Sunteți pe pagina 1din 13

TEMA 5.

FINANŢE PUBLICE LOCALE

5.1 Structura şi funcţiile administraţiei publice locale


5.2 Autonomie locală şi principiile de bază ale activităţii autorităţilor publice locale
5.3 Resursele financiare la dispoziţia autorităţilor publice locale
5.4 Transferurile: tipuri şi metode de calcul
5.5 Delimitarea competenţelor în efectuarea cheltuielilor bugetelor UAT
5.6 Procesul bugetar la nivel de unităţilor administrativ - teritoriale

5.1 Structura şi funcţiile administraţiei publice locale

Administraţie publică locală reprezintă totalitatea autorităţilor publice locale constituite, în


condiţiile legii, pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi administrativ-
teritoriale.
În cadrul organizării administrative a statului şi în corelare cu structura sistemului bugetar
al Republicii Moldova, deosebim:
 autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul întîi - autorităţi publice, luate în
ansamblu, care sînt constituite şi activează pe teritoriul satului (comunei), oraşului (municipiului)
pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale;
 autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea - autorităţi publice, luate
în ansamblu, care sînt constituite şi activează pe teritoriul raionului, municipiului Chişinău, unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special, pentru promovarea intereselor şi soluţionarea
problemelor populaţiei unităţii administrativ-teritoriale respective;

Structura administraţiei publice locale în RM


Autorităţi ale Autorităţi ale administraţiei publice locale de
administraţiei nivelul doi
publice locale de Raion Mun. UTA
nivelul întîi Chişinău/
Bălţi
Organul executiv Primarul Preşedintele Primar Guvernator
raionului General
Organul Consiliul Local Consiliul Consiliul Adunarea
reprezentativ şi Raional Municipal Populară
deliberativ

Conform art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă pentru autorităţile publice


locale de nivelul întîi se stabilesc următoarele domenii proprii de activitate:
1. Planificarea urbană şi gestionarea spaţiilor verzi de interes local;
2. Colectarea şi gestionarea deşeurilor menajere, inclusiv salubrizarea şi întreţinerea
terenurilor pentru depozitarea acestora;
3. Distribuirea apei potabile, construirea şi întreţinerea sistemelor de canalizare şi de epurare
a apelor utilizate şi pluviale;
4. Construcţia, întreţinerea şi iluminarea străzilor şi drumurilor publice locale;
5. Transportul public local;
6. Amenajarea şi întreţinerea cimitirelor;
7. Administrarea bunurilor din domeniile public şi privat locale;
8. Construcţia, gestionarea, întreţinerea şi echiparea instituţiilor preşcolare şi extraşcolare
(creşe, grădiniţe de copii, şcoli de artă, de muzică);
9. Dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor şi energiei termice;
10. Activităţi culturale, sportive, de recreaţie şi pentru tineret, precum şi planificarea,
dezvoltarea şi gestionarea infrastructurilor necesare acestor tipuri de activităţi;
11. Amenajarea pieţelor agricole, a spaţiilor comerciale, realizarea oricăror alte măsuri
necesare pentru dezvoltarea economică a unităţii administrativ-teritoriale;
12. Instituirea şi gestionarea întreprinderilor municipale şi organizarea oricărei alte activităţi
necesare dezvoltării economice a unităţii administrativ-teritoriale;
13. Construcţia de locuinţe şi acordarea altor tipuri de facilităţi pentru păturile social
vulnerabile, precum şi pentru alte categorii ale populaţiei;
14. Organizarea serviciilor antiincendiare.

Pentru autorităţile publice locale de nivelul al doilea se stabilesc următoarele domenii


proprii de activitate:
1. Administrarea bunurilor din domeniile public şi privat ale raionului;
2. Planificarea şi administrarea lucrărilor de construcţie, întreţinere şi gestionare a unor
obiective publice de interes raional;
3. Construcţia, administrarea şi repararea drumurilor de interes raional, precum şi a
infrastructurii rutiere;
4. Organizarea transportului auto de călători, administrarea autogărilor şi staţiilor auto de
interes raional;
5. Stabilirea unui cadru general pentru amenajarea teritoriului la nivel de raion şi protecţia
pădurilor de interes raional;
6. Susţinerea şi stimularea iniţiativelor privind dezvoltarea economică a unităţii administrativ-
teritoriale;
7. Elaborarea şi implementarea proiectelor de construcţie a gazoductelor interurbane (inclusiv
a gazoductelor de presiune medie), a altor obiective termoenergetice cu destinaţie locală;
71. Întreţinerea şcolilor primare şi şcolilor primare-grădiniţe, gimnaziilor şi liceelor, instituţiilor
de învăţămînt secundar profesional, şcolilor-internat şi gimnaziilor-internat cu regim special, altor
instituţii din domeniul învăţămîntului care deservesc populaţia raionului respectiv, precum şi
activitatea metodică, alte activităţi din domeniu;
8. Administrarea instituţiilor de cultură, turism şi sport de interes raional, alte activităţi cu
caracter cultural şi sportiv de interes raional;
9. Administrarea întreprinderilor municipale de interes raional;
10. Administrarea unităţilor de asistenţă socială de interes raional;
11. Dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social-
vulnerabile, monitorizarea calităţii serviciilor sociale.

