Revenind la instalatia electrica,in locul la cap scara,cruce,se pot folosi butoane cu revenire

care actioneaza niste relee.

-senzori de gaz(obligatorii in bucatarie,centrala termica),senzori de fum
-descarcatoare de supratensiuni atmosferice si de retea pt instalatia de curenti slabi,
(tv,tl,internet
-descarcator de supratensiuni atmosferice si de retea(clasa B+C) pt instalatia de curenti
tari,amplasa in TG.
-Intrerupator general cu reaclansare automata in TG
-disjunctoare diferentiale de 10mA pt consumatorii sau locurile cu un potential ridicat de
risc(bai,cada hidromasaj,camera copilului,etc)
-Pt calcularea parametrilor aparaturii din tablou si a cablurilor(conductoarelor) folosite
,trebuie stiut ce consumatori veti folosi.
-Tablou cu automatizarea instalatiei de devigrare
Daca doriti si o alimentare de rezerva,recomand prin generator(UPS-ul este rentabil pt
solutii locale,centrala termica,calculatoare,etc.) si folosirea unui sistem AAR,/
Eventual si un stabilizator de tensiune.
-Priza de pamant incorporata in fundatie,<1ohm
-Paratrasnet clasic sau cu pda ,acum depinde de ce preferati.
Pt curenti slabi,cablu UTP sau FTP,cablu TV,videointerfon.
Pt sistemul audio-video este bine sa stiti tipul si amplasamenul lui.
In mare, cam de asta ar trebui tinut cont pentru o instalatie electrica sigura.

Cum se monteaza dozele electrice

Dozele de aparat si dozele de ramificatie sunt parti componente ale instalatiilor
electrice in care se fac conexiunile electrice ale instalatiei si se monteazaza in
ele prizele si intrerupatoarele instalatiei electrice, aparatele.
Montarea dozei de aparat se face de obicei la o instalatie noua sau la o
extindere a instalatiei existente. Montarea ei in ipsos, trebuie facuta bine pentru
ca in locul unde vin montate prize, acesta va fi solicitata pe directia scoaterii ei
din perete. Spre deosebire de cele de aparat, dozele de ramificatie nu sunt in
acest fel solicitate, dar ele se monteaza in acelasi mod ca si dozele de aparat,
dar la o inaltie de 30 de centimetri de la nivelul tavanului sau 35-40 cm de la
nivelul podelei. In cazul in care pe tavan va fi montat un tavan fals se va avea
in vedere ca profilele de metal sa un vina montate peste dozele de ramificatie.
Daca tavanul fals este demontabil, mobil, dozele pot fi montate deasupra
nivelului tavanului, daca este fix, atunci se monteaza sub nivelul tavanului la 30
cm. Aceasta pentru a avea acces in dozele electrice, in cazul unui defect ulterior
montarii tavanului. in ultima vreme, mai ales in peretii formati de rigips, exista
niste doze de aparat mai adânci care se fac si legaturile in circuit ,dar se
alimenteaua si aparatele in ele. Este mai economic si la manopera, dar si la
materiale.
Pentru prize, in camere cu pardosela calda, dozele de aparat monteaza la nivelul
de 30-35cm, iar pentru cele cu podele reci (bai, spalatorii, pivnite, subsoluri
tehnice, etc.) se monteaza la distanta de 120cm de la nivelul podelei. La aceasta
se dimensiunea cu care se ridica podeaua ,,la gata”. Pentru dozele de aparat in
care se monteaza intrerupatoare, se pozeaza la 120cm sau mai nou tendinta este
de a se monta la nivelul mainii lasate pe linga corp, adica la 80-100 cm, de la
nivelul podelei. Si aici se are in vedere unde va fi podeaua ,,la gata”.
O data ce s-a stabilit locul de montaj, se fac gaurile, unde vor fi montate dozele,
in asa fel incit diametrul gaurii sa fie mai mare cu vreo 3 cm decit al dozei,
pentru a avea loc ipsosul. Adancimea gaurii se face in asa fel incit doza, dupa
ce e montata sa fie cu 1,5-2 cm iesita de la nivelul caramizii. Aceasta se
apreciaza in functie de grosimea tencuielii care se va depune pe perete, in
functie de cât de plan este peretele: cu cât denivelarile vor fi mai mari, cu atât
doza va fi mai iesita in afara. Ideea este ca la terminarea de tencuit a peretelui,
marginea dozei trebuie sa fie la nivelul tencuielii. Inainte de a pune ipsosul, se
uda cu apa din abundenta caramida (sau ma rog, zidul) din zona gaurii, pentru a
nu ,,trage” prin porii ei apa din ipsos. Fixarea dozei de aparat in ipsos se face in
prima fază in parte opusa locului pe unde intra in doza teava PVC si
conductorul electric. Se pune putin ipsos in aceasta parte, iar pe fundul dozei se
pune de asemenea ipsos (un moţ) si apoi se aseaza pe locul ei si se apasa. Prin
aceasta moţul de ipsos umple spatiul din spatele dozei si refuleaza pe linga
peretii dozei. Se curata locul pe unde va fi pozata teava sau tubul PVCsi se
prelucreaza ipsosul refulat. Se face traseul electric din teva PVC (cu sau fara
fire electrice), se monteaza intre doza de ramificatie si cea de aparat si in final
se fixeaza cu ipsos teava si se completeaza totodata pe linga doze ipsosul care
lipseste. Pe ipsosul care e proaspat se zgarie apoi niste dugi paralele si altele la
90 de grade peste ele, pentru ca tencuiala sa prinda peste ipsos, care are o
suprafata mai lucioasa si fara asperitati.

Cum se fac legaturile in doze

Baboo No comments
Oxidarea legaturilor si a conductoarelor in mediu umed

Dozele sunt locurile in care circuitele electrice au puncte de ramificatie, sau asa zisele
noduri.Una din

Legaturi arse in doza ingropata

legile lui Kirchhoff se refera la conservarea sarcinii in nod, adica suma curentilor care intra
in nod este egala cu suma curentilor care ies din nod. Sau altfel spus, suma curenţilor in
nod este nulă,egala cu zero. Se considera nod o legatura care are cel putin trei conductoare.
Dozele pot fi montate şi doar pentru innadirea conductoarelor, pe trasee care depasesc 15m,
sau au mai mult de doua coturi. Având in vedere legea de mai sus si normativul I7 care
impune sectiunea minima pe circuitul de prize sa fie de 2,5mmp, constatam ca
dimensionarea instalatiei se face pentru connductorul care intra in nod, iar cele care ies din
nod sunt supradimensionate. La o distributie in cerc acest conductor de intrare in nod)
poate fi de sectiune mai mare. Însa trebuie facuta o

