S.I - Boldesti Gradistea

S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
CONSTRUIRE FERMA DE RATE, ABATOR SI SECTIE DE PROCESARE CARNE,

ALEI CAROSABILE SI PIETONALE, SPATII DE PARCARE, PLATFORME, ANEXE,
UTILITATI, IMPREJMUIRE, BRANSAMENTE, AMENAJARE DRUM ACCES SI
ORGANIZARE DE SANTIER
S.C. GENIC S.R.L.

Localitatea Boldesti - Gradistea
I. DATE GENERALE
• Denumirea obiectivului de investitii :

Construire ferma de rate, abator si sectie procesare carne, alei carosabile si
pietonale, spatiu parcare, platforme, anexe, utilitati, imprejmuire, bransamente,
amenajare drum acces si organizare de santier.
• Amplasamentul obiectivului si adresa : comuna Boldesti Gradistea, sat Boldesti,
jud. Prahova, nr.433, cod postal 107075
• Proiectantul lucrarilor: S.C. Bomaca Proiect S.R.L. Targoviste
• Beneficiarul lucrarilor/titularul proiectului/: S.C.GENIC S.R.L.
• Elaborator studiu impact: S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L. Ploiesti, str,
Penes Curcanu nr.22, tel/fax: 0244/522675.
• Durata etapei de functionare: nelimitat
I.1. Descrierea proiectului si etapelor acestuia
Obiectul principal de activitate a S.C. GENIC S.R.L., conform Certificatului de

inmatriculare Seria B, nr. 2901685 emis in 28.03.2014, este:
”Cultivarea cerealelor (inclusiv orez) plantelor leguminoase si a plantelor
producatoare de seminte oleaginoase”- Cod CAEN 0111
Activitatile, care se vor desfasura in cadrul obiectivului analizat si incadrarea lor
in coduri CAEN sunt:
- Cresterea pasarilor - Cod CAEN 0147
- Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma - Cod CAEN 1091
- Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare) - Cod CAEN 1013
1
Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului – Construire Ferma crestere rate
- S.C. GENIC S.R.L -
- Prelucrarea si conservarea carnii de pasare - Cod CAEN 1012

- Ambalarea carnii - Cod CAEN 8292
• Scopul si importanta obiectivului
S.C. GENIC S.R.L. deruleaza un program de investitii bazat pe accesarea fondurilor
europene, care are drept scop construirea unei ferme de crestere a ratelor cu o capacitate
de max. 5000 capete, abator si sectie de procesare carne.
• Amplasament
Terenul in suprafata totala de 21927, din care 14626 mp destinati construirii
obiectivului propus, se află în extravilanul comunei Boldeşti –Grădiştea (în apropiere de
limita cu comuna Sălciile), respectiv la cca. 1 km vest de DJ 102 D, in zona central - vestică
a teritoriului administrativ. Este identificat cu nr. cadastral 20706, T 33, A 306/5, 306/6,
306/7; NC 20706) DJ 102 D, De 306/4, De 307/1.
Pentru acest teren, Primaria Comunei Boldesti - Gradistea a initiat un PUZ Introducere
teren intravilan (21927) mp pentru "zona mixta: unitati agrozootehnice si unitati industriale si
depozite" si amenajare acces (Sstud = 31147 mp)- Localitatea Boldesti - Gradistea, jud.
Prahova, conform C.U. nr. 47/02,09,2015 eliberat de Consiliul Judetean Prahova.
Investitia este amplasata in zona cu constangeri administrative (ANC_SEMN), UAT
Boldesti - Gradistea, jud. Prahova si i zona cu potential agricol ridicat pentru cresterea si
procesarea in cadrul fermei a pasarilor - rate.
Conform OMS nr. 119/2014 – raza de protecţie pentru ferma de pasari intre 101
- 5000 capete este de 500m.
Distanța fața de cea mai apropiată zonă rezidențala este de cca. 800m conform
planului anexat, astfel incat locaţia se pretează amplasării unui astfel de obiectiv.
Vecinătăţile terenului sunt
- la N : De 306/4
- la E : propr. m.d. Cristea Vasilca (T 33, A 306/8)
- la S : De 307/1
- la V : De 306/4
Conform Deciziei etapei de incadrare nr.11356/31.03.2016, in baza analizei GIS a
Coordonatelor Stereo 70, reiese ca latura nordica a amplasamentului propus pentru
realizarea investitiei se afla pe limita sitului de protectie avifaunistica ”Campia Gherghitei ”
ROSPA0112, declarat prin HG nr. 1284/2007, privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica ca parte integrante a retelei ecologice europene NATURA 2000. in Romania.
lmobilul (teren si constructii) este situat conform PUG si RL.U ale localitatii -
documentatii aprobate - in zona de protectie sanitara a platformei de depozitare deseuri
propusa si in zona de protectie a lucrarilor de imbunatatiri funciare si are destinatia conform
categoriei de folosinta si cai de comunicatie si constructii aferente "CC"
Categoria de folosinta a terenului este arabil si drum.
În prezent, parcela studiată este ocupată parţial cu pomi fructiferi, plantaţie care
urmează a fi strămutată pe alte terenuri aflate în proprietatea investitorului–în vederea
eliberării suprafeţelor necesare amplasării fermei de crestere a ratelor şi a anexelor
necesare.
2
De asemenea pe teren sunt doua cladiri (cabana de vanatoare si anexa) pentru care
nu exista dovada proprietatii. Conform Planului de stuatie anexat, aceste cladiri, identificate
cu C1 si C1P, sunt in afara suprafetei aferente dezvoltarii proiectului, ele ramanand pe teren
fara a afecta realizarea investitiei.
Accesul principal la teren se realizează dinspre DJ 102 D, prin De 306/4. Există un
acces şi pe latura de sud, prin De 307/1, care se formează din De 306/4.
De 306/4 îşi are originea în DJ 102 D (în dreptul km. cca 15. stg.) la limita de nord a
intravilanului satului Boldeşti (UTR nr. 2), respectiv în dreptul incintei SC PARTIMEC
CIORANI (fost Agromec).
DJ 102 D este asfaltat (2 fire), iar drumurile de exploatare sunt pietruite (1 fir).
Conform Planului general de situatie (A02) suprafetele ocupate de obiectele
proiectului sunt:
- 7.938,84 mp s-a delimitat cu imprejmuire ca zona de crestere la sol a ratelor,
- 1.709,27 mp incinta imprejmuita abator si sectie procesare carne
- 263,00 mp zona incinta statie de purare (statia de epurare 33,1 mp)
- 5.089,66 mp ocupati de cladiri anexe, utilitati, drumuri, zone verzi,
• Descrierea proiectului
Proiectul propus spre finantare de S.C. GENIC S.R.L.in cadrul Programul national de
dezvoltare rurala, Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR),
Submasuri 4.1 ”Investitii in exploatatii agricole” se incadreaza, Conform Regulamentului
(CE) 1305/2013, art. 17, masura 4- Investitii in active fizice.
Proiectul, consta in construirea unei ferme de cresterea a ratelor cu o capacitate de.
5000 capete, abator si sectie de procesare carne, inclusiv anexe (statie epurare, foraj
alimentare cu apa, alei, drumuri), cu posibilitatea de dublare a capacitatii pentru care s-a
rezervat teren in zona de est a incintei.
In incinta fermei s-au prevazut alei carosabile de legatura intre accesul in ferma, in
zona de nord-vest a parcelei (unde mijloacele auto trec prin filtru sanitar), incinta zonei de
abatorizare, incinta zonei de crestere si celelalte anexe necesare fluxului tehnologic. Aleile
carosabile, propuse cu structura de piatra sparta, strat compactat de 15 cm grosime si
fundatie balast de 25 cm grosime, limitate de borduri carosabile din beton prefabricat. In
incinta abatorului, platformele carosabile vor fi din strat de beton monolit de 18 cm grosime,
cu rosturi intre panouri, pe strat nisip de 2 cm grosime si fundatie balast 25 cm, limitate de
borduri prefabricate beton.
Constructiile vor avea trotuare etanse, dale beton cu rost din bitum la peretele cladirii,
cu panta catre exterior, limitate de borduri prefabricate beton.
S-au propus ziduri de sprijin pentru preluarea diferentelor de nivel si realizarea
pantelor optime pentru circulatia auto si construirea obiectelor ce compun obiectivul.
Sunt necesare:
– instalatii electrice pentru iluminat si prize, protectie la trasnet, legare la pamant, forta;
– instalatii termice, ventilatie si abur (centrala termica cu combustibil lemne de foc);
– instalatii sanitare: apa potabila (sursa proprie), canalizare ape tehnologice si
canalizare ape menajere (statie epurare).
3
Pentru alimentarea cu apa potabila a consumatorilor, s-a propus sursa proprie, un

foraj avand H = 100m si debit de explorare Q=2l/sec, amplasat la distante de peste 10 m de
fiecare constructie din incinta, asigurandu-se astfel zona de protectie cu regim sever; prin
pompare, apa este inmagazinata intr-un rezervor, avand volumul util de 75 mc. Din rezervor
se alimenteaza pompele de apa rece menajera si de incendiu, amplasate in spatiul tehnic
de la parterul Anexei 1 – Cladire grup social vestiar. Prin pompare, apa rece necesara
consumului de apa rece din incinta (pentru consum menajer, consum tehnologic, preparare
apa calda menajera si incendiu) este dirijata prin conducte PEHD Pn = 10at, avand
diametrul 110-125 mm, la toti consumatorii din incinta.
Apa uzata menajera este dirijata din toate cladirile, prin retele de canalizare cu curgere
gravitationala, din PVC 160÷200 mm, catre statia de epurare proprie amplasata in incinta.
Apa uzata tehnologic din Cladirea Abator si sectie de procesare carne este dirijata
printr-un separator de grasimi si apoi in retelele de canalizare din incinta. Apa epurata in
statia de epurare, avand Qorar zi max. = 75 mc/zi, este evacuata gravitational intr-un canal
de desecare amplasat in zona de Vest a incintei la cca 12 m, care deverseaza in Paraul
Ghighiu, printr-o conducta din PVC dn = 250 mm.
Agentul termic necesar pentru incalzirea spatiilor si prepararii apei calde tehnologice si
menajere, pentru prepararea aburului tehnologic se obtin in centrala termica proprie cu
functionare pe combustibil solid (lemn), amplasata in incinta, avand Qinc = 1000kW si
Qtehn = 140kW (abur).
De la postul trafo proiectat in incinta, prin retele de joasa tensiune montate in cablu
subteran, se alimenteaza tablouri electrice ce deservesc receptorii fiecarei cladiri si
functiuni.
Instalatia de iluminat pentru fiecare incinta se va dimensiona conform NP 061/2002,
asigurandu-se astfel intensitatea luminoasa impusa de specificul activitatii.
Iluminatul exterior se va asigura cu corpuri de iluminat in care se vor monta surse de
iluminat cu vapori de mercur. Corpurile de iluminat se vor monta pe stalpi metalici cu
inaltimea de 6 m.
Pentru protectia impotriva socurilor electrice se va construi o priza de pamant, cu
rezistenta de dispersie de maximum 4 ohmi, conform Normativului I7/2011. La aceasta
priza de pamant se vor conecta, prin piese de separatie, toate elementele metalice ale
aparatelor electrice si ale cladirilor.
Protectia impotriva supra tensiunilor de origine atmosferica se va asigura de catre un
sistem propriu compus din element de captare cu autoamorsare (PDA), montat pe stalp
metalic. Coborarile PDA-ului la priza de pamant proprie, cu rezistenta de dispersie de
maximum un ohm (conform I7/2011), vor fi asigurate de 2 trasee realizate din platbanda de
otel zincat de 25 x 4 mmp.
Obiectivul va cuprinde urmatoarele amenajari/constructii:
AC (mp) ADC (mp)
OBIECTUL 1 - Adapost 1- crestere rate- constructii si instalatii 1076,73 1091,13
OBIECTUL 2 - Adapost 2- crestere rate- constructii si instalatii 1076,73 1091,13
OBIECTUL 3 - Abator si sectie procesare carne 289,25 295,60
4
OBIECTUL 4 - Anexa 1-grup social, vestiar, constructii si instalatii 127,49 127,49

OBIECTUL 5 - Anexa 2- fabricatie nutreturi combinate si CT
cu depozit combustibil,constructii si instalatii 114,06 114,06
OBIECTUL 6 - Anexa 3- sopron paie asternut, constructiii 240,00 240,00
OBIECTUL 7 - Anexa 4 si 5- platforma dejectii lichide si asternut,
inclusiv baz.in colectare must gunoi, constructii si instalatii 635,20 635,20
OBIECTUL 8 - Anexa 6- platforma utilaje, constructii si instalatii 162,00 162,00
OBIECTUL 9 - AnexaT- cantar auto, constructii si instalatii 36,00 36,00
OBIECTUL 10- Anexa 8- filtru sanitar intrare ferma, constructii 40,00 40,00
OBIECTUL 11- Anexa 9- rampa metalica spalare auto,
constructii si instalatii 35,00 35,00
OBIECTUL 12- | mprejmu ire incinta, constructii
OBIECTUL 13- Retele apa potabila in incinta, inclusiv sursa proprie
OBIECTUL 14- Retele electrice in incinta, inclusiv iluminat incinia
OBIECTUL 15- Retele canalizare in incinta
OBIECTUL 16- Statie epurare, Q= 75mc/h 33,11 35,11
OBIECTUL 17- Sistematizare verticala alei carosabile
TOTAL 3865,57 3900,72
Imprejmuirile incintei, realizate din panouri de plasa bordurata,cu stalpi metalici, soclu
din beton de 20 cm si H=2,00 m, inclusiv porti, are o lungime totala de 595 m din care:
- Imprejmuire incinta abator - 90 m
- Imprejmuire incinta crestere rate - 115 m
- Imprejmuire statie epurare - 32 m
- Imprejmuire zona de protectie severa put apa - 16 m
Suprafeta carosabila care urmeaza a fi amenajata, in afara incintei este de 83,79 mp.
• Descrierea componentelor si proceselor de productie ale proiectului

