Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Proiect

CURRICULUM
EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE

Aria curriculară: Ştiinţe socio-umane

Clasele X-XII

Chişinău 2018
 CUPRINS

I. Preliminarii
II. Concepţia didactică a disciplinei
III. Competenţe-cheie
IV. Competenţe transdisciplinare şi specifice disciplinei
V. Unităţi de învăţare
VI. Sugestii metodologice
VII. Sugestii de evaluare
VIII. Referinţe bibliografice

2 / 21
 I. PRELIMINARII

„Educaţia pentru societate” este o disciplină obligatorie ce vizează aria curriculară Om

şi societate şi are menirea de a contribui la modelarea, formarea unui cetăţean activ, informat
şi responsabil, pregătit pentru a trăi şi a acţiona într-o societate democratică, capabil să se
integreze uşor în colectivitate şi să se implice în conturarea viitorului comunităţilor lor.
Conform prevederilor Planului-cadru de învăţământ, aprobat de Ministerul Educaţiei,
Culturii şi Cercetării, disciplina este predată la treapta gimnazială (clasele a V-IX- a) şi
liceală (clasele a X-XII- a), având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata fiecărui an
şcolar.
Prezentul document curricular are următoarele funcţii:
constituie actul normativ de bază pentru elaborare manualelor şcolare, a ghidurilor
metodologice şi a altor materiale suport, stabilind oferta educaţională disciplinară;
recomandă directive şi priorităţi educaţionale, repere actualizate privind procesul
educaţional axat pe formare/dezvoltare/valorificare de competenţe integratoare;
asigură calitatea procesului de predare-învăţare-evaluare centrat pe elev şi succesul
acestuia, prin dimensiunea acţională şi caracterul practic-aplicativ.
Astfel că, disciplina şcolară educaţie pentru societate conturează „profilul
adolescentului european”, continuând şi aprofundând educaţia elevilor iniţiată în
învăţământul primar, în scopul formării şi dezvoltării la elevi a calităţilor unui cetăţean activ,
proactiv, productiv, creativ, inovator, angajat civic şi responsabil pentru propriul destin şi
cel al comunităţii, fiind deschis pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Curriculumul este destinat elevilor şi profesorilor din instituţiile preuniversitare, precum
şi celor universitari, antrenaţi în formarea iniţială a pedagogilor, specialiştilor direcţiilor de
învăţământ, tineret şi sport care patronează disciplina respectivă, autorilor de manuale şi de
ghiduri metodologice, precum şi părinţilor, membrilor societăţii civile, tuturor factorilor de
decizie.
În contextul noilor politici curriculare, Educaţia pentru societate este disciplina ce
răspunde provocărilor lumii contemporane, valorificând cel de-al patrulea pilon educaţional a
învăţa să convieţuieşti şi concentrându-se pe ceea ce elevii ar trebui să fie capabili să facă
mai degrabă, decât pe ceea ce profesorii ar trebui să îi înveţe, învăţarea prin acţiune,
participarea activă şi conştientă a elevilor la procesul de cunoaştere şi implicare directă în
activităţi de interes comunitar.
Principiile educative ce stau la baza disciplinei sunt:
centrarea pe valorile naţionale şi general-umane;
formarea competenţelor integratoare, transversale;
asigurarea coerenţei intra- şi interdisciplinare, intra- şi intercurriculare;
dimensionarea conţinuturilor educaţionale în corelare cu particularităţile psihice de
vârstă şi individuale ale elevilor (principiul accesibilităţii);
asigurarea interesului permanent al elevului faţă de performanţa sa şi bunăstarea
comunităţii;
învăţarea prin acţiune.
În contextul învăţământului preuniversitar, disciplina Educaţie pentru societate
pregăteşte elevii pentru a deveni cetăţeni activi, asigurându-se că aceştia au cunoştinţe,
abilităţi şi atitudini pentru a contribui la dezvoltarea şi bunăstarea societăţii în care trăieşte, şi
evidenţiază sentimentul de apartenenţă la societate la diverse nivele, respectul faţă de
valorile democratice şi sprijinul pentru progresul durabil, drept componente integrate ale
competenţelor civice.

3 / 21
 II. REPERE CONCEPTUALE

Curriculum disciplinar la Educaţie pentru societate se profilează în actualul context

educaţional ca un demers complex şi integru şi vizează patru domenii educaţionale: Cultura
civică şi democratică, Drepturile omului, Cetăţenia democratică şi Interculturalitatea, ce
contribuie la crearea unui tip de cetăţenie activă, informată şi responsabilă – cetăţenia
democraţiei moderne.
Demersurile educaţionale propuse la Educaţie pentru societate sunt coordonate cu
recomandările documentelor naţionale, europene şi internaţionale şi prevăd implementarea
schimbărilor de esenţă:
- naţionale – Codul Educaţiei al Republicii Moldova (2014) „formarea personalităţii
cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de
cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar şi independenţă de
opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi
universale asumate”; Strategia Naţională „Educaţia 2020” – obiectivul strategic pe termen
lung ale politicii educaţionale - promovarea echităţii, coeziunii sociale şi cetăţeniei active;
- europene şi internaţionale – directivele Parlamentului European şi a Consiliului
Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii
(2006/962/EC); Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în
secolul al XXI-lea, ce răspunde exigenţelor educaţiei de împlinire umană; Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului (1948); Carta Consiliului Europei privind educaţia pentru
cetăţenie democratică şi educaţia pentru drepturile omului (2010) şi Legile Comuniunii
Europene care fac apel la integritate, implicare social, educaţie pentru societate şi drepturile
omului; Declaraţia privind promovarea cetăţeniei şi a valorilor comune ale libertăţii,
toleranţei şi nediscriminării prin educaţie (Declaraţia de la Paris, 2015) şi alte documente
adiacente care prevăd modernizarea sistemului educaţional pentru a răspunde atât nevoilor
individuale ale copiilor/tinerilor, cât şi cerinţelor societăţii, şi se concentrează asupra
drepturilor, responsabilităţilor şi participării active, în relaţie cu dimensiunea civică, politică,
socială, economică, juridică şi culturală a societăţii.