5.2 Autonomie locală şi principiile de bază ale activităţii autorităţilor


publice locale.
În realizarea competenţelor lor, autorităţile administraţiei publice locale dispun de
autonomie, consfinţită şi garantată prin Constituţia Republicii Moldova, Carta Europeană a
Autonomiei Locale şi prin alte tratate la care Republica Moldova este parte.
Autonomie locală reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor publice locale de
a reglementa şi gestiona, în condiţiile legii, sub propria lor responsabilitate şi în interesul populaţiei
locale, o parte importantă din treburile publice. Deosebim autonomie decizională, organizaţională
şi financiar-bugetară.
 autonomie decizională este dreptul autorităţilor publice locale de a adopta liber decizii,
în condiţiile legii, fără intervenţii din partea altor autorităţi publice, în scopul realizării
intereselor sale;
 autonomie organizaţională - dreptul autorităţilor publice locale de a aproba, în condiţiile
legii, statutul, structurile administrative interne, modalităţile de funcţionare a acestora, statele şi
organigrama lor, precum şi de a institui persoane juridice de drept public de interes local;
 autonomie financiară şi bugetară - dreptul autorităţilor publice locale de a dispune de
resurse financiare proprii suficiente şi de a le utiliza liber, în condiţiile legii, prin adoptarea
propriilor bugete locale.
Descentralizarea administrativă reprezintă un proces continuu, progresiv, care evoluează
odată cu extinderea capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea
gestionării eficiente a serviciilor publice aflate în responsabilitatea acestora.
O unitate administrativ-teritorială este considerată viabilă din punct de vedere administrativ
dacă ea dispune de resurse materiale, instituţionale şi financiare necesare pentru gestionarea şi
realizarea eficientă a competenţelor ce îi revin.
Capacitatea administrativă este recunoscută ca fiind adecvată statutului legal al unei
autorităţi publice locale atunci cînd cheltuielile administrative ale acesteia nu depăşesc 30 la sută
din suma totală a veniturilor proprii.
Constituirea unei unităţi administrativ-teritoriale şi dotarea ei cu ansamblul de competenţe
proprii se vor face doar în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea administrativ-
teritorială a Republicii Moldova şi ale Legii privind finanţele publice locale, în baza următoarelor
criterii, şi anume:
a) unitatea administrativ-teritorială va dispune de capacitate administrativă;
b) numărul populaţiei unităţii administrativ-teritoriale este mai mare decît numărul minim
necesar stipulat în Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Principiile de bază ale administrării publice locale


 Administrarea publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile
autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor publice locale şi
consultării cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit.
 Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie decizională,
organizaţională, gestionară şi financiară, au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte
administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele
teritoriului administrat.

Descentralizarea administrativă are la bază următoarele principii:


1. Principiul autonomiei locale, care presupune garantarea dreptului şi capacităţii efective a
autorităţilor publice locale de a reglementa şi gestiona, conform legii, sub propria lor
responsabilitate şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă din treburile publice;
2. Principiul subsidiarităţii, care presupune exercitarea responsabilităţilor publice de către
autorităţile care sînt cel mai aproape de cetăţeni, cu excepţia cazurilor în care intervenţia
autorităţilor de nivel superior prezintă avantaje evidente ce rezultă din volumul şi natura
responsabilităţilor şi din necesitatea de a asigura eficacitatea acţiunii publice;
3. Principiul echităţii, care presupune garantarea unor condiţii şi oportunităţi egale tuturor
autorităţilor publice locale pentru a-şi atinge obiectivele în realizarea competenţelor lor;
4. Principiul integrităţii competenţelor, care presupune că orice competenţă atribuită
autorităţilor publice locale trebuie să fie deplină şi exclusivă, exercitarea acesteia nu poate fi
contestată sau limitată de o altă autoritate decît în cazurile prevăzute de lege;
5. Principiul corespunderii resurselor cu competenţele, care presupune corespunderea
resurselor financiare şi materiale alocate autorităţilor publice locale cu volumul şi natura
competenţelor ce le sînt atribuite pentru a asigura îndeplinirea eficientă a acestora;
6. Principiul solidarităţii financiare, care presupune susţinerea financiară de către stat a celor
mai slab dezvoltate unităţi administrativ-teritoriale, în special prin aplicarea unor mecanisme de
repartizare financiară echitabilă;
7. Principiul dialogului instituţional, care presupune informarea şi consultarea de către stat,
în timp util, a autorităţilor publice locale, în procesul de planificare şi de luare a deciziilor, prin
structurile lor asociative, asupra oricăror chestiuni ce le privesc în mod direct ori sînt legate de
procesul descentralizării administrative;
8. Principiul parteneriatului public-privat, public-public, public-civil, care presupune
garantarea unor posibilităţi reale de cooperare între guvern, autorităţile locale, sectorul privat şi
societatea civilă;
9. Principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, care presupune, în
limitele competenţelor ce le revin, obligativitatea realizării unor standarde minime de calitate
stabilite de lege la prestarea serviciilor publice şi de utilitate publică de care sînt responsabile.
Autorităţile publice locale îşi desfăşoară activitatea în domeniile stabilite de Legea privind
descentralizarea administrativă, dispunînd în acest scop de competenţe depline care nu pot fi puse
în cauză sau limitate de nici o autoritate publică, decît în condiţiile legii.

5.3 Resursele financiare la dispoziţia autorităţilor publice locale .

Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte


venituri prevăzute de legislaţie şi pot fi grupate după cum urmează:
I. Venituri proprii ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ce se formează din
impozitele şi taxele locale, prevăzute pe fiecare teritoriu în parte, în conformitate cu Codul fiscal,
şi se virează direct şi integral la bugetele respective.
II. Mijloace speciale ale instituţiilor publice se includ în bugetele respective, se consideră
venituri şi sînt direcţionate pentru cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii statutare a acestor
instituţii, în conformitate cu principiile şi regulile de elaborare, aprobare şi executare a bugetelor
corespunzătoare.
Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilor contra plată, efectuate şi prestate de instituţiile
publice, şi mărimea taxelor la servicii, precum şi modul şi direcţiile de utilizare a mijloacelor
speciale pe tipuri se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale, conform
competenţei lor.
Mijloacele speciale, acumulate de către instituţia publică suplimentar la volumul de venituri
aprobate, pot fi utilizate de aceasta prin decizia autorităţii reprezentative şi deliberative respective.
Excedentele de mijloace speciale la finele anului bugetar sînt accesibile spre utilizare, în
aceleaşi scopuri, pentru anul bugetar următor, dacă actele normative nu prevăd altfel.
III. Defalcări, conform normativelor procentuale de la veniturile generale de stat, stabilite
prin Legea privind finanțe publice locale, pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de
nivelul al doilea şi pentru bugetul municipal Bălţi şi prin Legea bugetară anuală. Pentru bugetele
locale, aceste normative sînt stabilite anual de consiliul raional, de Adunarea Populară a unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special, de consiliul municipal Bălţi şi de consiliul municipal
Chişinău;
IV. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetul central al unităţii teritoriale
autonome cu statut juridic special, bugetul municipal Bălţi şi bugetul municipal Chişinău
şi transferuri de la bugetele raionale, bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut
juridic special, bugetul municipal Bălţi şi bugetul municipal Chişinău la bugetele locale;
V. Fonduri speciale. Autorităţile reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-
teritoriale pot constitui fonduri speciale pentru susţinerea unor programe de interes local, cu
respectarea dispoziţiilor legale.
Drept surse de constituire a fondurilor speciale pot fi:
a) depunerile benevole ale persoanelor juridice şi fizice pentru soluţionarea problemelor de
interes local;
b) veniturile provenite din desfăşurarea loteriilor locale, concursurilor şi altor măsuri
organizate de autorităţile administraţiei publice.
Sursele de formare a fondurilor speciale şi destinaţia lor se aprobă de către autorităţile
reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.

