii de origine
spaniol` \l credeau de-al lor. De altfel, aveau acolo o catedral`, iar
mâncarea spaniol` era la mare c`utare.
Lisa \l privi cu coada ochiului pe Gary, \ns` acesta nu p`rea a-i
\mp`rt`[i starea. Era calm.
Gary pl`nuise aceast` opera]iune \n speran]a de a-l prinde pe cel
care era capul acestei re]ele de trafic de droguri. Dar faptul c` aceast`
opera]iune se f`cea cu ajutorul Sabrinei [i al lui Crispin, amândoi
riscând foarte mult, o f`cea pe Lisa s` aib` mustr`ri de con[tiin]`.
– Gary, dac` persoana respectiv` nu vine dintr-un motiv sau altul
[i se \ntâmpl` ceva r`u celor doi, n-am s` mi-o iert niciodat`.
152 AMALIA WALDEN

– N-a fost ideea ta, a[a c` n-are nici un rost s` te \ngrijorezi.

– Avem casetele acelea care con]in suficiente nume \ncât
Interpolul [i cei de la departamentul antidrog s` fie ocupa]i cel pu]in
un an de zile. Nu putem s-o l`s`m balt` ?
– {tii bine c` nu.
A[a era ! {tia prea bine c` aveau suficiente informa]ii, dar ceea ce
le lipsea era numele celui care conducea opera]iunea. Uliul. Cel care
se \nconjurase cu o aur` de secrete, alegându-[i ca ascunz`toare
fort`rea]a din Ait Seddrate. Nimeni nu putea s`-l identifice. Acesta [i
era motivul acelei opera]iuni atât de riscante.
Lisa fu nevoit` s` admit` c` ra]ionamentul lui Gary era f`r` cusur.
– Persoana-cheie a opera]iunii se va afla la Ceuta când vor \ncerca
s`-i \nchid` pe cei doi. Nu-[i poate permite s` lipseasc`. Va ]ine
neap`rat s` ia personal casetele de la Ahmad. Nu [tie c` Ahmad e
\ncuiat \n casa lui Abba Isaacs, iar casetele se afl` la noi. Ai spus c` un
elicopter a plecat de la « Stânca Uliului » \nainte de a sosi eu. De aici,
nu putem trage decât o concluzie : Uliul se \ndrepta spre Ceuta,
pentru a lua casetele [i pentru a se asigura c` drogurile sunt puse \n
ma[ina Sabrinei, [i nu \n alta. Din fericire, Ahmad le-a spus suficient
celor doi : le va da Land Rover-ul s`u pentru a ie[i din Maroc. F`cea
parte din \n]elegere. Tot din \n]elegere f`cea parte [i \nmânarea de noi
acte pentru Crispin. Acesta va trebui s` parcheze ma[ina \n apropierea
restaurantului din port. Cineva \l va a[tepta \n ma[in` [i-i va \nmâna
actele când el [i Sabrina vor ie[i din restaurant. Aceast` persoan` va
plasa [i drogurile.
– Uliul nu va risca atât de mult \ncât s` fac` el \nsu[i aceast`
opera]iune, obiect` Lisa.
– A[a e, dar va fi pe undeva prin preajm`, \n cine [tie ce ma[in`
luxoas`. Va dori s` se asigure c` Sabrina [i Crispin au fost prin[i [i c`
vor petrece ani buni \ntr-o \nchisoare spaniol`. Dup` aceea, se va duce
PROBA CURAJULUI 153

