Sunteți pe pagina 1din 14

„În realitate, le trebuie foarte multă subtilitate comentatorilor pentru

a găsi în mitologiile şi cosmogoniile tuturor timpurilor arhetipul exact


al Luceafărului. Adevărul e că Eminescu însuşi, până în ultimul
moment, îl ignoră...”(Alain Guillermou)

PROIECT DIDACTIC

Profesor: ANTOHE CARMEN


Clasa: a XI-a
Obiectul: limba şi literatura română
Subiectul: Luceafărul, Mihai Eminescu – surse de inspiraţie
Unitatea de învăţare: Romantismul
Tipul lecţiei: comunicare/însuşire de noi cunoştinţe
Competenţe generale:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice:
2.4 folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate;
3.3 elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate.
Obiective operaţionale:
a) COGNITIVE:
La sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
OC1 – să indice sursele folclorice care stau la baza textului eminescian;
Nivel minimal: reliefarea textelor folclorice;
Nivel mediu: prezentarea altor aspecte preluate de Eminescu din folclor (mitul Zburătorului, motivul stelei cu noroc);
Nivel maximal: identificarea asemănărilor şi deosebirilor dintre hipotextul folcloric şi hipertextul eminescian;
OC2 – să utilizeze corect şi adecvat unele concepte operaţionale însuşite anterior referitoare la influenţele filozofice;
Nivel minimal: indicarea lucrărilor filozofice;
Nivel mediu: prezentarea ideilor filozofice valorificate de Eminescu în poem;
Nivel maximal: utilizarea corectă a conceptelor operaţionale însuşite anterior referitoare la influenţele filozofice;

OC3- să precizeze formele în care sunt asimilate elemente din diferite mitologii;
Nivel minimal: precizarea surselor mitologice;
Nivel mediu: identificarea versurilor eminesciene în care apar elemente mitologice;
Nivel maximal: prezentarea modului în care au fost asimilate în poemul eminescian elementele din diferite mitologii;

OC4- să explice corect sursa biografică, prin raportare la relaţia intentio auctoris- intentio operis- intentio lectoris (Umberto Eco);
Nivel minimal: precizarea opiniei lui I. Al. Brătescu-Voineşti, privind rolul elementelor biografice;
Nivel mediu: explicarea opiniei lui Nicolae Manolescu referitoare la „vocile Luceafărului”;
Nivel maximal: explicarea raportului intentio auctoris- intentio operis- intentio lectoris (Umberto Eco);

OC5 – să prezinte sensul alegoric al poemului eminescian prin raportare la însemnarea autorului;
Nivel minimal: precizarea însemnării făcute de Eminescu;
Nivel mediu: explicarea sensului alegoric al însemnării făcute de poet;
Nivel maximal: explicarea concepţiei lui C. Noica cu privire la sensul alegoric al poemului;

b) AFECTIVE :
Elevii:
OA1 – vor dovedi receptivitate şi interes faţă de bogăţia de surse de inspiraţie ale poemului eminescian;
OA2 – vor lua atitudine manifestându-şi opinia originalităţii poemului eminescian.

c) MOTRICE:
Pe parcursul lecţiei, elevii vor fi capabili să:
OM1 – să foileteze în condiţii de igienă şi securitate materialele: cărţi, albume;
OM2 – să-şi dirijeze efortul oculomotor către centrul de interes al demersului didactic.
RESURSE

