Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Știinte Economice

Departamentul Contabilitate și Informatică Economică

Lucrul individual

La disciplina: Contabilitatea bancară

Conducător științific : Stahovschi Ada

Autor:Varzari Victor CON171

Chișinău 2019
 CAPITOLUL I GESTIUNEA ŞI CONTABILITATEA TREZORERIEI
Conceptul de trezorerie este considerat un element determinant în gestiunea firmei, nu există
un consens în ceea ce priveşte definirea şi elementele constitutive ale trezoreriei întreprinderii.

Pentru omul de afaceri (gestionarul afacerilor), trezoreria poate fi definită ca totalitatea

mijloacelor financiare de care dispune o întreprindere pentru a face faţă plăţilor: disponibilităţi în
conturile bancare, numerar în casierie, cecuri de încasat, efecte comerciale de primit neajunse la
scadenţă, titluri de plasament etc. În cazul insuficienţei acestor mijloace financiare există posibilitatea
obţinerii imediate a unui credit sub forma: credit bancar pe termen scurt, acceptarea unui efect
comercial (credit comercial), scontarea unei cambii neajunse la scadenţă etc.

Pentru analistul financiar, preocupat de asigurarea echilibrului financiar al întreprinderii,

trezoreria reprezintă diferenţa între disponibilităţile (sau lichidităţile) şi exigibilităţile (datoriile)
imediate. În acest sens, se poate vorbi despre o trezorerie pozitivă (sau excedent de lichidităţi
faţă de exigibilităţile imediate) sau o trezorerie negativă, în situaţie inversă. Acest echilibru, între
lichidităţile şi exigiblităţile imediate, care degajă mărimea şi sensul (+/-) trezoreriei firmei,
depinde de suma lichidităţilor la începutul perioadei de referinţă, de fluxul de încasări şi plăţi
aferent perioadei cât şi de alte variabile cum sunt structura şi dimensiunile activităţii
întreprinderii etc.

Rezultatul exerciţiului este indicatorul generat din compararea veniturilor şi cheltuielilor

angajate de o întreprindere în cursul unui exerciţiu şi care corespunde unei creşteri de bogăţie
(mai concret, o creştere a activelor), însă existenţa unui profit nu înseamnă automat şi existenţa
de lichidităţi, deoarece momentul angajării cheltuielii sau venitului nu coincide cu cel al plăţii
sau încasării lor. De aceea, o gestiune performantă a întreprinderii presupune atât gestiune
fluxurilor de angajare patrimonială.(venituri/cheltuieli), cât şi gestiunea trezoreriei, adică a
fluxurilor de încasări şi plăţi.

Conform unei definiţii:”gestiunea trezoreriei regrupează ansamblul deciziilor, regulilor şi

procedurilor care asigură, la costul cel mai redus, menţinerea echilibrului financiar instantaneu al
întreprinderii”.

Obiectivul principal al gestiunii trezoreriei este evitarea unei trezorerii structural negative
( evitarea a ceea ce uzual se denumeşte în economia românească ”blocaj financiar”, situaţie
caracterizată prin imposibilitatea întreprinderii de a face faţă plăţilor).

Printr-o minuţioasă gestiune a disponibilităţilor, dar şi a instrumentelor de plată şi de

finanţare se realizează şi obiectivul secundar de rentabilitate, prin care minimizează, pe de-o
parte, costul şi volumul finanţărilor şi se optimizează modul de plasare a excedentelor de
trezorerie pe termen scurt.

O dimensiune deloc neglijabilă a gestiunii trezoreriei este reprezentată de gestiunea

riscurilor financiare, ceea ce presupune utilizarea unor instrumente de asigurare şi de speculaţie
atunci când pieţele financiare sunt foarte volatile, cu alte cuvinte atunci când ratele de schimb şi
ratele dobânzii oscilează foarte mult la intervale scurte de timp.

Problema gestiunii riscurilor financiare devine cu atât mai importantă astăzi, când
întreprinderile româneşti sunt supuse presiunii unor rate înalte a dobânzii, ca urmare a
persistenţei unor rate ridicate ale inflaţiei şi a unei încetiniri a creşterii economice, pentru a nu

2
mai vorbi că în unele sectoare de activitate ţara noastră se confruntă cu o ” creştere economică
negativă”.

Una dintre cele mai licitate politici de gestiune a trezoreriei, pe plan mondial, este
”trezoreria zero”. Ea constă în menţinerea cât mai aproape de zero a soldurilor de disponibilităţi
în vederea reducerii costurilor de gestiune a trezoreriei (presupune evitarea costurilor de
finanţare şi de oportunitate prin acţiuni cum sunt: conservarea cel mai puţin posibil a
lichidităţilor neutilizate; utilizarea formelor de credit cel mai puţin costisitoare, în sume cât mai
reduse şi pe o durată cât mai scurtă etc.). Gestiunea de tip ”trezorerie zero” întâmpină o serie de
dificultăţi, mai ales în cazul întreprinderilor cu numeroase fluxuri financiare reglate prin cecuri,
data de prezentare la bancă a cecurilor neputând fi prevăzută cu exactitate.

Previziunea trezoreriei

În fond, gestiunea trezoreriei întreprinderii presupune stabilirea unui optim între costurile
de finanţare şi veniturile obţinute din plasamentele de trezorerie. În plus, o gestiune eficientă a
trezoreriei presupune ca întreprinderea să dispună la momentul voit de disponibilităţi suficiente
pentru a face faţă exigibilităţilor imediate. Pentru aceasta, trebuie prevăzute mărimea şi data
exigibilităţilor şi disponibilităţilor instantanee, rezultând din funcţionarea întreprinderii. Este deci
nevoie să se vorbească despre o gestiune previzională a trezoreriei întreprinderii.