Totodată, actualul curriculum contribuie la îmbunătăţirea documentelor precedente prin

elementele de noutate:
- abordarea didactică „despre”, „prin” şi „pentru” democraţie, drepturile omului şi
societate, integrând trei dimensiuni ale învăţării (cognitivă, aplicativă, participativă);
- înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional cu
caracter de integrare socială, prin actualizarea cadrului valoric/axiologic;
- învăţarea prin experienţă, participare, cercetare şi împărtăşire de achiziţii;
- integrarea eficientă a domeniilor taxhonomice de învăţare: cognitiv (învăţarea prin
cunoaştere, înţelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare); afectiv (învăţare prin observare,
percepere, acţiune, execuţie, adaptare) şi psiho-motor (învăţare pentru receptare, reacţie,
valorizare, organizare, manifestare, demonstrare, implicare).
- intensificarea dimensiunii practic-aplicative a activităţilor cu caracter social în care
este implicat elevul în vederea aplicării strategiilor didactice active/interactive şi
valorificării modalităţilor de învăţare autonomă;
- crearea unor situaţii de învăţare apropiate de viaţa concretă, care facilitează
implicarea elevilor în procesul decizional (prin vot, implicare cetăţenească, activitatea de
voluntariat, guvernarea democratică, iniţierea în ceea ce priveşte participarea în cadrul
unor grupuri de interese etc.);

4 / 21
 - centrarea pe problematica implicării active a cetăţeanului la viaţa publică,
participarea în procesul de luare a deciziilor de interes comunitar;
- utilizarea metodologiei de învăţare prin elaborarea şi implementarea unor proiecte
educaţionale, un instrument de lucru necesar şi prioritar în învăţarea şi aplicarea valorilor
unei societăţi democratice.
Obiectivul major al disciplinei este de a-i încuraja şi sprijini pe elevi pentru a
deveni cetăţeni: conştienţi de drepturile şi responsabilităţile lor ca cetăţeni; informaţi cu
privire la lumea politică şi socială; preocupaţi de binele altora; clari, atunci când îşi exprimă
opiniile şi argumentele; capabili să aibă o influenţă în lume; activi în cadrul comunităţilor în
care trăiesc; responsabili în acţiunile pe care le exercită în calitate de cetăţeni.
În cadrul disciplinei sunt studiate module cu accente pe dezvoltarea competenţelor
elevilor, având un caracter de integrare socială. Disciplina Educaţie civică are o importanţă
deosebită în eficientizarea procesului educaţional în general, ale cărei concepte şi
componente de bază sunt:
I. Identitate, diversitate, pluralism şi egalitate;
II. Reguli şi legi, conflict şi comunicare;
III. Drepturi, libertăţi şi responsabilităţi;
IV. Guvernare, participare, media.
Parcursul educaţional al disciplinei Educaţie pentru societate este evolutiv şi logic,
formarea competenţelor-cheie pentru educaţia pe parcursul întregii vieţi este treptată,
echilibrată şi armonioasă de la clasă la clasă. Unele elemente de conţinut, precum Constituţia
Republicii Moldova, documente de bază europene şi internaţionale în domeniul dreptului
omului, subiecte cu referire la educaţia patriotică, activitatea de voluntariat în comunitate,
analiza documentelor şcolii şi altele, se regăsesc în toate modulele disciplinei. Iar fiecare
modul didactic urmează să răspundă cerinţelor fundamentale: să prezinte sau să definească un
ansamblu de situaţii de învăţare; să posede o funcţie proprie şi să vizeze formarea unor
competenţe clar definite; să propună strategii educaţionale în vederea orientării elevului
şi/sau a profesorului, oferindu-le un feed-back; să poată să se integreze în itinerariile şi logica
abordării trans şi interdisciplinare; să sugereze forme educaţionale ce implică efectiv şi
eficient elevul în procesul educaţional, dar şi în societate. Prin urmare, elevul este introdus
progresiv în ariile tematice pentru a putea juca un rol activ şi responsabil în contextul vieţii
civile şi sociale.
Învăţarea centrată pe elev şi pe rezultat este valorificată prin abordarea tridimensională:
cunoaştere şi înţelegere, capacităţi şi aptitudini, atitudini şi valori. Acestea le permit
elevilor să se poată integra în societate şi, respectiv, să se folosească de tradiţia culturală şi de
evoluţiile din ţara lor, să-şi găsească un loc de munca şi să participe politic la adoptarea
deciziilor, întrucât elementele învăţării educaţiei pentru societate se aplică fiecăreia dintre
cele patru dimensiuni ale cetăţeniei active: politică; juridică; socială; economică.
Astfel că, procesul de predare-învăţare a disciplinei Educaţie pentru societate are la bază
şi promovează următoarele valori şi atitudini:
 participare/implicare la/în viaţa comunităţii;
 manifestarea unui interes constructiv pentru problemele comunităţii;
 respect faţă de normele morale, reguli şi legi;
 soluţionarea problemelor pe cale non-agresivă;
 respectarea drepturilor omului/copilului;
 toleranţă faţă de persoanele/grupurile care manifestă opinii, credinţe şi valori diferite
de ale majorităţii;
 comportament social eficient;
 capacitate de decizie responsabilă;

5 / 21
  atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi.
Activităţile realizate în cadrul orelor de Educaţie pentru societate vor fi completate cu
activităţi interdisciplinare, activităţi educative în şcoală, activităţi extraşcolare, activităţi în
parteneriat cu familia şi comunitatea, cu APL-uri şi ONG-uri şi valorificate prin intermediul
diverselor proiecte educaţionale. Educarea respectului faţă de legile şi simbolurile statului,
dezvoltarea conştiinţei naţionale şi a spiritului civic; formarea unei atitudini responsabile faţă
de sine ca valoare personală şi socială; stimularea activităţii politice, economice, sociale sunt
doar câteva dintre obiectivele disciplinei date.
Proiectarea şi realizarea demersului didactic se face prin prisma celor 10 competenţe –
cheie regăsite în Codul Educaţiei, dar şi a celor 20 de competenţelor pentru o cultură
democratică, recomandate de Consiliul Europei.
Educaţia pentru societate este concepută ca un proces constructivist de învăţare, în care
elevii creează sau construiesc semnificaţia şi înţelegerea, legând informaţiile de concepte.

III. COMPETENŢE-CHEIE ŞI TRANSDICIPLINARE/TRANSVERSALE

Codul Educaţiei stabileşte competenţele sociale şi civice, printre cele nouă competenţe-
cheie pe care şcoala trebuie să le formeze/dezvolte elevilor (Codul Educaţiei, 2014, art. 11.):
 competenţe de comunicare în limba română;
 competenţe de comunicare în limba maternă;
 competenţe de comunicare în limbi străine;
 competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
 competenţe digitale;
 competenţa de a învăţa să înveţi;
 competenţe sociale şi civice;
 competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă;
 competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.

Specificul disciplinei Educaţie pentru societate este dezvoltarea competenţelor care

împuternicesc o persoană să participe eficient şi adecvat într-o cultură a democraţiei. Cu acest
scop sunt vor fi formate/dezvoltate cele 20 de competenţe cu caracter transversal ale
Educaţiei pentru Cetăţenie Democratică (ECD) şi Educaţie pentru Drepturile Omului
(EDO), elaborate de Consiliul Europei (2016).

6 / 21
 Sursa: Competences for democratic culture. Living together as equals in culturally diverse democratic
societies. Council of Europe, March, 2016

Carta Consiliului Europei încurajează includerea ECD/ EDO în Curriculum-ul

pentru educaţia preşcolară şi pentru învăţământul primar şi secundar, în învăţământul general
şi profesional. De asemenea, statele membre ar trebui să actualizeze ECD/ EDO în
curriculum, pentru a-i asigura relevanţa şi durabilitatea. Astfel, participarea la democraţie
poate şi trebuie să fie învăţată în şcoală şi în cadrul oricărei discipline, la orice vârstă.
Educaţia pentru societate vizează responsabilizarea elevilor pentru a deveni cetăţeni activi,
care îşi doresc şi sunt capabili să se implice în conturarea viitorului comunităţilor lor.