A. Bibliografice :
A1. oficiale:
 Curriculum Aria „Limbă şi comunicare”. „Limba şi literatura română”, pp.18-22;
 Adrian Costache, Florin Ioniţă, M. N. Lascăr, Adrian Săvoiu, „Limba şi literatura română – manual pentru clasa a XI-a” , Bucureşti, Grupul Editorial
Art, 2007, pp. 157-167;
A2. ştiinţifice:
 Noemi Bomher, „Mit şi mitologie eminesciană”, Iaşi, Editura Universităţii”Al. I Cuza”, 1994, pp. 35-50;
 G. Călinescu, „Opera lui Mihai Eminescu”, vol. II, Iaşi, Editura „Minerva”, 1970, pp. 101, 195-198, 215;
 Mircea Dinutz, „Luceafărul, alegorie şi simbol”, în volumul Mircea Dinutz, Ecaterina Creţu, Mircea Dinutz, Georgeta Cozma, Lucreţia Dragomir,
„Textul literar. Orizonturi de lectură", Bacău, Editura „Corgal Press”, 2003, pp. 37-50;
 Mihai Eminescu, „Luceafărul”, ilustraţii de Eugen Ştefan Bouşcă, Iaşi, Editura „Junimea”, 1983
 „Filosofia de la A la Z- Dicţionar enciclopedic de filozofie”, Editura „All” 2000
 Alain Guillermou, „Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu”, Iaşi, Editura „Junimea”, 1977, pp. 53-60;
 Victor Kernbach, „Dicţionar de mitologie generală”, Bucureşti, Editura „Albatros”, 1995, pp. 236-237;
 Peter Kunzmann, Franz- Peter Burkard, Franz Wiedmann, „Atlas de filozofie”, Enciclopedia „Rao”, 2004, pp. 56-59;
 Nicolae Manolescu, „Teme”, Editura „Cartea Românească”, 1971, pp. 142-143;
 Marin Micu, „Mihai Eminescu. Luceafărul”, Constanţa, Editura Pontica, 1996, pp. XIX- XLVI;
 Raluca-Miruna Soisun, Structuri şi semnificaţii în replica finală din poemul Luceafărul, în „Convorbiri didactice”, Bacău, 2006, nr. 51, pp. 40-42.
 Tudor Vianu, „Studii de literatură română”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1965, pp. 274-275;
 Lăcrămioara Vulpeş, „Alchimia textului poetic”, Editura „Versus”, 2004, pp. 154-186.
A3. pedagogice:
 Constatin Cucoş, „Pedagogie”, Iaşi, Editura „Polirom”, 2000, pp. 127-142;
 Ioan Nicola, „Tratat de pedagogie şcolară”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996, pp. 437-449;
A4. metodico-didactice:
 Constanţa Bărboi (coordonator), Cristina Ionescu, Gheorghe Lăzărescu, Ion Negreţ, „Metodica predării limbii şi literaturii române în liceu”, Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1983, pp. 78-83;
 Corneliu Crăciun, „Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu”, Deva, Editura „EMIA”, 2004, pp. 119-121;
 Ioan Dănilă, Elena Ţarălungă, „Lecţia, în evenimente”, Bacău, Editura „Egal”, 2002, pp. 9-20;
 Constantin Parfene, „Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ”, Iaşi, Editura „Polirom”, 1999, pp. 87-107.

B. Metodologice:
B1. Strategia didactică :
a) din punctul de vedere al particularităţilor evolutive ale gândirii: mixtă;
b) din punctul de vedere al dirijării învăţării: semialgoritmică.
B2. Metode şi procedee: învăţarea prin descoperire, problematizarea, învăţarea prin cooperare, conversaţia euristică, expunerea, explicaţia, studiul de caz;
B3. Mijloace de învăţământ: manualul, fişe de lucru, calculator, videoproiector, fişe de evaluare, prezentare PPT.
B4. Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe.

C. Temporale: 50’
Locul lecţiei în modul: a treia oră din şase:
Lecţia I: M. Eminescu, Luceafărul – preliminarii, familiarizare cu textul, teme şi motive romantice;
Lecţia a II-a : M. Eminescu, Luceafărul – structura compoziţională (planuri, tablouri poetice);
Lecţia a III-a: M. Eminescu, Luceafărul – surse de inspiraţie, sensul alegoric;
Lecţia a IV-a: M. Eminescu, Luceafărul – semnificaţii şi simboluri;
Lecţia a V-a: M. Eminescu, Luceafărul – încadrare estetică ( romantism, filiaţii cu lucrări din literatura universală, genuri şi specii literare);
Lecţia a VI-a: M. Eminescu, Luceafărul – particularităţi stilistice, concluzii, plan pentru eseul „Luceafărul - sinteză a categoriilor lirice eminesciene” sau
„Luceafărul – alegorie, mit, simbol”;