Previziunile de trezorerie vizează descrierea evoluţiei disponibilităţilor înainte şi după

mobilizarea creditelor pe termen scurt de care dispune o întreprindere.

Rolul previziunilor de trezorerie este dea contribui la securitatea financiară şi la

rentabilitatea întreprinderii, printr-o reducere a cheltuielilor de natură financiară.

Previziunile de trezorerie se caracterizează prin următoarele elemente:

- orizontul previziunii reprezentat de durata la care aceasta se referă: un an, mai multa luni
sau mai multe zile
- pasul previziunii, adică intervalele de timp la care o previziune se decupează (se dezvoltă
în analitic): pas zilnic, săptămânal, decadal sau chiar lunar; disponibilităţile sunt
prevăzute la sfârşitul intervalului reprezentat de pasul ales
- natura soldurilor prevăzute
- nivelul de agregare: previziunile se realizează la nivelul unei bănci partenere sau pentru
ansamblul băncilor cu care întreprinderea în cauză intră în relaţii.

Literatura de specialitate relevă că în practica ţărilor occidentale sunt întâlnite mai multe
tipuri de previziuni de trezorerie, şi anume:

- bugetul de trezorerie: orizontul este anul următor celui de întocmire a bugetului; pasul
lunar sau trimestrial; nivelul de agregare: de la fiecare bancă parteneră la ansamblul
băncilor.
- previziunea de trezorerie pe termen scurt cu orizont de 2-4 luni, cu un pas lunar sau
diferit de o lună şi cu un nivel de agregare situat, de obicei, la nivelul ansamblului
băncilor
- previziunea de trezorerie pe termen foarte scurt , numită şi situaţie zilnică a trezoreriei
pentru următoarele 8 zile, o lună sau cel mult pentru trei luni, nivelul de agregare fiind un
partener bancar.

3
 - previziune particulară de trezorerie se referă la un spaţiu financiar distinct (de exemplu, o
piaţă financiară importantă) sau la realizarea unei operaţii distincte (de investiţii sau
financiare).

Câteva date au un rol crucial în realizarea previziunilor de trezorerie şi a gestiunii

trezoreriei:

- închiderea exerciţiului financiar pentru prezentarea prin bilanţ a unei situaţii patrimoniale
mai avantajoase din punct de vedere al imaginii întreprinderii în faţa terţilor. În acest
sens, trezorierul acesteia poate să mobilizeze mai multe efecte comerciale în operaţia de
scontare sau să facă apel la un supliment de credite pe termen scurt, pentru a prezenta o
imagine mai atractivă în ceea ce priveşte conturile de disponibilităţi. Într-o traducere mai
literară decât ştiinţifică, operaţia poartă numele de „împodobirea bilanţului”.
- sfârşitul de lună, cu care ocazie necesarul de trezorerie este, în cele mai multe cazuri, mai
ridicat datorită scadenţei plăţilor salariilor sau a efectelor comerciale
- scadenţele de plată a impozitelor, cotizaţiilor privind asigurările sociale, dividendelor
cuvenite acţionarilor şi datoriilor fată de diverşi creditori
- momentul de plată a investiţiilor, datorită disponibilităţilor uneori uriaşe de care se
discută
- momentele de declanşare a operaţiilor financiare legate de capitaluri: emisiunea de noi
titluri, angajarea de noi credite pe termen lung, rambursarea ratelor scadente la
împrumuturi

Tipuri de previziuni:

Bugetul de trezorerie

Deşi planul previzional este lunar, bugetul de trezorerie este adesea reactualizat la
intervale mai scurte de timp, mai ales în condiţiile în care gradul de incertitudine cu care se
confruntă întreprinderea este ridicat.

În funcţie de linia de evoluţie a soldurilor conturilor de disponibilităţi, prin bugetul de

trezorerie se stabilesc liniile de credit pe termen scurt care trebuie negociate cu piaţa financiară şi
în special cu sistemul bancar. Totodată, prin acest buget, întreprinderea poate să verifice măsura
fezabilităţii planului de investiţii, să calculeze cheltuielile financiare, contribuind astfel la
calculul rezultatului previzional, să ofere bancherilor, la cererea acestora, o serie de date utile
analizelor financiare.

Introducerea microinformaticii permite actualizarea rapidă şi simularea bugetelor de

trezorerie mai ales atunci când este definită o paletă largă de variabile: existenţa sau inexistenţa
taxelor vamale, termene variabile privind decontarea cu furnizorii şi clienţii etc.

Pentru stabilirea bugetului de trezorerie se pot utiliza două metode:

1. Metoda încasărilor şi plăţilor este agreată cu predilecţie de specialiştii contabili, ea

permiţând compatibilitatea între diferite niveluri de previziune, precum şi între
indicatorii bugetaţi şi realizaţi. În acest sens, prin această metodă se realizează o
structurare a fluxurilor după natură: fluxuri de cheltuieli ăi fluxuri de venituri, precum
şi după obiectul lor: fluxuri de exploatare, de repartiţie, de investiţii, financiare şi
excepţionale.

4
 O trezorerie pozitivă, la finele perioadei prevozionate, presupune luarea
unei decizii de plasament a excedentelor de fonduri pe termen scurt sub forma achiziţiei
de titluri de plasament, depozite bancare pe termen scurt, în timp ce un sold negativ de
trezorerie impune acoperirea deficitului de trezorerie prin diverse modalităţi: o finanţare
externă pe termen scurt printr-un credit bancar pe termen scurt; lichidarea anumitor titluri
de plasament; scontarea efectelor comerciale neajunse la scadenţă; recursul la acordarea
de facilităţi clienţilor pentru plăţile efectuate în avans sau la obţinere de avansuri de la
clienţi.