Halele de crestere a ratelor
Cresterea ratelor se va face in doua hale, fiecare cu capacitatea de 2500 capete
luandu-se in calcul 2,5 capete/mp. Fiecare hala are dimensiunea de 75,66 x 14,41 mp si
sunt amplasate cu latura lunga pe directia nord-sud si la distanta de 5 m una de alta. In
cadrul incintei fermei zona de crestere s-a limitat cu imprejmuire, are suprafata de 7.938,84
mp si accesul personalului ingrijitor se face cu trecerea prin spatiu filtru sanitar (separat pe
sexe) situat in cladire Anexa 1- grup social si vestiar, cu dimensiunile in plan de 12,20 x
10,45 mp.
In cladirea propusa a se edifica, cu regim de inaltime parter, s-au prevazut spatii
pentru: birou medic veterinar,birou zootehnist, oficiu preparare si servire masa, hol acces,
filtru sanitar pentru personalul care lucreaza in zona de crestere a ratelor – spatiu compus
din incapere haine oras, dus (trecere obligatorie), incapere haine lucru si grup sanitar, atat
pentru femei cat si pentru barbati, cu legatura directa in incinta zonei de crestere. S-a
prevazut incapere tehnica pentru utilajele care vor prepara agentul termic pentru incalzirea
spatiilor si pentru preparare apa calda menajera.
5
Pe latura de nord, sud si vest a zonei de crestere rate s-a prevazut acces carosabil in
interiorul zonei de crestere, care permite transportul asternutului (asezare, improsparare si
evacuare) ca si alte materiale. Halele de crestere vor avea instalatii automate pentru
hranirea bobocilor de rata, pentru adaparea acestora, iluminat artificial cu energie electrica,
ventilatie.
Incalzirea centrala a halei se va face cu aer cald de la 10 aeroterme cu Omax =
16KW si D = 1500 mc/h ce functioneaza cu apa calda de 85/650C preparata in centrala
termica a fermei amplasata langa FNC.
Aerotermele se vor monta suspendat de grinzile metalice ale acoperisului la inaltimea
de 2,5m si vor fi racordate la conductele de incalzire tur-retur.
Ventilatia halelor va fi asigurata printr-un sistem care va asigura un schim de aer de
pana la 6 mc/h/kg rata astfel incat sa se evite supraincalzirea si indepartarea umiditatii in
combinatie cu sistemul de incalzire.
Debitul necesar de aer este de 24900 mc/h.
Sistemul de ventilatie va fi de tip tunel in presiune negativa pelungimea adapostului cu
admisie naturala a aeului in capatul si peretii laterali iar evacuarea in celalalt capat al
adapostului.
Admisia aerului in adapost se realizeaza natural prin 62 de fante de admisie executate
in peretele frontal si peretii laterali, in partea opusa de amplasare a ventilatoarelor de
evacuare, in treimea superioara a peretilor, avand dimensiunile de 250 x550 mm, asigurand
un flux de patrundere a aerului de 400-1250 mc/h.
Evacuarea aerului din adapost se va realiza fortat cu 3 ventilatoare care sa asigure un
debit de 24900 mc/h. Incalzirea aerului introdus in adapost se realizeaza cu aeroterme cu
agent termic apa calda, racordate la instalatia de incalzire a adpostului.
Cresterea ratelor se face in doua faze:
– faza 1, care dureaza 2 saptamani, cand densitatea de populare este 15-20 cap/mp;
– faza 2, care dureaza din saptamana a treia, cand densitatea in hala este 10-12
cap/mp, pana la 3 saptamani, cand scade la 8,6 si respectiv 4 capete la sacrificare la varsta
de 2 luni.
Bobocii de rate se cresc pe asternut curat, fare mucegai, din paie sau talaj de lemn, in
strat de cca 30 cm.gr., improspatat periodic si dezinfectat obligatoriu, ca si hala de crestere
intre doua cicluri. Nu se vor folosi ca asternut carpe sau hartie, iar temperatura in primele 7
zile se asigura la 30 -320C, dupa care se reduce cu cate 2-30C saptamanal, pana se ajunge
la 16-180C. Se asigura lumina 24 h/zi dupa care se reduce cu cate o jumatate de ora/zi
pana la 14 zile,cand se ajunge la 17 ore/zi.
Asigurandu-se pe durata cresterii consum de apa si furaje si mentinand lumina 24 h/zi,
se poate grabi sacrificarea.
Furajarea se face cu hranitori circulare, ca si adaparea, asigurandu-se pentru furajare
un front de 2,5 cm/boboc si 5 cm/boboc pentru adapare. Se vor asigura tratamente
necesare – antibiotic si stimulator de crestere, astfel ca se asigura o greutate de 3 kg/rata in
viu la sacrificare.
Popularea fermei intr-un an calendaristic - 30.000 capete este structurata astfel:
6
Serie Perioada de crestere Perioada de vid sanitar

Zi ZI Zi Zi
I 1 47 48 60
II 61 107 109 121
III 122 168 170 182
IV 183 229 231 243
V 244 290 292 304
VI 305 351 353 365
Prepararea furajelor se face in microFNC – care asigura prin doua silozuri cilindrice
de exterior 780 mc fiecare (pentru materii prime cu o densitate specifica de 9,0 kN/mc), prin
trei silozuri de 50 mc fiecare (pentru materii prime: srot soia, srot floarea soarelui, lucerna)
necesarul de materii prime din care se compune furajul nutritiv pentru rate.
MicroFNC-ul este dotat cu:
- moara cu ciocanele 2t/h, pusa pe cuva stabila cu picioare si sistem electronic de
incarcare, in functie de sarcina, natura si umiditatea materialului de macinat, precum si
sistem de mixare furaj pentru realizarea omogernizarii amestecului de materii prime ale
furajului;
- trei buncare 2000 x 2500 x 5160 mm, cu amestecator cu melci si transportor cu
racleti;
- sistem de aerare pentru silozuri de exterior cu aerarea in podea a 15% din suprafata
si ventilator cu comutator cu ampermetru cu tubulatura;
- tablou electric pentru sistemul de macinare, amestecatorul de furaje, sistemul de
premixuri si golire furaj finit, cu comanda electrica si computere de cantarire;
- instalatie granulare nutreturi combinate cu capacitatea 2t/h, cu tablou electric propriu;
- cazan de aburi de joasa presiune 150 kg/h, 0,2 bar cu funcionare pe lemne;
- buncar produs finit.
Pentru transportul furajului se vor utiliza:
- 5 transportoare cu melc, inclinate, cu ɸ 150 mm si cu lungimea de gabarit 4,2-6,2 m,
pentru golirea din buncarul cu cereale;
- elevator cu 2 cupe pentru preluarea furajelor din amestecator si alimentarea
buncarelor de produs finit.
Pentru protectia utilajelor, o parte vor fi amplasate in magazie metalica, cu
dimensiunile de 12,25 x 6,25 m.
Pentru asternutul necesar cresterii bobocilor se vor folosi paie depozitate in sopron
tip tunel cu dimensiunile in plan de 10 x 24 m si inaltimea de 4,70 m, care asigura
depozitarea a cca. 90 t paie in baloti cilindrici cu greutatea unitara de 500 kg (cca 180 buc.),
ncesarul, conform unui calcul de cca 2,5 kg/cap rata, pentru 7 serii.
Pentru stocarea dejectiilor lichide si a asternutului din halele de crestere este
necesara o platforma de stocare. Aceasta are suprafata de 631,20 mp, este realizata din
pat beton cu panta scurgere, limitat pe trei laturi, cu perete beton h=1,5 m. Platforma este
7
construita cu o panta de 0,5 cm/ml catre interior, in coltul de nord-est fiind prevazuta cu o
basa colectoare must de gunoi.
Basa cu adancimea de 11m, se va racorda cu conducta de deversare montata
subteran, la putul cu adancimea de 6,15m volum de 3,48mc, amplasat la 13,6m catre vest
de platforma, unde se avacuaiaza periodic cu cisterne auto.
Conform Codul de bune practici agricole si Programul de actiune pentru protectia
apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole s-a luat in considerare si o majorare a
suprafetei necesara pentru mutarea gramezilor de material (remaniere) in timpul procesului
de compostare.
Cantitatea de dejectii generata de activitate este de 20,6 mc/1000 pasari/luna.
Necesarul de asternut curat este de 0,50 kg/animal/zi.
Consumul de apa potabila pentru o hala este estimat la 0,07 l/sec, necesar pentru
obiectele sanitare din camera tehnica, linia de adapare rate, spalare si decontaminare
adapost in perioada vidului sanitar.
Apa calda se prepara cu un boiler de 100 l racordat la instalatia de incalzire si cea
electrica.
Pentru utilajele de transport si manipulare materii prime si materiale necesare, in
incinta fermei, s-a prevazut o copertina – Anexa nr. 6, cu suprafata de 162 mp pe structura
metalica si acoperis din folie policarbonat celular, cu 4 traveix 4,5 m si deschiderea de 9 m.
Utilajele agricole ce vor fi achizitionate prin acest proiect sunt:
- Tractor cu 110-129 CP, 4-6 cilindrii si minim doua perechi cuple hidraulice;
- Remorca cereale cu capacitatea de 18-20 mc
- Remorca gunoi cu capacitatea de 8-12 to
- Incarcator frontal cu inaltimea maxima de ridicare 4,25m - 5m si capacitatea maxima
de ridicare 1800 - 2000 kg.
- Furca cu capacitatea de incarcare min.2 to
- Tepi pentru baloti
- Graifer cu apucare pentru min.1,6m
- Impingator de gunoi cu inaltimea de min 2m
- Matura cu perie si faras cu actionare hidraulica
- Cupa material greu
- Tocator de paie cu diametrul min.1,5m
- Grapa cu discuri cu latimea de lucru de 3,6 - 4,5 m
- Presa de balotat cu latimea de lucru min 1,2m
- Cositoare cu latimea de lucru de 2-3m
- Grebla cu latimea de lucru de 3-4m
- Semanatoare paioase cu distanta intre randuri de 12 cm - 13 cm;
- Curatitor cu jet de apa sub presiune cu debit de 300-1000 l/ora, presiune de lucru 30-
200 bar.
Abator si sectie de procesare carne
Abatorizarea si procesarea carnii de pasare se face in incinta delimitata de
imprejmuire si cladirea cu dimensiunile in plan de 30,01 x 10,00 m, cu structura metalica,
8
inchideri, compartimentare si acoperis panouri spuma de poliuretan cu fete tabla – inaltimea

libera la interior 3,20 m.
Activitatea abatorului s-a organizat avand in vedere ca procesul tehnologic de
prelucrare industriala a pasarilor se desfasoara in 2 faze distincte:
1. prelucrare initiala ce presupune efectuarea unei succesiuni de operatiuni complet
mecanizate si automatizate, care consta in:
- asomarea;
- sangerarea care dureaza cca 120-150 sec,
- oparirea in flux continuu, prin imersie apa calda la termperatura de + 540C , timp de 90
de secunde;
- deplumarea care incepe imediat ce pasarile au iesit din instalatiile de oparire;
- finisarea si spalarea pasarilor in scopul indepartarii, atat a ultimelor resturi de pene,
cat si efectuarii unor spalari masive sub presiune (2,5–3at) a exteriorului dupa deplumare,
cu masina speciala. Se asigura o stropire cu apa calda la temperatura de + 40 - + 500C.
- taierea pielii de la gat, incizia caudala, detasarea capetelor, spalarea carcaselor
neeviscerate si detasarea picioarelor sunt operatii efectuate la finalul prelucrarii initiale cu
ajutorul unor dispozitive speciale.
2. prelucrarea finala cuprinde:
- extirparea glandei uropigene;
- eviscerarea carcaselor;
- indepartarea gusii, esofagului si traheeii, extragerea pulmonilor;
- spalarea carcaselor si detasarea gaturilor.
Aceste operatiuni se fac cu eviscerator mecanic, cu scafa de eviscerare, iar viscerele
se colecteaza in masina de prelucrat organe, care selecteaza organele comestibile. Daca
se constata organe suspecte sau bolnave, carcasa se indeparteaza din linia tehnologica.
Dupa eviscerarea viscerelor si controlul sanitarveterinar, se separa partile comestibile
din masa viscerelor.
Spalarea carcaselor este operatiunea care precede ultima operatie din fluxul
tehnologic, care consta in taierea gatului cu dispozitiv special. Carcasele eviscerate,
reagatate pe conveerul de racire, se trec in tunelul de racire, cca 70-75 min., la 0 - +4C,
urmand ca apoi, la iesirea din tunel catre transare, sa aiba temperatura de 0-+40C - „la os”.
Refrigerarea carcaselor este etapa obligatorie si se realizeaza in varianta „in aer”.
Carcasele refrigerate se sorteaza in functie de greutatea lor si se ambaleaza in pungi
din material plastic. Transarea carcaselor se face in mod diferit, dupa piata de destinatie –
piept (cu os sau fara os), cu piele sau fara piele, pulpe, aripi, spinari, tacam.
Inainte de expeditia carnii de pasare, pastrarea se face in tunele de congelare, la
temperatura de -35+ 450C si umiditate a aerului de 95-98% pe durata de cca 6 ore,
perioada care varieaza in functie de greutatea carcaselor si de temperatura acestora in faza
initiala a congelarii.
Consumul de apa rece potabila este estimat la 0,96 l/sec, necesar pentru nevoi
menajere si tehnologice.
Consumul de apa necesar pentru o carcasa de 1,8 kg este de 1-1,1 l de apa.
9
Prepararea apei calde de consum se face cu ajutorul a doua boilere verticale 2x2500 l
racordate la instalatia de incalzire, montate in spatiultehnic amenajat in acest scop.
Apele uzate cunt colectate de reteaua de canalizare din incinta. Pe colectorul general
s-a prevazut un separator de grasimi din PE, montat subteran cu capacitatea de 4 l/sec.
Pentru asigurarea refrigerarii si climatizarii in spatiile de preracire (sala de transare,
sala de ambalare, pregatire expeditie, spatiu cantar livrare), se propune o instalatie
frigorifica ce asigura o preracire a depozitului de refrigerare de la +370C la +40C a 500 kg
de produs ambalat timp de 2 ore cat si climatizarea celorlalte spatii de la + 10- 120C
compusa din:
- unitate frigorifica carcasata compusa din 2 compresoare
- vaporizator
- automatizare frigorifica cu valva termostatica
-panou electric comanda si automatizare.
Grupul social - vestiar
Pentru activitatile administrative si sociale se va realiza o constructie tip parter cu
dimensiunile in plan de 10,5 x 33,5 m, cu structura din cadre metalice, fundtii din beton si
inchideri, compartimentari si acoperis din panouri din spuma poliuretanica.
Consumul de apa potabila pentru asigurarea nevoilor angajatilor si igenizarea spatiilor
este de 0,07l/sec.
Prepararea apei calde de consum se va face cu ajutorul unui boiler vertical de 300 l,
racordate la instalatia de incalzire,montate in spatiul tehnic special amenajat.
Centrala termica
Centrala termica, cu functionare pe combustibil solid (lemn), este amplasata intr-o
constructietipparter cu dimensiunile in plan de 6x6,5m, su structura metalica si inchiderilesi
acoperisul din panouri din spuma poliuretanica.
Centrala termica va fi echipata cu:
- 3 cazane din otel de 300 kw fiecare pentru prepararea apei calde de consum, cu
functionare pelemne de foc
- pompe circulatie circuit cazane - butelie de egalizare (BET)
- pompa circulatie BEP-consumatori
- 3 pompe recirculatie tur -retur
- 2 vase de expansiune cu membrane elastica de 300 l
- filtru dedurizator, filtru impuritati, robineti cu sfera
Cantar auto
Cantarul cuo capacitate de 60 to, este amplasat lanivelul caii de rulare - alee acces
carpsabil in incinta, execuatata din beton armat.
Filtrul sanitar
Constructia executata la nivelul carosabilului auto, amplasata astfel incat mijloacele
auto sa o traverseze obligatoriu, din beton armat cu zona centrala cu 30 cm adancime fata
de cota terenului amenajat la intrare si iesire, cu rampe de acces cu panta de 15%,
reborduri laterale si orificiu scurgere material dezinfectant cu diametrul de 100 mm, lungime
totala de 10m din care rampele 2x2m, iar latimea de 4m.
10
• Descrierea etapelor de realizare a proiectului

