�n hot�r�rea pronun?

at� de Comisia Liturgic� a Bisericii Angliei, acest punct de

vedere a fost contestat[21] pe baza unei vechi tradi?ii, potrivit c�reia data de
Cr�ciun a fost stabilit la nou� luni de la data de 25 martie, data echinoc?iului de
prim�var�, c�nd este s�rb�torit� Buna Vestire.[22] Acest punct de vedere alternativ
este considerat a fi academic "o ipotez� viabil� corect�", de?i nesigur�. Data din
calendarul evreiesc de 14 Nisan a fost considerat� a fi cea a crea?iei, precum ?i a
Exodului ?i deci a Pa?telui, iar cre?tinii au considerat c� noua crea?ie, at�t
moartea lui Isus c�t ?i �nceputul vie?ii sale umane, a avut loc pe aceea?i dat�, pe
care unii o consider� 25 martie �n calendarul iulian. A fost o credin?� tradi?
ional� evreiasc� conform c�reia oamenii mari tr�iesc un num�r �ntreg de ani, f�r�
frac?iuni de an, astfel c� Isus a fost considerat a fi fost conceput la 25
martie, ?i c� a murit tot pe 25 martie, dat� care a fost calculat� pentru a
coincide cu 14 Nisan. Sextus Julius Africanul (c.160 - c.240) a dat 25 martie ca zi
a crea?iei ?i a concep?iei lui Isus.[23] �n lucrarea sa Adversus Haereses, Irineu
(c. 130-202) a identificat concep?ia lui Iisus la 25 martie ?i a legat-o de
r�stignire la momentul echinoc?iului, cu na?terea lui Isus la nou� luni de la data
de 25 decembrie, la momentul solsti?iului. O lucrare anonim� cunoscut� sub numele
de De Pascha Computus (243) a legat ideea c� crea?ia a �nceput la echinoc?iul de
prim�var�, la 25 martie, cu concep?ia sau na?terea (cuv�ntul nascor �nsemna ambele)
a lui Isus, la 28 martie, ziua cre�rii soarelui �n istorisirile Genezei. Un
traduc�tor spune: "O providen?� splendid� ?i divin� a Domnului, c� �n acea zi,
chiar �n ziua �n care a fost f�cut soarele, 28 martie, o zi de miercuri, Hristos s�
se fi n�scut. Din acest motiv Maleahi proorocul, vorbind despre el poporului, a
declarat, 'Vou� v� va r�s�ri soarele drept�?ii, ?i vindecarea este sub aripile
Lui.'" Tratatul De solstitia et aequinoctia conceptionis et nativitatis Domini
nostri Iesu Christi et Iohannis Baptistae atribuit �n mod fals lui Ioan Gur� de Aur
sus?ine de asemenea c� Iisus a fost conceput ?i r�stignit �n aceea?i zi a anului ?i
a calculat aceast� dat� ca fiind 25 martie.[24] Acest tratat anonim afirm�, de
asemenea: "Dar Domnul nostru, de asemenea, este n�scut �n luna decembrie ... opt
zile �nainte de calendele din ianuarie [25 decembrie] ..., Dar ei o numesc 'ziua de
na?tere a necuceritului'. Cine �ntr-adev�r este at�t de necucerit ca Domnul
nostru ...? Sau, dac� se spune c� este ziua de na?tere a Soarelui, El este Soarele
Justi?iei."[8] Un pasaj din Comentariu la profetul Daniel de Ipolit al Romei,
scris� �n cca. 204, a f�cut de asemenea apel la acest tratat anonim.[25]

�n ceea ce prive?te s�rb�toarea religioas� a soarelui ca zeu (Sol) din decembrie,

spre deosebire de s�rb�toarea solsti?iului de (re)na?tere a soarelui astronomic, un
savant a comentat c�, "�n timp ce solsti?iul de iarn� �n sau �n jur de 25 decembrie
a fost bine stabilit �n calendarul roman imperial, nu exist� nicio dovad� c� o
s�rb�toare religioas� a soarelui �n acea zi ar fi antedatat celebrarea
Cr�ciunului"[26]. "Thomas Talley a ar�tat c�, de?i �mp�ratul Aurelian a dedicat un
templu pentru zeul soarelui �n Martius Campus (cca. 274) care se serba probabil de
"ziua de na?tere a Invincibilului Soare" pe 25 decembrie, cultul soarelui �n Roma
p�g�n� �n mod ironic nu celebra solsti?iul de iarn�, ?i nici oricare dintre
celelalte zile speciale, cum ar fi fost de a?teptat."[27] Ghidul Oxford privind
g�ndirea cre?tin� remarc� incertitudinea cu privire la ordinea s�rb�torilor
religioase de ziua de na?tere a Necuceritului Soare ?i ziua de na?tere a lui Iisus,
afirm�nd c� ipoteza c� 25 din decembrie a fost aleas� pentru a celebra na?terea lui
Iisus se bazeaz� pe convingerea c� concep?ia sa a avut loc la 25 martie, "poten?ial
stabilindu-se 25 decembrie ca un festival cre?tin �nainte de decretul lui Aurelian,
care, atunci c�nd a fost promulgat, a devenit pentru s�rb�toarea cre?tin� at�t o
oportunitate c�t ?i o provocare".[28]