IV. COMPETENŢE SPECIFICE

Aplicarea dialogului intercultural în valorizarea diferitor identităţi, manifestând

deschidere şi respect pentru cultura de a ”trăi împreună”.
Utilizarea mecanismelor legale de exercitare a drepturilor, obligaţiilor şi
responsabilităţilor unui cetăţean activ la nivel local, naţional şi global, exprimând
angajament pentru protejarea şi promovare drepturilor omului.
Analiza deciziilor şi procedurilor publice din perspectiva corespunderii acestora cu
prevederile legii, pledând pentru transparenţă şi acces la informaţie a tuturor cetăţenilor.
Evaluarea surselor de informare, inclusiv media, pentru recunoaşterea punctele de
vedere părtinitoare şi de încredere, demonstrând deschidere pentru pluralismul de opinii.

ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Nr.
Nr. de unităţi de
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa de ore
conţinut pe clase
pe an
Ştiinţe socio- X-XII
Disciplină de bază 4 module 34/35
umanistice

7 / 21
 REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUTURI

Clasa Unităţi de conţinut (module) Nr. de ore

aproximativ
X-a Principiile democraţiei. Pluralismul 6
Instituţiile în slujba cetăţeanului 6
Dreptul Civil. 7
Proiect educaţional: Implicare prin dezbateri 7
Laborator şi activităţi transdiciplinare: pe parcursul anului şcolar 4
la finele anului şcolar 2
La dispoziţia cadrului didactic şi a elevilor 3
XI-a Statul de drept. Societatea civilă 6
Mass-media şi societatea 6
Dreptul Familiei 7
Proiect educaţional: Tinerii în acţiune 7
Laborator şi activităţi transdiciplinare: pe parcursul anului şcolar 4
la finele anului şcolar 2
La dispoziţia cadrului didactic şi a elevilor 3

XII-a Guvernarea democratică. Procesul d eluare a deciziei 6

Procesul legislativ. Legi naţionale şi europene. 6
Dreptul Penal. Procesul judiciar. 7
Proiect educaţional: Forum civic ”Portretul cetăţeanului activ şi 7
responsabil”
Laborator şi activităţi transdiciplinare: pe parcursul anului şcolar 4
la finele anului şcolar 2
La dispoziţia cadrului didactic şi a elevilor 2

8 / 21

Unităţi de competenţe
- Identificarea mecanismelor prin
care drepturile cetăţeneşti sunt
protejate într-un sistem
democratic.
- Evaluarea funcţionării
principiilor şi valorilor
democratice din ţara sa şi întreaga
lume.
- Stabilirea avantajelor
manifestării pluralismului în
Republica Moldova.
- Identificarea avantajelor
transparenţei deciziilor de interes
public pentru cetăţean, explicând
funcţionarea democratică a
instituţiilor statului.
V. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
CLASA A X-a
Unităţi de conţinuturi recomandate
Modulul I. PRINCIPIILE DEMOCRAŢIEI.
PLURALISMUL
Identitatea persoanei, identitatea ţării.
Autoritatea: tradiţie, legi, calităţi personale.
Libertatea personală, economică, politică şi
interioară. Responsabilitatea – garantul drepturilor şi utilizare a bunurilor.
libertăţilor cetăţeneşti. Dreptatea şi proprietatea.
Principiile fundamentale ale democraţiei.
Suveranitatea poporului. Separarea puterilor de stat.
Alegerile şi participarea la vot. Limitarea
constituţională a puterii guvernanţilor. Constituţia
Republicii Moldova
Principiile separării puterilor în stat. Puterea
legislativă (Parlamentul). Puterea executivă
(Guvernul). Puterea judecătorească (Instanţe
judecătoreşti).
Pluralism şi partidele politice. Pluralismul politic: - Petiţie, iniţiative legislative etc.
partide, doctrine RM. Pluralismul religios: culte şi
biserici. Pluralismul economic: beneficii şi limite.
Pluralismul European.
Modulul II. INSTITUŢIILE ÎN SLUJBA
CETĂŢEANULUI.
Legea în slujba cetăţeanului. Legile şi organele
care le adoptă. Procesul de elaborare a legilor
reflectat în Constituţia R. Moldova. Domnia legii şi
9 / 21
Sugestii de activităţi de învăţare şi produse
şcolare realizare
- exerciţii de reflecţie, privind oportunităţile
libertăţii.
- analiza comparativă a libertăţilor în cadrul unui
tabel conceptual.
- exerciţii de analiză a formelor de proprietate şi
- studii de caz pe marginea problemelor cu privire la
funcţionarea legii în comunitate.
- dezbateri privind compatibilitatea legilor naţionale
cu cele europene.
- întâlniri cu persoane-resursă pentru a analiza
importanţa democraţiei, în toate formele de
manifestare.
Produse recomandate:
- Plan al activităţilor advocacy.
- Prezentări: Power Point/Prezi/ Video, Colaje
”Semnificaţiile puterii”
- discuţii dirijate cu tema: Statul şi instituţiile sale;
- exerciţii de deducere a unor responsabilităţi,
angajamente ale autorităţilor locale;
- studii de caz de analiză a situaţiilor în care este
necesară asumarea responsabilităţii individuale şi