a. Lucrari de constructii beton si metalice
b. Lucrari de montaj si legaturi conducte
c. Lucrari de automatizare
d. Lucrari de instalatii electrice
e. Lucrari P.S.I.
f. Lucrari de apa si canalizare
g. Lucrari de plan general
1.2. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitatea Furnizor
anuala anuala
Rate 30.000 capete Petrol/pacura -
Produse Gaze naturale -
Carne din 75.000 to Gaze petroliere -
care: lichefiate
- carcasa 33.750 to Carbune -
- produse 18.564 to Cocs de furnal -
Gaz de furnal -
Gaze de -
rafinarie
Energie 490 MW Furnizor local
electrica
Energie termica 1.547 MW In regim propriu
Benzine -
Motorina -
Biogaz -
Pacura -
Combustibil 396 to Distribuitori

solid-lemne autorizati
1.3. Informatii despre materiile prime si substantele/ preparatele chimice utilizate
• Perioada de constructie si montaj

Metodele utilizate in lucrarile de construire nu implica vehicularea de
substante/preparate toxice si periculoase. Pe amplasament nu se vor organiza depozite
11
temporare de carburanti/lubrifianti, alimentarea autovehiculelor, utilajelor se va face in statii

de distributie carburanti.
Singurelele substantele toxice si periculoase prezente pe amplasament pot fi cele
continute de autovehicule, utilaje: combustibili, uleiuri si acid sulfuric de la bateriile de
acumulatori. Pe perioada de constructie pot fi generate deseuri care contin acest tip de
substante, din scurgeri accidentale colectate cu materiale absorbante.
Utilajele si echipamentele vor fi aduse in cadrul amplasamentului in stare buna de
functionare, cu toate reviziile necesare si cu schimburile de ulei efectuate in unitati
specializate. In cazul operatiilor de intretinere a bateriilor de acumulatori se va urma aceeasi
procedura.
• Perioada de exploatare
Materia prima pentru ferma de crestere a ratelor consta in furaje preparate in FNC
propriu.
Pentru a pune in valoare potentialul productiv (greutatea maxima la sacrificare si
indicele de conersie a furajului redus) al bobocului de rata, ste important ca acesta sa fie
alimentata in primele doua saptamani cu furaj de demaraj mai bogat in proteine, dupa care
primeste un furaj de crestere-finisare, cu un nivel proteic ma redus.
Conform cerintelor moderne de alcatuire a retetelor furajere, calculele pornesc de la
cerinte energetice ale bobocilor, fiind suficient un aport caloric de 2500 - 3200 kcal/kg furaj.
Compozitia furajelor este formata din srot soia, srot floarea soarelui, lucerna, in
procente ce difera de stadiul de crestere al ratelor astfel:
Ingredient Procent in ratie

Perioada Perioada Perioada de Perioada de Total
starter de crestere dezvoltare finisare
Porumb 32 28 28 28 29
Srot de soia 19 22 20 25 21,5
Masa verde 3 4 8 5 5
Grau 29 29 26 26 27,5
Srot de floarea soarelui 16 16 17 15 16
Sare 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
Vitamine/premix/uleiuri 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
Nevoile de cereale pentru consum sunt:

Ingredient Consum Consum serie Consum an
(Kg) (to) (to)
Porumb 2,572 12,86 7,16
Sroturi de soia 1,907 9,53 57,21
Masa verde (ucerna) 0,443 2,22 13,30
Grau 2,439 12,19 73,17
Srot de floarea soarelui 1,419 7,095 42,57
12
Sare 0,044 0,22 1,33

Vitamine/premix/uleiuri 0,044 0,22 1,33
Total 8,869 44,35 266,07
Prin urmare consumul de furaje este urmatorul

Total consum perbuc - 8,87 kg
Total pe serie - 44,35 to
Total pe an - 266,07 to
Materiile auxiliare sunt:

- paie/talas de lemn pentru asternut- 2,5 kg/cap de rata. Amenajarile asigura stocarea
a cca. 90 t paie in baloti cilindrici cu greutatea unitara de 500 kg (cca 180 buc.),cantitate
necesara pentru 7 serii de rate.
- antibiotice, stimulatori de crestere.
Nu se utilizeaza substante toxice si periculoase in procesul tehnologic.
Nu se depoziteaza pe amplasament carburanti.
Procesul de abatorizare si procesare se caracterizeaza prin urmatorii parametrii de
intrare-iesire:
Abatorizare si procesare
Total cant Carcasa Produse
Serie Nr. rate Cant/buc
carne
Buc. Kg/buc to to to
I 5000 2500 12500 5625 3094
II 5000 2500 12500 5625 3094
III 5000 2500 12500 5625 3094
IV 5000 2500 12500 5625 3094
V 5000 2500 12500 5625 3094
VI 5000 2500 12500 5625 3094
Total 30000 75000 33750 18564
1.4. Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitate
Considerate categorii aparte de poluanti care afecteaza mediul si implicit comunitatile

umane, poluantii de natura fizica si biologica pot genera efecte de poluare grave
ireversibile, in cazul in care prezenta acestora in mediu depaseste limitele de
suportabilitate. Acestia constituie in primul rand factori de stress, avand un potential
poluator puternic.
Dat fiind specificul activitatii, nu exista posibilitatea contaminarii mediului cu germeni
patogeni sau aparitia vreunui impact de natura biologica. O categorie aparte de poluanti
fizici o constituie zgomotul si vibratiile in comunitatea umana si mai ales in zonele
13
industriale. In continuare explicitam cativa din termenii specifici evaluarii nivelului de

zgomot:
Zgomotul este o perceptie nedorita de catre ureche a unui spectru complex de
frecvente, in general de natura aleatoare.
Sursa de zgomot este termenul care indica cine genereaza zgomotul.
Sunet receptor (sau Receptor) este punctul in care se determina nivelul de zgomot.
Frecventa este numaruI de perioade ale unei unde sinusoidale din unitatea de timp (o
secunda); se masoara in Hertz.
Spectru audibil este intervalul de frecvente perceput de urechea umana, respectiv 20 -
20000 Hz.
Presiunea acustica. ponderata A, in Pa (pascal), este presiunea acustica eficace.
Nivel de presiune acustica ponderata A continuu echivalent, exprimat in dB (decibeli)
este valoarea nivelului de presiune acustica ponderata A al unui sunet stationar continuu,
care intr-un interval de timp T specific, are aceeasi presiune acustica eficace precum
sunetul considerat, al carui nivel variaza in timp.
Nivelul de presiune acustica ponderata A continuu echivalent in intervalul de timp T se
mai numeste si nivel acustic mediu LA,T pe acest interval de timp, in decibeli, intervalul de
timp de mediere fiind indicat de obicei in simbol, de exemplu, nivelul acustic mediu intr-o
ora, LA,1h.
Caracteristicile acustice sunt in stransa legatura cu tipul echipamentelor si cu
caracteristicile de functionare ale acestora, zgomotul inregistrat la cateva sute de metri de
sursa depinzand intr-o mare masura si de factori externi suplimentari, cum ar fi:
- topografia terenului;
- fenomene meteo, in special viteza si directia vantului, temperatura si gradientul de
vant;
- absorbtia mai mult sau mai putin importanta a undelor acustice de catre sol;
- absorbtia in aer, care depinde de presiune, temperatura, umiditatea relativa si
componenta spectrala a zgomotului.
1.4.1 Perioada de executie

Surse de zgomot si vibratii
Pe toata perioada estimata a executiei, principalele surse de zgomot si vibratii sunt:
- functionarea utilajelor si echipamentelor utilizate in constructie;
- traficul autovehiculelor.
Zgomotul in timpul perioadei de constructie difera de alte surse din urmatoarele
motive:
- este cauzat de multe tipuri de echipamente;
- efectele adverse vor fi temporare, deoarece operatiile dureaza scurt timp si se
desfasoara , de regula, in perioada zilei.
- dislocarea pamantului care se face cu urmatoarele tipuri de utilaje: excavator,
incarcator frontal;
- manipularea materialelor care se face cu urmatoarele tipuri de utilaje: buldozer,
14
excavator, macara mobila, basculanta, camion;

- utilaje stationare: generator, compresor;
- echipament de impact: ciocan pneumatic.
Puterea acustica caracteristica utilajelor si mijloacelor folosite la transport,
descarcare, excavare, rambleere si nivelare/compactare sunt expuse in tabelul de mai jos :
Utilajul/autovehiculul Putere acustica, dB

Buldozer 80-110
Excavator 80-93
Basculanta 75-95
Camion 70-80
Incarcator frontal 73-83
Macara mobila 75-85
Generator 73-85
Compresor 75-87
Compactor 110
Nivelul de zgomot asociat etapelor constructiei sunt :

- curatarea suprafetei = 83 -85 dB;
- excavare = 71-89 dB;
- fundare = 75-77 dB.
Lucrarea mentionata mai sus precizeaza nivelul de zgomot pe faze ale constructiei
dupa cum este prezentat in tabelul de mai jos.
Estimarea nivelului de zgomot in amplasament
Zgomotul echivalent dB(A)

Tipul lucrarii
I* II*
Curatarea de baza 84. 83
Excavarea 89 71
Fundatiile 77 77
Elevatia 84 72
Finisarea 89 74
I* - toate echipamentele pertinente prezente pe amplasament

II* - cerinte minime de echipament prezente pe amplasament
Nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat

receptor protejat.
Pentru calculul imisiilor de zgomot rezultate de la utilajele si mijloacele de transport
folosite la constructia obiectivului, conform prevederilor Ord. nr. 1830/2007 pentru
15
aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot,

se poate utiliza urmatoarea relatie :
Lp = Lw – 10*log(r2)-8 , in care :
Lp – nivelul de zgomot ;
Lw –puterea acustica ;
r – distanta fata de sursa de zgomot.
In camp deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomotul cumulat al utilajelor si
foarte rar al unui utilaj izolat.
Nivelul de zgomot in acest caz este influentat de mediul de propagare a zgomotului,
respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse si punctele de
masurare. In zona depozitului nu exista surse de zgomot care sa influenteze nivelul de
zgomot din amplasment.
In cazul in care se doreste determinarea nivelului de zgomot la cateva sute de metri
fata de surse, trebuie luate in considerare influentele externe: viteza si directia vantului,
absorbtia aerului in functie de presiune, temperatura, umiditate relativa, frecventa
zgomotului, topografie, tip de vegetatie.
Pe baza datelor din tabelul de mai sus si pe baza relatiei mentionate anterior, se pot
determina nivelele de zgomot rezultate de la utilajele si mijloacele de transport folosite la
executia obiectivului, la diferite distante fata de surse:
Distanta fata de Utilaj/mijloc de transport (dB)

sursa -m- Buldozer Basculanta Camion Excavator
0 102 87 72 102
10 86 67 52 82
20 70 61 46 76
50 64 55 40 70
100 58 49 34 64
200 52 43 28 58
300 46 37 22 52
Pe baza datelor expuse se estimeaza ca, in conditii normale de functionare, nivelele

de zgomot in zona amplasamentului variaza intre 72-102 dB. De asemenea, se poate
constata ca de fiecare data cand se dubleaza distanta fata de sursa punctiforma de zgomot,
nivelul de presiune acustica scade cu 6 dB.
Conform prevederilor STAS 10009-88 “Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului
de zgomot” , valoarea la limita amplasamentului este de 65 dB si de 50 dB pentru nivelul de
zgomot exterior cladirilor, la 2 m fata de acestea.
Se observa astfel ca aceasta conditie este indeplinita la distante mai mari de 100 m.
Referitor la vibratii, acestea sunt generate de echipamenetele de mare tonaj, care in
aceasta situatie nu sunt utilizate.
16
Mentionam ca amplasamentul se afla in intravilanul localitatii .Boldesti Gradistea si nu

are in vecinatate zona rezidentiale. In acelasi timp, activitatile se vor desfasura in intrevalul
orar 800-1800, cu respectarea programului de sfarsit de saptamana si a sarbatorilor legale.
Masuri de reducere a zgomotului:
- executia lucrarilor se va realiza cu utilaje si echipamente moderne, prevazute cu
sisteme de atenuare a zgomotului;
- activitatile se vor desfasura in intrevalul orar 8 - 18, cu respectarea programului de
sfarsit de saptamana si a sarbatorilor legale;
- se va reduce viteza autovehiculelor grele in zona (viteza scazuta poate reduce
nivelul de zgomot cu pana la 5dB);
- se va adopta o conducerea preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma
creeaza mai putin zgomot decat frecventele schimbari de acceleratie si frana).
1.4.2. Perioada de exploatare