SCENARIUL DIDACTIC

Eveniment Obiec- Conţinutul instructiv-educativ Conexiune inversă Minutaj Strategia didactică Evaluare
instrucţional tive
- Se prezintă un material Power Point - Elevii vizualizează imaginile, - conversaţie frontală
prin care se pătrunde treptat în lăsându-se purtaţi pe valurile
atmosfera de basm şi mister ficţiunii.
specifică studiului literaturii, - prezentare Power
OA1 precum şi ediţia poemului Point
„Luceafărul” tipărită cu prilejul
OM1 împlinirii a 100 de ani de la apariţia - ediţia din 1983 a
1. Captarea capodoperei, în viziunea grafică a 3’ poemului Observarea
atenţiei OM2 pictorului Eugen Ştefan Bouşcă. sistematică a
- Elevii vor preciza rolul formulei elevilor
- Profesorul atrage atenţia elevilor iniţiale: de a plasa într-un cadru
asupra rolului important al formulei mirific, de basm; de a avertiza - conversaţie euristică
iniţiale. lectorul asupra structurii narative
şi asupra sursei de inspiraţie, - activitate frontală
validându-se lirismul narativ cu
un eu liric neexprimat, ascuns, un
Dieu cachė; de a susţine, prin
anaforă, muzicalitatea şi
cursivitatea ideilor.
- Profesorul anunţă tema lecţiei - Elevii notează titlul lecţiei pe - conversaţia
2. Enunţarea OA1 (Sursele de inspiraţie ale caiete şi planul discuţiei. 2` introductivă
temei şi a Luceafărului) şi obiectivele.
obiectivelor OM2 - activitate frontală

3. - Se actualizează cunoştinţele elevilor Elevii răspund la întrebările - conversaţia euristică


Actualizarea OC2 privitoare la apariţia, tema şi structura propunătorului:
informaţiilor poemului, folosindu-se schema din - când şi unde apare; 3` - activitate frontală
- ancoră OM1 Anexa 1. - cum a fost receptat la apariţie; Chestionarea
- care e tema abordată; - conversaţia catehetică orală
- structura poemului.
- conversaţia
- Sunt solicitate grupele de elevi care Elevilor li s-au indicat într-una euristică Observarea
au avut de studiat sursele de inspiraţie din orele anterioare sursele sistematică a
ale poemului Luceafărul. bibliografice, iar acum prezintă - explicaţia elevilor
OC1 pe grupe „descoperirile” făcute,
- Se discută cu elevii elementele care informaţia fiind prezentată prin - studiul de caz
vor fi urmărite pe parcursul prezentării mijloace diverse alese de aceştia.
OA1 colegilor. (Anexa 2)
4. Dirijarea - observaţia
învăţării - Se subliniază ideea ca aceste basme 1. Grupa folcloriştilor prezintă: 7` Proba orală
OM1 constituie doar un cadru epic, un - Fata în grădina de aur
pretext, tiparul narativ al basmului este - Miron şi frumoasa fără corp - activitate pe grupe
respectat în litera lui, dar nu şi în - Mitul Zburătorului
OM2 spiritul lui (ex. răsplătirea eroului se - Motivul stelei cu noroc
realizează în plan spiritual, eşecul - prezentare PPT
tentativei de a se împlini în plan erotic Elevii evidenţiază modul în care
echivalează cu dobândirea conştiinţei sunt asimilate acestea în poemul
de sine - versul final al Odei(în metru eminescian. - expunerea Observarea
antic); sistematică a
- Personajele capătă valoare de simbol, elevilor
ilustrând idealitatea în ordine umană a
femininului şi esenţa ne-umană a
eroului liric; dragostea dintre om şi - conversaţia
stihie, dintre un nemuritor şi o euristică
nemuritoare, este un loc comun al
literaturii populare: Zburătorul, Ondina,
Ştima apelor etc.

