Sunteți pe pagina 1din 6

REFERAT

BAZE DE DATE

1
BAZE DE DATE

- noţiuni introductive -

1.1 Organizarea datelor

Calculatoarele personale au apărut din necesitatea stocării şi prelucrării cât mai rapide a
informaţiilor. Evoluţia tehnicii de calcul a dus la o creştere substanţială a capacităţii de memorare
şi a vitezei de prelucrare a datelor. Ţinând cont de aceşti doi parametrii, problemele rezolvate cu
ajutorul calculatorului pot fi clasificate în:
- probleme care implică prelucrări reduse asupra unui volum mare de date;
- probleme care implică un volum mediu de prelucrări asupra unui volum mediu de date;
- probleme care implică un volum mare de prelucrări asupra unui volum mic de date;
Sistemele de gestiune a bazelor de date reprezintă sisteme informatice specializate în
stocarea şi prelucrarea unui volum mare de date, deci în rezolvarea problemelor de primul tip.
Organizarea datelor ocupă un loc important în proiectarea sistemelor informatice, de
aceasta depinzând eficienţa sistemului informatic. Organizarea datelor presupune:
- definirea, structurarea, ordonarea şi gruparea datelor în colecţii omogene de date ;
- stabilirea legăturilor (relaţiilor) între date, între elementele unei colecţii de date,
respectiv între colecţii de date;
- reprezentarea datelor pe un suport informaţional prelucrabil intr-un sistem de
calcul.
Pe lângă cerinţele legate de timpul de acces la date, de spaţiul de memorie, organizarea
datelor urmăreşte realizarea unicităţii datelor.

1.2 Concepte utilizate în organizarea datelor


Conceptele de bază introduse în literatura de specialitate o dată cu apariţia bazelor de
date sunt:
- entitate
- atribut
- valoare

2
Aceste trei concepte sunt legate între ele. Prin entitate se înţelege un obiect concret sau
abstract reprezentat prin proprietăţile sale. Orice proprietate a unui obiect poate fi exprimată
printr-o pereche de tipuri atribut-valoare. Prin urmare, entităţile se pot exprima printr-o mulţime
de perechi.
Un exemplu de entitate : (persoană /nume: Popescu, vârsta: 25, adresa...).
Mulţimea unor atribute se poate uneori asocia mai multor entităţi. Astfel atributele nume,
vârstă din exemplul anterior pot caracteriza în general orice persoană, deci atributul
caracterizează nu doar o entitate, ci poate caracteriza o clasă de entităţi numită uneori entitate
grup. Elementele unor entităţi grup cu aceleaşi atribute sunt de acelaşi tip, de aici denumirea de
tip de entităţi pentru clase de entităţi.
Noţiunea de atribut este cunoscută şi sub denumirea de câmp sau caracteristică. Atributul
este caracterizat de natura valorii sale. Astfel, dacă de exemplu valoarea sa este numerică,
atributul are tipul numeric.
Un alt concept este cel de dată. Data reprezintă un model de organizare a informaţiei. O
dată indivizibilă în raport cu informaţia pe care o reprezintă, dar şi în raport cu modul de
prelucrare se numeşte dată elementară. Mai multe date elementare pot forma o dată compusă.
Data poate fi definită din punct de vedere logic prin identificator, atribut şi valoare. Din punct de
vedere fizic, datei îi corespunde o zonă de memorie de o anumită mărime, situată la o adresă
absolută.

1.3 Structuri de date

Structurile de date sunt colecţii de date între care s-au stabilit o serie de relaţii care
conduc la un mecanism de selecţie şi identificare a componentelor. Mulţimea de date asociată
structurii poate conţine date de acelaşi tip sau de mai multe tipuri. Localizarea componentelor
structurii poate fi făcută fie prin nume identificator, fie prin poziţia ocupată în structură. Dac
localizarea se face prin parcurgerea componentelor aflate înaintea sa în ordinea specificată,
atunci accesul este secvenţial. Dacă o componentă poate fi selectată fără a ţine seama de celelalte
componente, atunci structura are un acces direct. Componentele unei structuri de date pot fi
simple sau chiar structuri de date. Asupra unei structuri de date pot fi efectuate o mulţime de
operaţii, cele mai importante fiind:
- Crearea şi memorarea datelor în forma iniţiala pe suport magnetic

3
- Consultarea (accesul) la componentele structurii în vederea prelucrării informaţiilor
- Actualizarea (schimbarea) structurii prin adăugarea sau ştergerea unor
elemente, modificarea valorii unor elemente, modificarea relaţiilor dintre ele.
- Sortarea (aranjarea elementelor unei structuri după anumite criterii)
- Ventilarea (spargerea structurii de date în două sau mai multe structuri)
- Copierea
Toate structurile de date care au aceeaşi structură şi sunt supuse aceloraşi operaţii,
formează un tip de structură de date.