Sursele de zgomot si de vibratii
In perioada de functionare sursele de zgomot sunt reprezentate de echipamentele
dinamice noi prevazute prin proiect, respectiv:
- 20 aeroterme actionate electric pentru asigurarea temperaturii optime in procesul de
crestere si abatorizare a ratelor.
- 6 ventilatoare evacuare, utilizate pentru vehicularea aerului in interiorul halelor de
crestere si a abatorului;
- 6 ventilatoare axiale;
Nivel de zgomot
Toate echipamentele propuse pentru achizitionare sunt echipamente noi, moderne, de
la firme de renume, asigurand un nivel de zgomot la 1m distanta < 85dB(A) , cu o clasa de
protectie IP55. Toate echipamentele dinamice vor fi montate pe cadre/fundatii prevazute cu
amortizoare de vibratii, astfel incat sa se asigure o functionare silentioasa.
In oricare din etapele exploatarii obiectivului se va respecta:
- nivelul de zgomot echivalent continuu la limita incintelor industriale: max. 65 dB(A),
conform STAS 10009/1988;
- nivelul limita de 55 dB in apropierea locuintelor, conform STAS 10009/1988;
- nivelul limita de 87 dB(A) in interiorul unitatilor functionale, conform Normelor
generale de protectia muncii-2002.
Conform BAT pentru cresterea pasarilor, sursele de zgomot de la unitatile fermiere
de pasari sunt asociate cu :
- * stocul de pasari;
- * halele de adapostire;
- * productia de furaje si manevrarea acestora; *manevrarea gunoiului.
In tabelul urmator sunt prezenatate sursele si nivelul de zgomot aferent acestora
precum si poluarea produsa si masuri de eliminare sau reducere a poluarii.
17
Tipul Sursa de Nr. surse Poluare Poluare Poluare produsa Masuri de

poluarii poluare de maxima de fond de activitate eliminare/
poluare permisa reducere
Pe zona Pe zone Pe zone
obiectivului de reziden-
protectie tiale
Aeroterme 20 - <85 dB - max.60 dB
Zgomot 65 dB
Ventilatoare 6 ziua 80 dB - max. 60 dB Nu este
evacuare cazul
Ventilatoare 6 55 dB 80 dB - max. 60 dB
axiale noaptea
Sursele tipice de zgomot pentru activitati specifice sunt aratate in tabelul urmator, iar
nivelul de zgomot este raportat la sursele din distante scurte.
Activitate Nivel de Echivalent
Sursa de zgomot Durata de presiune al continuu
Frecventa
zi/noapte zgomotului Laeq
dB(A) dB(A)
Ventilatoare adăposturi continuu/ zi şi
tot anul 43
intermitent noapte
Livrare hrană 1 oră 2 – 3 în 92 (la 5
fiecare zi metri)
săptămână
Unitate de măcinat-
amestecat – în interiorul
clădirii – în exteriorul clădirii 90 - 63
Livrare combustibil 6–7
2 ore zi
perioade/an
Generator de urgenţă 2ore In fiecare zi
saptamana
Prindere găini (de carne) 6 ore ÷56 6–7 dimineata/
57 – 60
ore perioade/an noaptea
Curăţare (păsări de carne)
6–7
1. manipulare găinaţ 1 la 3 zile zi
perioade/an
88 (la 5
2. spălare intensă, etc 1 la 3 zile an
metri)
Curăţare (păsări ouătoare)
1. manipulare găinaţ pana la 6
anual zi
zile
18
2. spălare intensă etc. 1 la 3 zile 88 (la 5 m
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Antreprenorul general al lucrarilor are obligatia sa se asigure ca toate autovehiculele si
utilajele care vor participa la executia lucrarilor propuse sunt echipate cu sisteme de
amortizare a zgomotului si sunt verificate periodic, iar intretinerea lor si reviziile se
realizeaza cu societati specializate.
• Masuri de protectie
Tinand cont de amplasament si de distanta fata de receptorii protejati – zone
rezidentiale, nu s-a considerat necesara adoptarea de masuri suplimentare pentru protectia
impotriva zgomotului si vibratiilor in cadrul proiectului de modernizare. Operarea
echipamentelor si instalatiilor insa trebuie sa se faca conform masurilor de buna practica
pentru controlul zgomotului Aceasta include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a
caror deteriorare poate conduce la cresterea zgomotului.
• Prognozarea impactului
Executia lucrarilor se va realiza cu utilaje si echipamente moderne, care sunt
prevazute cu sisteme de atenuare a zgomotului. In acelasi timp, activitatile se vor desfasura
in intrevalul orar 8 - 18, cu respectarea programului de sfarsit de saptamana si a sarbatorilor
legale.
Din punct de vedere al confortului persoanelor din spatiile interioare, emisiile de
zgomot trebuie sa se incadreze in limite, exprimate in Noise Rating (NR = scala acustica).
In principiu, in spatiile tehnice nu exista echipamente interioare cu emisii de zgomot
care sa depaseasca 90 dBA.
In conditiile oferite de amplasament, se poate aprecia ca zgomotul si vibratiile
care vor fi generate in timpul lucrarilor de constructie vor avea un impact temporar,
de scurta durata, strict in zona amplasamentului.
Impactul zgomotului si vibratiilor adus de noua instalatie pe durata functionarii
obiectivului are caracter redus, nesemnificativ.
• Protectia impotriva radiatiilor

Lucrarile aferente proiectului de realizare si functionare a fermei de crestere a ratelor
nu implica utilizarea/producerea de substante si/sau preparate cu potential radioactiv.
In aceasta situatie, nu se impune investigarea surselor si efectelor si nici masuri de
protectie in acest sens.
1.5. Alternative studiate
Varianta 0 - fara investitie inseamna mentinerea situatiei existente, cu impact negativ

asupra produselor rezultate din fermele animaliere - cresterea pasarilor -rate la sol si
fabricarea produselor din carne, inclusiv din carne de pasare, prelucrarea si conservarea
carnii.
19
Varianta adoptata este cea cu implementarea proiectului analizat ceea ce reprezinta

investieie maxima.
Nu au fost luate in considerare alte alternative
1.6. Informatii despre documentele/reglementarile existente
S.C. GENIC S.R.L. detine certficatul de urbanism nr.51/17.sept.2015 pentru

„Construire ferma de rate, abator si sectie procesare carne, alei carosabile si
pietonale, spatiu parcare, platforme, anexe, utilitati, imprejmuire, bransamente,
amenajare drum acces si organizare de santier, eliberat Consiliul Judetean Prahova.
Pentru acest teren, in suprafata de 21927 mp, Primaria Comunei Boldesti Gradistea a
initiat un PUZ pentru introducerea in intravilan a acestei suprafete.
De asemenea in momentul intocmirii prezentei documentatii, proiectul a fost
avzat/aprobat prin urmatoarele acte de reglementare:
- Decizia etapei de incadrare nr. 11356/31.03.2016 emisa de APM Prahova
- Notificare nr. 12628/27.10.2015 emisa de DSVSA Prahova
- Nota de constatare privind conditiile de mediu emisa de GNM Prahova
- Acordul Primariei Boldesti Gradistea privind amenajarea intrarii in incinta analizata.
De asemenea, pentru terenul aferent investitiei s-au elaborat: Studiu pedologic, Studiu
geologic si Studiu topografic.
.
1.7. Informatii despre modul de conectare la infrastructura existenta
Exploatarea drumurilor de acces se va face conform Ordonanţei nr. 43/1997,

republicată, privind regimul juridic al drumurilor.
• Conexiunea la caile de acces
Accesul principal la teren se realizează dinspre DJ 102 D, prin De 306/4. Există un
acces şi pe latura de sud, prin De 307/1, care se formează din De 306/4.
De 306/4 îşi are originea în DJ 102 D (în dreptul km. cca 15. stg.) la limita de nord a
intravilanului satului Boldeşti (UTR nr. 2), respectiv în dreptul incintei SC PARTIMEC
CIORANI (fost Agromec).
DJ 102 D este asfaltat (2 fire), iar drumurile de exploatare sunt pietruite (1 fir).
zona de nord-vest al parcelei (unde mijloacele auto trec prin filtrul sanitar), incinta zonei de
abatorizare, incinta zonei de crestere si celelalte anexe necesare fluxului tehnologic.
Aleile carosabile propuse sunt cu structura de piatra sparta, strat compactat 15 cm gr.
si fundatie balast 25 cm gr., limitate de borduri carosabile din beton prefabricat
• Racordarea la retele de utilitati
Alimentarea cu apă potabilă a obiectivului se va realiza din sursă subterană de la
sursa proprie situată in incintă – puț apă propus;
Asigurarea apei de consum menajer, tehnologic si incendiu: apa rece de la gospodăria
de apă situată în incinta de lângă puț de apă propus si staţia de hidrofor amplasată în
spaţiul tehnic Anexa 1 – Clădire grup social vestiar și apă caldă preparată local cu agent
20
termic de încălzire 90/70ºC in boilere, in spațiile tehnice din Anexa 1 din clădirile adăpost 1
si 2 și din clădirea Abator si secție de procesare carne;
Evacuarea apelor uzate: apele uzate (tehnologice si menajere): nu există rețea de
canalizare în apropierea amplasamentului, astfel după epurarea în stația de epurare
proprie, amplasată în incinta, se vor evacua prin pompare in Pârâul Ghighiu;
Ghighiu, printr-o conducta din PVC dn = 250 mm
Asigurarea agentului termic: prin centrala termică proprie cu funcţionare pe
combustibil lemne de foc, amplasata in incinta, având Qinc = 1000kW.
Alimentarea cu energie electrică: racordarea la rețelele de medie tensiune prin post
trafopropriu PT 160KVA.
Apele pluviale sunt preluate de pe suprafeţele impermeabile şi conduse prin lucrări de
sistematizare verticală, la limitele platformelor betonate, ca apoi sa se infiltreze în mod
natural, în sol.
Noii consumatori propusi prin proiect prezinta un consum estimat de utilitati:
- Energie electrica 490 MW/an;
- Energie termica (abur) 1547 Mw/an;
- Apa rece 10.930 mc/an;
- Combustibil solid - lemne de foc 396 to/an
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de productie

Cresterea ratelor se va face in doua hale, fiecare cu capacitatea de 2500 capete
luandu-se in calcul 2,5 capete/mp.
Cresterea ratelor se face in doua faze:
– faza 1, care dureaza 2 saptamani, cand densitatea de populare este 15-20 cap/mp;
– faza 2, care dureaza din saptamana a treia, cand densitatea in hala este 10-12
cap/mp, pana la 3 saptamani, cand scade la 8,6 si respectiv 4 capete la sacrificare la varsta
de 2 luni.
Bobocii de rate se cresc pe asternut curat, fare mucegai, din paie sau talaj de lemn, in
strat de cca 30 cm.gr., improspatat periodic si dezinfectat obligatoriu, ca si hala de crestere
intre doua cicluri. Nu se vor folosi ca asternut carpe sau hartie, iar temperatura in primele 7
zile se asigura la 30 -320C, dupa care se reduce cu cate 2-30C saptamanal, pana se ajunge
la 16-180C. Se asigura lumina 24 h/zi dupa care se reduce cu cate o jumatate de ora/zi
pana la 14 zile,cand se ajunge la 17 ore/zi.
21
Asigurandu-se pe durata cresterii consum de apa si furaje si mentinand lumina 24 h/zi,