Bugetul de trezorerie poate fi completat printr-un plan de trezorerie care detaliază, în

plus, în situaţia unei trezorerii negative, sumele prevăzute a fi utilizate de mărimea diferitelor
tipuri de credite pe termen scurt mobilizate, precum ăi soldurile bancare după operaţiile de
finanţare.

Metoda bilanţurilor sau a termenelor de rotaţie

Spre deosebire de metoda precedentă, bazată pe o abordare bugetară şi analitică foarte

precisă, metoda bilanţurilor aproximează evoluţia soldurilor previzionale pe baza unei abordări
sintetice a trezoreriei, concentrată pe relaţia: ∆ Trezorerie=∆ Fond de rulment-∆ Necesar de
finanţare

Metoda bilanţurilor este recomandată în cazul întreprinderilor în care apar adesea

dificultăţi în realizarea echilibrelor de trezorerie, informaţia contabilă insuficientă nepermiţând o
abordare încasări-plăţi la termene suficient de scurte, metoda se pretează, de asemenea,
întreprinderilor mari pentru care cele trei agregate care compun relaţia expusă anterior sunt
evaluate cu mai multă uşurinţă decât oricare din fluxuri luat în mod distinct.

În schimb, metoda bilanţieră este inadecvată întreprinderilor cu puternice variaţii

sezoniere de activitate datorită dificultăţilor întâmpinate în realizarea statisticilor care integrează
fluctuaţiile de volum privind vânzările şi cumpărările , precum şi pe acelea referitoare la
termenele de plată.

În privinţa evaluării, variaţia fondului de rulment se determină plecând de la calculul

marjei lunare de autofinanţare la care se adaugă câteva modificări generate de operaţiile
financiare (aporturi şi rambursări) şi de investiţii. Variaţiile necesarului de finanţare a exploatării
se calculează având la bază termenele medii de rotaţie ale principalelor componente ale activului
circulant şi ale datoriilor din exploatare pe termen scurt, determinate pe cale statistică plecând de
la ratele de rotaţie afetrente ultimelor luni.

Situaţia zilnică a trezoreriei

În cazul în care orizontul depăşeşte o lună (2 sau 3 luni), se utilizează un pas zilnic pentru
prima lună şi cu pasuri decadale pentru luna (lunile) următoare.

Din punct de vedere al conţinutului, situaţia este structurată în încasări şi plăţi, iar în
analitic se realizează o clasificare a acestora după natura instrumentelor de plată utilizate:
viramente, cecuri, efecte comerciale.

5
 Sursele de informaţii sunt de natură contabilă (facturi, extrase de cont, fişele de cont
privind clienţii, furnizorii, debitorii ţi creditorii), dar şi extracontabilă (bugetul de trezorerie în
cazul unor evenimente sigure sau cu un efect imediat asupra trezoreriei, scadenţele privind
împrumuturile, statele de plată şi situaţiile privind cheltuielile sociale, date privind condiţiile
impuse de bănci în relaţiile cu întreprinderile: rata dobânzii, comisioane)

În cazul grupurilor de societăţi, societatea mamă dezvoltă zilnic situaţia zilnică a

trezoreriei pe fiecare întreprindere care face parte din grup şi pe fiecare bancă parteneră.

Atunci când previziunile de trezorerie au un caracter aleator, întreprinderile pot proceda

la efectuarea mai multor tipuri de previziuni referitoare la aceeaşi dată. În vederea verificării
gradului de suficienţă al liniilor de credit se pot construi mai multe scenarii: unul pesimist, un al
doilea optimist şi unul mediu.

6
Contabilitatea operațiunilor de creditare

Problema 1
B.C. ,,Energbank” S.A. a acordat unei persoane fizice cu cont curent 225234205, un credit de
consum în sumă de 25 000 lei, pe un termen de 1 an, cu rata dobânzii de 11% anual. Forma de
asigurare – un tractor, care a fost evaluat la prețul de 30 000 lei. Comisionul pentru
monitorizarea creditului – 1,5%. Comisionul pentru analiza pachetului de documente – 0,1% din
suma creditului acordat. Dobânda sporită se calculează lunar, și se achită trimestrial. După 6
luni, achitarea a 30% din suma creditului. Dobânda sporită a fost achitată de către client în felul
următor:

 Pentru I trimestru – în numerar;

 Pentru trimestrul II – din contul curent – 2252;
 În trimestrul III clientul a achitat dobânda pentru trimestrul III și IV.

La termenul de scadență creditul a fost rambursat parțial – încă 10 000 lei. După tratativele duse
cu clientul s-a dovedit, că el nu poate să întoarcă creditul. Consiliul de creditare a băncii a hotărât
să achite creditul din contul gajului, care a fost evaluat și realizat la prețul de 12 000 lei. Suma
amenzilor clientului pentru nerambursarea la timp a creditului constituie – 4 500 lei.

Se cere : De reflectat operațiile în contabilitate.

Rezolvare

1) Înregistrăm acordarea creditului unei persoane fizice.