Doza aparenta pe stilp metalic

analiza economica mai amanuntita a puterii instalate pe circuit, a consumului si a
coeficientului de

Doza aparenta pe zid

cerere. Sau se alege un circut separat pe fiecare consumator mare sau grup de consumatori.
Contactele prin rasucire se preteaza pentru conductoarele ,,pline’’ care, in productia
românească se numeau FY- cele de cupru, iar AFY-cele de aluminiu. Pentru realizarea
contactelor prin răsucire, conductoarele care trebuie unite mai intâi se taie la lungimea
potrivita, pentru a se aseza bine in doza, in asa fel incat spatiul dozei sa fie optim folosit. Se
incepe cu conductoarele de pământare (daca exista) care se pozeaza pe fundul dozei. Apoi
se pozeaza conductoarele de nul. În final, in stratul de deasupra, spre capacul dozei se
pozeaza conductoarele care au pe ele faze(le). Acestea sunt

Doza aparenta cu legaturi facute cu capete terminale

active si se incăzesc mai mult decât restul de legaturi si in acest fel se face

Conector rapid demontat

racirea mai bine daca sunt suprasolicitate. Conductoarele se dezizolează la capete pe o
distanţă de 4-5 cm si se aseaza laolalta. Pentru ca rasucirea sa se faca doar pe distanţa
dezizolata a conductoarelor, se prinde apoi in partea de jos a părţii dezizolate cu un cleste
cu vârf semirotund (spiţ) sau cu un cleste lat, iar cu clestele patent se prinde de celalalt
capat si se rasuceste pina când rasucirea este uniorma si frumoasa. In acest fel se realizeaza
o stringere buna a conductoarelor din nod. Fiecare capat de conductor nu trebuie sa fie mai
mic decit lungimea legaturii, pentru a nu se micsora suprafata sa de contact. Apoi se reteaza
(drept, perpendicular pe directia manunchiului de fire

Prindere conductor in conectorul rapid

) pentru a se indrepta capetele care ramân departate si care pot perfora banda izolatoare.

Pentru prevenirea desfacerii conductoarelor, de la o treime de

capat se indoaie. Apoi se face izolarea legaturii pornind de pe partea cu izolatie a
conductoarelor, se-nfasoara pâna la vârful legaturii pâna când o depaseste cu aproape o
latime de banda de izolat . Banda izolatoare se lipeste si se indoaie banda peste vârful
legaturii si se continua infasurarea pina se ajunge la locul de unde s-a inceput izolarea . In
acest fel la vârful legaturii este izolatia intarita. Au fost cazuri când in instalaţiile vechi, in
care dozele erau metalice si izolatia deteriorata, iar banda de izolat era textila si impregnata
cu bitum (de tip vechi), cu timpul aceasta izolare şi-a pierdut calitatile dielectrice prin
imbatrinire. Aceasta a dus la punerea sub tensiune a dozei metalice si peretele curenta sau
facea scurt si ardea siguranta din tablou. Tot datorita deteriorarii izolatiei prin atingerea in
doza a legaturilor intre ele, putea sa apara faza in loc de nul la consumatori monofazati la
distributie trifazica. Realizarea unui contact mai bun intre conductoare la legaturile
rasucite se obţine prin cositorirea prin cufundare intro ,,cană’’ special construită. Daca se
cositoresc,
Conectori tubulari ptr innadire

atunci legaturile nu se mai indoaie pentru ca o ulterioara eventuala desfacere a legaturii sa

se

Alt tip de conector rapid

faca mai usor pentru reparaţii sau adaugare de noi cicuite. Aceasta cositorire elimina
aparitia oxidului de cupru mai ales daca doza este in mediu cu umezeala marita permanent
sau accidental. Oxidul de cupru inrautaţeste contactul electric pentru ca se comporta ca o
dioda, micsorând valoarea tesiunii in aval de nod. Cositorirea se face si la conductoarele
multifilare. Despre operatia de cositorire a legaturilor electrice gasiti şi AICI.
Legaturile conductoarele multifilare (liţate) se pot realiza prin rasucire si apoi cositorire.
Dezizolarea acestora trebuie facuta cu multa atenţie, pentru ca daca cutitul este mai ascutit,
exista posibilitatea ca la nivelul izolatiei sa poate fi retezate din

Cleste de dezizolat CIMCO

firele care alcatuiesc conductorul multifilar(liţele) si in acest fel se micşorează sectiunea

utila a conductorului. Daca se folosesc dispuzitive

speciale de dezizolat aceasta posibilitate este inlaturata. Daca nu se foloseste aceasta
metoda, după ce au fost rasucite, se pot pune una sau doua capete terminale si se sertizeaza
peste legatura rasucită. O alta varianta (metoda) de conexiune a conductoarelor multifilare
este montarea de capete terminale pe fiecare capat (sau pe câte doua-trei) si prinderea lor in
riglete sau in conectori individuali, pentru fiecare legatura. Unele doze de ramificaţie, mai
ales cele aparente sunt prevazute cu asfel de riglete cu şuruburi. În legaturi, este important
ca aluminiul si cuprul sa nu vina in contact direct pentru ca in timp, in prezenţa umezelii si
a unui curent relativ mare, contactul electric se deterioreaza si creste rezistenţei electrice.
Crescând rezistenţa nodului, are loc o cadere de tensiune si prin efetul Joule-Lenz legatura
se incalzeste tot mai mult, apare fenomenul ca la bulgarele rostogolit. Aceasta incalzire
duce la o inrautaţire mai mare a rezistentei , crescând incalzirea pina la deteriorarea
nodului. Aici, în condiţiile amintite are loc o migrare a materialului de pe conductorul de
aluminiu si depunerea lui in stare poroasa pe conductorul de cupru. Daca nu exista (din
cauza spaţiului în doză) posibilitatea montarii unor conectori, atunci se recomanda
cositorirea conductorului de cupru. Eu am folosit aceasta metoda si nu au fost probleme de
inrautatire a contactului electric. O alta modalitate de realizare a legaturilor sunt asa
numitele wirenuts, conectori electrici aplicabili prin infiletare. Acestea sunt un fel de
piuliţe de alama, infundate intr-o parte, cu filet conic, izolate, care se insurubeaza pe
capetele conductoarele FY sau AFY, după ce in prealabil au fost dezizolate pe lungimea de
10-15mm. Unele din acestea au niste aripioare care ajuta la infiletarea pe capetele firelor.
Altele nu au aripioare ci numai niste nervuri. Exteriorul este facut pe diferite culori in
functie de numarul de fire. Daca se alege in mod corespunzător si cu atentie deosebita tipul
lor in functie de locul unde se folosesc, acestia nu pun probleme in exploatare. Au o
productivitate mare, iar daca se pune o bobiţa e vaselina (eventual neutra) pot proteja
conductorul dezizolat de umiditatea din atmosfera si insurubarea se face mai usor. In final
conductorii ajung sa fie rasuciţi. O alta modalitate de realizare a legaturilor in doze este
folosirea clemelor rapide sau mosetti. Acestea au in principiu o lamela elastica Pentru
fiecare conductor (in principiu) sub care sunt prinse conductoarele, care ramin captive:
lamela elastica are o muchiecare nu da voie retragerea conductorului. Demontarea
conectorului si scoaterea conductorului pe care am facut o de proba si de curiozitate, arata
ca lamela este deformabila si ca in lipsa conductorului, lamela nu revine la pozitia initiala
in care atinge corpul de baza. Pentru fiecare conductor exista un orificiu princare se
introduce capatul care
Repozitionarea dozei de aparat