se poate grabi sacrificarea.
Furajarea se face cu hranitori circulare, ca si adaparea, asigurandu-se pentru furajare
un front de 2,5 cm/boboc si 5 cm/boboc pentru adapare. Se vor asigura tratamente
necesare – antibiotic si stimulator de crestere, astfel ca se asigura o greutate de 3 kg/rata in
viu la sacrificare.
Popularea fermei intr-un an calendaristic se face cu 30.000 capete.
Prepararea furajelor se face in microfnc – care asigura prin doua silozuri cilindrice de
exterior 780 mc fiecare (pentru materii prime cu o densitate specifica de 9,0 kN/mc), prin trei
silozuri de 50 mc fiecare (pentru materii prime: srot soia, srot floarea soarelui, lucerna)
necesarul de materii prime din care se compune furajul nutritiv pentru rate.
MicroFNC-ul este dotat cu:
- moara cu ciocanele 2t/h, pusa pe cuva stabila cu picioare si sistem electronic de
incarcare, in functie de sarcina, natura si umiditatea materialului de macinat, precum si
sistem de mixare furaj pentru realizarea omogernizarii amestecului de materii prime ale
furajului;
- trei buncare 2000 x 2500 x 5160 mm, cu amestecator cu melci si transportor cu
racleti;
- sistem de aerare pentru silozuri de exterior cu aerarea in podea a 15% din suprafata
si ventilator cu comutator cu ampermetru cu tubulatura;
- tablou electric pentru sistemul de macinare, amestecatorul de furaje, sistemul de
premixuri si golire furaj finit, cu comanda electrica si computere de cantarire;
- instalatie granulare nutreturi combinate cu capacitatea 2t/h, cu tablou electric propriu;
- cazan de aburi de joasa presiune 150 kg/h, 0,2 bar cu funcionare pe lemne;
- buncar produs finit.
Pentru transportul furajului se vor utiliza:
- 5 transportoare cu melc, inclinate, cu ɸ 150 mm si cu lungimea de gabarit 4,2-6,2 m,
pentru golirea din buncarul cu cereale;
- elevator cu 2 cupe pentru preluarea furajelor din amestecator si alimentarea
buncarelor de produs finit.
Pentru protectia utilajelor, o parte vor fi amplasate in magazie metalica, cu
dimensiunile de 12,25 x 6,25 m.
Pentru asternutul necesar cresterii bobocilor se vor folosi paie depozitate in sopron
tip tunel cu dimensiunile in plan de 10 x 24 m si inaltimea de 4,70 m, care asigura
depozitarea a cca 90 t paie in baloti cilindrici cu greutatea unitara de 500 kg (cca 180 buc.),
conform unui calcul de cca 2,5 kg/cap rata pentru 7 serii.
Pentru stocarea dejectiilor lichide si a asternutului din halele de crestere este
necesara o platforma de stocare. Aceasta are suprafata de 631,20 mp, este realizata din
pat beton cu panta scurgere, limitat pe trei laturi, cu perete beton h=1,5 m. Este prevazuta
cu bazin de colectare must gunoi.
Conform Codul de bune practici agricole si Programul de actiune pentru protectia
apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole s-a luat in considerare si o majorare a
22
suprafetei necesara pentru mutarea gramezilor de material (remaniere) in timpul procesului

de compostare.
Cantitatea de dejectii generata de activitate este de 20,6 mc/1000 pasari/luna.
Necesarul de asternut curat este de 0,50 kg/animal/zi.
Pentru utilajele de transport si manipulare materii prime si materiale necesare, in
incinta fermei, s-a prevazut o copertina – Anexa nr. 6, cu suprafata de 162 mp pe structura
metalica si acoperis din folie policarbonat celular, cu 4 traveix 4,5 m si deschiderea de 9 m.
Abatorizarea si procesarea carnii de pasare se face in incinta delimitata de
imprejmuire si cladirea cu dimensiunile in plan de 30,01 x 10,00 m, cu structura metalica,
inchideri, compartimentare si acoperis panouri spuma de poliuretan cu fete tabla – inaltimea
libera la interior 3,20 m.
Activitatea abatorului s-a organizat avand in vedere ca procesul tehnologic de
prelucrare industriala a pasarilor se desfasoara in 2 faze distincte:
1. prelucrare initiala ce presupune efectuarea unei succesiuni de operatiuni complet
mecanizate si automatizate, care consta in:
- asomarea;
- sangerarea care dureaza cca 120-150 sec,
- oparirea in flux continuu, prin imersie apa calda la termperatura de + 540C , timp de 90
de secunde;
- deplumarea care incepe imediat ce pasarile au iesit din instalatiile de oparire;
- finisarea si spalarea pasarilor in scopul indepartarii, atat a ultimelor resturi de pene,
cat si efectuarii unor spalari masive sub presiune (2,5–3at) a exteriorului dupa deplumare,
cu masina speciala. Se asigura o stropire cu apa calda la temperatura de + 40 - + 500C.
- taierea pielii de la gat, incizia caudala, detasarea capetelor, spalarea carcaselor
neeviscerate si detasarea picioarelor sunt operatii efectuate la finalul prelucrarii initiale cu
ajutorul unor dispozitive speciale.
2. prelucrarea finala cuprinde:
- extirparea glandei uropigene;
- eviscerarea carcaselor;
- indepartarea gusii, esofagului si traheeii, extragerea pulmonilor;
- spalarea carcaselor si detasarea gaturilor.
Aceste operatiuni se fac cu eviscerator mecanic, cu scafa de eviscerare, iar viscerele
se colecteaza in masina de prelucrat organe, care selecteaza organele comestibile. Daca
se constata organe suspecte sau bolnave, carcasa se indeparteaza din linia tehnologica.
Dupa eviscerarea viscerelor si controlul sanitarveterinar, se separa partile comestibile
din masa viscerelor.
Spalarea carcaselor este operatiunea care precede ultima operatie din fluxul
tehnologic, care consta in taierea gatului cu dispozitiv special.
Carcasele eviscerate, reagatate pe conveerul de racire, se trec in tunelul de racire,
cca 70-75 min., la 0 - +4C, urmand ca apoi, la iesirea din tunel catre transare, sa aiba
temperatura de 0-+40C - „la os”.
23
Refrigerarea carcaselor este etapa obligatorie si se realizeaza in varianta „in aer”.

Carcasele refrigerate se sorteaza in functie de greutatea lor si se ambaleaza in pungi
din material plastic. Transarea carcaselor se face in mod diferit, dupa piata de destinatie –
piept (cu os sau fara os), cu piele sau fara piele, pulpe, aripi, spinari, tacam.
Inainte de expeditia carnii de pasare, pastrarea se face in tunele de congelare, la
temperatura de -35+ 450C si umiditate a aerului de 95-98% pe durata de cca 6 ore,
perioada care varieaza in functie de greutatea carcaselor si de temperatura acestora in faza
initiala a congelarii.
• COMPARATIA CU BAT-URILE EXISTENTE IN DOMENIU
Activitatea de crestere a ratelor

Documentul de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile in cresterea
intensiva a pasarilor si porcilor -iulie 2003, reflecta un schimb de informatii mentionat in
articolul 16(2) din Directiva Consiliului 96/61/EC.
Directiva nu defineste termenul de ‘pasari’. Din discutia Grupului Tehnic de Lucru
(TWG) s-a concluzionat ca in acest document scopul legat de pasari se rasfrange asupra
gainilor, gainilor ouataoare si a puilor de ingrasare, curcanilor, ratelor si bibilicilor. Oricum,
doar ouatoarele si puii sunt luati in considerare in detaliu in acest document ca urmare a
informatiilor putine avute asupra curcanilor, ratelor si bibilicilor.
Conform Anexei 1 la Legea 278/2013, obiectivele care au domeniul de activitate
Creşterea intensivă a păsărilor de curte, intra sub incidenta acestei daca au o capacitate
maxima de productie de 40.000 de locuri pentru păsări de curte.
Intrucat capacitatea de productie declarata a fermei de crestere a ratelor este de max.
5000 de capete pe serie, putem spune ca acest obiectiv nu este un obiectiv IPPC.
Buna practica agricola este o parte esentiala a BAT. Desi este dificil sa se cuantifice
beneficiile de mediu in termenii reducerii emisiilor sau reducerilor in utilizarea energiei si
apei, este clar ca un management constincios al fermei va contribui la imbunatatirea
performantei de mediu in ferma de crestere intensiva a pasarilor.. Pentru imbunatatirea
performantei generale de mediu a fermei de crestere intensiva a animalelor, BAT inseamna
a respecta cerintele cuprinse in analiza comparativa urmatoare:
Cerinta BAT Conformarea cu BAT

Buna practica agricola in cresterea intensive a pasarilor
Identificarea si implementarea educatiei si Se va elabora o procedura specifica
programelor de training pentru personalul fermei
Inregistrarea consumului de apa si energie, a - Se vor face toate inregistrarile intr-un
cantitatilor de hrana pentru animale, a deseurilor registr secial
rezultate si imprastierea pe camp a fertilizatorilor - initial, deseurile rezultate vor fi
anorganici si a deseurilor eliminate cu firme specializate
Detinerea unei proceduri de urgenta pentru a Societatea va fi acreditata ISO iar in
putea face fata emiisilor neplanificate si manualul calitatii vor exista si
24
incidentelor proceduri specifice

Implementarea unui program de reparatii si Coordonatorii tehnici ai fermei vor
mentenanta pentru a asigura faptul ca structurile intocmi un program de reparatii si
si echipamentul functioneaza bine si instalatiile mentenanta a echipamentelor
sunt pastrate curate
Planificarea activitatilor pe amplasament in In curs de conformare
mod corespunzator, precum si furnizarea
materialelor si eliminarea produselor si deseurilor,
si planificarea aplicatiei gunoiului pe teren, in mod
corespunzator
Strategii de alimentare pentru pasari
Nu exista prevederi pentru rate
Rata de conversie a alimentului 2,45
Sisteme de adapostire
Sistem de adapostire fara cusca cu pat absorbant Conformarea proiectului cu BAT
(cu sau fara uscare fortata a gunoiului
Reducerea consumului de energie
Cladirile izolate in regiunile cu temperatura
2
ambientala redusa (valoarea U 0.4 W/m /°C
Optimizarea conceptului sistemului de Ventilatia halelor va fi asigurata
ventilare in fiecare casa pentru a oferi o printr-un sistem care va asigura un
temperatura buna de control si pentru a realiza schim de aer de pana la 6 mc/h/kg
grade minime de ventilare iarna rata astfel incat sa se evite
supraincalzirea si indepartarea
umiditatii in combinatie cu sistemul de
incalzire. Sistemul de ventilatie va fi de
tip tunel in presiune negativa
pelungimea adapostului cu admisie
naturala a aerului in capatul si peretii
laterali iar evacuarea in celalalt capat
al adapostului.
Prevenirea rezistentei in sistemele de Conform programului de mentenanta
ventilare printr-o inspectie frecventa si curatarea
conductelor si suflantelor
Aplicarea iluminarii cu consum energetic Utilizarea de surse de iluminat
scazut economice
Activitatea de abatorizare
Conform Legii 278/2013, abatoarele intra sub incidenta IPPC daca au o capacitate de
producţie de peste 50 de tone carcase pe zi.
25
Conform proiectului, capacitatea de productie a fermei si implicit de abatorizare este

de 33 750 to carcase/an, adica 49 to/zi.
Ghid pentru abatoare cu o capacitate de sacrificare mai mare de 50 tone pe zi care a
fost elaborat având la bază BAT-urile pentru abatoare și valorificarea produselor secundare
animale [cuprinde urmatoarele prevederi:
În cazul abatoarelor, consumul de apă, concentraţia mare de substanţe organice în
apa uzată şi consumul energetic pentru răcirea şi încălzirea apei, sunt procesele cu cel mai
mare impact asupra mediului. Dintre toate deşeurile lichide produse în abatoarele de
animale mari şi păsări, sângele deţine cel mai mare necesar de oxigen chimic (COD).
Procesul de colectare, depozitare şi prelucrare a sângelui constituie astfel un element
esenţial în evaluarea şi monitorizarea abatoarelor. Instalaţia de frig generează în
majoritatea abatoarelor, cel mai mare consum de curent. În timpul programului de lucru,
45% până la 90% din consumul total de curent se datorează instalaţiei de frig, iar în afara
orelor de producţie, 100%. Conform dreptului alimentar şi veterinar în vigoare, în abatoare
trebuie utilizată apă potabilă. De aceea nu există practic nici o posibilitate refolosire a apei.
Acest fapt are consecinţe atât pentru consumul de apă cât şi pentru consumul energetic,
atunci când apa este încălzită. Emisiile de miros, provenind de ex. de la depozitarea şi
utilizarea sângelui şi de la tratarea apei evacuate, pot constitui problemele principale din
punct de vedere al mediului.
3. DESEURI
3.1. Perioada de executie

Hotararea de Guvern nr. 856/2002 privind privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, stabileste
obligatia operatorilor economici si a altor generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice
de a tine evidenta deseurilor. Astfel, antreprenorul general al lucrarilor are obligatia sa
elaboreze si sa respecte o procedura interna privind gestiunea deseurilor generate in timpul
executiei lucrarilor, procedura care sa fie in concordanta cu cerintele legale.
Deseurile care vor rezulta in perioada de executie a lucrarilor propuse sunt:
Deseuri care pot fi incluse in categoria deseurilor de tip municipal: lemnul de la
cofraje, sticla si deseurile din material plastic (PVC), vata minerala, bucati de saltele de fibra
de sticla sau snur cu fibre de silica sau ceramice.
Acestea vor fi colectate selectiv si depozitate temporar in spatii special amenajate in
cadrul organizarii de santier, in scopul eliminarii/valorificarii lor, conform prevederilor din
Legii 211/2011 privind regimul deseurilor.
Deseurile metalice rezultate din operatiile de debitare vor fi depozitate temporar in
incinta societatii si vor fi valorificate ca deseuri reciclabile de catre firme autorizate, conform
Legii 211/2011.
Deseuri de materiale de constructie – deseuri amestecate de caramida, moloz,
26
beton, etc. Aceste deseuri vor fi depozitate temporar si vor fi eliminate ca deseuri inerte.
Solul si alte materiale excavate, piatra, betonul, caramizile. Partial sau in totalitate,
pamantul excavat poate fi reutilizat pentru umpluturi, nivelare la obiectivul propus sau la
orice alt obiectiv din incinta societatii beneficiare. Datorita faptului ca in acest moment este
greu de apreciat cat poate fi reutilizat din volumul real rezultat, recomandam ca eventualul
surplus sa fie evacuat prin societati autorizate.
Uleiuri uzate, filtre ulei, anvelope, acumulatori/baterii uzate - rezultate ca urmare a
efectuarii operatiilor de intretinere autovehiculelor si utilajelor. Acestea vor trebui eliminate
prin operatori specializati contractati pe perioada constructiei.
Deseuri menajere – rezultate de la personalul executant; cantitatea de deseuri
generate de o persoana in timpul fazei de constructie va fi de: 0,2 kg/zi
Cantitatea totala de deseuri va fi obtinuta prin multiplicarea valorii de mai sus cu
numarul persoanelor aflate pe amplasament pe durata derularii lucrarilor de constructie.
Deseurile solide de tip municipal si cele menajere vor fi colectate in pubele,
depozitate temporar in zone special desemnate acestui scop si eliminate de pe
amplasament in mod periodic, conform prevederilor Ordinului Ministerului Sanatatii
536/1997.
Organizarea de santier va include facilitati pentru depozitarea controlata a tuturor
tipurilor de deseuri. De asemenea, va include toalete ecologice avand in vedere numarul
persoanelor care isi vor desfasura activitatea pe santier.
Este dificil de facut o estimare cantitativa privind aceste deseuri care vor fi generate,
tehnicile utilizate avand un rol foarte important in estimarea tipurilor si cantitatilor de deseuri.
Tipurile de deseuri generate pe perioada de constructie sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Nr. Tipul deseului Codul Starea Cod deseu Managementul
crt. deseului periculos deseurilor
Recuperare Eliminare
1 Deseuri municipale 20 03 01 solid - X
(inclusiv menajere)
2 Deseuri metalice 16 01 07 solid - X
3 Deseuri de 17 01 07 solid - X
materiale
de constructie
4 Materiale plastice 17 02 03 solid X
5 Sol excavat 17 05 04 solid - X
6 Ulei uzat 13 02 08* lichid H5 X
7 Filtre ulei 160107 solid H5 X
8 Acumulatori uzati/ 160601 solid H8 X
baterii uzate
9 Anvelope uzate 160103 solid - X
27
10 Cabluri 17 04 11
3.2. Perioada de exploatare