Debit 1292 ,,Credite de consum pe termen mediu” - 25 000 lei
Credit 2252 ,,Conturi curente ale persoanelor fizice” - 25 000 lei
2) Reflectăm calcului anual al dobânzii pentru creditul acordat.
Debit 1722 ,,Dobânda calculată la creditele de consum” - 2 750 lei
Credit 4293 ,,Venituri din dobânzi la creditele de consum pe t/l” - 2 750 lei
25 000 lei x 11% = 2 750 lei (dobânda anuală)
3) Înregistrăm contractele de credit și de gaj.
Intrare 7101 ,,Obligații sub formă de acorduri la credite” - 25 000 lei
Intrare 7102 ,,Obligații sub formă de acorduri de gaj” - 30 000 lei
4) Reflectăm comisionul pentru monitorizarea creditului.
Debit 1758 ,,Comisioanele calculate aferente dobânzilor” - 375 lei
Credit 1292 ,,Credite de consum pe termen mediu” - 375 lei
7
 25 000 lei x 1,5% = 375 lei
5) Înregistrăm achitarea comisionului pentru analiza pachetului de documente.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 25 lei
Credit 1753 ,,Comisioanele calculate neaferente dobânzilor” - 25 lei
25 000 lei x 0,1% = 25 lei
6) Înregistrăm achitarea cu toate comisioanele.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 375 lei
Credit 1758 ,,Comisioanele calculate aferente dobânzilor” - 375 lei
7) Înregistrăm achitarea a 30% din suma creditului.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 7 500 lei
Credit 1292 ,,Credite de consum pe termen mediu” - 7 500 lei
25 000 lei x 30% = 7 500 lei
8) Înregistrăm achitarea în numerar a dobânzii pentru I trimestru.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 687,5 lei
Credit 1722 ,,Dobânda calculată la creditele de consum” - 687,6 lei
2 750 : 12 luni = 229,2 lei
229,2 lei x 3 luni = 687,6 lei
9) Înregistrăm achitarea de la contul curent a dobânzii pentru trimestrul II.
Debit 2252 ,,Conturi curente ale persoanelor fizice” - 687,6 lei
Credit 1722 ,,Dobânda calculată la creditele de consum” - 687,6 lei
229,2 lei x 3 luni = 687,6 lei
10) Înregistrăm achitarea dobânzii pentru trimestrul III și IV.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 1 375,2 lei
Credit 1722 ,,Dobânda calculată la creditele de consum” - 1 375,2 lei
229,2 lei x 6 luni = 1 375,2 lei
11) Înregistrăm achitarea creditului la scadență.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 10 000 lei
Credit 1292 ,,Credite de consum pe termen mediu” - 10 000 lei
12) Înregistrăm achitarea creditului din contul gajului.
Debit 1809 ,,Active imobilizate deținute pentru vânzare” - 12 000 lei
Credit 1292 ,,Credite de consum pe termen mediu” - 12 000 lei
13) Reflectăm scoaterea de la evidență a obligațiunilor clientului față de bancă.
Ieșire 7101 ,,Obligații sub formă de acorduri la credite” - 25 000 lei
Ieșire 7102 ,,Obligații sub formă de acorduri de gaj” - 30 000 lei

8
 14) Reflectăm calculul sumei amenzilor pentru nerambursarea la timp a creditului.
Debit 5951 ,,Amenzi, penalități și alte sancțiuni” - 4 500 lei
Credit 1292 ,,Credite de consum pe termen mediu” - 4 500 lei

Problema 2

B.C. ,,MAIB” S.A. a acordat un credit pentru comercializarea produselor agricole clientului său
S.A. ,,Sigma” cu contul curent 225124228033 în sumă de 60 000 lei, pe un termen de 1 an, cu o
dobândă de 14% anual. Gajul a fost evaluat la prețul de 90 000 lei. Comisionul pentru creditul
acordat – 1,50%. Comisionul pentru analiza pachetului de documente – 0,1% din suma creditului
acordat. Clientul a achitat dobânda pentru primele două luni anticipat, imediat ce a primit
creditul. Conform contractului și graficului de rambursare a creditului și achitare a dobânzii,
dobânda se calculează și se achită lunar. După luna a VI – achitarea a 30% din credit.

Se cere : De reflectat în evidență operațiunile de acordare a creditului, de achitare anticipată a

dobânzii și de rambursare la termen a creditului.

Rezolvare

1) Reflectăm calculul creditului pentru comercializarea produselor agricole.

Debit 1422 ,,Credite pe termen mediu acordate comerțului” - 60 000 lei
Credit 2251 ,,Conturi curente ale persoanelor juridice” - 60 000 lei
2) Reflectăm calculul sumei lunare a dobânzii.
Debit 1736 ,,Dobânda calculată la creditele acordate comerțului” - 700 lei
Credit 4422 ,,Venituri din dobânzi la creditele pe t/m acordate comerțului” - 700 lei
(60 000 lei x 14%) : (12 luni x 100%) = 700 lei
3) Înregistrăm contractele de credit și de gaj.
Intrare 7101 ,,Obligații sub formă de acorduri la credite” - 60 000 lei
Intrare 7102 ,,Obligații sub formă de acorduri de gaj” - 90 000 lei
4) Reflectăm calculul comisionului pentru creditul acordat.
Debit 1758 ,,Comisioanele calculate aferente dobânzilor” - 900 lei
Credit 1296 ,,”Ajustarea valorii creditelor de consum la cost amortizat - 900 lei
60 000 lei x 1,5% = 900 lei

9
 5) Înregistrăm achitarea comisionului pentru analiza pachetului de documente.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 60 lei
Credit 1753 ,,Comisioanele calculate neaferente dobânzilor” - 60 lei
60 000 lei x 0,1% = 60 lei
6) Înregistrăm achitarea cu toate comisioanele.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 900 lei
Credit 1758 ,,Comisioanele calculate aferente dobânzilor” - 900 lei
7) Înregistrăm achitarea dobânzii pentru primele două luni anticipat.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 1 400 lei
Credit 1736 ,,Dobânda calculată la creditele acordate comerțului” - 1 400 lei
700 lei x 2 luni = 1 400 lei
8) Înregistrăm achitarea dobânzii pentru lunile 3, 4, 5, 6.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 2 800 lei
Credit 1736 ,,Dobânda calculată la creditele acordate comerțului” - 2 800 lei
700 lei x 4 luni = 2 800 lei
9) Înregistrăm achitarea a 30% din credit.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 18 000 lei
Credit 1422 ,,Credite pe termen mediu acordate comerțului” - 18 000 lei
60 000 lei x 30% = 18 000 lei
10) Înregistrăm achitarea creditului din contul gajului.
Debit 1809 ,,Active imobilizate deținute pentru vânzare” - 42 000 lei
Credit 1422 ,,Credite pe termen mediu acordate comerțului” - 42 000 lei
60 000 lei – 18 000 lei = 42 000 lei
11) Reflectăm scoaterea de la evidență a obligațiunilor clientului față de bancă.
Ieșire 7101 ,,Obligații sub formă de acorduri la credite” - 60 000 lei
Ieșire 7102 ,,Obligații sub formă de acorduri de gaj” - 90 000 lei