- Utilizarea unor proceduri,
instrumente şi bune practice,
rezolvând unele situaţii de
problemă în relaţia cetăţeni-
instituţii publice.
- Compararea statutului unei legi
cu cel al normelor sociale,
concluzionând referitor la
circumstanţele utilizării acestora.
- Identificarea situaţiilor de
problemă în relaţia cetăţean-
cetăţean, cetăţean-instituţie
publică, apelând la proceduri,
instrumente şi bune practice
legale;
- Descrierea sistemului legal în
Republica Moldova cu referire la
drepturile consumatorului;
- Proiectarea unor acţiuni de
promovare/ apărare a drepturilor
omului.
puterea cetăţenilor în stat. Instrumente de promovare
a unei iniţiative legislative şi de aplicare a legilor.
Atribuţiile instituţiilor publice centrale.
Caracteristicile instituţiilor publice. Modul de
relaţionare a cetăţeanului cu acestea.
Autorităţile locale. Atribuţiile Consiliilor locale.
Transparenţa şedinţelor.
Comunicarea cu cetăţenii. Liberul acces la
informaţiile de interes public.
Persoana şi exercitarea calităţi de cetăţean.
Drepturi privind transparenţa decizională. Persoana
integră. Implicarea cetăţenilor prin monitorizare.
Modulul III. DREPTUL CIVIL.
Raporturile juridice civile. Subiecţii. Capacitatea
de exerciţiu.
Contractul. Condiţiile de încheiere a contractelor.
Executarea contractelor.
Dreptul de proprietate. Tipurile dreptului de
proprietate. Proprietatea privată şi proprietatea
comună. Apărarea dreptului de proprietate.
Drepturile consumatorului. Protecţia
consumatorului. Dreptul la repararea prejudiciilor.
Moştenirea testamentară. Moştenirea legală.
10 / 21
sociale;
- exerciţii de elaborare a modelului unei societăţi
virtuale bazate pe respectarea valorilor şi a normelor
de convieţuire democratică;
- discuţii în grup pe probleme de interes public;
- joc de rol pentru simularea unor situaţii din viaţa
comunităţii;
- implicarea elevilor în activităţi de voluntariat la
nivelul comunităţii.
Produse recomandate:
- Simularea şedinţei Legislativului/Guvernului
(agenda şedinţei, proiect de lege, legi adoptate în
prima, a două lectură);
- Demers către APL cu referire la soluţionarea unei
probleme identificată la nivel comunitar.
- exerciţii de identificare a situaţiilor în care este
suficientă capacitatea de folosinţă şi în care este
necesară şi capacitatea de exerciţiu;
- analiza unor studii de caz din perspectiva formelor
de proprietate şi utilizare a bunurilor;
- examinarea cadrului legal naţional referitor la
protecţia drepturilor consumatorului;
- elaborarea unei liste cu criterii/indicatori necesari
pentru ca un testament să fie valid.
Produse recomandate:
- Raport de monitorizare a respectării drepturilor
consumatorului în comunitate.
- Flyere-model care să conţină informaţia ce
trebuie să însoţească un anumit produs sau serviciu.
 Modulul IV. Proiect educaţional: - dezbaterea cazurilor reale despre protecţia
- Analiza unor cazuri cu conţinut IMPLICARE PRIN DEZBATERI drepturilor omului la nivel local, naţional,
controversat, preluate din mass- Algoritm: internaţional;
media referitor la problemele Dezbaterile – modalitate de implicare cetăţenească; - formarea unui club de dezbateri pentru dezvoltarea
comunităţii pentru a le aborda prin Identificarea şi formularea moţiunii cu caracter comunitară în vederea protecţiei dreptului omului, la
dezbateri; controversat; nivel local, naţional, internaţional;
Crearea echipelor şi distribuirea rolurilor; - crearea unui grup social în mediul on-line, pentru
- Promovarea cetăţeniei active în Structurarea cazurilor de dezbateri de tip pro/contra dezbaterea problemelor comunităţii.
societate, prin proiectarea şi şi selectarea dovezilor; Produse recomandate:
implementarea unor discuţii de tip Organizarea rundei de dezbateri; - Cazuri de dezbatere din perspectiva
contradictoriu; Arbitrarea şi analiza jocurilor de dezbateri; Pro/Contra;
Cultura şi etica dezbaterilor. - Fişe de autoanaliză;
- Manifestarea corectitudinii în - Fişe de arbitraj.
promovarea ideilor proprii şi
respectului pentru interlocutor.
La finele clasei a X-a, elevul:
explică importanţa egalităţii de gen în drepturi, şanse şi opţiuni pentru autorealizare în viaţa socială şi privată;
cooperează în diferite grupuri pentru stabilirea unor reguli şi condiţii de participare în organisme reprezentative ale elevilor, la acţiuni şcolare,
la decizii la nivel de şcoală etc., prin acţiuni specifice la viaţa comunităţii;
participă activ în discuţii şi dezbateri, argumentându-şi opiniile manifestând respect pentru interlocutori;
se implică în acţiuni de dezvoltare comunitară, manifestând responsabilitate şi spirit de iniţiativă.
implicând ca atitudini şi valori specifice predominante: participare/implicare la/în viaţa comunităţii; manifestarea unui interes constructiv
pentru problemele comunităţii; respect faţă de lege; rezolvarea problemelor pe cale non-agresivă; comportament social eficient; capacitate de
decizie responsabilă.

Unităţi de competenţe
-Identificarea avantajelor
CLASA A XI-a
Unităţi de conţinuturi recomandate
Modulul I. STATUL DE DREPT. SOCIETATEA
Sugestii de activităţi de învăţare şi produse
şcolare realizare
- comentarea unor evenimente cotidiene prin prisma

