IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE

DEGRADAREA HABITATELOR

Se produce odată cu exploatarea resurselor și creșterea populației.

Fiecare intervenție într-un ecosistem natural și transformarea lui în ecosistem antropizat

generează dezechilibre ale fluxului de energie și mecanismelor de autoreglaj, funcții
fundamentale care asigură supraviețuirea ecosistemelor.

Exemplu: Distrugerea pădurilor tropicale, care adăposteau peste 50% din speciile de viețuitoare
de pe glob → în ultimii 30 de ani. Jumătate din aceste specii au dispărut. Când numărul
membrilor populațiilor unor specii se reduce, dispariția speciei poate surveni sub efectul unor
dezastre naturale sau datorită unor schimbări în dinamica speciilor, cum ar fi accentuarea
competiției, dispersarea populației cu limitarea împerecherii, modificarea raportului dintre sexe.

INTRODUCEREA DE SPECII NOI

Populațiile diferitelor specii migrează în mod natural dintr-un biotop în altul în timp scurt ca
răspuns la catastrofe naturale (uragane, explozii vulcanice, cutremure), sau gradat în urma
schimbărilor climaterice sau ale factorilor edafici (prin eroziune, solul devine mai puțin fertil).

Oamenii au accelerat puternic aceste migrații, transportând în noi arii mii de specii ce nu ar
putea depăși bariere naturale ca oceanele, munții, deșerturile. Ajunși în alte medii de viata,
indivizii speciilor nou introduse se comportă ca niște invadatori, răspândindu-se și dezvoltându-
se în detrimentul speciilor native. Introducerea de specii noi de către om are un impact negativ
asupra diversității speciilor, deoarece noii veniți intră în competiție pentru resursele de hrană cu
speciile native, uneori fiindu-le chiar prădători.

Deoarece speciile noi introduse nu au evoluat cu speciile native, acestea nu au dușmani

naturali care să le limiteze reproducerea → se reproduc excesiv → speciile native ajung pe cale
de dispariție → speciile invazive, care depind de cele native, suferă și ele consecințele.

SUPRAEXPLOATAREA RESURSELOR

Se referă la:

- vânatul excesiv (cele mai vânate specii)

- pășunatul excesiv
- defrișare
- extragere masivă de materii prime
- pescuitul nejudicios
Vânatul excesiv a condus la reducerea numărului de populații și specii și afectarea variabilității
genetice care ajută speciile să se adapteze schimbărilor din mediu.
Pășunatul excesiv a condus la reducerea diversității florei, înlocuirea speciilor perene cu specii
anuale care favorizează eroziunea solului.
Defrișarea distruge biodiversitatea prin epuizarea unor specii de arbori și plante, conduce la
distrugerea habitatelor naturale pentru anumite specii de animale, dar are și efecte negative
asupra climei.
Pescuitul nejudicios este pescuitul practicat excesiv și în condiții neadecvate și a dus la
dispariția unor specii de pești și la tulburări grave ale relațiilor trofice în ecosistemele acvatice.

URBANIZAREA

Este procesul de expansiune a orașelor ca răspuns la migrația populației umane din mediul
rural în mediul urban. Această migrație este explicată de condițiile mai bune de trai, locurile de
muncă, educația mai bună și accesul la asistență medicală pe care le oferă mediul urban.

Efectele urbanizării asupra mediului sunt negative: creșterea cantităților de deșeuri, creșterea
cantităților de gaze, deteriorarea calității apei prin acumulări anormale de sedimente în lacuri și
râuri, creșteri accelerate ale plantelor în lacuri eutrofizate , secarea lacurilor.

INDUSTRIALIZAREA

Industrializarea și-a lăsat puternic amprenta asupra echilibrului biosferei prin eliminarea noxelor
toxice de numeroasele platforme industriale. Acestea au produs poluarea mediului terestru,
acvatic și aerian. Industrializarea se dezvoltă simultan cu urbanizarea, adăugând efecte
perturbatoare ale echilibrului biologic: degradarea calității apei și a aerului, facilitarea eutrofizării
lacurilor.