Grupa de Veniturile bugetului raional Veniturile bugetului local


venituri
- taxele pentru resursele naturale; - impozitul pe bunurile imobiliare;
Venituri proprii - impozitul privat (conform - taxa pentru patenta de
apartenenţei patrimoniului); întreprinzător;
- alte venituri prevăzute de
- impozitul privat (conform
legislaţie;
apartenenţei patrimoniului);
- taxele locale aplicate conform
Codului fiscal;
- încasări din arenda terenurilor şi
locaţiunea bunurilor domeniului
privat al unităţii administrativ-
teritoriale;
- alte venituri prevăzute de
legislaţie;
- impozitul pe venitul persoanelor - pentru bugetele satelor
Defalcări de la fizice – 25% din volumul total (comunelor) şi oraşelor
următoarele (municipiilor), cu excepţia oraşelor
tipuri de venituri colectat pe teritoriul unităţii -reşedinţă de raion, – 75% din
generale de stat administrativ-teritoriale respective; volumul total colectat pe teritoriul
unităţii administrativ-teritoriale
- taxa pentru folosirea drumurilor respective;
de către autovehiculele - pentru bugetele oraşelor-
înmatriculate în Republica reşedinţă de raion – 20% din
Moldova – 50% din volumul total volumul total colectat pe teritoriul
colectat pe teritoriul unităţii unităţii administrativ-teritoriale
administrativ-teritoriale respective; respective;
Transferuri Transferuri de la Bugetul de stat Transferuri de la BUAT

5.4 Transferurile: tipuri şi metode de calcul.

În conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice locale, art. 12: Bugetele anuale ale
unităţilor administrativ-teritoriale nu pot fi aprobate şi executate cu deficit bugetar. În acest scop
şi pentru asigurarea nivelării bugetare a unităţilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetară
anuală, de la bugetul de stat pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea
şi bugetul municipal Bălţi se stabilesc următoarele tipuri de transferuri:
1. Transferuri cu destinaţie generală, se efectuează din fondul de susţinere financiară a
unităţilor administrativ-teritoriale, care se formează din impozitul pe venitul persoanelor fizice,
nealocat sub formă de defalcări la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, pe baza datelor din
ultimul an pentru care există execuţie bugetară definitivă.
2. Transferurile cu destinaţie specială se alocă bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
pentru finanţarea:
- învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar);
- competenţelor delegate autorităţilor administraţiei publice locale de către Parlament la
propunerea Guvernului;
- finanţare a cheltuielilor capitale.

Se stabileşte următoarea modalitate de calculare a transferurilor:


a) în conformitate cu prevederile Legii privind finanțe publice locale, art.8 pentru fiecare
grupă de cheltuieli aparte se calculează cheltuielile publice ce revin în medie la un locuitor, care,
în anul bugetar următor, conform normelor legale, urmează a fi suportate de către unităţile
administrativ-teritoriale (marcate ca c). Cheltuielile bugetare medii pentru un locuitor se
calculează anual pentru fiecare grupă de cheltuieli la etapa elaborării prognozei macroeconomice
pe anul bugetar următor;
b) pentru unităţile administrativ-teritoriale care, conform normelor legale, suportă cheltuieli
specifice, se aplică coeficientul de corectare a cheltuielilor medii pentru un locuitor (f);
c) în baza prevederilor , cu excepţia taxelor locale, aplicate în condiţiile legii de către
consiliile locale, încasărilor de mijloace speciale obţinute din executarea lucrărilor, prestarea
serviciilor sau din alte activităţi desfăşurate contra plată de către instituţiile publice finanţate de
la buget şi transferurilor de la alte bugete, se prognozează baza fiscală a fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale;
d) în baza prognozei bazei fiscale, se calculează cota veniturilor ce revin pentru un locuitor
din fiecare teritoriu (v);
e) diferenţa dintre suma cheltuielilor medii pentru un locuitor din fiecare unitate
administrativ-teritorială ( У c) şi cota veniturilor pentru un locuitor din teritoriul respectiv
constituie suma transferurilor ce revin unui locuitor (t):
t=Уc*f-v
f) înmulţind suma transferurilor ce revin unui locuitor la numărul total de
locuitori din teritoriul respectiv (n), se calculează volumul transferurilor pentru fiecare unitate
administrativ-teritoriala (T):
T = t*n

6.5 Delimitarea competenţelor în efectuarea cheltuielilor bugetelor UAT

Competenţele în ceea ce priveşte efectuarea cheltuielilor publice sînt delimitate între


bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în temeiul Legii privind administraţia publică locală.
În bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se prevăd alocaţii necesare asigurării
funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din unitatea administrativ-teritorială
respectivă.
Cheltuielile anuale ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă de autoritatea
reprezentativă şi deliberativă respectivă numai în limita resurselor financiare disponibile.
Cheltuielile aprobate (rectificate pe parcursul anului bugetar) în bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Contractarea de lucrări,
servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către executorii (ordonatorii)
de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate (rectificate).
Autorităţile reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sînt
responsabile de stabilirea caracterului prioritar al cheltuielilor bugetului unităţii respective.