se prinde. In principiu au productivitate, DAR la curenti mari exista posibilitatea ca sa nu

faca fata datorita sectiunii mici si a presiunii de contact. Corpul de plastic poate fi
transparent si se poate verifica modul cum au fost prinsi conductorii. In mediu umed
permite patrunderea umezelii si aparitia oxidului pe conductor. Daca trebuie umblat in
doza, e posibil ca lamela elastica sa se miste pe capatul conductorului, ajungând pe
portiunea cu oxid si sa nu mai faca contact electric. Eu nu sunt adeptul folosirii lor in
circuite cu curenti mai mari. O alta modalitate de conexiune in doze, este innadirea
conductorilor electrici atunci când acestia o necesita. Acesti conectori sunt tubulari, o
lungime totala de 25mm, sunt izolati cu un material plastic deformabil care nu se
deterioareaza la sertizare. Este asemanator cu cel folsit la izolatia papucilor electrici, este
de doua culori rosie-pentru sectiunea de 1,5mmp si albastra-pentru sectiunea de 2,5mmp.
Am folosit la innadirea firelor in doze, la cupru cu aluminiu, si la firele de INTENC
(aluminiu) cu cupru in dozele de aparat. Acestea, datorita rigiditatii lor, si a manevrarilor
repetate, datorita imbătranirii si rigidizarii izolaţiei se rup la intrarea in doza de aparat. Cum
se face astfel de repozitionarea dozei de aparat (cu sau fara innadirea conductorului) este
aratata AICI.

Cum se inlocuiesc sigurantelor arse

Baboo No comments

Cea mai curenta defectiune care poate interveni intr-o locuinta este arderea sigurantelor .
Dupa cum se cunoaste, la parcurgerea curentului electric prin conductoare se produce
degajare de caldura (efectul Joule-Lenz), care este cu atat mai mare cu cat sectiunea
conductorului este mai mica. In cazul conductoarelor subtiri si al intensitatii puternice a
curentului, incalzirea este atat de puternica incat izolatia se arde si conductoarele , venind
in contact, produc o crestere brusca a intensitatii curentului, denumita scurtcircuit.

Acest fenomen poate devenai periculos si poate provoca distrugerea intregii instalatii si
chiar incendii, atunci cand sunt folosite fuzibile necalibrate. La fiecare constructie,
instalatia electrica este prevazuta cu un tablou general de alimentare (la cofret) , aflat
la exteriorul apartamentului si cate unul pentru fiecare apartament, plasat de obicei
deasupra usii de intare. La instalatiile mai vechi pe acest tablou sunt plasati si contorii de
energie electrica proprii apartamentelor. Din tabloul general, pot exista si circuite de joasa
tensiune, considerată nepericuloasa (24 V) pentru medii mai umede: pivnite, subsoluri
tehnice spalatorii, etc.

In principiu, locatarii unei locuinte vor putea sa intervina numai la tabloul de sigurante din
interiorul apartamentului. Exista un regulament de delimitare a proprietatii instalatiilor,
dintre furnizor si beneficiar. La energie electrica delimitarea instalatiilor se face in felul
urmator: furnizorul are instalatia pana la bornele de pe aparatul de masura care este
contorul. De la bornele contorului, instalatia in aval apartine beneficiarului. In unele
instalatii la bloc, siguranta generala a locuintei se afla inaintea contorului, deci ea apartine
furnizorului. In conditiile in care accesul in instalatia furnizorului (cofretul) nu este permis
accesul abonatilor, cand sigurantele in aval nu au fost corect calibrate (cu o treapta mai
mica) si siguranta principala se arde, ce faceti? Asteptati ca sa vina furnizorul sa va
schimbe siguranta? Este o chestiune simpla si de aceea e bine sa stiti sa schimbati aceasta
siguranta. Aici sunt spuse mai multe lucruri detaliate despre fusibile, iar valoarea maxima
pentru un apartament cu 2-3 camere este de 25A. Cele din apartament vor fi a alese cu o
teapta mai mica, adica de 20 A. Daca se vor alege de aceeasi valoare cu cea din cofret,
atunci la un scurt puternic, se va arde cea din cofret, in loc sa se arda cea din casa. In
conditiile in care accesul la cofret se face mai anevoios (e incuiat si nu dispunem de cheie
tot timpul) e neplacut pe timpul noptii sau pe ger, sa umbli sa rezolvi aceasta inlocire de
siguranta, sau sa astepti pana adoua zi, cand ai acces la cheia de la cofret.

Tablourile mai vechi de sigurante sunt formate din cate o placa de marmura sau un alt
material bun izolant, pe care sunt fixate bornele pentru intrarea si iesirea tensiunii precum
si sigurantele. Pe astfel de tablouri, fiecare siguranta cuprinde: un soclu ceramic (cu
legaturi spate) pentru intrarea si iesirea curentului si un capac cu filet edison (rotund) in
care se bagă sigurantele fuzibile. În funcţie de marimea plăcii de marmură, se pot forma
cate circuire de prize sau de lumina avem nevoie. Cele care sunt dintr-o generaţie mai
nouă, cu fuzibile, care pot sau nu pot sa aiba contorul pe ele, pot avea pe ele maxim 3
perechi de circuite: doua de prize si unul de lumina. Aici este aratat un tablou cu circuite
de siguranţe automate si se vorbeste si de posibilitatea extinderii circuitelor din tablou.
Initial, aceste tablouri au fost eschipate cu sigurante monopolare, dar prin inlocuirea lor cu
sigurante automate bipolare (1P+N) putem mari numarul de circuite mai ales pentru
electrocasnicele care s-au inmultit la bucatarie. Conductorul ( firul) din interiorul
patronului este cea mai mica sectiune a conductoarelor din acel circuit si este calculat
pentru a rezista la o anumita intensitate a curentului. In acest fel, in caz de scurtcircuit, cea
mai mare crestere de temperatura determinata de cresterea In (curentul nominal) se va
produce in conducatorul cel mai subtire al instalatiei, care este cel din interiorul patronului
de siguranta: acest conductor se va arde , alimentarea cu curent se va intrerupe si restul
instalatiei electrice va fi astfel protejat de distrugere. In interiorul patronului, se mai afla un
nisip de cuartz, care ajuta la stingerea arcului care poate lua nastere la un scurt circuit direct
care ar putea duce la arderea si pulverizarea instantanee a fuzibilului.