Problema 3

B.C. ,,Victoriabank” a acordat un credit pentru reparația oficiului S.A. ,,Y” cu c/c 22245876 în
sumă de 145 000 lei, pe un termen de 6 luni, cu rata dobânzii de 13% anual. Forma de asigurare
a creditului – utilaj evaluat la prețul de 180 000 lei. Comisionul pentru acordarea creditului –
1,5% din sumă. Comisionul pentru analiza pachetului de documente – 0,1% din suma creditului
acordat. Dobânda se achită conform contractului – lunar. La scadență clientul a dovedit să se
achite cu banca pentru dobânda calculată numai pe 4 luni, inclusiv pentru 2 luni, în prealabil și a

10
rambursat 80% din suma creditului. După clasificarea creditului ca compromis, s-a hotărât să se
achite creditul din contul provizionului format, iar dobânda neachitată din contul depozitului la
termen al clientului, amenda pentru neachitarea la timp – 2320.

Se cere : De efectuat calculele necesare și de reflectat operațiile de evidență, menționând

documentele primare.

Rezolvare

1) Reflectăm acordarea creditului pentru reparația oficiului.

Debit 1261 ,,Credite pe t/s acordate în domeniul construcțiilor” - 145 000 lei
Credit 2251 ,,Conturi curente ale persoanelor juridice” - 145 000 lei
2) Reflectăm calculul dobânzii lunare a creditului.
Debit 1733 ,,Dobânda calculată la creditele acordate Casei Naționale de Asigurări Sociale
/ Companiei Naționale de Asigurări în Medicină” - 1 570,83 lei
Credit 4261 ,,Venituri din dobânzi la creditele pe t/s acordate în domeniul construcțiilor”
- 1 570,83 lei
(145 000 x 13%) : (12 luni x 100%) = 1 570,83 lei
3) Înregistrăm contractele de credit și de gaj.
Intrare 7101 ,,Obligații sub formă de acorduri la credite” - 145 000 lei
Intrare 7102 ,,Obligații sub formă de acorduri de gaj” - 180 000 lei
4) Reflectăm comisionul pentru acordarea creditului.
Debit 1758 ,,Comisioanele calculate aferente dobânzilor” - 2 175 lei
Credit 1296 ,,Ajustarea valorii creditelor de consum la cost amortizat” - 2 175 lei
145 000 lei x 1,5% = 2 175 lei
5) Înregistrăm achitarea comisionului pentru analiza pachetului de documente.
Debit 1753 ,,Comisioanele calculate neaferente dobânzilor” - 145 lei
Credit 4679 ,,Alte comisioane ale băncii” - 145 lei
145 000 lei x 0,1% = 145 lei
6) Înregistrăm achitarea cu toate comisioanele.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 2 175 lei
Credit 1758 ,,Comisioanele calculate aferente dobânzilor” - 2 175 lei
7) Înregistrăm achitarea dobânzii pentru 4 luni.
Debit 2251 ,,Conturi curente ale persoanelor juridice” - 6 283,32
lei

11
 Credit 1719 ,,Dobânda calculate la creditele acordate în dom. Construcțiilor” - 6 283,32
lei
1 570,83 x 4 luni = 6 283,32 lei
8) Înregistrăm achitarea a 80% din suma creditului.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 116 000 lei
Credit 1261 ,,Credite pe t/s acordate în domeniul construcțiilor” - 116 000 lei
145 000 lei x 80% = 116 000 lei
9) Înregistrăm achitarea creditului din contul provizionului format.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 29 000 lei
Credit 1261 ,,Credite pe t/s acordate în domeniul construcțiilor” - 29 000 lei
10) Reflectăm scoaterea de la evidență a obligațiunilor clientului față de bancă.
Ieșire 7101 ,,Obligații sub formă de acorduri la credite” - 145 000 lei
Ieșire 7102 ,,Obligații sub formă de acorduri de gaj” - 180 000 lei
11) Înregistrăm achitarea dobânzii pentru 2 luni din contul depozitului.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 3 141,66 lei
Credit 1758 ,,Comisioanele calculate aferente dobânzilor” - 3 141,66 lei
1 570,83 x 2 luni = 3 141,66 lei
12) Înregistrăm plata amenzilor pentru neachitarea la timp a dobanzii.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 2 320 lei
Credit 5951 ,,Amenzi, panalități și alte sancțiuni” - 2 320 lei.

12
Contabilitatea operațiunilor de depozit

Problema 1

B.C. a primit un depozit de la o persoană fizică în sumă de 15 000 lei pe un termen de 6 luni cu o
dobândă de 9% anual, cu capitalizarea dobânzii. Conform contractului de depozit clientul are
dreptul să-și alimenteze contul lunar cu o sumă nu mai mică de 200 lei. În baza ordinului de
încasare a numerarului clientul a alimentat contul – în luna a 2 – 200 lei, a 3 – 4 câte 500 lei.

Se cere : De reflectat operațiile în evidență.

Rezolvare

1) Reflectăm deschiderea contului de depozit al persoanei fizice.

