Dimensiunea religioasă a existenței

Ce este religia?
Religia este credința in supernatural, sacru
sau divin, și codul moral, practicile, valorile
si instituțiile asociate cu această credință.
 Nicolae Cartojan afirmă în Istoria
literaturii române vechi: „A tăia latura
religioasă din istoria literaturii românești
înseamnă a renunța la cunoașterea trăsăturii
celei mai caracteristice din cultura noastră
veche și una din fețele ei de glorie.”.
 Nicolae Manolescu scrie în introducerea
cărții sale Istoria critică a literaturii
române / 5 secole de literatură:

„Istoriile literare au reprezentat inițial o specie

didactică.ˮ
HOMO FABER ═ este un concept filozofic propus
de Hannah Arendt și Max Scheler prin care este descrisă
capacitatea omului de a controla mediul înconjurător prin
intermediul uneltelor.

HOMO SAPIENS ═ este denumirea științifică

pentru singura specie umană existent
 Literatura română poartă ca marcă specific în secolul
XVII, din acest secol, limba slavonă este înlocuită treptat
cu limba română.

Se fac traduceri si se tipăresc cărți religioase pentru a

încreștina poporul:

 Cazanii (evanghelii explicate);

 Pravile (legi);

 Didahii (predici).
  Mitropolitul Varlaam (1585-1657)

 Unul dintre primii scriitori religioși care a încercat,

în mod insistent, să introducă limba română în biserică.
Astfel acesta a scris Cazania sau Cartea românească de
învățătură de la prăvilele împărătești. Nicolae Iorga
consideră Cazania drept opera cea mai populară a epocii
noastre vechi.
 Mitropolitul Moldovei Dosoftei (1624-1693)

Ion Neculce afirma: „Acest Dosoftei mitropolitul nu era

om prost de felul lui; era neam de mazil ( fecior de
neguțător). Prea învățat ; multe limbi știa: elinește,
latinește, slovinește și alte. Adânc din cărți știa; și deplin
călugăr, și cucernic, și blând, ca un miel; în țara noastră
pre aceste vremuri nu se afla om ca acesta”.
 Miron Costin (1633-1691)

Miron Costin este continuatorul cronicii lui Grigore Ureche, este

un carturar de tip renașcentist, cu însemnătate culturală, cu lecturi
din scrierile antice, din Iliada lui Homer și Eneida lui Vergiliu. Este
în același timp un istoric lucid, cu o vastă informație în domeniu,
fiind frământat de pierderea în timpul trecerii anilor famptele și
trăirile neamului, pe care încearcă să le păstreze în scrierile sale pe
cele mai importante, fiind cuprinse în paginile operelor Letopisețul
Țării Moldovei și De neamul moldovenilor.
 Literatura religioasă

Biblia de la Bucuresti 1688, cunoscută și sub numele de

Biblia lui Șerban Cantacuzino, reprezintă prima traducere
integrală a textului biblic în limba română.

Traducerea a început în jurul anului 1682 având ca surse de

plecare: Septuaginta (Veneția, 1687), Biblia sacra polyglotta
(Londra, 1653-1657), Vechiul Testament (Nicolae Milescu-
Dosoftei, 1662-1668), Noul Testament (Alba Iulia, Simion
Stefan, 1648), comparate cu traducerile în limba latină și
slavonă.
 CONCLUZIE

De la diaconul Coresi, cel care a ridiat dialectul

muntean la rangul de limbǎ literarǎ, pânǎ la mitropoliții
Varlam, Simion Ștefan, Dosoftei și Antim Ivireanul, toți s-au
strǎduit sǎ caute forma cea mai limpede și mai armonioasǎ a
limbii, care sǎ fie înțeleasǎ în toate ținuturile românești.