Prima operatie care trebuie facuta dupa ce s-a produs un scurtcircuit consta indepartarea
cauzei care a produs scurtcircuitul. De cele mai multe ori acesta este produs de un fier de
calcat , o veioza , etc. , adica de un obiect electrocasnic care este deplasat frecvent si in care
, astfel , se produce o atingere accidentala a conductorilor de alimentare sau a conductorilor
cu carcasa metalica pusa la pămantare. Alteori, arderea siguranţei se produce ca urmarea
introducerii simultane in priza a mai multor aparate electrice puternice, ori a aprinderii
simultane a unui numar prea mare de becuri puternice, depasinde-se in acest fel curentul
nominal al patronului fuzibil. Daca nu se poate determina care e cauza defectului, se scot
din priză toate aparatele si se sting toate luminile din apartament si apoi se inlocuieste
fuzibilul si se insurubeaza in soclu. Aceasta presupune ca inainte de aceasta, siguranta sa
fie identificata. Identificarea se poate face prin masurarea cu un voltmetru a perechilor de
siguranţe, cu un ohmetru masurand fiecare fuzibil scos din circuit, cu o lampa de control la
fel ca si voltmetrul sau partial cu un creion de tensiune: acesta va indica doar pe circuitul in
care este faza, iar nulul nu-l va arata. Pentru verificarea celorlalte fusibile care nu sunt
montate pe faza acestea se vor demonta si se vor monta in locul unde se stie ca este cu
sigurana faza circuitului electric. E posibil ca sub fiecare soclu sa fie scris traseul pe care il
alimentează, iar aceasta simplifica mult identificarea fuzibilului daca stim in ce parte a
casei a avut loc defectul (scurtcircuitul). Dupa identificarea sigurantei arse, se inlocuieste
patronul cu altul identic, capabil sa suporte aceeasi intensitate a curentului ( acelasi numar
de amperi marcat pe capul patronului , de exemplu 16 A) si se insurubeaza siguranta la loc
in tablou.

Nu suntem de acord ca patroanele sau fuzibilele nu trebuiesc reparate. Ce faceţi daca in

timp de noapte vi se intrrupe circuitul electric, e ger afara iar Dvs nu aveţi un patron
calibrat din fabrică. E bine ca sa stiţi sa reparati un fuzibil, iar aici este explicat acest lucru
si sunt date si niste corelari intre sectiuni, materiale si amperaje. Desigur trebuie facut cu
atenţie, considerind ca un fir de sirma (liţa) luata dintr-un conductor de cupru flexibil cu
sectiunea de 1,5mmp poate fi socotit ca duce 8-10 A. Daca sectiunea conductorului de unde
este luata lita este mai mare, valoarea amperilor va fi mai mare. Atentie: daca inlocuti firul
din interiorul patronului, acesta trebuie sa fie NEAPARAT montat in interiorul fuzibilui,
nu si in afara lui. La un patron fuzibil reparat valoarea curentului de rupere la
scurtcircuit precum si valoarea curentului de suprasarcina sunt micsorate datorita disparitiei
nisipului de cuart din interior.

Daca, dupa inlocuirea patroanelor arse cu altele noi, nu este tensiune in instalatie, inseamna
ca scurtcircuitul a fost puternic si s-a produs arderea sigurantei de la cofret. Înlocuirea sau
repararea ei se face la fel ca la inlocuirea celor din tabloul din casa. Reamintesc ca aici, la
inlocuirea fuzibilelor, trebuie respectat principiul selectivitatii protectiei prin fuzible,
alegand la cofret valoarea cea mai mare a sigurantei iar in tablou cu cel putin o teapta mai
mica, in functie de valoarea consumului de pe fiecare circuit.

Mic documentar
 Pentru inceput se stabilesc locurile de aplasare a aparatelor respectiv : prize (aici fac
referire si la cele de curenti salbi respectiv T.V., internet, telefon sisteme de sonorizare) ,
intrerupatoare , corpuri de iluminat , tabloul electric (sau tablourile electrice dupa caz) .
Aceasta stabilire nu este facuta la voia intamplari , ea se realizeaza astfel incat dupa
finalizarea lucrarii sa nu existe probleme de amplasare a acestor aparate atat din punct de
vedere al functionarii cat si al esteticului . O instalatie electrica bine facuta , pe langa faptul
ca e realizata corect electric ea mai trebuie realizata la un anumit "stas" . De exemplu un
intrerupator amplasat intr-un loc in care nu e accesibil poate fi chiar incomod pentru
aprinderea plafonierei sau a aplicei de pe perete .
in genera inaltimile aparatelor pot fi :
 pentru intrerupatoare : intre 80cm-120cm.
 pentru prize (inclusiv curenti slabi) : 35cm-45cm.
 pentru prize bucatarie (zona blatului) : 90cm-130cm (in functie si de blat)
 tablou electric : 180cm-220 cm.
 Un alt element care ar trebui luat in calcul este legat de conductori. Acestia trebuiesc
dimensionati astfel incat sa suporte intensitatile curentului electric la care sunt supusi . La o
locuinta obisniuta (casa , apartament etc) se folosesc in general conductori de cupru , cu
diametrul de 2,5mm² pentru circuitele de prize si conductori cu diametrul de 1,5mm² pentru
circuitele de lumina . Acesti conductori pot fi atat monofilari sau solizi numiti si conductori
FY cat si conductori multifilari sau "litati" MY . pentru alimentarea tabloului electric se va
folosi conductor cu sectiunea minima de 4mm². Pentru acesta se mai poate folosi conductor
cu diametrul de 6 sau 8mm² . Pentru alte informati privind intensitatea maxima admisa
conductorilor gasiti informatii aici.
Desigur se pot folosi si conductori cu un diametru de 1,5mm² pentru circuitele de prize insa
doar acolo unde se stie sigur ca nu se va depasi intensitatea maxima admisibila pentru acest
diametru de conductor .
Un circuit electric complet poate avea urmatorul traseu :

-priza -> doza(e) legatura -> tablou electric

-priza -> tablou (mai ales la circuitele separate)

-corpul de iluminat+intrerupator -> doza(e) legatura ->tablou electric .