s`-l \ntâlneasc` pe Ahmad, va lua de la el casetele [i va pleca lini[tit

acas`. Trebuie s`-l prindem pe Uliu \n flagrant [i, mai ales, s` nu-l
l`s`m s` plece.
Gary \[i consult` ceasul.
– Totul e preg`tit, spuse el pe un ton lini[tit, ]inându-[i mâna pe
cheia de contact. Peste dou` minute, cei doi vor ie[i din restaurant [i
se vor urca \n ma[in`. Totul e \n regul`, Lisa ?
– Da. Tot ce sper e ca Sabrina [i Crispin s` nu se tr`deze \n vreun
fel. Orice se poate \ntâmpla. Pot deveni nervo[i, iar atunci totul se
duce pe apa sâmbetei. Sau b`rbatul care intr` \n contact cu ei se poate
speria [i face un gest nes`buit. Sigur are o arm` asupra lui.
– Gata, Lisa ! A sosit momentul.
|[i \ndreptar` privirile spre ie[irea din restaurant. Sabrina [i
Crispin \[i f`cur` apari]ia. Se \ndreptar`, bra] la bra], spre Land Rover.
Nu ar`tau c` le-ar fi team`. P`reau doi tineri foarte \ndr`gosti]i, iar
oamenii \ntorceau capul pentru a-i privi.
St`tur` [i a[teptar`, vorbind cu \nsufle]ire. |[i jucau cu u[urin]`
rolul a doi tineri nep`s`tori la ce se \ntâmpl` \n jurul lor.
Problema era c` nimic nu se \ntâmpla.
St`tur` a[a, \n a[teptare, vreo zece minute.
Unde era persoana de contact? Lisei \i venea s` strige c` nu merge.
Opera]iunea p`rea a fi un e[ec. Dar se st`pâni.
Apoi, dintr-o dat`, z`ri un b`rbat mic de statur`, f`r` nimic pe cap,
dar \mbr`cat cu un costum. Travers` strada plin` de lume, de parc`
venise s` dea o tur`. P`rea c` nici nu vede Land Rover-ul. Lisa se gândi
c` va merge mai departe, dar se arunc` \n ma[in` cu o mi[care brusc`.
|i \ntinse imediat lui Crispin ni[te acte. Lisa nu-[i d`du seama dac`
strecurase ni[te droguri \n ma[in` \n aceast` scurt` perioad` de timp.
– Ai observat c` nu [i-a scos mâna stâng` din buzunar? \ntreb`
Gary.
154 AMALIA WALDEN

– Da, a[a e. Asta \nseamn` c`, \n timp ce-i \ntindea actele lui
Crispin cu mâna dreapt`, cu cea stâng` scoate u[or ni[te plicule]e cu
droguri pe care le strecoar` \n rucsac.
– S` pornim, atunci !
Totul se petrecu atât de repede, \ncât Lisa aproape c` nu-[i d`du
seama. B`rbatul mic de statur` se d`du jos din ma[in` [i porni pe
strad`. O ma[in` ap`ru parc` din p`mânt, \ns` b`rbatul nu apuc` s`
urce \n ea, pentru c` Gary se puse de-a curmezi[ul drumului. {oferul
celeilalte ma[ini \ncerc` s`-l ocoleasc`, dar nu putu. Gary blocase
drumul. B`rbatul cel mic de statur` \ncerc` s` se piard` \n mul]ime.
Nu ajunse prea departe. Lisa le spuse celor de la poli]ia spaniol` s`-l
\ncol]easc`. |n \nc`ierare, b`rbatul \[i \ntoarse fa]a spre locul \n care
Gary parcase ma[ina. Lisa \l privi cu mult` aten]ie pe b`rbat. Fa]a
acestuia nu-i spunea prea multe pentru c` avea ni[te ochelari negri
foarte mari, iar pe cap o benti]`. {i totu[i, ceva \i era familiar : felul de
a p`[i, de a merge.
|ncercând s` scape din strânsoare, \i c`zur` ochelarii pe jos, iar
Lisa \[i d`du seama cine e.
B`rbatul care venise pân` aici pentru a se asigura c` planul e dus
pân` la cap`t, iar re]eaua lui de droguri nu va fi descoperit`, cel care
nu avea nici un scrupul \n a distruge via]a a doi copii nevinova]i era
cel cu care discutase \ntr-o barc`, pe Marea Nordului.
Era Peter Joring.
Vara veni devreme \n acel an peste acel ora[ din Connecticut. Lisa
era bucuroas` c` ajunsese, \n sfâr[it, acas`. Avea o senin`tate pe care
i-o d`dea timpul petrecut departe de meseria riscant` pe care o avea.
|i era, evident, dor de partenerul ei, Jake Jefferson, dar acesta era
pe cale de \ns`n`to[ire [i urma s` se \ntoarc` acas` \n toamn`.
|n ziua aceea, cerul era senin, iar copacii [i vegeta]ia erau \nflori]i.
|i pl`cea s` stea la soare al`turi de Gary.
PROBA CURAJULUI 155

– Ai chef s` stai pu]in de vorb`, iubire?