11 / 21
transparenţei deciziilor de interes
public pentru cetăţean, explicând
funcţionarea democratică a
instituţiilor statului.
-Analiza caracteristicilor şi a
specificului societăţii civile în
cadrul unei societăţi democratice.
-Recunoaşterea valorilor societăţii
democratice, manifestând un
comportament social-activ şi
responsabil adecvat.
- Caracterizarea mijloacelor
mass-media, surse de informare şi
documentare în domeniul social,
cultural, economic, ştiinţific etc.
- Analiza mesajelor transmise
prin sursele mass-media din
perspectiva informării veridice şi
manipulării;
- Argumentarea necesităţii
respectării dreptului la informare
şi la exprimarea opiniei prin
participare la elaborarea/analiza
CIVILĂ
Societatea democratică. Principiile societăţii
democratice. Specificul democraţiei în R. Moldova.
Sisteme de reglare în interiorul statului de drept.
Statul şi instituţiile sale. Autorităţile publice.
Competenţe şi prerogative. Comunitatea locală.
Organele puterii locale.
Societatea civilă. Componentele societăţii civile.
Specificul activităţii ONG. Particularităţile societăţii
civile din R. Moldova.
Cetăţenia. Conceptul de cetăţean. Tipologia şi
particularităţile cetăţeniei. Societatea civilă ca
modalitate de exprimare a cetăţeniei.
Valorile democraţiei: libertatea, egalitatea,
dreptatea, diversitatea, toleranţa. Egalitatea versus
echitatea.
Modulul II. MASS MEDIA ŞI SOCIETATEA
Libertatea de exprimare. Elementele libertăţii de
exprimare. Dreptul de a fi informat.
Caracteristicile mass media. Evoluţia în timp.
Legea presei.
Diversitatea mass media. Mijloace mass-media.
Ziare şi reviste. TV. Radio. Publicaţii online.
Opinia publică. Consumator de mesaje.
Relaţia şcoală - mass media. Educaţia mediatică.
Rolul mass-media asupra adolescenţilor şi tinerilor.
Etica mediatică. Efectele mass media. Informare
veridică versus manipulare.
12 / 21
valorilor democratice;
- dezbaterea cazurilor reale de respectare
/nerespectare a drepturilor omului;
- elaborarea de proiecte cu utilizarea cunoştinţelor
formate în scopul valorizării în cotidian a respectului
faţă de principiile democratice;
- recomandarea modalităţilor de antrenare a tinerilor
în promovarea valorilor democratice.
Produse recomandate:
- Eseu „Oportunităţi pentru cetăţeni în cadrul
statului de drept"
- Plan de acţiuni/advocacy referitoare la respectarea
şi promovarea principiilor statului de drept în
Republica Moldova.
- prezentarea propriilor experienţe mediatice
pozitive şi negative;
- analiza produselor media: spoturi publicitare,
emisiuni TV, ştirilor din Internet etc. în vederea
promovării valorilor sociale, educaţionale şi
culturale.
- dezbaterea cazurilor reale despre efectele
manipulării opiniei publice;
- propunerea modalităţilor de valorificare
constructivă a informaţiei din mass-media.
Produse recomandat:
- Proiectarea unei hărţi mentale cu genericul: „Omul
consumator de informaţie”
- Elaborarea unor produse media: buletin de ştiri,
diferitor surse media.
- Alfabetizarea tinerilor cu
prevederile principalelor acte
normative care reglementează
domeniul dreptului familiei în R.
Moldova.
- Analiza caracterelor juridice ale modalităţi de soluţionare.
căsătoriei şi condiţiilor de validare
ale acesteia.
- Argumentarea importanţei
respectării egalităţii în drepturi a
tuturor membrilor familiei.
- Manifestarea iniţiativei în
rezolvarea unor probleme ale
grupurilor de apartenenţă şi ale
comunităţii locale;
- Promovarea cetăţeniei active în
societate prin proiectarea şi
implementarea acţiunilor de
voluntariat;
- Participarea activă în situaţii în
care este nevoie de acţiune
socială.
Modulul III. DREPTUL FAMILIEI
Semnificaţia familiei. Familia în istorie. Familia
contemporană. Drepturile în familie.
Căsătoria. Condiţiile pentru înregistrarea
căsătoriei. Desfacerea căsătoriei.
Problemele în familie. Violenţa în familie şi
Relaţiile în familie. Relaţiile dintre soţi. Relaţiile
dintre părinţi şi copii. Tutela şi curatela. Drepturile
copiilor în familie.
Planificarea familiei. Familia în viitor.
Modulul IV. Proiect educaţional:
TINERII ÎN ACŢIUNE.
Algoritm:
Identificarea problemelor comunitare.
Modalităţi de soluţionare a problemelor
comunitare.
Cetăţenia activă şi voluntariatul.
Distribuirea responsabilităţilor în cadrul
activităţilor de voluntariat.
Plan de acţiuni de voluntariat care poate fi realizat
în instituţie/comunitate.
Abilităţi şi competenţe sociale în activităţile de
voluntariat.
Efectele voluntariatului: schimbare personală şi
comunitară.
13 / 21
spoturi publicitare, emisiune radio etc. despre
evenimentele din şcoală.
- examinarea prevederilor cadrului legal al RM:
Constituţia RM (art. 48-50), Codul familiei, Codul
procesual civil, Legea privind regimul juridic al
adopţiei, Legea cu privire la actele de stare civilă;
- exerciţii de deducere a unor drepturi egale pentru
soţi, a unor responsabilităţi/ angajamente repartizate
echitabil între soţi;
- analiza studiilor de caz despre semnificaţia familiei
şi relaţiile dintre membrii ei.
Produse recomandate:
- Poster ”Istoria unei familii de succes”.
- PPP/video ”Familia mea”;
- Eseu: ”Familia mea în viitor”.
- simularea modelelor de promovare a culturii civice
în şcoală;
- elaborarea proiectelor de implicare în acţiuni de
voluntariat inspirate din principiile cetăţeniei;
- exerciţii de identificare a acţiunilor de voluntariat în
comunitate:
- întocmirea rapoartelor despre acţiunile de voluntariat
întreprinse în şcoală/comunitate;
- expoziţie de fotografii cu genericul: ”Voluntariatul
în acţiune”.
Produse recomandate:
- Fişa de proiect.
- Proiect de dezvoltare comunitară prin acţiuni de
voluntariat.
- Plan de acţiuni individuale/de grup.
- Raport de voluntariat.
La finele clasei a XI-a, elevul:
recunoaşte echitatea şi egalitatea ca valori ale societăţii democratice, manifestând un comportament social-activ şi responsabil adecvat;
formulează judecăţi de valoare referitor la respectarea principiului egalităţii tuturor în faţa legii;
promovează echitatea de gen şi a şanselor egale în societate, prin proiectarea şi implementarea proiectelor civice;
promovează în mediul său valorile democratice, manifestând un comportament social activ şi responsabil;
valorifică constructiv informaţia vizionată/audiată/lecturată din sursele media în formarea poziţiei civice.
implicând ca atitudini şi valori specifice predominante: participare/implicare la/în viaţa comunităţii; manifestarea unui comportament
social-activ şi responsabil adecvat, pentru problemele comunităţii; respect diversitat; comportament social eficient.

CLASA A XII-a
Sugestii de activităţi de învăţare şi produse şcolare
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinuturi recomandate
realizare
- Descrierea instrumentelor Modulul I. GUVERNAREA - discuţii dirijate pe marginea subiectelor despre
necesare procesului de luare a DEMOCRATICĂ. PROCESUL DE guvernare;
deciziilor la nivel de interes LUARE A DECIZIEI - studierea materialelor tematice din mass-media despre
comun, organizate în şcoală şi în guvernarea democratică;
comunitate; Guvernarea majorităţii în interesul civic. - exerciţii de luare a deciziilor conform unor roluri
Organizarea sistemului judiciar în R. Moldova. asumate;
- caracterizarea demersurilor de Articole constituţionale ce reflectă guvernarea. - exerciţii de analiză a cazurilor de încălcare a
promovare a ideilor/acţiunilor de Luarea deciziilor într-un stat democratic. Decizii procesului de luare a deciziilor;
integrare europeană a R. Moldova, politice. Procese/faze decizionale. - interviu cu membrii comunităţii despre pericolul
prin valorificarea proceselor Cetăţeanul şi comportamentul civic/ încălcării legii pentru cetăţeni şi comunitate;
decizionale într-un stat Cetăţenie proactivă. Criterii axiologice ale - organizarea unei mese rotunde despre modalităţi de
democratic; comportamentului civic. Modelul de îmbunătăţire a participării la procesul decizional.
personalitate. Spiritul civic şi solidaritatea. Produse recomandate:
- Proiectarea strategiilor de Integrarea europeană a Republicii Moldova: - Joc de rol de simulare a unor situaţii cu implicarea
dezvoltare individuală şi de grup, provocări şi soluţii. reprezentanţilor puterii locale şi ai societăţii civile în
în scopul schimbării progresive şi vederea respectării drepturilor omului.
afirmării în societate a unei - Teatru social: ”Cetăţenie proactivă”
persoane integre. - Cafenea de discuţii: ”Guvernarea democratică:

14 / 21

- Proiectarea şi utilizarea unor Modulul III. PROCESUL LEGISLATIV.
tehnici de soluţionare, prin prisma LEGI NAŢIONALE ŞI EUROPENE.
legii, a unor situaţii din domeniul Accesul cetăţenilor la justiţie.
dreptului, argumentând deciziile Caracteristicile justiţiei. Puterea Curţii
luate; Constituţionale.
Alegerile democratice. Exercitarea dreptului
- Aprecierea rolului organizaţiilor la vot. Tinerii şi alegerile.
şi structurilor europene în procesul Organizaţiile internaţionale de protecţie a
de euro-integrare a R. Moldova; drepturilor omului. CEDO, Consiliul Europei
etc.
- Aplicarea demersurilor de Euro-integrarea – aspecte legale şi
promovare a acţiunilor de orientare strategică ale ţării noastre. R.
integrare europeană a R. Moldova, Moldova şi organizaţiile europene: realizări,
valorificând potenţialul personal probleme, perspective. Perspective pentru tineri
în vederea realizării scopurilor în procesul de integrare europeană a R.
stabilite. Moldova.
- Identificarea faptelor periculoase Modulul III. DREPTUL PENAL. PROCESUL
pentru valorile sociale, dar şi a JUDICIAR
sancţiunilor pe care le poate aplica Caracteristicile Dreptului Penal.
statul în cazul săvârşirii faptelor Infracţiunea şi cauzele ei. Infracţiuni contra
prevăzute ca interzise; persoanei, proprietăţii şi statului. Participanţii la
infracţiune.
- Argumentarea necesităţii Victimele infracţiunii. Protecţia victimelor.
combaterii fenomenului Pedeapsa penală. Tipurile pedepsei penale.
infracţional printr-un efort Aplicarea pedepsei penale.
conjugat al organelor abilitate şi al Dreptul de Procedură Penală. Participarea la
întregii comunităţi (reeducarea, procesul Penal. Actele de urmărire penală.
reinserţia socială); Măsuri preventive. Reţinerea bănuitului.
Judecata. Etapele şedinţei judiciare. Procesul
15 / 21
progrese şi limite”.
- discuţii privind fapte /procese la subiect, ce au loc în
societate;
- analiza proiectelor de modificare a Constituţiei
statului;
- realizarea unor acţiuni de promovare a ideilor de euro-
integrare la nivel instituţional şi local;
- simularea unui scrutin electoral în localitate;
- dezbaterea moţiunii: ”Cetăţenii ar trebui să aibă
posibilitatea de vot de la 16 ani”.
Produse recomandate:
- Fişa de proiect.
- Referendum şcolar: „R. Moldova are capacitate de a
adera la UE”.
- Chestionar cu membrii comunităţii: ”Legile europene
au prioritate faţă de cele naţionale”.
- Pliant informaţional „Votul meu contează”.
- examinarea cadrului legal naţional referitor la fapte
considerate periculoase pentru societate, sancţiuni
aplicate pentru săvârşirea acestora, vârsta la care tinerii
sunt pasibili de pedeapsa penală;
- organizarea unor întâlniri cu persoane-resursă (de ex.:
reprezentanţii Centrelor de Probaţiune şi Integrare în
societate a minorilor în conflict cu legea);
- analiza unor studii de caz, subiectul cărora îmbină
elemente din diverse ramuri ale dreptului.
Produse recomandate:
- Sondaj de opinie referitor la aplicarea pedepsei versus
educaţia.
- Studiu comparativ (ultimii 3 ani) referitor la situaţia
- Estimarea rolului şi locului
pedepsei în cadrul politicii penale
a statului, precum şi în viaţa de zi
cu zi.
- Identificarea procedurilor şi a
instrumentelor de soluţionare a
unor situaţii de problemă din
comunitate.
- Demonstrarea cetăţenii active şi
implicarea în diverse acţiuni,
inclusiv prin voluntariatul
comunitar;
- Manifestarea interesului pentru
participarea cetăţenească pentru
îmbunătăţirea procesului
decizional în instituţie sau în
comunitate (administraţia
publică).
judiciar simulat.
Dreptul penal în raport cu alte drepturi.
Dreptul Penal – Dreptul Administrativ.
Modulul IV. Proiect educaţional:
FORUM CIVIC ”PORTRETUL
CETĂŢEANULUI ACTIV ŞI
RESPONSABIL”
Algoritm:
Iniţiativa cetăţenească
Participarea cetăţenească
Sugestii de activităţi în comunitate
Cetăţeanul şi participarea la alegeri
Schimbare prin implicare
Relaţia cetăţean comunitate/societate
Impactul implicării cetăţenilor
A fi cetăţean activ şi responsabil.
criminogenă din localitatea natală.
- Proces judiciar simulat în baza unui caz întâmplat
real.
- selectarea din mass media a bunelor practici de
implicare a cetăţenilor în viaţa comunităţii (Binefacerea,
Caritatea şi Voluntariatul);
- activităţi de grup cu referire la modalităţile de
implicare activă a cetăţenilor;
- exerciţii de identificare a problemelor ce necesită
schimbare la nivel comunitar şi căutare a soluţiilor
pentru ele;
- întâlniri cu persoane-resursă din comunitate.
Produse recomandate:
- Fişa de proiect.
- Spot publicitar: ”A fi un bun cetăţean//Eu sunt un bun
cetăţean”
- Scenariul Forumului civic: ”Portretul cetăţeanului
activ şi responsabil”.
- Expoziţii de produse realizate pe parcursul anului.

La finele clasei a XII-a, elevul:

explică demersurile de promovare a ideilor/acţiunilor de integrare europeană a Republicii Moldova, prin valorificarea proceselor decizionale
într-un stat democratic;
proiectează strategiile de dezvoltare individuală şi de grup în scopul schimbărilor progresive şi afirmării unei persoane integre;
demonstrează, prin fapte concrete, necesitatea respectării legii într-un stat democratic, stabilind corelarea dintre documentele internaţionale,
naţionale, locale (instituţionale) cu privire la drepturile omului;
demonstrează asumarea responsabilităţii pentru deciziile luate şi pentru consecinţele acestora în timp;
cooperează cu reprezentanţii societăţii civile în vederea estimării competenţei şi transparenţei activităţii autorităţilor publice locale în
elaborarea politicilor decizionale.
implicând ca atitudini şi valori specifice predominante: participare/implicare la/în viaţa comunităţii; manifestarea unui un comportament civic
activ, spirit civic şi solidaritate pentru problemele comunităţii.