 Dupa cum am mentionat mai sus stabilim pozitia prizelor , a intrerupatoarelor cat si a
corpurilor de iluminat .Dupa aceasta operatie urmeaza sa gasim locul dozelor de legatura ,
atat pentru curenti tari ,cat si pentru curenti slabi . NU utilizati niciodata o doza pentru
ambele tipuri de curenti si nici pentru tipuri diferite de curenti slabi de exemplu cabluri de
T.V. si telefon , deoarece pot aparea interferente care nu sunt deloc dorite . O alta atentie pe
care nu ar trebui sa o ignoram referitor la curenti slabi sunt traseele acestora care ar trebui
distantate la minim 30 de centimetri fata de traseele de curenti tari!
Dozele de legatura se stabilesc in locurile unde nu apare umezeala sau temperaturi mari.
(de exemplu baia,cabina de dus, soba , semineu etc).Dimensiunile acestora se stabilesc in
functie de numarul de conductoare ajunse in doza respectiva . Pozitionarea acestora se face
incercand sa reducem cat mai mult distanta dintre acestea si locurile de aparat pe care le
servesc cu energie .
 tuburile
Pentru a proteja cat si pentru a permite schimbarea conductorilor dintr-o instalatie electrica
acestia sint introdusi in tuburi
PVC sau copex .Dimensiunile tuburilor se aleg in functie de numarul cat si de diametrul
conductoarelor ce urmeaza a fi introduse
in ele , astfel pentru o instalatie electrica la o casa , apartament , garsoniera etc. putem
folosi tuburi cu urmatoarele sectiuni :
 ø=11mm
 ø=13mm
 ø=16mm
 ø=20mm
 ø=25mm , etc
obs.Pentru realizarea instalatiei electrice pe structura de lemn este impusa folosirea
copexului Metalic.

Inca nu esti lamurit ? Intra pe forum , inregistreazate si intreaba !

(click pe imagini pentru a mari )

 (Mai jos : Instalatiile electrice in detaliu . Material Trimis de emil C., Bucuresti )
DEFINIRE SI CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE

1.A.DEFINIRE

Prin instalatii electrice se inteleg acele instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica
pentru forta,iluminat si alte scopuri industriale sau casnice.
2.B.CLASIFICARE
Din punctul de vedere al locului unde se executa ,instalatiile electrice se impart in: 1.
Instalatii interioare, care cuprind conductoarele cu toate elementele accesorii de montaj
,intrerupere , protectie ce se monteaza in interiorul cladirilor de orice fel ; 2. Instalatiile
exterioare, la care elementele instalatiei sunt montate in afara cladirilor . Instalatiile
electrice pot servi numai pentru iluminat si se numesc instalatii electrice de iluminat ,sau
pot servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari ,ca motoare si
cuptoare electrice,aparate de sudat si se numesc instalatii electrice de forta . Din punctul de
vedere al tensiunii instalatiile electrice de joasa tensiune ,care functioneaza la tensiuni pana
la 1000 V,se impart in : 1.Instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant pana la
250 V; 2.Instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant peste 250 V. Dupa
modul in care se executa,instalatiile electrice se impart in: Instalatii electrice executate
aparent ,la care conductoarele electrice ,prizele,intreruptoarele, sunt montate in mod
vizibil . Instalatii electrice executate ingropat,la care conductoarele electrice nu se vad .
2.EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE

2.A.GENERALITATI Orice instalatie electrica se executa dupa un proiect de executie

