Alte etimoane latine care au fost propuse de lingvi?

ti sunt (in)carnationem
(Lexiconul de la Buda), crastinum (Hasdeu 615) ?i Christi ieiunium (Schuchardt,
Literaturblatt VII, 154). Acesta din urm� seam�n� cu termenul uzual
grecesc ???????????? (citit Hrist�yena) �nsemn�nd Na?terea lui Hristos. Termenul
apare cu diverse semnifica?ii sau ca nume propriu �n mai multe limbi care au fost
�n contact cu rom�na: limba bulgar�, limba ucrainean�, limba s�rb�, limba rus�
(rusa veche ?i rusa modern�).[2]

Pe de alt� parte, o etimologie mai probabil� e legat� de denumirea s�rb�torii

p�g�ne a slavilor pentru solsti?iul de iarn� ?i anume Korochun (???????, ??????? �n
rus�), Kra��n (�n ceh� ?i slovac�). �n limba maghiar� denumirea Cr�ciunului este
Kar�csony. Lexiconul de la Buda sus?ine c� termenul ar fi fost preluat pe filier�
latin�, din (in)carnationem, la fel ca ?i Cr�ciun, explica?ie f�r� suport ?tiin?
ific, cuv�ntul maghiar provenind aproape sigur tot de la slavi.

Sorin Paliga sus?ine c� termenul Cr�ciun ar fi de origine daco-trac� [3] legat de

s�rb�torile focului cu ocazia solsti?iului de iarn�. Precum ?i �n albanez� kercu
�bucat� de lemn�, �n italian� Ceppo (�Cr�ciun�, dar ?i �creang�/�crac�) tot a?a ?i
�n rom�n� Cr�ciun ar �nsemna �crengu?�/�cr�cu?�. Aceasta posibilitate lingvistic�
este sus?inut� ?i de obiceiul roman de a pune crengu?e / cr�ci de copac la casele
oamenilor cu ocazia solsti?iului de iarn� ?i a festivit�?ilor Sol Invictus.
Na?terea Domnului
Articol principal: Na?terea Domnului.

Evanghelia canonic� a lui Luca c�t ?i cea a lui Matei descriu pe Iisus ca fiind
n�scut �n Betleem, Iudeea din mam� fecioar�. �n relatarea din Evanghelia dup� Luca,
Iosif ?i Maria c�l�toresc de la Nazaret la Betleem pentru recens�m�nt, iar Iisus
este n�scut acolo ?i pus �ntr-o iesle.[4] �ngeri apar ?i declar� c� Iisus este un
salvator al �ntregii omeniri ?i p�storii vin ca s�-l adore. �n relatarea lui Matei,
cei trei magi urmeaz� o stea p�n� la Betleem pentru a aduce daruri lui Iisus,
n�scut ca regele iudeilor. Regele Irod ordon� masacrul tuturor b�ie?ilor din
Betleem care au mai pu?in de doi ani, dar familia lui Iisus fuge �n Egipt, iar mai
t�rziu se restabile?te �n Nazaret.
Istoria s�rb�torii
Globe icon
Acest articol sau sec?iune nu reprezint� viziunea �n care este perceput
acesta la nivel mondial. V� rug�m �mbun�t�?i?i acest articol sau discuta?i acest
aspect pe pagina de discu?ie.
Acurate?ea acestui articol sau a acestei sec?iuni este disputat�
V� rug�m vede?i p�rerile exprimate �n pagina de discu?ie
Tablou german de la jum�tatea secolului XV.

Cr�ciunul a �nceput s� fie serbat de c�tre cre?tini pe 25 decembrie, dup� cel pu?in
trei secole de la �nceperea misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume �ncep�nd
cu secolul al IV-lea �n Vest ?i �ncep�nd cu cel de-al V-lea secol �n Est. Ini?ial,
s�rb�toarea na?terii lui Hristos era ?inut� pe 6 ianuarie, istoricii ?tiind azi c�
ea se celebra deja �n 336 d. Chr., la Roma.[5] (�n Est, �Boboteaza�, serbat� la
data de 6 ianuarie �ncep�nd cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci na?terea,
botezul ?i primul miracol al lui Iisus, �n timp ce gnosticii (sect� cre?tin�
considerat� eretic� de c�tre cre?tinismul canonic) serbau aceea?i �Epifanie� �n
Egipt, �nc� din secolul al II-lea, tot la data de 6 ianuarie, c�nd, �n viziunea
lor, �Iisus s-a ar�tat ca Fiul lui Dumnezeu la botez� [6]). Sextus Julius
Africanus, un cre?tin din secolul al III-lea, este primul care alege �n 221 d. Chr.
aceast� dat� pentru na?terea lui Iisus, care �ns� nu va fi celebrat� �nc� mult�
vreme de c�tre ceilal?i cre?tini, care preferau 6 ianuarie.[7][8]