Debit 1001,,Numerar în casierie” - 15 000 lei
Credit 2311 ,,Depozite de economii ale persoanelor fizice” - 15 000 lei
2) Reflectăm calculul dobânzii anuale a creditului.
Debit 5311 ,,Ch-li cu dobânzi la depozite de economii ale pers. fizice” - 1 350 lei
Credit 2722 ,,Dobânda calculată la depozite de economii” - 1 350 lei
15 000 lei x 9% = 1 350 lei
3) Înregistrăm conform ordinului de încasare a numerarului alimentarea contului în luna a 2.
Debit 2311 ,,Depozite de economii ale persoanelor fizice” - 200 lei
Credit 2252 ,,Conturi curente ale persoanelor fizice” - 200 lei
4) Înregistrăm conform ordinului de încasare a numerarului alimentarea contului pentru a 3
lună.
Debit 2311 ,,Depozite de economii ale persoanelor fizice” - 500 lei
Credit 2252 ,,Conturi curente ale persoanelor fizice” - 500 lei
5) Înregistrăm conform ordinului de încasare a numerarului alimentarea contului pentru luna
a 4.
Debit 2311 ,,Depozite de economii ale persoanelor fizice” - 500 lei
Credit 2252 ,,Conturi curente ale persoanelor fizice” - 500 lei

Problema 2
13
B.C. a primit un depozit la termen de la S.A. ,,Viitrum” cu contul curent 225173872, în sumă de
30 000 lei, cu o dobândă de 7% anual. Conform contractului încheiat:

 Pentru 1-2 lună dobânda se achită prin transfer la contul curent;

 Pentru lunile 3-4 dobânda se transferă pe contul cardului bancar;
 Pentru lunile 5-12 dobânda se capitalizează.

Se cere : De întocmit formulele contabile:

 De primire și achitare a depozitului;

 De calculare și achitare a dobânzii.

Rezolvare

1) Reflectăm deschiderea contului de depozit al S.A. ,,Viitrum”.

Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 30 000 lei
Credit 2312 ,,Depozite de economii ale pers. juridice” - 30 000 lei
2) Reflectăm calculul dobânzii anuale a creditului.
Debit 5312 ,,Ch-li cu dobânzi la depozite de economii ale pers. juridice” - 2 100 lei
Credit 2722 ,,Dobânda calculată la depozite de economii” - 2 100 lei
30 000 lei x 7% = 2 100 lei
3) Înregistrăm achitarea dobânzii pentru 1 și a 2 lună prin transfer la contul curent.
Debit 2724 ,,Dobânda calculată la depozitele overnight ale băncilor și ale pers. jur.” -
350 lei
Credit 2251 ,,Conturi curente ale persoanelor juridice” - 350 lei
(2 100 lei : 12 luni) x 2 luni = 350 lei
4) Înregistrăm achitarea dobânzii pentru a 3 și a 4 lună prin transfer pe contul cardului
bancar.
Debit 2724 ,,Dobânda calculată la depozitele overnight ale băncilor și ale pers. jur.” –
350 lei
Credit 2258 ,,Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operațiuni cu carduri de
plată” - 350 lei
5) Înregistrăm capitalizarea dobânzii pentru lunile 5 – 12.
Debit 2724 ,,Dobânda calculată la depozitele overnight ale băncilor și ale persoanelor
juridice” - 1 400 lei
Credit 1001 ,,Numerar în casierie” - 1 400 lei
14
 2 100 lei : 12 luni = 175 lei
175 lei x 8 luni = 1 400 lei.

Problema 3

B.C. ,,Eurocreditbank” S.A. a primit un deposit în sumă de 15 000 lei de la o persoană fizică pe
un termen de 1 an de zile cu o dobândă de 9% anual. Dobânda se calculează lunar și se achită
conform contractului în felul următor :

 Pentru 1 - 3 lună – în numerar;

 Pentru 4 - 12 lună – se capitalizează conform contractului. Clientul are dreptul să depună
în cont mijloace bănești începând cu luna a II, ceia ce a și făcut;
 În luna a 4-a a introdus în cont – 1 000 lei;
 În luna a 7-a – 800 lei;
 În luna a 9-a – 500 lei.

Se cere : De reflectat operațiunile în contabilitate.

Rezolvare

1) Reflectăm deschiderea contului de deposit al persoanei fizice.

Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 15 000 lei
Credit 2311 ,,Depozite de economii ale persoanelor fizice” - 15 000 lei
2) Reflectăm calculul dobânzii anuale a contului de deposit.
Debit 5311 ,,Ch-li cu dobânzi la depozite de economii ale pers. fizice” - 1 350 lei
Credit 2722 ,,Dobânda calculate la depozite de economii” - 1 350 lei
15 000 lei x 9% = 1 350 lei
3) Înregistrăm achitarea în numerar a dobânzii pentru 1 – 3 lună.
Debit 2722 ,,Dobânda calculate la depozite de economii” - 337,5 lei
Credit 1001 ,,Numerar în casierie” - 337,5 lei

1 350 lei : 12 luni = 112,5 lei

112,5 lei x 3 luni = 337,5 lei
4) Înregistrăm capitalizarea dobânzii conform contractului pentru 4 – 12 lună.
Debit 2722 ,,Dobânda calculate la depozite de economii” - 1 012,5 lei
15
 Credit 1001 ,,Numerar în casierie” - 1 012,5 lei
1 350 lei : 12 luni = 112,5 lei
112,5 lei x 9 luni = 1 012,5 lei
5) Înregistrăm introducerea mijloacelor bănești în cont în luna a 4.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 1 000 lei
Credit 2311 ,,Depozite de economii ale persoanelor fizice” - 1 000 lei
6) Înregistrăm introducerea mijloacelor bănești în cont în luna a 7.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 800 lei
Credit 2311 ,,Depozite de economii ale persoanelor fizice” - 800 lei
7) Înregistrăm introducerea mijloacelor bănești în cont în luna a 9.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 500 lei
Credit 2311 ,,Depozite de economii ale persoanelor fizice” - 500 lei

16
 Contabilitatea operațiunilor valutare

Problema 1

Pe data de 20.02.19 în CSV a B.C. ,,MAIB” au fost efectuate următoarele operațiuni de vânzare
– cumpărare a valutei :

a) S-a alimentat CSV cu 2 000 euro;

b) S-a procurat de la clienți 1 000 euro;
c) S-a vândut 1 500 euro;
d) La finele zilei valuta din CSV a fost transferată în casa de operațiuni a băncii.
Cursul oficial – 19,10 lei
Curs de cumpărare – 19,24 lei
Curs de vânzare – 19,47 lei.