16 / 21
17 / 21
 VI. SUGESTII METODOLOGICE

În organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional la clasă, sugestiile metodologice

au rolul de a ghida cadrul didactic în realizarea cerinţelor curriculare, fiind liber să selecteze
acele recomandări utile, luând în consideraţie nivelul său de profesionalism, condiţiile reale
de învăţare, specificul comunităţii etc. Importanţa sugestiilor metodologice este deosebită în
special la etapa de proiectare şi derularea a activităţilor cu elevii care includ demersuri ce
vizează direct dezvoltarea competenţelor generale şi specifice disciplinei. Cadrul didactic are
posibilitate să utilizeze diverse strategii, metode, procedee şi forme de organizare a activităţii,
având drept scop motivarea elevilor să se implice activ în activităţi şi să devină participanţi
interesaţi la propria formare.
Cadrul didactic, având rolul de facilitator al învăţării, va selectata strategiile, metodele
şi procedeele în concordanţă cu particularităţile de vârstă, interesele şi nevoile copilului. În
clasele de la treapta liceală pot fi organizate campanii tematice, realizarea unei reviste
şcolare, concursuri, vizite de studii, elaborarea unei pagini web referitoare la participarea
elevilor şcolii la diverse activităţi civice sau de voluntariat în comunitate.
La ore cadrele didactice vor utiliza strategii care să permită alternarea formelor de
activitate individuală, în perechi, pe grupe mici, în echipe. Pornind de la posibilităţile reale
vor fi utilizate eficient tehnologiile informaţionale şi de comunicare, resursele mass-media, în
special ale Internetului.
Procesul educaţional, organizat eficient la clasă, va contribui ca învăţarea să
dobândească un pronunţat caracter practic-aplicativ, participativ şi creativ. Specificul
disciplinei presupune ca elevii să interacţioneze activ cu alţi copii, cu părinţii şi cu membrii
comunităţii. De aceea sugestiile metodologice au importanţă mare şi pentru elevi, care ar
trebui să fie implicaţi activ în selectarea strategiilor de învăţare.
La etapa de evocare a activităţilor, cadrele didactice vor utiliza diverse strategii prin
care să fie pusă în valoare experienţa elevilor, pe care a obţinut-o în contexte formale şi
nonformale, prin jocuri didactice, asalt de idei, exerciţii de energizare, de provocare, pornind
de la inteligenţele subiectului.
La etapa de realizare a obiectivelor operaţionale, cadrele didactice pot implica elevii,
utilizând eficient metodele de învăţare interactive: exerciţii, jocuri de rol, simularea,
rezolvarea de probleme, studii de caz, investigaţia, discuţiile dirijate, conversaţia în perechi
şi în grupuri mici, dialogul, dezbaterea, proiectul cu aplicativitate socială, tabelul
conceptual, cadranul, interviul, chestionarul, fişe de lucru, întâlniri cu persoane resursă,
teatrul social, cafeneaua de discuţii, biblioteca vie, precum şi altele. Pentru activizarea
potenţialului creativ al copilului este binevenită utilizarea unor secvenţe din filme, suporturi
auditive, adaptate particularităţilor de vârstă şi preocupărilor elevilor.
La etapa de reflecţie sunt binevenite metodele prin care elevii se vor învăţa să
concluzioneze şi să reflecteze asupra celor învăţate pe parcursul activităţii, unde trebuie
învăţaţi să reflecteze critic şi constructiv asupra condiţiilor şi transformărilor ce au loc zi de zi
în societate şi să ia atitudine, completând: fişe de observare, jurnale de învăţare, chestionare,
tabele conceptuale, redactarea mini-eseurilor, texte scrise, microfonul liber etc.
Alături de conţinuturile cu caracter teoretic, cadrele didactice vor utiliza experienţa de
viaţă a copiilor şi a persoanelor cu care ei interacţionează mai des, contextul specific în care
trăieşte copilul. De asemenea sunt importante strategiile de învăţare bazate pe observaţiile
comportamentelor şi acţiunile altor persoane din societate, utilizând metode eficiente de
comunicare şi colaborare cu ei. Elevii vor fi motivaţi să se implice în acţiuni de voluntariat,
organizate în instituţie sau în comunitate.

18 / 21
 Specificul disciplinei prevede un modul separat (modulul IV) pentru realizarea unor
Proiecte educaţionale, unde vor fi puse în valoare cunoştinţele acumulate şi deprinderile
formate, exprimate în produse cu caracter aplicativ de integrare interdisciplinar. Sugestii de
proiecte educaţionale pot fi: expoziţii, competiţii, dezbateri, revistă, elaborarea unui material
video, teatrul social, mini-conferinţe, competiţii, adresări către autorităţi, forum civic,
procese judiciare simulate, proiectul cetăţeanului etc.
La această etapă elevii vor utiliza experienţa de la alte obiecte învăţate, precum şi cea
din afara şcolii. În bugetul de timp alocat, cadrele didactice vor acorda un timp de 20-25%
pentru elaborarea şi implementarea proiectelor educaţionale. În elaborarea şi derularea
proiectului educaţional, elevii ghidaţi de cadrul didactic vor parcurge etape, în baza
algoritmului propus.
Elevii vor fi îndrumaţi să analizeze un set de nevoi personale şi sociale, să identifice
problemele din comunitate, precum şi să propună sugestii de rezolvare a problemei. Cadrele
didactice vor atrage atenţie procesului de luare a deciziei individual şi în grup cu referire la
proiectul educaţional realizat. Elevii pot fi îndrumaţi să elaboreze unele elemente specifice
proiectului educaţional: logouri, reflecţia comună, schimbul de idei şi bune practici.

Un element de noutate al programei curriculare şi important al proiectului educaţional

este elaborarea Fişei de proiect, care va include:
a) titlul proiectului;
b) membrii echipei şi liderul;
c) scopul şi obiectivele;
d) perioada de desfăşurare;
e) grupurile ţintă;
f) activităţile planificate;
j) produsul proiectului;
h) resurse necesare;
i) parteneri implicaţi;
l) criteriile de evaluare a activităţilor şi a produsului/produselor proiectului;
m) durabilitatea proiectului.

Cadrul didactic va aloca suficient timp pentru discutarea opţiunilor elevilor pentru
fiecare componentă a fişei proiectului, prin lucrul în grupuri şi analize frontale privind
justificarea alegerilor realizate. Proiectele educaţionale elaborate, vor fi implementate în
condiţii reale, prin activităţile desfăşurate în clasă, şcoală sau în comunitate.
Aşa cum elevilor le plac activităţile organizate în diverse contexte, unele pot fi
organizate în alte spaţii decât clasa tradiţională, cum ar fi biblioteca, curtea şcolii, parcuri,
locuri publice din localitate, precum şi în instituţiile din localitate (primăria, direcţii de
învăţământ, judecătorie, întreprinderi etc.), cu care şcoală are încheiate acorduri de
parteneriat.

VII. SUGESTII DE EVALUARE

Procesul de evaluare vizează aprecierea de către cadrele didactice a nivelului de

implicare al elevilor în activităţile organizate în clasă şi realizarea sarcinilor propuse pentru
extindere (de scurtă şi de lungă durată), pornind de la competenţele specifice disciplinei şi
unităţile de competenţă, formulate în Curriculumul actual. Elevilor nu li se va acorda note, ci
calificative, rezultatele cărora vor fi anunţate atât pe parcursul activităţii, cât şi la etapa
evaluărilor sumative.