– Doar pu]in.
– Nu pot s` mi-l scot din minte pe Peter Joring.
– De ce? Doar s-a terminat totul. Relaxeaz`-te, uit` povestea asta [i
bucur`-te de aceast` zi.
– Un asemenea caz interna]ional nu are cum s` nu te pun` pe
gânduri. E imposibil s` ]i-l sco]i din minte atât de u[or. Poate [i pentru
c` implic` oameni importan]i. Sunt de-a dreptul uimit`.
– De ce anume?
– De ce a f`cut Joring.
– Avea nevoie de bani.
– Cred c` glume[ti. Era un b`rbat care avea totul.
– Da, a[a e, dar asta numai la \nceput. Pe m`sur` ce \nainta \n
vârst`, \n domeniul profesional b`tea pasul pe loc. Nu i se mai ofereau
roluri de b`rba]i chipe[i. Nu se vedea jucând personaje \ntre dou`
vârste pe ecran, ci numai pe scen`. Nu mai putea cere s` fie pl`tit cu
sume mari. Tr`ise pân` atunci pe picior mare, iar acum nu mai putea.
Dup` cum ]i-am spus, avea nevoie de bani.
– Crezi c` a[a au stat lucrurile cu Joring ?
– Fii sigur` c` a[a au stat. Acum, putem s` uit`m de toat` povestea
asta [i s` ne ]inem de mâini pentru restul zilei ?
– M` tot gândesc la cei doi \ndr`gosti]i.
– Sabrina [i Crispin ?
– Da. Când i-am v`zut atunci \n mun]i, \n baraca aceea mi s-a p`rut
c` se simt foarte singuri. Dup` felul \n care merge azi lumea,
oamenilor le e fric` s` fie ferici]i.
– |n afara acelui b`iat din ap`.
|l privir` amândoi pe b`iatul cu ten m`sliniu, dar cu o fa]` care
radia de fericire, \notând [i strigându-i.
– Ia uita]i-v` ce plonjon pot s` fac! strig` el.
156 AMALIA WALDEN

– Bine, du-te! zise Gary.

– Se simte ca pe[tele \n ap`, spuse Lisa. M` bucur c` l-am luat pe
Ibrahim cu noi.
– A[a era normal.
– E singura persoan` pe care o cunosc \n stare s` g`seasc` pân` [i
\n \ncerc`rile dure ceva care s`-l fac` s` se simt` fie [i pentru câteva
clipe fericit.
– Dac` nu-l va for]a cineva s` gândeasc` asemenea majorit`]ii
oamenilor, nu se va schimba.
– Vrei s` insinuezi c` i-a[ putea face a[a ceva lui Ibrahim?
– Nu, dar a[ vrea s`-]i fac o sugestie. Nu-i planifica viitorul. Las`-l
s` aleag`. D`-i aceast` libertate [i poate va reu[i s` schimbe ceva \n
lumea aceasta nebun` \n care tr`im.
– |n caz c` nu ]i-a spus, a f`cut deja o alegere.
– Care anume?
– S-a decis s` devin` pompier.
– Cred c` glume[ti.
– Deloc. |n clipa de fa]`, e de-a dreptul fascinat de ma[inile de
pompieri. |[i dore[te cu ardoare s` poat` conduce una dintre ele. I-am
spus c` dup` legile noastre trebuie s` mearg` la [coal` pân` la o
anumit` vârst`.
– Sunt convins c` a avut o replic` [i pentru asta.
– Bine\n]eles. A \ntrebat ce l-ar putea \nv`]a [colile de la noi pe
care s` nu-l [tie deja din Mellah [i Djemaa el Fna.
– Ibrahim a pus punctul pe i. E o figur`, b`iatul `sta!
– M` bucur c` tat`l t`u s-a oferit s`-l ]in` la el pân` va \ncepe
[coala, pentru c` singur` nu m-a[ fi descurcat. V` mul]umesc
amândurora pentru ajutor.
Spunând acestea, \l trase pe Gary spre ea [i-l s`rut` cu pasiune.
– E mult mai bine decât s` ne ]inem de mâini.
PROBA CURAJULUI 157

Poate c` ar trebui s` l`s`m asta tinerei genera]ii. {i, fiindc` tot veni
vorba de tân`ra genera]ie, trebuie s`-]i spun c` Sabrina [i Crispin s-au
\ntors la New York. Mi-au telefonat asear`.
– Ce mai fac ?
– Urmeaz` s` se c`s`toreasc`.
– Grozav! Poate c` \n sfâr[it Sabrina se va reg`si. Am \ndr`git-o din
prima clip`. S` fug` atâta timp de tat`l ei vitreg din cauza fricii pe care
i-o inspira! Peter Joring s-a comportat foarte urât spunându-mi cât de
apropia]i erau, când de fapt ea f`cea totul pentru a sta cât mai departe
de el. Iar eu am fost suficient de proast` \ncât s`-l cred.
– Nu te mai \nvinov`]i atâta. Recunoa[te c` [i-a jucat rolul foarte
bine.
– Cred c` tu l-ai mirosit pe Peter Joring de la \nceput.
– Un singur lucru mi s-a p`rut c` scâr]âie \n povestea lui. Faptul c`
a sus]inut c` Sabrina \i spusese c` [i Jake Jefferson era \n pericol. Era
ceva cusut cu a]` alb`. O tu[` teatral` inspirat` de sim]ul lui pentru
dram`. Ne spunea fel de fel de fleacuri, jucându-se cu noi prin
vulnerabilitatea pe care [i-o acorda cu de la sine putere. Când Jake a
fost atacat, a trebuit s`-i lu`m povestea de bun`. A riscat, dup` care a
l`sat totul \n seama noastr`.
– Pân` \n ziua aceea, la Ceuta.
– Pân` \n ziua aceea.
– Dar [tia c` Sabrina se afl` \n posesia casetelor. Era atât de
disperat, \ncât a trimis un detectiv pe urmele ei. Nu a \ndr`znit s` se
foloseasc` de oamenii lui, a[a \ncât mi s-a adresat mie [i lui Jake. Dar
cum a aflat c` acele casete se aflau la Sabrina ?
– A aflat de la omul lui de \ncredere, mâna lui dreapt`. O adev`rat`
armat` de oameni era pe urmele Sabrinei.
– Cine a \nregistrat aceste casete ?
– Un corsican care s-a sim]it p`c`lit de cei din organiza]ie.
158 AMALIA WALDEN