Cronografia din 354, o anluminur� compilat� din Roma, este o trimitere timpurie la
data Na?terii Domnului din decembrie 25.[29] �n R�s�rit, primii cre?tini au
s�rb�torit na?terea lui Hristos, ca parte a Bobotezei (6 ianuarie), de?i acest
festival sublinia celebrarea botezului lui Isus.[30][31]

Cr�ciunul a fost promovat �n Orientul cre?tin ca parte a rena?terii catolicismului

dup� moartea pro-arianului �mp�ratul Valens �n B�t�lia de la Adrianopol din 378.
S�rb�toarea a fost introdus� la Constantinopol �n 379, ?i �n Antiohia �n
aproximativ 380. S�rb�toarea a disp�rut dup� ce Grigorie din Nazianz a demisionat
ca episcop �n 381, de?i a fost reintrodus� de Ioan Gur� de Aur �n aproximativ anul
400.[32]

O enciclopedie spune: �S�rb�torirea Cr�ciunului nu este stabilit� de Dumnezeu ?i

nici nu-?i are originea �n N[oul] T[estament]. Nimic din N[oul] T[estament], ?i cu
at�t mai pu?in din vreo alt� surs�, nu ne permite s� stabilim cu certitudine ziua
na?terii lui Cristos�. � Cyclopadia, de M�Clintock ?i Strong (New York, 1871), vol.
II, p. 276.

Conform cu Evanghelia lui Luca 2:8�11, p�storii st�teau noaptea pe c�mp c�nd s-a
n�scut Isus. O carte afirm�: �Turmele ... erau ?inute iarna �n ad�posturi; chiar ?i
numai de aici se poate vedea c� data tradi?ional� a Cr�ciunului, stabilit� s� fie
iarna, este pu?in probabil s� fie corect�, �ntruc�t Evanghelia afirm� c� p�storii
se aflau pe c�mp�. � Daily Life in the Time of Jesus, de Henri Daniel-Rops (New
York, 1962), p. 228.

Iat� ce se spune �ntr-o enciclopedie: �Motivul pentru care s�rb�toarea Cr�ciunului

se ?ine la 25 decembrie este destul de obscur, dar �n general se crede c� aceast�
zi a fost aleas� ca s� coincid� cu s�rb�torile p�g�ne care se ?ineau �n preajma
solsti?iului de iarn�, c�nd zilele �ncep s� creasc�, pentru a se celebra �rena?
terea soarelui�. ... Saturnaliile romane (o s�rb�toare dedicat� lui Saturn, zeul
agriculturii, ?i for?ei re�nnoite a soarelui) se ?ineau tot �n acea perioad� ?i se
consider� c� unele obiceiuri de Cr�ciun �?i au r�d�cinile �n aceast� s�rb�toare
p�g�n� antic�. � The Encyclopedia Americana (1977), vol. VI, p. 666.

O alt� lucrare declar�: �Data na?terii lui Cristos nu se cunoa?te. Evangheliile nu

indic� nici ziua, nici luna ... Potrivit ipotezei lui H. Usener .?.?., care este
acceptat� �n prezent de cei mai mul?i erudi?i, data na?terii lui Cristos a fost
fixat� la solsti?iul de iarn� (25 decembrie �n calendarul iulian, 6 ianuarie �n cel
egiptean), pentru c� �n aceast� zi, �n care soarele �?i �ncepe drumul �napoi spre
cerul nordic, �nchin�torii p�g�ni ai lui Mithra celebrau dies natalis Solis Invicti
(ziua na?terii soarelui invincibil). La 25 decembrie 274, Aurelian a proclamat
zeul-soare drept principalul zeu protector al imperiului ?i i-a dedicat un templu
�n Campus Martius. Cr�ciunul a luat fiin?� �ntr-un timp c�nd cultul soarelui era
deosebit de �nfloritor la Roma�. � New Catholic Encyclopedia (1967), vol. III, p.
656.