Se cere : de reflectat operațiunile de vânzare/cumpărare a valutei în contabilitatea bancară.

Rezolvare

1) Înregistrăm alimentarea CSV-ului cu 2 000 euro.

Debit 1003 ,,Numerar în biroul de schimb valutar al băncii licentiate” - 38 200 lei
Credit 1001 ,,Numerar în casierie” - 38 200 lei
2 000 euro x 19,10 lei = 38 200 lei
2) Reflectăm procurarea de la clienți a 1 000 euro.
Debit 4654 ,,Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine” - 19 240 lei
Credit 4654 ,,Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine” - 19 240 lei
1 000 euro x 19,24 lei = 19 240 lei
3) Reflectăm vinderea a 1 500 euro.
Debit 4654 ,,Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine” - 29 205 lei
Credit 4654 ,,Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine” - 29 205 lei
1 500 euro x 19,47 lei = 29 205 lei
4) Înregistrăm transferal la finele zilei a valutei din CSV în casa de operațiuni a băncii.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 48 165 lei
Credit 1003 ,,Numerar în biroul de schimb valutar al băncii licentiate” - 48 165 lei
38 200 lei – 19 240 lei + 29 205 lei = 48 165 lei

17
 Problema 2

Pe data de 21.02.19 în CSV de pe lângă BC ,,Victoriabank” au fost efectuate următoarele

operațiuni de vânzare – cumpărare a valutei :

a) S-a alimentat CSV cu 2 000 euro, 2 000 dolari SUA, 20 000 lei;
b) S-a procurat de la clienți 1 000 euro;
c) S-a vândut 1 500 dolari SUA;
d) La finele zile valuta din CSV a fost transferată în casa de operațiuni a băncii.
Cursul oficial al dolarului – 17,24 lei Cursul oficial al euro – 19,10 lei
Curs de vânzare – 17,45 lei Curs de vânzare – 19,47 lei
Curs de cumpărare – 17,35 lei Curs de cumpărare – 19,24 lei

Se cere : De reflectat operațiunile de vânzare/cumpărare a valutei în contabilitatea băncii.

Rezolvare

1) Înregistrăm alimentarea CSV-ului cu 2 000 euro, 2 000 dolari SUA și 20 000 lei
1.1) Debit 1003 ,,Numerar în biroul de schimb valutar al băncii licentiate” -
38 200 lei
Credit 1001 ,,Numerar în casierie” - 38 200 lei
2 000 euro x 19,10 lei = 38 200 lei
1.2) Debit 1003 ,,Numerar în biroul de schimb valutar al băncii licentiate” -
34 480 lei
Credit 1001 ,,Numerar în casierie” - 34 480 lei
2 000 dolari (SUA) x 17,24 lei = 34 480 lei
1.3) Debit 1003 ,,Numerar în biroul de schimb valutar al băncii licentiate” -
20 000 lei
Credit 1001 ,,Numerar în casierie” - 20 000 lei
2) Reflectăm procurarea de la clienți a 1 000 euro.
Debit 4654 ,,Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine” - 19 240 lei
Credit 4654 ,,Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine” - 19 240 lei
1 000 euro x 19,24 lei = 19 240 lei
3) Reflectăm vinderea a 1 500 dolari SUA.
Debit 4654 ,,Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine” - 26 175 lei
Credit 4654 ,,Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine” - 26 175 lei
1 500 dolari (SUA) x 17,45 lei = 26 175 lei
18
 4) Înregistrăm transferal la finele zilei a valutei din CSV în casa de operațiuni a băncii.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” - 99 165 lei
Credit 1003 ,,Numerar în biroul de schimb valutar al băncii licentiate” - 99 615 lei
38 200 lei + 34 480 lei + 20 000 lei = 92 680 lei
92 680 lei – 19 240 lei + 26 175 lei = 99 615 lei

Exemplul 1

La 3 martie 2018 debitorul Palii Sofia a depus în casieria băncii numerar pentru achitarea
creditului de consum pe termen scurt (contul 12915498109) – 2 500 lei și pentru achitarea
dobânzii aferente creditului – 600 lei. De contabilizat operațiunea :

1. Reflectăm depunerea în casieria băncii numerar pentru achitarea creditului de consum pe

termen scurt.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” – 2 500 lei
Credit 1291 ,,Credite de consum pe termen scurt” – 2 500 lei
2. Reflectăm achitarea în numerar a dobânzii aferentă creditului.
Debit 1001,,Numerar în casierie” – 600 lei
Credit 2728 ,,Dobânda calculată la depozitele pe termen ale clienților” – 600 lei

Exemplul 2

La 3 martie 2018 BC ,,Victoriabank” a solicitat de la BNM numerar pentru alimentarea casei de

circulație în sumă de 200 000 lei. La 4 martie 2014 BC ,,Victoriabank” a primit extrasul din
contul ,,NOSTRO”, ce confirm operațiunea de trecere la scăderi a numerarului eliberat de BNM
în sumă de 200 000 lei. Numerarul a fost primit, verificat și înregistrat la intrări în casa de
circulație. De contabilizat operațiunea :