intocmit de proiectantii de specialitate. Instalatiile electrice de iluminat sant alimentate de
la tablouri de distributie separate de cele care alimenteaza instalatiile electrice de forta .
Succesiunea tuturor operatiilor necesare pentru executare unei instalatii electrice formeaza
procesul tehnologic de executie al instalatiei respective . Principalele operatii care trebuie
executate sunt: 1. Trasareasarea pe tavanul si pe peretii incaperilor a instalatiei electrice
 ,indicate pe planul de executie,saparea santurilor in pereti ,a locasurilor pentru doze
,dibluri,prize,intrruptoare,si fixarae acestora in montaj aparent sau ingropat; 2. tragerea
conductoarelor intuburile de protectie ,executarea legaturilor intre conductoare si izolarea
lor ; Montarea aparatelor de comutare ,a consumatorilor de energie electrica si a tablourilor
de distributie; Verificarea instalatiei Procesul tehnologic difera de o lucrae la alta si uneori
de la un santier la altul , in functie de materialele si utilajele folosite, de specificul cladirilor
in care se executa .
2.B. TRANSPUNEREA SCHEMEI ELECTRICE DUPA PROIECT
Aceasta este operatie importanta ,care consta in indentificarea si transpunerea cu precizie
pe teren, a continutului planurilor. Cu aceasta ocazie se va insemna locul unde se
monteaza: corpurile de ilumunat, intreruptoarele, prizele, dozele, masinile electrice,precum
si tablourile de distributie,tuburile de protectie ,ca si locurile unde se vor executa
strapungerile prin ziduri si plansee. Trasarea circuitelor se efectueaza cu ajutorul sforii de
trasat, inegrite de negru de fum. La instalatiile ingropate ,circuitele se traseaza pe
constructia netencuita . Trasarea se face cu creta sau carbune,folosindu-se semnele
conventionale pentru aparatele respective . Orientare orizontala asforii inainte de trasare se
verifica cu nivela cu bula de aer,cu metrul sau cu compasul de lemn,masurandu-se de circa
30-50 cm de la tavan . Directia verticala a traseelor se verifica in prealabil cu cu firul de
plumb sau cu nivela cu bula de aer.
2.C. SAPAREA SANTURILOR SI EXECUTARE STRAPUNGERILOR
Saparea santurilor se executa cu dalta lata, dalta cu varf, si cu ciocanul pneumatic sau
masini electrice de gaurit si frezat santuri. In tavane nu se daltuiesc santuri.Tubul de
protectie se monteaza peste planseu. La planseele din prefabricate, gaurile se dau de obicei
inainte de montarea elementelor pe plansee la locul lor . Grinzile prefabricate nu se
strapung .
2.D. MONTAREA TUBURILOR DE PROTECTIE
Operatiile de montare si fixare a tuburilor de protectie sunt precedate de unele lucrari
pregatitoare, in cadrul carora se confectioneaza unele piese care asigura innadirea tuburilor
si fixarea lor, se efectueaza unele operatii de taiere si indoire. Tuburile IP se innadesc intre
ele cu mansoane din tabla plumbuita .Imbinbinarea tuburilor PCV-IP se face cu ajutorul
diferitelor piese auxiliare: curbe (90), semicurbe (45), si mansoane .Aceste piese auxiliare
sant prevazute la ambele capete cu portiuni largite ,astfel incat sa fie posibila imbinarea cu
tubul de acelasi diametru . Taierea, indoirea, si filetarea tuburilor de protectie .Inainte de a
fi taiate, tuburile de protectie se masoara, potrivit traseului stabilit prin proiectul de
executie . Se tine seama de curbele ce urmeaza a se face, de amplasarea dozelor de
protectie, se foloseste ferastraul pentru taiat metale sau clestele cu role . . Montarea si
fixarea tuburilor de protectie Tuburile de protectie IP montate aparent se fixeaza cu ajutorul
unor bratari sau scoabe, care sunt prinse la randul lor in dibluri . Cand sunt montate
ingropat, tuburile IP se fixeaza in santuri prin agrafe .Fiecare agrafa este confectionata
dintr-o bucata de sarma de otel de circa 1mm grosime, legata de capatul unui cui.Cuiul se
bate in fundul santului daltuit,in dreptul unui rost dintre doua caramizi. Dupa ce se
introduce tubul in sant, capetele sarmei se impletesc. Montarea tuburilor P comporta
operatii asemanatoare celor necesare in cazul montarii aparente a tuburilor IP. Daca
tuburile P trebuie montate pe grinzi, ferme sau daca se monteaza mai multe tuburi pe
acelasi traseu, se folosesc diferite scoabe fixate direct pe dibluri in zid sau pe console. In
montajul ingropat, tuburile PEL se fixeaza in mod asemanator tuburilor IP montate
 ingropat, iar montajul aparent este asemanator celui folosit in cazul tuburilor P. Instalatile
electrice in tevi de otel se executa in mod asemanator instalatiilor in tuburi PEL pozate
aparent sau montate sub pardoseala. Tevile de otel se pot monta pe console sini canale
vizitabile din beton,executate in pardoseala. In aceste canale tevile se aseaza la circa 10 cm
deasupra fundului canalului. Montarea tuburilor de protectie in constructiile din elemente
prefabricate Executarea instalatiilor electrice folosind tehnologia de inglobare in panourile
de beton a dozelor si tuburilor de protectie din PCV prezinta avantajul ca o parte din
manopera executata pe santier este transferata in fabrica si in acest fel se reduce timpul de
executie in santier, se asigura o calitate mai buna a lucrarilor de instalatii electrice si o
crestere a productivitatii. Racordarea tuburilor din pereti cu cele din plansee este o operatie
care se executa pe santier si la care se cere foarte multa atentie. Dupa montarea panourilor,
inainte de monolitizare este necesara executaraea lucrarilor de racordare a instalatiei intre
pereti si plansee. Dupa operatia de racordare a intregii instalatii urmeaza tragerea
conductoarelor si executarea legaturilor care se face ca la instalatiile sub tencuiala.
2.E. MONTAREA CONDUCTOARELOR
Montarea aparenta a conductoarelor Conductoarele electrice care compun circuitele
instalatiilor electrice au caracter de lunga durata, trebuie protejate prin tuburi protectoare
.Cand instalatiile electrice au caracter de scurta durata ,fiind destinate diferitelor constructii
de pe santiere, iluminarii incaperilor in timpul tencuirii sau zugravirii lor, conductoarele se
monteaza aparent, fixandu-se direct pe pereti sau pe tavan,cu ajutorul rolelor .
Conductoarele utilizate in mod normal in astfel de instalatii sant cele cu izolatie de cauciuc
precum si conductoarele izlolate rezistente la intemperii Conductoarele care coboara spre
motoare electrice, intreruptoare, comutatoare, prize se introduc in tuburi de protectie,
incepand de la o inaltime de circa 2,5 m deasupra podelei. Trecerea conductoarelor prin
perete, prin planseele dintre etaje se face introducandu-se conductoarele in tuburi de
protectie. Tragerea conductoarelor in tuburi de protectie si executerea legaturilor intre
conductoare Conductoarele se introduc in tuburi numai dupa ce tencuiala in care sunt
ingropate tuburile s-a uscat. Conductoarele aceluiasi circuit trifazat, inclusiv conductorul
neutru, se introduc in acelasi tub. In instalatiile pentru curent continuu se poate introduce
cate un conductor in tub separat. Tragerea conductoarelor de cupru Inainte de introducerea
conductorului in tub,capatul conductorului se indoaie, pentru a nu se agata de izolatia
interioara a tubului sau de asperitatile existente in interiorul tubului. Se introduce apoi
conductorul printr-un capat si se impinge cu atentie in tub pana cand conductorul apare la
celalalt capat al tubului. Daca instalatiile se executa in tuburi pozate aparent, conductoarele