19 / 21
 În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă
utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Procesul de evaluare va pune
accent pe corelarea rezultatelor cu competenţele specifice disciplinei, valorizarea rezultatelor
învăţării, prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev, valorificarea experienţelor de
învăţare şi a deprinderilor dezvoltate în contexte non-formale sau informale, utilizarea unor
forme variate de comunicare şi feedback a performanţelor şcolare.
În procesul de evaluare a elevilor, cadrul didactic va ţine cont de următoarele
principii-cheie:
a) Evaluarea trebuie să fie un mijloc de sprijin: ajutor pentru stabilirea individuală a
poziţiei, indiciu pentru activitatea viitoare, consolidarea conceptului de sine şi a imaginii de
sine ale elevilor;
b) Evaluarea trebuie să-i ajute pe elevi şi să le ofere posibilitatea de a se autoevalua;
c) Evaluarea trebuie să fie transparentă: elevii trebuie să cunoască baza evaluării, criteriile
de evaluare, precum şi standardele utilizate;
d) Evaluarea trebuie să fie adecvată competenţelor specific şi unităţilor de competenţă;
e) Cadrul didactic trebuie să aibă în vedere funcţia selecţiei, pe care o îndeplinesc atunci
când acordă anumite calificative.
Elevii vor fi încurajaţi să-şi autoevalueze progresul său, în comparaţie cu sine, prin metodele
de evaluare selectate:
f) autoevaluare;
g) fişe de observaţie;
h) fişe de feedback (completate de profesor sau elevi);
i) observarea sistematică;
j) portofoliul (în care va include produsele, realizate în cadrul activităţilor de învăţare şi
extindere: postere, pliante, fişe, desene, colaje, liste bibliografice, proiecte, fotografii,
certificate, diplome de merit, notiţe realizate în timpul activităţilor organizate în şcoală şi
extarşcolare etc.). Portofoliul poate fi realizat individual sau pe grupe de lucru.
Cadrul didactic va încuraja elevii să prezinte produsele realizate individual sau în
grupuri, atât la ore elevilor, cât şi membrilor familiei, iar în cazuri convenite reciproc şi
membrilor comunităţii. Produsele vor fi prezentate şi analizate public în cadrul galeriilor,
expoziţiilor, dezbaterilor etc., unde pot fi invitaţi părinţi, persoane-resursă, elevi din alte clase
şi şcoli, absolvenţii, reprezentanţi ai APL, ONG, Mass media etc. La sfârşitul anului şcolar şi
a treptei de învăţare, elevii vor prezenta Fişe sintetice de autoevaluare şi produsele realizate
în cadrul proiectelor educaţionale. Activitatea fiecărui elev în cadrul echipei de proiect va fi
evaluată şi finalizează prin aprecierea în baza calificativelor (de exemplu: foarte bine, bine,
satisfăcător).
Cadrul didactic va prezenta din timp elevilor criteriile de evaluare şi autoevaluare,
pornind de la competenţele dezvoltate, conţinuturile învăţate şi activităţile realizate.
Rezultatele evaluărilor prin calificative vor fi comunicate atât elevului, cât şi părinţilor, într-o
atmosferă constructivă şi de comunicare eficientă.
Evaluarea proiectelor educaţionale elaborate şi implementate în modulul IV, va fi
preponderent o activitate de autoevaluare formativă, care va fi organizată pe parcursul, dar şi
la finalizarea acestuia, cu scopul de a oferi elevilor ocazia de a analiza şi aprecia implicaţiile
individuale şi de grup, despre ceea ce s-a realizat şi ceea ce s-a proiectat, precum şi pentru a-
şi îmbunătăţi modul de învăţare. Cadrul didactic va colecta anumite date într-o Fişă de
observare, dar va implica şi elevii în analiza criteriilor de evaluare a activităţilor şi a
produselor proiectului. La finalul proiectului educaţional, elevii vor analiza experienţa
dobândită prin diverse metode de debrifare, adresând întrebări reflexive, adresate de către
profesor sau elevi, despre cum a decurs activitatea, cum sau simţit elevii, ce a fost

20 / 21
uşor/dificil, ce metode au fost utilizate şi rolul lor, cum poate fi îmbunătăţită activitatea pe
viitor, precum şi altele.

VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFIE:

1. A trăi în democraţie. Planuri de lecţii în domeniul ECD/EDO pentru nivelul secundar

inferior. Editate de Rolf Gollob şi Peter Krapf. Autori: Rolf Gollob, Ted Huddleston, Peter
Krapf, Don Rowe, Wim Taelman, Consiliul Europei, 2010, www.coe.int
2. Carvalho, M. Pautas para una educación global: Conceptos y metodología sobre educación
global para educadores y responsables de políticas en materia educativa. Lisboa: Centro
Norte-Sur del Consejo de Europa, 2008;
3. Codul Educaţiei al Republicii Moldova, nr. 152 din 17.07.2014. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 24.10.2014.
4. Competences for democratic culture. Living together as equals in culturally diverse
democratic societies. Council of Europe, 2016.
5. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău, 1994.
6. Cristache, G., et al. Evaluarea competenţelor civice ale elevilor. Exemple de bune practici.
Bucureşti: Editura Tomas, 2004, p.164.
7. Cristea S. (coord.) Reforma învăţământului între proiectare şi realizare. Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 2012.
8. Curriculum pentru disciplina Educaţie civică, clasele X-XII, Chişinău, 2010.
9. Educaţie pentru democraţie. Editori/autori: Rolf Gollob, Peter Krapf, Wiltrud Weidinger,
Consiliul Europei, 2010, www.coe.int
10. Educaţie pentru democraţie, programă şcolară pentru liceu, Bucureşti, 2010.
11. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu, Chişinău, 2018.
12. González, N. (coord.). Educación para la ciudadanía global desde el currículo,
Barcelona: Fundació Solidaritat UB, 2012. Documento electrónico.
http://hdl.handle.net/2445/34623.
13. Gremalschi A. (coord.) Educaţia pentru o societate a cunoaşterii: Cadrul de referinţă al
Curriculumui naţional. Chişinău, 2017.
14. Guţu Vl. Curriculum educaţional. Cercetare. Dezvoltare. Optimizare. Chişinău: CEP
USM, 2014.
15. Henry J., Cormier V. Qu’est-ce qu’une compétence? In: Les archives de DISCAS, 2006.
16. Irene de Puig, Sr. Jaume Cela, Dr. Jaume Sarramona. Educació en valors socials i cívics,
octubre de 2015.
17. Legea pe-nţelesul tinerilor. Manual practic de educaţie juridică şi civică. Cristi Danileţ.
Editura Humanitas, Bucureşti, 2017.
18. Marcela Vargas Zevallos, Estrategias didácticas para el desarrollo de la identidad
cultural en educación primaria, 2014
19. Planurile de învăţământ pentru învăţământul primar, gimnazial, mediu general şi liceal,
2006-2007. Chişinău: MET, 2006.
20. Roegiers X. La pédagogie de l'intégration. En bref. Mars, 2006.
21. Serra, M. Educació en Drets Humans. Barcelona: Federació Catalana d’ONG pels Drets
Humans, 2012.

21 / 21