De la bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor, cu excepţia municipiilor Bălţi


şi Chişinău) sînt finanţate cheltuielile ce ţin de:
1. amenajarea teritoriului şi urbanistică;
2. construcţia şi întreţinerea, în limitele localităţii, a drumurilor, străzilor, podurilor locale;
3. construcţia, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, de
epurare a apei, salubrizarea localităţii, gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere;
4. acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv protecţia tinerei familii şi familiilor cu
mulţi copii, a mamei şi a drepturilor copilului, a persoanelor în etate şi a solitarilor, în partea ce nu
intră în competenţa altor autorităţi;
5. întreţinerea instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar, gimnazial, mediu de cultură
generală, liceal şi complementar (extraşcolar), altor instituţii de învăţămînt care deservesc
populaţia localităţii respective;
6. întreţinerea instituţiilor de cultură şi desfăşurarea activităţilor publice în domeniul culturii
(căminelor şi caselor de cultură, altor aşezăminte de culturalizare);
7. întreţinerea bibliotecilor şi muzeelor;
8. cultura fizică şi sport;
9. apărarea împotriva incendiilor;
10. întreţinerea parcurilor şi a spaţiilor verzi, a cimitirelor;
11. înfăptuirea unor măsuri privind activitatea administrativ-militară conform legislaţiei;
12. executarea hotărîrilor judecătoreşti prin care autoritatea administraţiei publice locale este
obligată să efectueze anumite plăţi;
13. activitatea autorităţii executive;
14. întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite, conform legislaţiei,
autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi.

De la bugetele raionale sînt finanţate cheltuielile ce ţin de:


1. construcţia şi întreţinerea drumurilor de interes raional;
2. construcţia obiectivelor publice de interes raional;
3. întreţinerea instituţiilor de învăţămînt liceal, cu excepţia celor de competenţa unităţilor
administrativ-teritoriale de nivelul întîi, instituţiilor de învăţămînt secundar profesional, şcolilor-
internat, gimnaziilor-internat cu regim special, activitatea metodică în domeniul învăţămîntului,
precum şi de alte activităţi şi instituţii care deservesc populaţia unităţii administrativ-teritoriale
respective;
4. acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilor din domeniul asistenţei sociale;
5. coordonarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi a altor activităţi pentru tineret;
6. întreţinerea teatrelor, televiziunii publice locale;
7. asigurarea ordinii publice;
8. coordonarea, organizarea şi supravegherea, în limitele competenţei, a activităţilor
administrativ-militare;
9. executarea hotărîrilor judecătoreşti prin care autoritatea administraţiei publice locale este
obligată să efectueze anumite plăţi;
10. activitatea autorităţii executive şi a direcţiilor subordonate consiliului raional respectiv;
11. întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite, conform legislaţiei,
autorităţilor administraţiei publice ale raioanelor.

De la bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special sînt finanţate
cheltuielile ce ţin de:
1. construcţia şi întreţinerea drumurilor pentru unitatea teritorială autonomă cu statut juridic
special;
2. construcţia obiectivelor publice pentru unitatea teritorială autonomă cu statut juridic
special;
3. întreţinerea instituţiilor de învăţămînt liceal, cu excepţia celor de competenţa unităţilor
administrativ-teritoriale de nivelul întîi, instituţiilor de învăţămînt secundar profesional, şcolilor-
internat, gimnaziilor-internat cu regim special, activitatea metodică în domeniul învăţămîntului,
precum şi de alte activităţi şi instituţii care deservesc populaţia unităţii administrativ-teritoriale
respective;
4. acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilor din domeniul asistenţei sociale;
5. coordonarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi a altor activităţi pentru tineret;
6. întreţinerea teatrelor, televiziunii publice locale;
7. asigurarea ordinii publice;
8. coordonarea, organizarea şi supravegherea, în limitele competenţei, a activităţilor
administrativ-militare;
9. executarea hotărîrilor judecătoreşti prin care autoritatea administraţiei publice locale este
obligată să efectueze anumite plăţi;
10. activitatea autorităţii executive şi a direcţiilor subordonate autorităţii reprezentative şi
deliberative respective;
11. întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite, conform legislaţiei,
unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special.