- învăţarea prin
- Profesorul punctează aspectele 2. Grupa filosofilor prezintă: descoperire
esenţiale şi le indică elevilor scrierea - idei din filosofia lui Proba orală
OC2 lor pe caiet. Schopenhauer (se insistă pe 7`
antinomia om superior - om - exerciţii de
comun) identificare
OA1 - influenţele filosofiei lui
Kant;
1- Teoria timp-spaţiu - expunerea
2- Teoria cosmogonică Kant-
OM1 Laplace - prezentare PPT
- elemente din filosofia Observarea
greacă (Platon); - scheme ale elevilor sistematică a
- Prin dialog cu elevii care nu au elevilor
făcut parte din această grupă se
relevă modul în care sunt - învăţare prin
- Profesorul punctează aspectele asimilate aceste elemente în descoperire
esenţiale şi le indică elevilor scrierea poemul eminescian.
lor pe caiet.
3. Grupa mitologilor prezintă - explicaţia
conţinutul – sensul unor mituri şi
prin conversaţie cu elevii care nu
fac parte din grupă se evidenţiază
formele în care sunt asimilate
acestea în poemul eminescian: - activitate pe grupe
1. mitologia creştină: Proba orală
- motivul păcatului originar; 7` - manualul
- mitul îngerului căzut;
2. mitologia greacă:
- Profesorul punctează aspectele - mitul lui Hyperion; - prezentare PPT
OC3 esenţiale şi le indică elevilor scrierea - mitul orfic
lor pe caiet. 3. mitologie romană:
- dimensiunile neptunic- - învăţarea prin
OA1 angelică şi plutonic- cooperare
demonică
OM1 4. elementele cosmogonice din
mitologia indiană ( Rig-Veda). - studiul de caz

4. Grupa biografilor recurge la


aceeaşi strategie.
Ca punct de plecare se foloseşte - învăţarea prin Evaluarea
citatul din Perpessicius: „orice descoperire grupelor
creaţiune lirică.....e legată de un
eveniment din viaţă”
Se discută sensul, evidenţiindu-se
ideea că biografismul excesiv - explicaţia
conduce la interpretări eronate,
invocându-se lipsa de
concordanţă între intentio
auctoris - intentio operis -
intentio lectoris (Umberto Eco). 7` - conversaţia
- Se atrage atenţia asupra
- Profesorul punctează aspectele exagerării prezentate de
OC4 esenţiale şi le indică elevilor scrierea Brătescu-Voineşti care merge
lor pe caiet, completând, acolo unde până la a face nişte suprapuneri
OA1 este cazul, informaţiile prezentate de ridicole: Eminescu - Hyperion; - activitate pe grupe Observarea
elevi. Cătălina - Veronica Micle, I. L. sistematică a
OM1 Caragiale - Cătălin, Maiorescu – elevilor
Demiurgul.
OM2 - Se va concluziona că
Luceafărul nu este un poem de
circumstanţă, inspirat de un
episod autobiografic, ci unul care - activitate frontală
se ridică deasupra. În Luceafărul,
Eminescu prezintă propria viaţă
ridicată la rangul de simbol.
- Elevii vor aminti şi opiniile lui
N. Manolescu şi Tudor Vianu - învăţarea prin
referitoare la „vocile poetului”, descoperire
în Luceafărul eul liric luând, de
fapt, anumite măşti:
- Cătălina - omul comun care - problematizarea
aspiră la un ideal;
- Cătălin - omul comun
înnobilat prin iubire;
- Demiurgul - creatorul
absolut, vocea impersonală; - conversaţia
- Luceafăr – Hyperion – geniul euristică
contemplativ, superior prin
detaşare şi înţelegere; - fişe de lucru ale
elevilor
- Profesorul solicită elevilor să - conversaţia
identifice elementele de originalitate ale Concluziile la care se ajunge prin euristică
poemului. conversaţie euristică:
OC5 - originalitatea poemului e - explicaţia Proba orală
susţinută de asimilarea în
formă unică a tuturor acestor
OA2 elemente, al căror rol îl - observaţia
5. Obţinerea identifică doar lectorul iniţiat;
performanţe de aceea, poemul rămâne la
lor şi OM2 un prim nivel de analiză un - problematizarea
feedbackul poem de iubire incompatibilă,
iar la un nivel profund de
analiză, punând în lumină Observarea
toate sursele discutate, un 5` - activitate frontală sistematică a
poem filosofic cu ample elevilor
deschideri interpretative;
- ilustrând condiţia omului de
geniu, Eminescu depăşeşte
modelul schopenhauerian, - conversaţia
prin aceea că, prin natura sa euristică.
duală, Luceafărul are nevoie Proba orală
de iubire, pentru a se împlini.
- învăţarea prin
descoperire