Pe timpul functionarii fermei se disting urmatoarele deseuri generate:
Nr. Tipul deseului Codul Starea Cod deseu Managementul
crt. deseului periculos deseurilor
Recuperare Eliminare
1 Deseuri municipale 20 03 01 solid - X
(inclusiv menajere)
2 Deseuri de tesuturi 02 01 02 solid - X
animale
3 Dejectii animale 02 01 06 semilic - X
coletate separat si hid
tratate in afara
incintei
4 Deseuri din tesuturi 02 02 02 solid X
animale
5 Namoluri de la 02 02 04 solid - X
epurarea efluientilor
proprii
6 Ambalaje de hartie si15 01 01 lichid X
carton
7 Ambalaje din plastic 15 01 02 solid X
8 Ambalaje care contin15 01 11* solid X
reziduuri sau sunt
contaminate su subtante
periculoase
9 Namoluri din fose 20 03 04 semilic - X
septice hid
Deşeurile provenite din activitateade creştere, sacrificareși procesarea rațelor (deşeuri

de țesuturi animale ) vor fi depozitate temporar într-o camera frigorifica, pentru ca mai apoi
sa fie preluate de ofirma specializata în vederea eliminării sau incinerate.
Cel mai important deseu generat de fermele de crestere a ratelor il reprezinta
dejectiile. Tipul de furaj,sistemul de hale si pasarile de reproductie sunt factori importanti.
Cu privire la furaje, este clar cu un nivel mai mare de proteine in furaje va da un nivel mai
mare de N in gunoi. Astfel, pentru rate procentul in greutate uscata de N este de 1,9-6,6% ,
acidul ureic este de mai mic de 0,1%, potasiu este de 2,2-5,6 % si cel de fosfor 0,7-2%.
28
Deşeurile provenite din activităţi de curățenie si cele asimilabile sevor depozita

temporar în cadrul firmei, în spații special amenajate, până la transportul la un depozit
autorizat, de către o firmă specializata.
Deșeurile menajere și industriale rezultate din activitate se vor colecta în
containere speciale. Se vor transporta la rampa de gunoi de către firma de
specialitate.
Dejecțiile lichide (20,6 mc/1000 păsări/lună) și așternut din halele de creştere (0,50
kg/animal/zi), vor fi eliminate cu societati autorizate.
Conformarea cu BAT
Depozitarea dejectiilor
Stocarea dejectiilor de pasari uscat intr-o Stocarea dejectiilor se va face pe
unitate cu podea impermeabila si cu ventilatie platforma betonata, in aer liber
suficienta.
Din procesul de abatorizare rezulta subproduse care pot fi utilizate la prepararea

anumitor tipuri de hrana pentru animale . Acestea sunt:
- pene în hala de descărcare;
- sânge, pene de la maşinile de deplumare, capete (la găini şi la raţe), gheare;
- Resturi măruntaie, intestine și capete
La depoziaterea intermediară a produselor animale secundare rezultate din abatorul
de păsări, trebuie ca acestea, să fie transportate cât de repede posibil la o unitate pentru
prelucrarea acestora
Produse animale secundare rezultate din tăierea ratelor sunt:
Raţe
Proporţie din greutate %
Sânge 5
Pene 5
Capete 6
Picioare -*)
Intestine 10
*) Picioarele de raţă se comercializează ca
produs alimentar.
Subprodusele animale (de ex. penele, intestinele, părţile intestinale şi alte măruntaie)
se vor îndepărta de la canalizare prin instalaţii cu sită specifice acesteia. Acelaşi lucru este
valabil şi pentru carnea necomestibilă şi pentru bucăţi de metal. Pentru evitarea putrezirii şi
a mirosurilor trebuie asigurată o depozitare la rece şi o evacuare rapidă a acestora.
29
Subprodusele animale se pot utiliza la:

- Instalatii de biogaz
- In agricultura
- in procesul de compostare
- producţia de făină de sânge ca aditiv pentru hrană animalelor de casă
4. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA
4.1. Apa
4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului
Amplasamentul analizat se afla in apropierea paraului Ghighiu, curs de apa care

reprezinta si receptorul apelor uzate generate.
Raul Prahova cu afluentii sai printre care si paraul Ghighiu formeaza doua axe
principale care dreneaza partea mediana a judetului Prahova pe directia NV-SE,
reprezentand peste ¾ din suprafata teritoriului.
Raul Prahova are un traseu de 183 km si un bazin hidrografic de 3740 km2. Debitul
mediu annual este de 28.3 mc/sec. Pentru statia Adancata se cunosc: Q mediu= 26.6 mc/sec
si Qmax=1220 mc/sec. Variatia de nivel a apei nu este semnificativa, dat fiind latimea albiei.
Adancimea poate avea valori intre 0.8 si 1.7 m.
Zona care cuprinde comuna Boldesti Gradistea se afla situata la limita dintre
extremitatea nordica a Campiei Romane, subunitate a Campiei Vlasiei, cu campia de
subsidenta care din punct de vedere genetic este o campie aluviala de divagare, slab
fragmentata, inundabila, dezvoltata la poala campiei premontane.
Din punct de vedere hidrografic principalul curs de apa este raul Prahova, care intrat in
zona de campie prezinta un curs cu meandre largi, cu o directie de curgere NNV - SSE,
situat pe rampa nordica a localitatilor Movileanca si Rasimnicea. Pe acest tronson malul
drept al raului Prahova are altitudini variabile intre 78 si 82 m cu aspect de coasta.
Din punct de vedere geologic zona este acoperita cu formatiuni de varsta cuaternara
reprezentate prin pleistocen si holocen. Apele freatice sunt situate in lunca Prahovei la 1 - 3
m adancime, iar pe restul teritoriului la 7 - 10 m avand un caracter bicarbonatat.
4.1.2. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa potabila pentru consum menajer, tehnologic si stingerea
incendiilor, se realizeaza din sursa subterana existenta, care se mentine (foraj existent)
devenind sursa nou propusa. Astfel, caracteristicile constructive si functionale ale
gospodariei de apa sunt:
- foraj de mare adancime H=100m cu debit de exploatare 2l/sec si Nhd = -20,0m
- rezervor de inmagazinare cu V=78 mc ce asigura compensarea orara a rezervei de
incendiu de 54 m pentru 3 ore si 5 l/sec.
30
- grup de pompare pentru ridicarea presiunii apei reci cu Hpompare = 26 mc/h (18
mc/h pe pompa in functiune), H = 55 mH2O si P = 3x4,4 kw/buc.
- retea de distributie Dn 25÷Dn 125, L = 273 m
Pentru asigurarea zonei de protectie sanitara severa pe o distanta de 10m, s-a
prevazut imprejmuire din panouri tip plasa bordurata, pe stalpi metalici, soclu din beton de
20 cm, avand H = 2m si l = 16m.
Forajul va fi prevazut cu o cabina subterana din polietilena armata cu fibra de sticla.
In cabina forajului se va amplasa instalatia hidraulica a putului (vana de reglare contor
apa), instalatie electrica de iluminat si forta.
Forajul va fi echipat cu electropompa sumersibila avand Q=7,2 mc/h, H = 30m H2O.
Rezervorul este o constructie metalica din placi galvanizate, imbinate cu suruburi,
izolatie termica din polistiren montat intre placi si membrana de cauciuc butilic. Acesta se va
monta me o fundatie din beton.
Din rezervor apa este distribuita in retelele de distributie prin statia de ridicare a
presiunii (statie hidrofor), un grup de pompare 2A+1R, dimensionat conform NP 133/1/2013,
pentru asigurarea debitului de apa potabila Q orar max = 14 mc/h si de incendiu Q inc = 18
mc/h.
Grupul de pompare se va amplasa intr-un spatiu tehnic in cladirea Anexa 1 - Grup
social - vestiar.
Apa se va potabiliza cu ultraviolete si se va pompa in retelele de apa din incinta.
Retelele de apa vor fi ramificate din teava de PEID PE 100, SDR17, Pn10 cu diametre
cuprinse intre 110mm si 125 mm.
Pe traseul conductelor s-au prevazut vane de sectionare cu camine de vizitare din
beton monolit 1,0 x 1,0 x 1,0 m, cu rama si capac carosabil. In aceste camine se vor
prevedea si vane de golire in punctele cele mai joase. caminele se vor echipa cu vane de
inchidere din fonta, fluture cu levier Dn 100 - 1205 mm si piese de legatura.
Sunt prevazuti 3 hidranti de incendiu tip subteran amplasati la distanta de 100 m.
4.1.3. Managementul apelor uzate
• Perioada de executie
Sursele potentiale de poluare a apelor pe perioada de constructie sunt reprezentate
de:
1. Tehnicile de constructie – excavari, fundari, sudura, montaj, prepararea materialelor
de constructii (mortare, apa din betonul de fundare, plansee de beton, etc.)
2. Folosirea, intretinerea si parcarea utilajelor si autovehiculelor
3. Activitatea umana
1. Tehnicile de constructie
Executarea lucrarilor de constructie reprezinta principala activitate care ar putea avea
un impact direct asupra apei subterane si, intr-o masura mai mica, asupra apei de suprafata
(in principal suspensii provenite de la excavarea solului).
31
• Metoda folosita pentru amplasarea echipamentelor si utilajelor este fundarea (pe,

fundatii de diverse dimensiuni), ceea ce implica lucrari de excavatii, care se vor face cu
utilaje mari pana si peste 60 kW , si cu minexcavator, in functie de adancimea fundatiei.
Sapaturile si compactarea materialelor de umplutura se vor executa mecanizat si
manual, dupa caz.
• Metoda folosita pentru realizarea fundatiilor cladirilor, echipamentelor,
rezervorului de apa, pompelor, stalpilor metalici pentru sustinerea structurilor metalice este
turnarea betonului.
• Metodele folosite pentru realizarea structurilor metalice destinate sustinerii
constructiilor, sunt sudura si imbinarile demontabile.
• Conductele de canalizare vor fi din SN4 si vor fi racordate prin mufare. La realizarea
sistemului de drenaj se va proceda astfel:
- conductele de drenaj se vor poza pe pat de nisip de 15 cm grosime, sub cota de
inghet a solului;
- spatiul din jurul conductelor se va umple cu pietris si piatra sparta;
- conductele de drenaj se vor acoperi cu o folie de polietilena si pamant;
- pamantul de umplutura de la suprafata va fi nivelat cu o panta care sa nu permita
stationarea apelor din precipitatii deasupra liniilor de drenaj;
- reteaua de drenaj se va monta la o distanta mai mare de 30 m de orice sursa de
apa potabila.
2. Folosirea, intretinerea si depozitarea/parcarea utilajelor si autovehiculelor
Modalitatea de lucru, varsta vehiculelor si gradul de uzura reprezinta elemente care
pot duce la poluarea apelor pe durata executiei lucrarilor de constructie. Principalii poluanti
sunt reprezentati de combustibili si uleiuri uzate. Acestia pot afecta calitatea apei in urma
unor activitati precum:
- repararea vehiculelor si schimbul de ulei pe amplasament, in alte zone decat cele
special amenajate in aceste scopuri;
- remobilizarea surselor antropice subterane de poluare, prin intermediul lucrarilor de
excavare;
- depozitarea de combustibili si/sau uleiuri in alte spatii decat cele special amenajate in
acest scop.
3. Activitatea umana
Necesarul de apa pentru activitatile umane de pe perioada constructiei poate fi impartit
pe activitati menajere (pentru activitati de igenizare, grupuri sanitare etc.) si activitati non-
menajere (proba instalatiilor montate in cIadire).
Prezenta muncitorilor pe amplasament are potentialul de a cauza poluarea apei
datorita:
- generarii de deseuri de tip municipal care, in cazul in care sunt eliminate in mod
necorespunzator, pot duce la producerea de levigat, acesta afectand calitatea apei
subterane si a celei de suprafata;
- producerii de efluenti care, in cazul in care sunt deversati fara o tratare
corespunzatoare pot avea un impact negativ asupra apei subterane si a celei de suprafata;
32
- deversarii necorespunzatoare a apelor uzate rezultate in urma activitatilor