pot fi trase in tuburi odata cu montarea acestora.In acest scop, inainte de a fi introduse in
tub, conductoarele se taie la lungimea necesara. Legaturile conductoarelor de cupru in doze
se executa prin lipire,uneori prin sudare saucu ajutorul clemelor speciale,prevazute cu
suruburi. Tragerea conductoarelor de aluminiu Intrducerea conductoarelor de aluminiu in
tuburi se executa numai prin impingere,si nu prin tragere. Conductoarele de aluminiu se
instaleaza in tuburi bine uscate si curatite in interior.Pentru aceasta se introduc in tub,cu
ajutorul unei sarme de otel,un dop de cauciuc,o perie cilindrica de sarma sau,la
nevoi,numai un somoiog de calti. Legaturile dintre conductoarele de aluminiu se fac cu
ajutorul clemelor de legatura prevazute cu saiba arcuita sau cu ajutorul altor dispozitive de
stingere, care sa asigure o presiune permanenta intre conductoare si clemele de legatura .
Montarea conductoarelor INTENC
Conductoarele INTENC se monteaza aparent, sau ingropat, fara a se mai introduce in
 tuburi de protectie. La traversarile peretilor sau planseelor mai groase de 7 cm, conductele
INTENC se protejeaza in tuburi IP sau PCV-IP. Conductoarele INTENC montate peste
plansee se protejeaza cu un strat de mortar de ciment sau cu alt material protector.
Montarea aparenta a cablurilor Fixarea acestor cabluri pe pereti se face fie cu ajutorul
scoabelor, fie cu ajutorul consolelor metalice,in mod asemanator fixarii tuburilor de
protectie . In incaperile permanent umede, unde distanta dintre cablu si perete trebuie sa fie
de minim 1 cm, fixarea cablurilor se face pri bratari speciale, montate in perete.
2.F. INSTALATIILE ELECTRICE DE FORTA IN HALE INDUSTRIALE
Pentru alimentarea masinilor-unelte sau a altor receptoare de forta, instalatiile electrice de
joasa tensiune se pot executa subteran in canale de cabluri sau aerian cu cabluri
suspendate,pe poduri de cabluri sau prin bare de alimentare. Montarea cablurilor in canale
Cablurile pot fi montate in canale de zidarie sau de beton special executate,asezandu-se fie
libere, pe fundul canalului, fie pe suporti metalici fixati pe peretii canalului. Montarea
cablurilor suspendate pe tendoane Trasarea instalatiei stabileste pozitia de montare a
elementelor de intindere si de sustinere ale cablului. Cablul de otel pentru sustinere se
fixeaza la cap.Dupa intinderea sa, se rigidizeaza si la celalalt cap.Cablul electric se
deruleaza de pe tambur si prin intermediul unei role este dirijat de-a lungul traseului de
montaj.Cablul este tras prin intermediul unui troliu. Montarea podurilor de cabluri Podurile
de cabluri sunt sisteme de sustinere a cablurilor formate din elemente metalice
longitudinale, denumite longerone, si elemente de sustinere ale cablurilor transversale de
traseu. Cablurile de comanda si control se monteaza pe paliere diferite de cele ale cablurilor
de energie, care si ele, la randul lor, vor avea trasee diferite pentru tensiuni diferite . Intre
etajele podurilor de cabluri se monteaza placi de separatie din azbociment, bazalt,beton in
urmatoarele situatii: Intre rastele de cabluri de energie cu tensiuni diferite ; Intre rastele de
cabluri de energie si cele cu cabluri de comanda si control ; Intre rastele de cabluri cu
diferite destinatii ; Intre rastele de cabluri avand invelisuri exterioare diferite ; Pentru
pozarea cablurilor tamburele se instaleaza pe cricuri intr-un loc usor accesibil din
apropierea traseului. Executarea instalatiilor de forta cu bare protejate in canale de tabla
Acest sistem de distributie este folosit pentru alimentare de energie electrica in ateliere,
laboratoare, institute de cercetare etc. deoarece prezinta avantaje foarte mari la schimbarea
traseelor,la adaugarea sau scoaterea unor consumatori la extinderi. Canalele au sectiune
dreptunghiulare avand imbracaminte din tabla de otel.In interiorul lor sunt asezate patru
bare din aluminiu montate in suporti din lemn de fag fiert in ulei material plastic sau
bachelita.Racordarea consumatorilor in orice punct din traseu se face prin bransarea la
sistemul de bare a unor cutii speciale de sigurante, care asigura legatura dintre sistemul de
bare si consumatori. Cutia cu sigurante pentru derivatii este executata din tabla de otel
avand patru furci duble de brosare si sigurantele respective.Furcile servesc la fixare cutiei
de sigurante de sistemuri de bare si la realizarea acordului electric cu acestea a sigurantelor
de protectie si respectiv a consumatorului alimentat. Cutia de siguranta se rigideaza de
canalul de distributie prin intertmediul unor suruburi de fixare. Carcasele metalice ale
canalelor magistrale si de distributie si cele ale cutiilor de siguranta se leaga electric la bara
de nul. Canalele de cablu se sprijina pe console fixate pe ziduri sau stalpi, independenti de
cladire sau pe fermele halelor.
MONTAREA APARATELOR DE CONECTARE,COMANDA SI PROTECTIE
Aparatele electrice de conectare si protectie pentru instalatii interioare au o constructie
simpla care asigura o manevrare usoara. Printre cele mai utilizate aparate de conectare se
 mentioneaza : 1.intreruptoarele,care inchid sau deschid unul sau mai multe circuite
electrice sub sarcina; 2.comutatoarele,care servesc la modificarea, in mod sucesiv, a
conexiunilor unuia sau mai multor circuite electrice; 3.prize de curent cu fisa,care leaga un
receptor de energie electrica
3.A. MONTAREA INTRERUPTOARELOR
1. Se demonteaza mai intai placa sau capacul aparatului, desfacandu-se in acest scop
suruburile.Prin aceasta, clemele de legatura ale intreruptorului devin acesibile. 2. Se
dezizoleaza apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de circa 1 cm,atat cat
este necesar pentru axecutare legaturii la borne. 3. Se introduc capetele conductoarelor
astfel pregatite in locasurile bornelor si se strang bine suruburile de contact. Se slabesc
suruburile care tin desfacute ghearele de fixare, se introduce aparatul in doze si se strang
suruburile pana cand ghearele desfacandu-se fixeaza intreruptorul pe peretii dozei. Se
monteaza placa sau capacul intreruptorului,fixandu-se prin suruburi. Intreruptoarele se
monteaza dupa necesitati,pentru a actiona unul sau mai multe corpuri de
iluminatdeodata.Ele se conecteaza la conductorul de faza, nu la cel de nul, pentru ca atunci
cand aparatul este deschis,lampa sa nu se mai afle sub tensiune.
3.B. MONTAREA COMUTATOARELOR
Comutatoarele se folosesc atunci cand se urmareste sa se aprinda o parte sau toate lampile
unei lustre,unul sau mai multe corpuri de iluminat. Montarea aparenta sau ingropata a
comutatoarelor, precum si fixarea conductoarelor circuitului in locasurile clemelor
respective,se face in mod asemanator ca la intreruptoare. In cazul comutatoarelor, sant
necesare insa, pe langa conductorul de faza si cel de nul, inca unul sau doua conductoare
suplimentare de nul, dupa tipul comutatorului folosit,ca de exemplu comutator serie,de
scara sau comutator cruce.
3.C. MONTAREA PRIZELOR
Prizele bipolare se monteaza aparent sau ingropate sub tencuiala,in mod asemanator
intreruptoarelor si comutatoarelor. La prizele prevazute cu contact de protectie, acestea se
leaga printr-un conductor de cupru F-500,de minim 2,5 mm patrati, la sistemul de
impamantare . Legatura se face prin lipire sau printr-o bratara metalica. Prizele nu se