De la bugetul municipal Bălţi şi bugetul municipal Chişinău sînt finanţate cheltuielile ce


ţin de:
1. amenajarea teritoriului şi urbanistică;
2. construcţia şi întreţinerea, în limitele localităţii, a drumurilor, străzilor şi podurilor;
3. construcţia obiectivelor publice de interes municipal;
4. construcţia, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, de
epurare a apei, salubrizarea localităţii;
5. acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv protecţia tinerei familii şi a familiilor cu
mulţi copii, a mamei şi a drepturilor copilului, a persoanelor în etate şi a solitarilor şi întreţinerea
instituţiilor din domeniul asistenţei sociale, în partea ce nu intră în competenţa altor autorităţi;
6. construcţia de locuinţe pentru păturile socialmente vulnerabile ale populaţiei şi pentru alte
categorii de locuitori prevăzute de legislaţia în vigoare, exploatarea fondului locativ municipal;
7. întreţinerea instituţiilor de învăţămînt preşcolar, primar, gimnazial, mediu de cultură
generală, liceal şi complementar (extraşcolar), instituţiilor de învăţămînt secundar profesional,
şcolilor-internat, gimnaziilor-internat cu regim special, activitatea metodică în domeniul
învăţămîntului, precum şi de alte activităţi şi instituţii care deservesc populaţia unităţii
administrativ-teritoriale respective;
8. întreţinerea instituţiilor de cultură şi desfăşurarea activităţilor publice în domeniul culturii
(căminelor şi caselor de cultură, altor aşezăminte de culturalizare);
9. întreţinerea bibliotecilor şi muzeelor;
10. cultura fizică şi sport;
11. apărarea împotriva incendiilor;
12. întreţinerea cimitirelor;
13. întreţinerea expoziţiilor, teatrelor, televiziunii publice;
14. asigurarea ordinii publice;
15. coordonarea, organizarea şi supravegherea, în limitele competenţei, a activităţilor
administrativ-militare;
16. executarea hotărîrilor judecătoreşti prin care autoritatea administraţiei publice locale este
obligată să efectueze anumite plăţi;
17. activitatea autorităţii executive a municipiului şi a direcţiilor subordonate autorităţilor
reprezentative şi deliberative respective;
18. întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite, conform legislaţiei,
autorităţilor administraţiei publice ale municipiilor.

5.6 Procesul bugetar la nivelul unităţilor administrativ – teritoriale


(UAT).

Autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale


sînt responsabile de elaborarea şi aprobarea bugetelor proprii în baza prevederilor legale şi în
conformitate cu clasificaţia bugetară unică.
Procesul bugetar la nivelul UAT include aceleaşi etape:
1. elaborarea proiectului de buget
2. examinarea şi aprobarea bugetului
3. executarea acestuia
4. întocmirea raportului privind executarea bugetului
5. controlul bugetar.

Etapa I. Elaborarea proiectului de buget


Bugetul unităţii administrativ-teritoriale se elaborează de către autoritatea executivă a
acesteia, ţinîndu-se cont de următoarele prevederi:
a) în termenele stabilite de Guvern, Ministerul Finanţelor remite autorităţii executive a
unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi direcţiei finanţe respective note
metodologice privind prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în
domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul(anii) următor(i) şi unele momente specifice
de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat;
b) în termen de 10 zile după primirea notelor metodologice specificate la lit.a) din prezentul
alineat, direcţia finanţe comunică autorităţilor executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de
nivelul întîi principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare
pe anul(anii) următor(i) şi momentele specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi
alocate acestor bugete de la bugetul de stat;
c) în termen de 20 de zile după primirea notelor metodologice specificate la lit.b) din
prezentul alineat, autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi
asigură elaborarea prognozei tuturor tipurilor de impozite şi taxe ce urmează a fi colectate în
anul(anii) următor(i) în unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi a proiectului
bugetului autorităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi, care se prezintă direcţiei finanţe
pentru analiza corectitudinii proiectului şi întocmirea sintezei consolidate a proiectelor bugetelor
unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi al doilea;
d) în termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţia finanţe prezintă Ministerului
Finanţelor, pentru consultare şi includere în bugetul public naţional, sinteza consolidată a
proiectelor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi al doilea.
Analiza proiectelor de bugete ale raioanelor, unităţii teritoriale autonome cu statut juridic
special, municipiului Bălţi şi municipiului Chişinău are caracter consultativ. Totodată, Ministerul
Finanţelor poate cere de la autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul
al doilea sau ale municipiului Bălţi să modifice proiectele de buget în cazul în care acestea
contravin prevederilor legale, principiilor politicii bugetar-fiscale a statului sau
unor prevederi specifice pentru anul bugetar următor.