1.4 Baze de date

Conceptul de baze de date a apărut în anul 1969, cu ocazia prezentării primului raport
CODASYL într-o conferinţă pe probleme de limbaje de gestiune a datelor. Ideea principală
constă în existenţa unui fişier de descriere globală a datelor. Conceptul a fost ulterior dezvoltat şi
s-a ajuns la următoarele tipuri de baze de date :
- Baze de date reţea (distribuite)
- Baze de date relaţionale
- Baze de date orientate pe obiecte
În esenţă, conceptul de bază de date se defineşte ca una sau mai multe colecţii de date în
interdependenţă, împreună cu descrierea datelor şi a relaţiilor dintre ele. O bază de date trebuie
să îndeplinească următoarele condiţii:
- a) Să asigure o interdependenţă sporită a datelor faţă de program şi invers
- b) Conceperea structurii bazei de date trebuie să se facă astfel încât să asigure
informaţii necesare şi suficiente pentru cerinţele de informare şi decizie
- c) Să asigure o redundanţă minimă (redundanţă = ceva care se repetă)
- d) Să permită accesul rapid la informaţiile stocate în baza de date
Bazele de date sunt extrem de variate. Arhitectura bazelor de date evidenţiază structura
acestora şi este standardizată. Arhitectura generală cuprinde următoarele elemente:
- baza de date propriu-zisă, în care se memorează colecţia de date
- sistemul de gestiune a bazei de date, acesta fiind un ansamblu de programe care
realizează gestiunea şi prelucrarea complexă a datelor
- un dicţionar al bazei de date (metabaza de date) care conţine informaţii despre date,
structura acestora, elemente de descriere a semanticii, etc.

4
1.5 Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD)

Data Base Management System - DBMS în engleză. Un sistem de gestiune a


bazelor de date asigură realizarea următoarelor activităţi:
- Definirea structurii bazei de date
- Încărcarea datelor în baza de date
- Accesul la date (interogare, actualizare)
- Întreţinerea bazei de date
- Reorganizarea bazei de date
- Securitatea datelor
Deci un sistem de gestiune a bazelor de date este un sistem complex de programe care
asigură interfaţa între o bază de date şi utilizatorii acestuia. În vederea satisfacerii obiectivelor
informaticii (culegerea, verificarea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea automată a datelor),
precum şi a cerinţelor impuse de nevoia de informare eficientă, un SGBD trebuie să
îndeplinească mai multe obiective :
- Asigurarea independenţei datelor
- Asigurarea unei redundanţe minime
- Asigurarea unor facilităţi sporite de utilizare a datelor
- Sporirea gradului de securitate a datelor
- Asigurarea partajabilităţii datelor
In scopul realizării acestor obiective, un sistem de gestiune a bazelor de date asigură
realizarea mai multor operaţii grupate pe funcţii. Funcţiile sistemelor de gestiune a bazelor de
date sunt următoarele :
- Funcţia de descriere a datelor - permite definirea bazelor de date cu ajutorul unui
limbaj de definire. Definirea se poate realiza la un nivel logic, conceptual şi fizic. La nivelul
acestei funcţii se descriu multitudinea atributelor (câmpurilor), a relaţiilor dintre entităţi sau
atributele entităţilor şi eventual criterii de validare a datelor. Rezultatele acestei funcţii se
concretizează în schema bazei de date memorate în cod intern
- Funcţia de manipulare a datelor - este cea mai complexă, aceasta cuprinzând pe lângă
elementele de creare a bazei de date şi elementele de adugare, ştergere a
înregistrărilor, modificarea valorilor, căutare, sortare, editare înregistrări, etc. Aceasta se

5
realizează prin intermediul unui limbaj de manipulare a datelor.
- Funcţia de utilizare asigură mulţimea interfeţelor necesare pentru comunicarea
tuturor utilizatorilor cu baza de date.
- Funcţia de administrare a bazelor de date este de competenţa administratorilor de
baze de date, care se ocupă de rezolvarea problemelor care apar şi de integritatea datelor.

În domeniul bazelor de date, modelul relaţional ocupă un loc central, sistemul de


gestiune a bazelor de date relaţionale dominând de mult vreme lumea bazelor de date.