Le-a f`cut, dar trebuia s` le dea \nainte de a fi dat \n vileag de cei

din propria fr`]ie. I-a spus unuia dintre colegii mei c` dac` ar fi s` dea
aceste casete cuiva, le-ar da unei fete pe nume Sabrina. Când a g`sit-o
[i i le-a \nmânat, i-a spus s` nu le dea decât unui agent american.
Corsicanul [tia c` Joring era "Uliul", iar Sabrina era fiica lui vitreg`.
Credea c` Sabrina e la curent cu ceea ce f`cea tat`l ei vitreg. Numai c`
ea habar n-avea. Voia pur [i simplu s` stea cât mai departe de el,
pentru c` nu-l pl`cea [i pentru c` nu se \n]eleseser` niciodat`.
– Cred c` ziua aceea, \n Ceuta, a fost traumatizant` pentru ea.
– |n mod sigur.
– Gary, fii sincer ! L-ai suspectat vreo clip` pe Peter Joring ?
– Nu la \nceput.
– Atunci, când ?
– Când s-a \ntâlnit cu Seddrate, \nainte de rev`rsatul zorilor, acas`
la Ahmad.
– Deci, [tiai de acea \ntâlnire !
– Doar n-ai crezut c` e[ti singura care nu doarme.
– Gary, e[ti un nesuferit. Te compor]i la fel ca Jake \n privin]a
ascunderii anumitor lucruri.
– Lisa, hai s` ne c`s`torim [i s` termin`m cu aceast` competi]ie
profesional` dintre noi.
Ea se \ndep`rt` pu]in de el, pentru c` era sup`rat`. Nu pentru c`
Gary se dovedise superior \n a rezolva cazul, deoarece la a[a ceva se
a[tepta din partea unui profesionist ca el. Ci pentru c` era dominator
[i p`rintesc fa]` de ea, exact cum era [i Jake. Nu voia s` vad` a[a ceva
la omul pe care-l iubea.
– {tii, spuse ea, m-am \ndr`gostit de tine de la bun \nceput [i nu
pot s` mi te scot din minte. Iar asta m` \ngrijoreaz`.
– De ce ?
– Pentru c` \n tine sunt doi b`rba]i : unul dur [i altul cu inim`.
PROBA CURAJULUI 159

– Deci, \]i e team`.

– Da, \mi e team`, dar nu de tine, ci de mine. Toat` via]a am tr`it
ca Sabrina. De aceea m-am implicat atâta \n cazul `sta, \n ciuda tuturor
riscurilor. Sabrina tr`ia cu un ]ip`t \nl`untrul ei. Cunosc foarte bine
sentimentul `sta. Ar`]i c` e[ti curajos, dar de fapt e[ti \ngrozit.
– Dac` nu [tiai, aceasta e defini]ia curajului : s` fii speriat de
moarte, dar s` mergi \nainte.
– Ai avut dreptate, Gary, când ai spus c` n-am mai fost \ndr`gostit`
cu adev`rat niciodat`. N-am fugit ca Sabrina de oameni, ci de angajare.
De implicare. Acum, am \ntâlnit pe cineva de care nu mai pot fugi.
Oriunde m-a[ duce, n-a[ vedea decât fa]a ta, ]i-a[ auzi vocea [i ]i-a[
sim]i bra]ele \n jurul meu.
– C`s`tore[te-te cu mine, Lisa, spuse el prinzându-i mâna. Am s`-l
]in \n frâu pe b`rbatul care vrea s` salveze lumea. |]i promit.
Lisa \l privi ceva vreme cu acei ochi ai unei femei \ndr`gostite, dar
c`reia \i e greu s` dea un r`spuns clar.
– Gary Mitchell, \n caz c` n-ai observat, nu suntem singuri. Un
b`iat \nfometat, plin de ap` [i amuzat, ne prive[te.
Gary nu r`spunse, ci o s`rut` cu pasiune.

Sfâr[it