- explicaţia

Observarea
sistematică a
elevilor

6. Evaluarea OC1 - Se realizează evaluarea grupelor prin - Elevii rezolvă sarcinile din fişa - fişa de evaluare Evaluare
OC2 aprecieri verbale, apoi se distribuie fişa de evaluare. 6’ scrisă
OC3 de evaluare prezentată în Anexa 3. - activitate individuală
OC5
OM1
7. Asigurarea - Se sintetizează aspectele discutate pe - Elevii răspund întrebărilor Chestionarea
retenţiei OC5 parcursul orei, ajungându-se la ideea că profesorului. 1’ - conversaţia euristică orală
OA1 Luceafărul poate fi considerat un poem
mitic şi folcloric, filozofic şi erotic.
A. Intern retroactiv: elevii vor avea ca - explicaţia
temă identificarea unei strofe din - Elevii îşi notează tema pentru
8. Transferul OA2 poemul eminescian în care sunt acasă şi sunt receptivi la
cunoştinţelor valorificate două surse de inspiraţie recomandările profesorului. 2’ - activitate frontală Observarea
OM2 diferite;. sistematică a
B. Extern – elevii sunt îndrumaţi să elevilor
citească şi alte texte eminesciene pe
aceeaşi temă : Povestea magului
călător în stele, Glossă, Odă (în metru
antic) etc., dar li se sugerează şi ideea
că omul comun este înnobilat prin
sentiment, prin iubire oamenii putându-
şi depăşi condiţia.

ANEXA 1
ş te

împlinirea ca fiinţă superioară


n ge
lu
e pre nit
+ III s infi
rion la
COSMIC pe
Hy

(GENIU)
călătoria
interstelară şi
dialogul cu
DEMIURGUL
IV
ul atmosfera
a făr I
ce
Lu Poveste
fantastică Timpul rece, distantă, raţională
Fa
de atmosfera
dragoste
împlinirea în dragoste a omului de rând

ta
de
îm

feerică, intimă, senzuală
ra t idila II
dintre
- Cătălin
C
ă
TERESTRU cei doi tălina
(MURITOR)

Că se
tăl
ina termină
De la distanţa oarecum mică
(la care erau la început)
fiecare evoluează într-o direcţie opusă:
- LUCEAFĂRUL ( împlinit ca fiinţă superioară) realizează că nu se va împlini niciodată
în dragoste, că va fi ve şnic singur şi trist
-FATA DE ÎMPĂRAT care se împlineşte în dragostea cu Cătălin (un om de rând) îşi dă
seama că nu va să ajungă niciodată la superioritatea LUCEAFĂRULUI, fiind
incompatibili.
axele (timpului, etc.)

evoluţia LUCEAFĂRULUI

evoluţia FETEI DE ÎMPĂRAT

evoluţia (statică) a lui CĂTĂLIN

distanţa dintre cei doi (Luceafărul şi Fata)

tablourile: I. strofele 1- 43 III. strofele 65 – 85


II. strofele 44 - 64 IV. strofele 86 - 97

delimitează tabloul IV de celelalte


ANEXA 2

1. Am căutat, ne-am informat…

conversaţie
prezentare
2. Ne-am întrebat şi am aflat… 3. Vă întrebăm să (ne)aflăm …

Ne-am simţit Ne-am gândit Cum s-a ajuns la surse? Cum sunt asimilate
Prezentarea materialului sursele?
studiat pe bază de întrebări:
- ce?
- din ce?
- cum?
- de ce?
ANEXA 3

TEST DE EVALUARE

1. Identifică un element de inspiraţie filozofică. ( 2 puncte)


2. Precizează un motiv de inspiraţie folclorică, care se regăseşte în versurile de mai sus. ( 1 punct)

I. Completează spaţiile punctate cu informaţiile cerute: ( 4 puncte)


1. Mitul Zburătorului se regăseşte la Eminescu în tabloul ………………
2. Distincţia om comun – om superior/ geniu este preluată de Eminescu de la ……………….
3. Motivul păcatului originar şi al îngerului căzut aparţin mitologiei …………….
4. Mesajul estetic relevat în însemnarea făcută de Eminescu pe marginea Manuscrisului Academiei nr. 2275 bis este ………..