monteaza in camerele de baie. Prizele pentru masinile electrice de barbierit se pot monta in
camerele de baie langa chiuveta numai daca sunt alimentate printr-un transformator special
de separare cu o putere de cel mult 15 w. In camerele de locuit si birouri prizele se fixeaza
la o inaltime de4 0,15-0,30m de la pardoseala. Incaperile cu pardoseli neizolate (cu
mozaic,beton) ca de exemplu ateliere ,bucatarii inaltimea de montare a prizelor va fi de
1,20-1,40 m, iar in gradinite, crese prizele se monteaza la 1,50 m inatime de podea.
3.D. MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI COMUTATOARELOR PACHET SI
INTRERUPTOARELOR CU PARGHIE
Pentru intreruperea si comutarea circuitelor de lumina si de forta se utilizeaza intreruptoare
si comutatoare pachet. Ele pot fi bipolare sau tripolare . Atunci cand sunt utilizate pentru
conectarea sau deconectarea circuitelor care pleaca de la tablourile de distributie sau pentru
actionarea diferitelor utilaje,intreruptoarele pachet se monteaza pe tablouri de distributie,pe
schelete metalice fixate in pardoseala langa utiljele pe care le deservesc,sau direct pe corpul
utilajului respectiv. Daca sunt folosite pentru actionarea unor corpuri de iluminat ce
totalizeaza puteri mari si deci intesitati mari de curent, intreruptoarele si comutatoarele
pachet se monteaza aparent pe pereti, pe dibluri de lemn. Fixarea lor se face prin suruburi
introduse in urechile de fixare aflate pe talpa aparatelor. Intreruptoarele si comutatoarele
 pachet pot fi utilizate numai in incaperi uscate, cu atmosfera lipsita de pulberi, sau gaze
inflamabile. Intreruptoarele cu parghie servesc si ele la intreruperea si separarea circuitelor
de forta si lumina, strabatute de intensitati de curent mai mari. Intreruptoarele cu parghie se
fixeaza pe placa tabloului de distributie prin suruburi cu piulita. . Alimentarea se face la
bornele superioare, iar plecarile circuitului spre receptoare se leaga la bornele inferioare.
Actionarea se face manual, prin intermediul unui maner de material izolant.
3.D. MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI PRIZELOR ETANSE
Intreruptoarele se monteaza aparent, fixandu-se pe dibluri cu suruburi introduse locasurile
anume destinate pe talpa carcasei aparatului. Cand instalarea acestor aparate se face pe
pereti de lemn, se introduce intre intreruptor si perete o placa din material necombustibil.
Prizele etanse se monteaza de regula in plan vertical si se fixeaza in locul de montaj prin
suruburi introduse in urechile de fixare ale prizei. Conductoarele de alimentare trase in
tuburi IPE se introduc prin orificiul de racordare al tubului la priza.Capetele conductoarelor
de alimentare, dezizolate, se leaga la borne.
4. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT
Corpurile de iluminat sunt dispozitive care fixeaza lampile electrice si permit alimentarea
lor cu energie electrica .
4.A. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU
INCANDESCENTA
Corpurile de iluminat se pot instala fie prin suspendare de tija lor metalica fie prin fixarea
directa pe pereti sau tavan. La montajul suspendat,corpul de iluminat se agata de un carlig
fixat mai de dinainte de tavanul incaperii.Acest carlig numit carlig de plafon, se prinde de
tavan cu ajutorul unui diblu de lemn sau metal.Carligul de plafon se fixeaza apoi cu mortar
de ciment. Legaturile intre instalatia interioara si corpul de iluminat se executa fie cu
ajutorul clemelor, fie prin rasucirea conductoarelor cu clestele plat. Legaturile trebuie bine
izolate cu banda izolanta, pentru a nu se produce scurtcircuite prin atingerea capetelor
conductoarelor insuficient izolate de carligul de plafon sau de corpul de iluminat. Montarea
corpurilor de iluminat pe pereti, in incaperi uscate, sau umede cu itermitenta,se face prin
fixarea lor cu suruburi in dibluri de lemn ingropate sub tencuiala. In incaperi umede, cu
gaze corozive, se folosesc corpuri de iluminat imprmeabile sau etanse.
4.B.MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU
LUMINISCENTA (FLUORESCENTE,CU DESCARCARI IN GAZE SI VAPORI DE
MERCUR)
Lampa fluorescenta se fixeaza in cele doua dulii de la capetele corpurilor de iluminat,
rasucindu-se usor pasna cand contactele lampii au intrat in locasurile duliilor. Corpurile de
iluminat fluorescente se monteaza fie la distanta unul de altul ,fie cap la cap. Montarea lor
la tavanul incaperii respective se poate face prin suspendarea cu tije sau cu lanturi metalice
sau prinse direct pe tavan. Montajul corpurilor de iluminat fara distanta fata de tavan se
face prin fixarea cu suruburi a fundului carcasei, de diblurile introduse in prealabil in tavan.
Dupa aceasta se fixeaza cu suruburi corpul lampii pe carcasa. Tijele de suspensie se agata
cu un capat de plafon printr-un carlig montat in placa de beton.Celalalt capat se
insurubeaza in corpul lampii.
5. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
In timpul executarii instalatiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie sa respecte
anumite reguli de protectie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmari grave.
Astfel: La executarea gaurilor in ziduri (caramida sau beton) se folosesc ochelari de
 protectie, pentru a feri ochii de praf, aschii de caramida. In cazul in care muncitorul
electrician foloseste scara pentru executarea lucrarilor sale,el trebuie sa aiba grija sa
prevada la capetele de jos ale scarilor rezemate, varfuri ascutite sau talpi de cauciuc, pentru
a impiedica eventuala lor alunecare. Treptele scarilor de lemn trebuie sa fie totdeauna
incadrate in cadru si nu batute in cuie. Scarile rezemate trebuie sa fie asezate sub un unchi
de 60 grade fata de orizontala. Nu este permis sa se aseze scarile pe suporturi instabile
Cand se lucreaza pe scari rezemate la o inaltime mai mare de 4 m,trebuie folosita si centura
de protectie, care se leaga de stalpul sau de constructia de care este rezemata scara. In cazul
in care se folosesc scarile duble, este bine ca ele sa fie prevazute cu un lant sau cu un alt
dispozitiv,care sa impiedice desfacerea scarii in timpul lucrului. Instalatorii electricieni vor
avea grija sa nu aseze niciodata scarile in apropierea locurilor sau instalatiilor care se
gasesc sub tensiune si care nu sunt protejate impotriva atingerilor accidentale . De
asemenea, scarile nu se aseaza langa masini, angrenaje cu curele de transmisie aflate in
functiune. Folosirea uneltelor electrice portabile ca : masini electrice de daltuit si frezat
ziduri, de gaurit etc ,alimentate la o tensiune de 220 v , este permisa numai in locuri uscate
si numai cu conditia de a se lega la pamant partile metalice ale acestor utilaje. In incaperile
umede se folosesc unelte electrice care functioneaza la tensiunea de 36, 24 sau 12 v .In
timpul manipularii sculelor electrice nu este permisa apucarea uneltelor de partea lor activa
sau de conductoarele de legatura cu sursa de alimentare, deoarece se pot produce accidente
prin electrocutare. Instalatorul electrician care lucreaza cu uneltele electrice de gaurit sau
de sapat santuri in zid, precum si cu dalti pneumatice, nu va sta pe o scara rezemata sau pe
o scara dubla, deoarece exista pericolul de a se rasturna. De aceea, in cazurile in care
urmeaza sa lucreze la inaltimi mai mari, electricianul care manuieste unelta electrica sau
pneumatica va sta pe schele sau pe esafodaje construite in prealabil.