Cr�ciun

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Jump to navigation
Jump to search
Icoan� cu Na?terea Domnului din secolul al XVIII-lea, regiunea Moghil�u.
�mpletitur� tradi?ional� de Cr�ciun din Rom�nia, la fereastr�
�mpletitur� tradi?ional� de Cr�ciun din Rom�nia, pe o u?�
Brad de cr�ciun �mpodobit, �ntr-o locuin?�
Portal icon Portal Cr�ciun
Pentru alte sensuri, vede?i Cr�ciun (dezambiguizare).

Cr�ciunul sau Na?terea Domnului (na?terea lui Iisus Hristos) este o s�rb�toare cre?
tin� celebrat� la 25 decembrie (�n calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (�n
calendarul iulian) �n fiecare an. Ea face parte din cele 12 praznice �mp�r�te?ti
ale bisericilor de rit bizantin. �n anumite ?�ri, unde cre?tinii sunt majoritari,
Cr�ciunul e de asemenea s�rb�toare legal�, iar s�rb�toarea se prelunge?te �n ziua
urm�toare, 26 decembrie: a doua zi de Cr�ciun. De la debutul secolului al XX-lea,
Cr�ciunul devine ?i o s�rb�toare laic�, celebrat� at�t de c�tre cre?tini c�t ?i de
c�tre cei necre?tini, centrul de greutate al celebr�rii deplas�ndu-se de la
participarea �n biseric� la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri
sau, pentru copii, �darurilor de la Mo? Cr�ciun.�
Cuprins

1 Originea termenului
2 Na?terea Domnului
3 Istoria s�rb�torii
3.1 Alegerea datei de 25 decembrie
4 Pomul de Cr�ciun
5 Mo? Cr�ciun
6 Cr�ciunul �n tradi?ia rom�neasc�
6.1 Credin?� ?i legende populare privitoare la originea termenului
6.2 Colindele de Cr�ciun
6.3 Obiceiurile culinare
7 Imagini specifice Cr�ciunului
8 Vezi ?i
9 Referin?e
10 Leg�turi externe

Originea termenului

Mul?i cercet�tori (Pericle Papahagi, Vasile P�rvan, Sextil Pu?cariu, Theodor

Capidan, Nicolae Dr�ganu), consider� c� termenul provine din latinescul calatio cu
forma sa de acuzativ calationem.[1] La romani prin calatio se �n?elegea convocarea
poporului de c�tre preo?ii p�g�ni �n fiecare zi de �nt�i a lunii pentru anun?area
s�rb�torilor din luna respectiv�, ?i, prin extindere, s�rb�toarea �n general, c�ci
cea mai important� calatio era aceea de la 1 ianuarie. P�n� c�tre sf�r?itul
secolului al IV-lea, na?terea lui Hristos se s�rb�torea odat� cu Boboteaza la 6
ianuarie, c�nd se obi?nuia s� se fac� anun?area s�rb�torilor de peste an (Pa?ti
etc.). ?i cum celor de cur�nd cre?tina?i din Dacia ?i din sudul Dun�rii aceast�
anun?are li se p�rea apropiat� de s�rb�toarea p�g�n� calatio, au denumit cu acest
termen s�rb�toarea cre?tin� a na?terii lui Hristos. Datele la care se s�rb�tore?te
Cr�ciunul sunt orientative, pentru c� nu se ?tie data exact� a na?terii lui Iisus.

Al?i cercet�tori (�ntre care Aron ?i Ovid Densusianu,[1] Al. Rosetti,[necesit�

citare] Al. Graur[necesit� citare] ?.a.) deriv� cuv�ntul Cr�ciun din etimonul
creatio (cu acuzativul creationem, �n latina vulgar� creation/creatiun) deci ziua
cre�rii sau a facerii lui Isus. De?i s-ar putea obiecta c� acesta ar fi o concep?ie
arian� (care socote?te c� Fiul este o creatur� a Tat�lui), se poate r�spunde c�
poporul care a creat termenul nu putea cunoa?te (?i nu cunoa?te nici acum) asemenea
subtilit�?i teologice. �n reac?ie la aceast� ambiguitate, elitele biserice?ti au
�nlocuit aceste termen popular cu acela de s�rb�toarea N�scutului (tot de origine
latin�), a?a cum se constat� �n Evanghelia �nv�?�toare din 1642 ?i �n Cazania lui
Varlaam din 1643, pe baza aceluia?i termen deci cu care ?i celelalte limbi
neolatine (romanice) - ?i nu numai - au derivat numele s�rb�torii (francez� No�l,
portughez� Natal, italian� Natale, spaniol� Navidad, englez� Nativity).