1. Reflectăm alimentarea casei de circulație din contul correspondent al băncii de la BNM.

Debit 1002 ,,Numerar în drum” – 200 000 lei
Credit 1031 ,,Contrul ,,Nostro” în BNM” – 200 000 lei
2. Reflectăm intrarea în circulație a numerarului.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” – 200 000 lei
Credit 1002 ,,Numerar în drum” – 200 000 lei

19
Exemplul 3

În baza ordinului de eliberare a numerarului nr. 28 din 18.03.2018 entitatea ,,Sirius” SRL, cont
curent 22246498311 retrage numerar din contul său curent în sumă de 22 000,00 lei. De
contabilizat operațiunea :

1. Reflectăm retragerea numerarului din contul său de credit.

Debit 1001 ,,Numerar în casierie” – 22 000 lei
Credit 2224 ,,Conturi curente ale persoanelor juridice” – 22 000 lei

Exemplul 4

În baza ordinului de eliberare a numerarului nr. 34 din 31.03.2018 titularul contului de depozit
pe termen scurt (nr. contului 23746498245), Muntean Tatiana retrage numerarul înscris în contul
său în sumă de 40 000,00 lei. De contabilizat operațiunea :

1. Reflectăm retragerea numerarului din contul de depozit pe termen scurt al titularului.

Debit 2225 ,,Conturi curente ale persoanelor fizice” – 40 000 lei
Credit 2374 ,,Depozite pe termen scurt ale persoanelor fizice” – 40 000 lei

Exemplul 5

În baza ordinului de eliberare a numerarului nr. 15 din 14 martie 2018 se eliberează numerar
titularului de avans în sumă de 900 lei pentru cheltuieli de deplasare în scop de serviciu. De
contabilizat operațiunea :

1. Reflectăm în baza ordinului de eliberare a numerarului eliberarea numerarului titularului

de avans pentru cheltuielile de deplasare în scop de serviciu.
Debit 1804 ,,Decontări cu salariații băncii” – 900 lei
Credit 1001 ,,Numerar în casierie” – 900 lei

20
Exemplul 6

În conformitatea cu informația extrasă din bancomatul nr. 19 al băncii de la contul curent la

titularului Popa Victor (nr. contului 22596498316) se trece la scăderi suma eliberată prin
bancomat în baza cardului de debit, numerar în sumă de 3 000,00 lei. De contabilizat operațiunea
:

1. Reflectăm trecerea la scăderi suma eliberată prin bancomat în baza cardului de debit.
Debit 2259 ,,Conturi curente ale persoanelor fizice pentru operațiuni cu carduri de plată”
– 3 000 lei
Credit 1005 ,,Numerar în bancomate și alte dispozitive” – 3 000 lei

Exemplul 7

Potrivit informației extrase din bancomatul nr. 10 al băncii se contabilizează operațiunea de

eliberare a numerarului din bancomat în baza cardului de credit în sumă de 2 000,00 lei pentru
Sandu Ecaterina, titulară a contului de credit cu nr. 14922498099. De contabilizat operațiunea :

1. Reflectăm contabilizarea operațiunii de eliberare a numerarului din bancomat în baza

cardului de credit.
Debit 1492 ,,Credite acordate prin conturi de card” – 2 000 lei
Credit 1005 ,,Numerar în bancomate și alte dispozitive” – 2 000 lei

Exemplul 8

În baza procesului verbal de inventariere a numerarului nr. 48 din 27 februarie 2018 în rezultatul
inventarierii numerarului din casa de plăți s-a depistat lipsuri de numerar – 100,00 lei. Suma
lipsă se impute casierului. Creanța casierului a fost stinsă în urma depunerii numerarului în
casierie. De contabilizat operațiunile :

1. În baza procesului de inventariere a numerarului înregistrăm depistarea lipsurilor de

numerar la inventariere.
Debit 5916 ,,Alte cheltuieli de exploatare” – 100 lei
Credit 1001 ,,Numerar în casierie” – 100 lei
2. Reflectăm imputarea casierului a sumei lipsă.
Debit 1804 ,,Decontări cu salariații băncii” – 100 lei
Credit 4901 ,,Alte venituri din exploatare” – 100 lei

21
 3. Reflectăm stingerea creanței casierului în urma depunerii numerarului în casierie.
Debit 1001 ,,Numerar în casierie” – 100 lei
Credit 1804 ,,Decontări cu salariații băncii” – 100 lei

Exemplul 9

În baza borderoului însoțitor cu geanta cu numerarul încasat de la entitatea ,,Planeta” SRL, cont
curent 22249498247 în geantă trebuie să fie încasat numerar în sumă de 25 780,00 lei. La
verificarea numerarului în geantă s-a găsit 25 800,00 lei. Astfel se constată surplus în sumă de
20,00 lei (25 800 – 25 780). De contabilizat operațiunea :

1. Reflectăm surplusul de sumă.

Debit 1001 ,,Numerar în casierie” – 20 lei
Credit 4901 ,,Alte venituri din exploatare” – 20 lei

Exemplul 10

În baza borderoului însoțitor în geanta cu numerarul încasat de la entitatea ,,Farmec” SRL, cont
curent 22240498176 în geantă trebuie să fie încasat numerar în sumă de 36 982,00 lei. La
verificarea numerarului în geantă s-a găsit 36 882,00 lei. Astfel se constată lipsă în sumă de
100,00 lei (36 982 – 36 882). De contabilizat operațiunea :

1. Reflectăm constatarea lipsei de sumă.

Debit 5916 ,,Alte cheltuieli de exploatare” – 100 lei
Credit 1001 ,,Numerar în casierie” – 100 lei

22