muncitorilor (grupuri sanitare).
Modul de evacuare
In perioada de realizare a lucrarilor, apa va avea o utilizare limitata, deoarece cea mai
mare parte a materialelor de constructie vor fi preparate in afara amplasamentului, iar apa
utilizata pentru prepararea unor materiale de constructie la fata locului va fi inglobata in
aceastea, astfel ca din aceasta activitate nu vor rezulta ape uzate.
Activitatile igienico-sanitare ale personalului executant din amplasament se vor
desfasura in grupurile sanitare mobile sau se vor amplasa toalete ecologice in cadrul
organizarii de santier.
Deseurile generate pe amplasament in timpul lucrarilor de executie vor fi depozitate
separat, pe tipuri de deseuri, in recipienti corespunzatori si vor fi evacuate periodic prin
societati specializate, in functie de metoda adoptata (valorificare/eliminare).
Modul de utilizare a apei - alimentarea cu apa a fermei de rate este asigurata din
sursa subterana proprie descrisa in capitolul anterior.
Apa va fi utilizata pentru consum menajer, tehnologic si stingerea incendiilor.
1. Consumul de apa potabila pentru o hala de crestere rate este estimat la 0,07 l/sec,
necesar pentru obiectele sanitare din camera tehnica, linia de adapare rate, spalare si
decontaminare adapost in perioada vidului sanitar
2. Consumul de apa rece potabila in abator si sectia de procesare carne este estimat
la 0,96 l/sec, necesar pentru nevoi menajere si tehnologice.
Se foloseşte apa atât pentru răcire, încălzire, spălare, diluarea soluţiilor de curăţare,
producerea aburilor, producerea gheţii sau a apei cu cuburi de gheaţă, cât şi pentru
prelucrarea directă a alimentelor. Potrivit ordonanţei privind apa potabilă trebuie ca apa
industrială pentru întreprinderi, în care se produc sau se prelucrează alimente în mod
industrial, să aibă calitatea apei potabile. Apa potabilă nu are voie să conţină agenţi
patogeni sau impurităţi care ar putea dăuna sănătăţii umane.
Pentru 30000 de rate/an necesarul de apa pentru abatorizare este de Qan = 330000 l
= 330 mc/an
3. Consumul de apa potabila pentru asigurarea nevoilor angajatilor si igenizarea
spatiilor din cladirea administrativa - vestiare este de 0,07 l/sec.
Consumul de apa in, conform Studiului de fezabilitate este de:
Q orar max = 1,7 l/s
Qzi mediu = 33,7 mc/zi
Qan = 10600 mc/an
33
Mangementul apelor uzate

printr-un separator de grasimi montat subteran cu capacitatea de 4 l/sec si V= 14 mc si apoi
in retelele de canalizare din incinta.
In procesul de abatorizare apa uzata tehnologica rezulta din cazanele de opărire şi
din maşinile deplumare, de la dezgheţarea provenită în urma vaporizatorului, de la
automatele de deschidere respectiv eviscerare şi de la spălător precum şi din curăţarea
abatorului.
Apa epurata in statia de epurare, avand Qorar zi max. = 75 mc/zi, este evacuata
gravitational intr-un canal de desecare amplasat in zona de Vest a incintei la cca 12 m, care
deverseaza in Paraul Ghighiu, printr-o conducta din PVC dn = 250 mm
Apele uzate menajere si tehnologice se colecteaza printr-o retea de canalizare din
SN4 avand dimetrul de Dn 200mm. Retelele functioneaza in sistem gravitational spre stati
de epurare, fiind montate cu pantede scurgere ≥ 4‰.
Pe retelele de canalizare s-auprevazutcamine de vizitare din beton Dn800mm cu sau
fara camera de lucru, in functie de adancime,cu capace carosabile din material compozit.
Caminele s-auprevazut la intersectii, schimbari de dierctie cat si la racordurile instalatiilor
sanitare.
Retelele de canalizare s-au dimensionat functie de debitul maxim transportat, functie
de panta, gradul de umplere admisibil si de asigurarea vitezei de autocuratire a retelei Vmin
= 0,7 m/sec si viteza maxima admisa Vmax = 3 m/s.
Apele uzate menajere si tehnologice colectate prin retelele de canalizare in sistem
separativ se vor trata intr-o statie de epurare mecano-biologica,compacta, supraterana, cu
alimentare continua si epurare avansata, ce asigura conditiile de evacuare conform NTPA
001/2002.
Statia de epurare va fi amplasata intr-o incinta de 263 mp, in zona de sud-vest a
amplasamentului si pentru securizarea accesului s-a prevazut o imprejmuire pe doua latri,
din panouri plasa bordurata pe stalpi metalici, soclu de beton de 20 cm, avand H=2,0m si
L=32,0m.
Statia de epurare va asigura epurarea apei uzate menajera estimata la
Quz zi max = 75 mc/zi
Quz orar max = 7,2 mc/h= 2.0 l/sec.
Statia de epurare va fi compusa din:
- bazin de omogenizare
- modul tehnic de echipamente
- sistem modular de epurare mecano-biologica
- instrumente de masura si control
-modul de comanda si automatizare
Descrierea procesului de epurare
34
Apa uzata intra in instalatia de sitare si denisipare, unde materialele solide sunt
retinute de o sita fina cu fante de 1-3 mm si deversate direct in saci sau container.
Apa sitata si deznisipata se aduna gravitational intr-un bazin de stocare. De aici este
preluata de un echipament de pompare cu pompe submersibile si dirijate spre Modulul
mecano-biologic. In apa sitata se injecteaza agent de precipitare pentru reducerea
fosforului si o sedimenatre mai rapida. Apa sitata si tratata cu precipitant este evacuata
gravitational in decantorul primar, unde are loc separarae nisipului, suspensiilor grosiere si
a grasimilor. Namolul colecat in partea inferioara a decantorului este evacuat ciclic prin
pompare in bazimul de stocare si ingrosare namol primar in exces. Grasimile se evacueaza
prin deversare in bazinul de stocare grasimi, de unde se pot vidanja periodic.
Apa epurata mecanic curge gravitational in bazinul de namol activ. In acest bazin are
loc nitrificarea-denitrificarea.
Aerarea se realizeaza cu panouri de aerare cu bule fine, sursa de aer comprimat fiind
asigurata de suflante comandate de senzorul deO2 dizolvat. Amestecul de apa cu namol
activ curge gravitational in decantorul secundar, unde are loc separarea solid-lichid prin
sedimentare. Inainte de evacuarea spre emisar, apa epurata se trateaza pentru dezinfectie
cu hipoclorit de sodiu dupa care este directionata catre balta Ghighiu.
Namolul sedimentat este recirculat partial in bazinul cu namol activ, iar namolul in
exces este evacuat automat in bazinul de stocare-ingrosare, de unde se pompeaza in
instalatia de deshidratare.
Deshidratarea namolului se realizeaza intr-o instalatie automata de deshidratat namol
cu melc si sita speciala dupa care acesta se depoziteaza temporar direct in saci sau
europubele pe roti amplasati pe platforma betonata, special amenajata, pana la eliminarea
cu firme specializate.
Parametrii de calitate ai apei epurate se urmaresc automat cu senzori speciali de
proces.
Pentru monitorizarea cantitativa a apei epurate, la iesirea din statia de epurare, se va
monta un debitmetru electromagnetic.
Statia de epurare are o putere instalata de 12,5 kw.
Analiza comparativa BAT pentru utilizarea apei in cresterea pasarilor de curte

Apa pentru pasari - Reducerea consumului de apa al animalelor nu este considerat a fi
practice. Aceasta va varia conform dietei lor, chiar daca unele strategii de productie
include accesul restrictionat la apa, accesul permanent la apa este in general considerat a
fi obligatoriu.
Curatarea adapostului animal si a echipamentului Se va utiliza Curatitor cu jet de apa
cu utilaje la presiune ridicata dupa fiecare ciclu de sub presiune cu debit de 300-1000
productie sau dupa fiecare sarja l/ora, presiune de lucru 30-200 ba
Calibrarea realizata regulat la instalatiile de Prevazuta prin proiect
adapare pentru a preveni scurgerile
35
Pastrarea unui registru al apei utilizate prin Procedura speciala. Se va impune prin
masurarea consumului Autorizatia de Gospodarire apelor. Se
va monta un apometru la iesirea in
gospodaria de apa.
• Amenajari de protectia apelor

Pentru asigurarea protectiei calitatii apelor, prin proiect s-au prevazut urmatoarele
lucrari:
Retele de canalizare in sistem divizor, care colecteaza separat efluentii rezultati din
ferma.
Impermeabilizarea prin betonare si rostuire a a zonelor de acces auto, a platformei
de depozitare dejectii, prevederea cu pante care asigura colectarea apelor pluviale potential
poluate si a mustului de dejectii in bazin de colectare.
4.1.5. Prognozarea impactului

Tinand cont de cele mai sus mentionate, apreciem ca realizarea fermei de
crestere a ratelor si abatorizare implica un impact nesemnificativ asupra acestui
factor de mediu, in conditii normale de operare.
4.1.6. Masuri de diminuare a impactului
- operatiile de intretinere ale vehiculelor (spalare, reparare, schimbare piese, schimb
ulei, alimentare cu combustibil etc.) sa se realizeze doar in locuri special amenajate
(platforme betonate prevazute cu decantoare pentru preluarea eventualelor pierderi) sau in
unitati specializate;
- apele uzate provenite de la activitatile de gospodarire a muncitorilor, precum si de la
cele de intretinere a vehiculelor vor fi deversate doar prin respectarea cu strictete a limitelor
stabilite;
- depozitarea substantelor toxice sau inflamabile se va face respectand cu strictete
prevederile legale specifice, in zone special amenajate pentru aceasta;
- stocarea si manevrarea materialelor, a solului si a altor substante se va realiza in asa
fel incat sa se evite generarea de levigat datorita contactului cu apele pluviale;
- folosirea grupurilor sanitare existente in cadrul instalatiei de catre personalul
executant aflat pe amplasament.
Apele uzate rezultate pe perioada de exploatare a fermei si abatorului vor fi colectate
prin sistemul de canalizare proiectat. Pentru a se evita poluarea resurselor de apa, in timpul
perioadei de exploatare se vor avea in vedere urmatoarele recomandari:
36
- instruirea corespunzatoare a personalului de exploatare pentru a se asigura

respectarea prevederilor procedurilor operationale de deversare a apelor uzate rezultate in
urma activitatii;
- verificarea periodica a retelelor de canalizare si a liniilor de alimentare cu fluxurile
tehnologice pentru a evita scurgerile.
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale despre clima zonei
Clima in zona este temperat-continentala, caracterizata de urmatorii parametri:

- temperatura medie anuala 10,10C;
- temperatura maxima absoluta 41,10C;
- temperatura minima absoluta -30,00C;
- directia predominanta a vanturilor: 21,20% estica, 16,30% vestica;
- intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort 1,20-2,40 m/s;
- adancimea de inghet 0,80 – 0,90 m;
- macrozona seismica 8,10 pe scara MSK.
Precipitatiile medii anuale inregistreaza valoarea de 580 mm, fiind repartizata pe
anotimpuri dupa cum urmeaza:
- iarna 109,7 mm;
- primavara 144,5 mm;
- vara 201,5 mm;
- toamna 124,3 mm.
4.2.2. Sursele de poluanti pentru aer

Sursele principale si poluantii atmosferici caracteristici perioadei de constructie vor fi
reprezentate de:
1. Manevrarea pamantului: excavatii, umpluturi, transport pamant, deseuri – poluanti:
particule, gaze de esapament;
2. Functionarea echipamentelor si utilajelor motorizate - poluanti: NOx, S02, CO,
particule cu continut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COV;
Mentionam ca vopselurile ce se vor aplica sunt:
- pentru finisajele exterioare - vopsea exterioara, bicomponenta, pe baza de
polimeri, rezistenta in medii corozive;
- pentru finisajele interioare – vopsea lavabila, pe baza de apa.
In aceasta situatie, operatia de vopsire nu este o sursa de COV, pentru ca nu se
utilizeaza solventi.
Rata de emisie a acestor surse este dependenta de mai multi factori, si anume:
- tipul utilajelor folosite in constructie si combustibilul utilizat;
- starea tehnica a utilajelor si mijloacelor de transport;
37
- timpul si perioadele de functionare;

- durata de realizare a obiectivului;
- factorii climatici: precipitatii, temperatura, umiditate atmosferica, directia si viteza
vantului, inversiuni termice.
1. Emisiile provenite din lucrarile de manipulare si transport materiale sunt in principal
particulele minerale in suspensie, dar care sedimenteaza rapid chiar si intr-o atmosfera
stabila. Se estimeaza emisiile de praf de aproximativ 1kg/t (sursa AP42, asimilat cu
extractia rocilor).
Emisile de praf din manipuIarea pamantului si a pietrisuIui, se regasesc in special sub
forma puIberilor sedimentabile pe amplasament. Din totaluI emisiilor se considera o valoare
de 2,1 g/ s - puIberi in suspensie.
2. Emisiile de poluanti din gazele de esapament sunt:
- oxiduI de carbon (cantitatea mai mare evacuata este la mersuI ralanti al motorului
si in momentul demarajelor);
- oxizi de azot respectiv mono si dioxiduI de azot;
- hidrocarburi aromatice (acestea contribuie la formarea poluarii fotochimice
oxidante);
- suspensiile formate in special din particuIe de carbon care absorb o serie din
gazele eliminate (hiclrocarburi aromatice, olefine, naftene, parafine, hidrocarburi policiclice);
- dioxiduI de suIf, apare la motoarele DIESEL determinat de continutul de suIf al
motorinei.
GraduI ridicat de uzura al motoarelor sau reglarile necorespunzatoare pot creste muIt
cantitatea de poluanti. Emisiile autovehicuIelor, constatate prin verificarile tehnice ale
acestora se supun in cea mai mare parte reglementarilor RegistruIui Auto Roman.
Pentru determinarea poluantilor de la mijloacele de transport si de la utilajele de lucru
(buIdozere, excavatoare, etc.) s-au utilizat factorii de emisie indicati de metodologia
CORINAIR pentru autovehicule grele pe motorina si motoare stationare pe motorina,
facandu-se o aproximare globala pentru consumuI orar de motorina si energia consumata.
Poluanti de la autovehicule si rate de emisie :
Poluantul Rata de emisie (g/kg combustibil)