Etapa II. Examinarea şi aprobarea bugetelor locale


Examinarea şi aprobarea bugetului unităţii administrativ- teritoriale de nivelul întîi
Autoritatea executivă prezintă autorităţii reprezentative şi deliberative respective, printr-o
dispoziţie, cel tîrziu la data de 1 noiembrie, proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale
pe anul următor spre examinare şi aprobare.
Proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale, însoţit de nota informativă, prezentat
spre aprobare autorităţii reprezentative şi deliberative respective, include:
a) proiectul deciziei autorităţii reprezentative şi deliberative privind aprobarea bugetului;
b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta:
– veniturile şi cheltuielile bugetului respectiv prevăzute pentru anul bugetar următor;
– cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în buget;
– nomenclatorul tarifelor pentru serviciile prestate de instituţiile publice finanţate de la
bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;
– mijloacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituţie publică;
– fondurile speciale;
– transferurile de la/către alte bugete;
– plafonul datoriei unităţii administrativ-teritoriale şi plafonul garanţiilor acordate de
autorităţile administraţiei publice locale;
– efectivul-limită al instituţiilor publice finanţate de la bugetul respectiv;
c) cuantumul fondului de rezervă (fondul de rezervă este utilizat în conformitate cu
regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului, aprobat în condiţiile art. 18 din prezenta lege);
d) alte prevederi ce necesită reglementare prin proiectul bugetului.
Autoritatea reprezentativă şi deliberativă examinează proiectul bugetului unităţii
administrativ-teritoriale în două lecturi. În prima lectură, autoritatea reprezentativă şi deliberativă
audiază şi examinează raportul autorităţii executive respective privind proiectul bugetului unităţii
administrativ-teritoriale, examinează şi aprobă volumul total al veniturilor şi cheltuielilor
bugetului respectiv.
În lectura a doua, autoritatea reprezentativă şi deliberativă examinează şi aprobă:
a) structura veniturilor;
b) cheltuielile, structura şi destinaţia lor;
c) balanţa bugetului şi sursele de finanţare;
d) transferurile de la/către alte bugete;
e) cuantumul fondului de rezervă (fondul de rezervă este utilizat în conformitate cu
regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului, aprobat în condiţiile art. 18 din prezenta lege);
f) cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în buget;
g) nomenclatorul tarifelor pentru serviciile prestate de instituţiile publice finanţate de la
bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;
h) mijloacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituţie publică;
i) fondurile speciale;
j) cheltuielile care vor fi finanţate în mod prioritar;
k) plafonul datoriei unităţii administrativ-teritoriale şi plafonul garanţiilor acordate de
autorităţile administraţiei publice locale;
l) efectivul-limită al instituţiilor publice finanţate de la bugetul respectiv;
m) alte prevederi ce necesită reglementare prin proiectul bugetului.
Autoritatea reprezentativă şi deliberativă aprobă bugetul unităţii administrativ-teritoriale pe
anul bugetar următor cel tîrziu la data de 10 decembrie.

Etapa III. Executarea bugetului.


În termen de cel mult 30 de zile de la data publicării legii bugetului pe anul respectiv,
autoritatea reprezentativă şi deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale aduce bugetul aprobat
în concordanţă cu prevederile legii menţionate.
În termen de 5 zile de la aprobarea bugetului local, subdiviziunea financiară a unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul întîi solicită de la toate instituţiile publice finanţate de la
bugetul local propuneri de repartizare pe luni a cheltuielilor aprobate în buget pentru instituţia
respectiva şi a veniturilor ei provenite din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din
desfăşurarea contra plată a altor activităţi şi generalizează propunerile primite.
În termen de pînă la data de 20 decembrie, autoritatea executivă a unităţii administrativ-
teritoriale aprobă repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetului local conform
clasificaţiei bugetare.
În termen de 10 zile de la aprobarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al
doilea şi a bugetului municipal Bălţi, direcţia finanţe respectivă:
a) solicită de la instituţiile publice finanţate de la bugetele menţionate propuneri de
repartizare pe luni a cheltuielilor aprobate în buget pentru instituţia respectivă şi a veniturilor ei
provenite din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau desfăşurarea contra plată a altor
activităţi;
b) întocmeşte repartizarea pe luni a veniturilor prevăzute pentru încasare în bugetele
menţionate;
c) întocmeşte repartizarea pe luni a transferurilor la bugetele locale, prevăzute în aceste
bugete.
În termen de pînă la data de 25 decembrie, preşedintele raionului, Guvernatorul unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special, primarul municipiului Bălţi şi primarul general al
municipiului Chişinău aprobă repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetului respectiv
conform clasificaţiei bugetare.
În termen de pînă la data de 25 decembrie, autoritatea executivă a unităţii administrativ-
teritoriale de nivelul întîi remite direcţiei finanţe repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor
bugetului local conform clasificaţiei bugetare.
Direcţia finanţe, pe baza repartizării pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale, a
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, întocmesc totalizări ale
repartizărilor pe luni ale veniturilor şi cheltuielilor bugetelor raioanelor, bugetului unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetului municipiului Bălţi şi bugetului
municipiului Chişinău şi, pînă la 1 ianuarie, le depun la Ministerul Finanţelor.
După aprobarea bugetului local, autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de
nivelul întîi prezintă la direcţia finanţe respectivă o copie a deciziei privind aprobarea bugetului,
legalizată de secretarul autorităţii reprezentative şi deliberative respective.
În termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţia finanţe prezintă ministerului bugetul
raionului, bugetul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetul municipiului Bălţi
şi bugetul municipiului Chişinău pentru a fi incluse în bugetul public naţional.

Execuţia de casă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează


prin sistemul trezorerial, reflectîndu-se în conturi distincte:
a) încasările veniturilor în conformitate cu structura clasificaţiei bugetare;
b) efectuarea de cheltuieli în limita alocaţiilor aprobate şi conform destinaţiei stabilite.
Sistemul trezorerial prin care se efectuează execuţia de casă a bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale şi reglarea decontărilor dintre bugetele de toate nivelurile este reprezentat
prin Trezoreria de Stat, formată din Trezoreria Centrală şi trezoreriile teritoriale.
Ministerul Finanţelor - Trezoreria Centrală, în baza legii bugetare anuale, efectuează alocări
de transferuri de la bugetul de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea
şi la bugetul municipal Bălţi, precum şi defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de stat,
şi percepe în mod incontestabil din conturile trezoreriale ale bugetelor respective mijloacele
băneşti datorate bugetului de stat.

Trezoreriile teritoriale au următoarele atribuţii:


a) efectuează, în baza deciziilor autorităţii reprezentative şi deliberative a unităţii administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea şi a municipiului Bălţi, alocări de transferuri de la bugetul respectiv
la bugetele locale, precum şi defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de stat şi de la
impozitul pe bunurile imobiliare;
b) asigură execuţia conformă a bugetelor instituţiilor publice finanţate de la bugetul unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau de la bugetul municipal Bălţi;
c) asigură execuţia conformă a bugetelor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), precum
şi ale instituţiilor publice finanţate de la aceste bugete din raza de activitate a trezoreriei teritoriale.
Conturile pentru gestionarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-
teritoriale, precum şi conturile instituţiilor publice finanţate de la aceste bugete pot fi deschise
numai în trezoreriile teritoriale respective.
Metodologia de execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale prin
sistemul trezorerial se elaborează şi se aprobă de către Ministerul Finanţelor în conformitate cu
actele normative în vigoare.
Direcţiile finanţe, în baza deciziilor autorităţii reprezentative şi deliberative a unităţilor
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, percep în mod incontestabil din conturile trezoreriale
ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi mijloacele băneşti datorate bugetului
unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.

Etapa IV. Întocmirea raportului privind execuţia bugetelor UAT


Direcţia finanţe şi/sau subdiviziunea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale
întocmesc rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor respective.
Rapoartele trimestriale se examinează şi se aprobă de către autoritatea executivă respectivă.
Rapoartele privind mersul execuţiei bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe semestrul
întîi şi pe 9 luni ale anului în curs se audiază la şedinţa autorităţii reprezentative şi deliberative a
unităţii administrativ-teritoriale.
Raportul anual privind execuţia bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe anul de
gestiune se aprobă de către autoritatea reprezentativă şi deliberativă cel tîrziu la data de 15
februarie a anului următor anului de gestiune.
În termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţiile finanţe prezintă ministerului
rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru
a fi incluse în raportul privind execuţia bugetului public naţional.