CO 18,6
NOx 36,1
COV 8,1
Suspensii 2,9
S-a estimat consumul de combustibil in zona de lucru la 5 kg/ ora (0,227 kg/km x 22
km/h = 5 kg/h), pentru orele si perioadele de varf, cu opriri si porniri frecvente; din aceste
calcule rezulta emisiile principalilor poluanti pentru o ora, prezentati in tabelul urmator :
Poluanti emisi in gazele de esapament:
38
Sursa/poluant NOx COV CO Particule

(g/h I g/s) (g/h I g/s) (g/hl /g/s) (g/h I g/s)
Gaze esapament 180,5/0,05 40,5/0,011 93,0/0,026 14,5/0,004
Se aproximeaza concentratia SOx = 0,0001 g/s (CORINAIR cap.8.9, reI 13.- 2 x

continut S x consum = 2 x 0,05 x 5 = 0,5g/h)
Emisii de poluanti de la motoarele DIESEL stationare:(CORINAIR tab. 3.4-1)
Poluantul Rata de emisie,

kg/kWh
NOx - necontrolat 0,0145
CO 0,0033
SOx 0,0073 (1,5% S)
CO2 0,705
PM 0,00042
TOC (ca CH4) 0,00042
S-a estimat puterea motoarelor utilajelor de lucru la 300kWh rezultand:
Poluanti si rate de emisie:

Poluantul Rata de emisie Rata de emisie
kg/h g/s
NOx -
4,35 1,20
necontrolat
CO 0,99 0,275
SOx' 2,19 0,6
CO2 211,5 58,75
PM 0,126 0,035
TOC (ca 'CH4) 0,126 0,035
Toate aceste surse de emisie prezinta urmatoarele caracteristici:
- sunt surse joase, de suprafata, deschise;
- sunt surse reci - temperaturile de evacuare a emisiilor rezultate din activitatile
descrise variaza in jurul temperaturii mediului (nu sunt produse din procese cu temperaturi
inalte);
- vitezele de evacuare a poluantilor sunt relativ scazute.
Emisiile liniare sunt cele provenite de la transportul in incinta, in perioada de
functionare, fiind surse mobile. Emisiile din manipulare, sudura, vopsire, etc. sunt surse
stationare, nedirijate.
Functionarea acestora va fi intermitenta, in functie de programul de lucru (maximum
10 ore/zi, 6 zile/saptamana) si de graficul lucrarilor. Durata lucrarilor de constructie este
39
estimata la 23 luni. Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, sursele mentionate mai sus
vor disparea.
În perioada de funcţionare, impactul asupra aerului poate fi semnificativ, din cauza
emisiilor provenite din dejecții şi de la staţia de epurare.
Emisiile in aer sunt cele mai mari care vin din halele fermei.Cele mai importante
emisii sunt cele de amoniac, mirosuri si praf. Praful este daunator pentru animale si
oameni,dar este si un element de propagare a mirosurilor . Nivelul de emisii in aer este
determinat de mai multi factori in lant si influenta acestora poate fi din cauza :
* proiectarea si constructia cladirilor(hale) si sistemul de colectare .
* sistemul de ventilare si puterea de ventilare
* temperatura si sistemul de incalzire.
* cantitatea si calitatea gunoiului care depind de :
-strategia de furjare
-formulatia furajelor (nivelul de proteine)
-sistemul de apa si adapare
-numarul de animale.
Producerea de oxid nitric (NH2O), metan (CH4) si materii volatile nonmetanice
(nm/VOC) este asociata cu modul de stocare al gunoiului si nivelurile acestora in hale se
pot considera scazute cand gunoiul este in mod frecvent scos. Sulfura de hidrogen (H2S)
este prezenta in cantitati foarte scazute (adica 1 ppm).
Sursele de poluanti si emisiile in aer din functionarea fermelor de cresterea a
pasarilor, conform BAT cresterea pasarilor. sunt:
Aer Sistem de productie

Amoniac (NH3) Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar
Metan (CH4) Grajduri de animale, stocarea si tratarea gunoiului
Oxid de azot Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar
(N2O)
NOx Incalzirea cladirilor si instalatii de combustie
Dioxid de carbon Grajduri de animale, combustibil utilizat la incalzire si transport,
(CO2) arderea resturilor
Miros (H2S) Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar
Praf Pregatirea hranei, stocarea hranei, grajduri de animale, stocarea si
imprastierea de balegar solid
Fum /CO Arderea resturilor
Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate irita
ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din balegar si se imprastie
40
prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie. Factori ca temperatura,

ventilatia umiditatea, procentul de stocare, calitatea cotetelor si compozitia hranei (proteine
brute) pot de asemenea sa afecteze nivelul de amoniac.
Mirosul emanat in special de marile ferme de pasari, poate ridica probleme vecinilor.
Emisiile din miros sunt date de diferinti compusi cum ar fi : mercaptan, H2S, skatole,
tiocresol, tiofenol si amoniac
Praful nu s-a constatat a fi o problema de mediu in imprejurimile fermelor, dar poate
cauza neplaceri cand bate vantul. In interiorul halelor de animale praful este recunoscut ca
contaminant si poate afecta respiratia animalelor si oamenilor. Intrucat praful este un bun
transportator de emisii acesta degaja si un nivel mai mare de compusi gazosi precum CH4
si NO2.
Emisii de la instalatiile de stocare exterioare a dejectiilor
Depozitarea gunoiului si slamului de gunoi constituie o sursa de emisii de
amoniac,metan si a altor componente odorizante. Lichidul care se dreneaza din gunoiul
solid poate fi deasemenea considerat o sursa de emisii. Aceste situatii depind de mai multi
factori :
* compozitia chimica a gunoiului/slamului.
* caracteristicile fizice(dm%,pH,temp.)
* suprafata de emitere
* conditii climaterice (temperatura ambientala,ploaie)
* existenta de acoperis.
Cei mai importanti factori sunt dm% si continutul de nutrienti (N) care depind de
modul de furajare . In plus, sistemul de hale constituie o baza de reducere a emisiilor din
gunoiul colectat si depozitat .
In cazul abatorului emisiile existente (mirosuri) sunt in:
- aerul evacuat din cazanul de opărire, din maşinile de deplumare şi din aerisirea
camerelor;
- aer evacuat din aerisirea spaţiului de abatorizare;
Impactul cauzat de abatoare supra mediului înconjurător, poate fi diminuat în mod
considerabil, prin respectarea anumitor cerinţe, mai ales în ceea ce priveşte executarea lucrărilor de
construcţie a acestor întreprinderi.
Ventilatia halelor va fi asigurata printr-un sistem care va asigura un schim de aer de
pana la 6 mc/h/kg rata astfel incat sa se evite supraincalzirea si indepartarea umiditatii in
combinatie cu sistemul de incalzire. Sistemul de ventilatie va fi de tip tunel in presiune
negativa pelungimea adapostului cu admisie naturala a aerului in capatul si peretii laterali
iar evacuarea in celalalt capat al adapostului.
Emisii de la centrala termica
Centrala termica are o putere de 1000 kw.
Aceste emisii sunt specifice instalatiilor de ardere care utilizeaza drept combustibil
lemnul de foc. Acestea consta in pulberi, CO, SO2, NO2, Substante organice exprimate in
Carbon total.
Sisteme de epurare
41
Nu sunt necesare sisteme suplimentare pentru epurarea aerului.
• Calitatea efluentilor
Singurul efluent cuatificabil este cel aferent functionarii centralei termice. Centrala
termica este echipata cu sisteme specifice pentru asigurarea calitatii efluentului astfel incat
sa se respecte prevederile din Anexa 2 la Ord. 462/93.
• Comparatia cu limitele admise

Comparatia valorilor estimate se va face cu limitele admise prin Ord. 462/1993 privind
Normele de limitare preventiva generala a emisiilor, pentru instalatiile de ardere cu putere
mai mica de 100 MWatt, de pe platforma fermei de crestere a ratelor..
Poluant U.M. Valori limita cf. Ord.

462/1993
SO2 mg/Nmc 2000
NOx (ca NO2) mg/Nmc 650
CO mg/Nmc 250
C organic (ca C3H8) mg/Nmc 50
TSP mg/Nmc 100
• Comparatia cu BAT-urile existente in domeniu

Controlul emisiilor - mirosul
Daca dejectiile de pasare necesita sa fie Depozitarea deseurilor se face pe
depozitata, BAT este stocarea dejectiilor de platforma betonata, descoperita
pasari uscat intr-o unitate cu podea impermeabila
si cu ventilatie suficienta
Localizarea oricarei arii de depozitare a Ferma este pozitionata lao distanta de
dejectiilor, ce se va construe, acolo unde sunt cel 800 m de zona rezidentiala
putin probabil sa cauzeze disturbare receptorilor
sensitivi la miros, luand in considerare de
exemplu distanta la receptori si directia
predominanta a vantului
BAT pentru abatoare
Reziduurile de pe urma sacrificărilor de Tehnologia aplicata respecta
animale şi produsele secundare acestei prevederile BAT
operaţiuni trebuie depozitate în recipiente închişe
sau în spaţii închise. Temperatura reziduurilor de
pe urma sacrificărilor de animale şi a produselor
42
secundare acestei operaţiuni trebuie să se afle

sub 10 °C sau acestea trebuie să fie depozitate
în principiu în spaţii care să aibă o temperatură
de sub 5 °C sau care să fie păstrată sub această
temperatură zilnic. Transferul în vederea
transportului acestora către instalaţia de
îndepărtare a corpurilor animale trebuie să se
desfăşoare în recipiente etanşe.
Gazele de evacuare a secţiilor de producţie, Echipamentele achizitionate respecta
a instalaţiilor de procesare şi depozitare a normele internationale de functionare
reziduurile de pe urma sacrificărilor de animale şi
a produselor secundare acestei operaţiuni trebuie
cuprinse şi direcţionate către un sistem de
curăţare a gazelor de evacuare sau vor fi aplicate
alte măsuri de diminuare a emisiilor, echivalente
cu celelalte opţiuni menţionate mai sus.
Cazanele de opărire şi maşinile de deplumare Se respecta instructiunile de lucru cu
trebuie închise foarte bine; resturile aferente acestor echipamentele de oparire si
activităţi trebuie şi ele îndepărtate în consecinţă. În deplumare. Resturile acestor activitati
cazul în care este necesar, trebuie prevăzută o se indeparteaza periodic.
epurare a aerului evacuat
Aerul din spaţiul aferent acestei activităţi atinge o Se respecta cerinta BAT
umiditate de 70 % bis 90 %, nefăcându-se remarcate
mirosuri puternice. În vederea eliminării acestora şi
în vederea evitării de emisii difuze, este necesară o
absorbţie cuprinzătoare
Realizarea fermei de rate implica un impact nesemnificativ asupra acestui factor

de mediu, in conditii normale de operare.
Afirmatia se bazeaza pe urmatoarele aspecte:
- sunt respectate cerintele BAT
- ferma este pozitionata la distanta mare fata de zonele rezidentiale
- echipamentele achizitionate sunt construite conform normativelor europene
- depozitarea deseurilor se face conform normelor in vigoare.

Masurile de reducere a emisiilor si a nivelurilor de poluare vor fi atat tehnice, cat si
43
operationale si vor consta in:

- folosirea de utilaje de constructie moderne, dotate cu motoare ale caror emisii sa
respecte legislatia in vigoare;
- reducerea vitezei de circulatie pe drumurile publice a vehiculelor grele pentru
transportul materialelor;
- stropirea cu apa a pamantului excavat si a deseurilor de constructie depozitate
temporar in amplasament, in perioadele lipsite de precipitatii;
- diminuarea la minimum a inaltimii de descarcare a materialelor care pot genera
emisii de particule;
- utilizarea de betoane preparate in statii specializate, evitandu-se utilizarea de
materiale de constructie pulverulente in amplasament;
- curatarea rotilor vehiculelor la iesirea din santier pe drumurile publice;
- oprirea motoarelor utilajelor in perioadele in care nu sunt implicate in activitate;
- oprirea motoarelor vehiculelor in intervalele de timp in care se realizeaza
descarcarea materialelor.
Se apreciaza ca in perioada de constructie nivelurile concentratiilor de poluanti in
perimetrele cu receptori sensibili se vor situa sub valorile limita prevazute de legislatia in
vigoare (OM nr. 592/2002, STAS 12574/1987, OM nr. 756/1997).
In vederea reducerii emisiilor din instalatie, prin proiect sunt prevazute o serie de Nu
sunt necesare masuri suplimentare de diminuare a emisiilor.
4.3. Solul si subsolul
4.3.1. Date generale

Din punct de vedere geologic, zona apartine Platformei Moesice la limita cu avanfosa
externa. Depozitele care afloreaza pe teritoriul comunei sunt de varsta
pleistocen mediu si superior, holocen inferior si holocen superior.
Pleistocenul mediu si superior – identificat in subsolul Campiei Cricovului in dreptul
localitatii Stejaru, este constituit din depozite argiloase-prafoase, cafenii cu intercalatii subtiri
de nisipuri si rare pietrisuri.
Holocenul inferior este constituit din depozite aluvionale depuse in timp de raurile
Prahova si Teleajen, sub forma unor conuri de dejectie cu stratificatie incrucisata ce se
extind in adancime pana la 20-30 m.
Holocenul superior – pe terasa joasa a raului Prahova, este constituit din depozite
tinere, alcatuuite in partea superioara din argile prafoase, argile nisipoase si nisispuri
argiloase, iar spre baza din pietrisuri cu stratificatie torentiala si lentile subtiri de nisipuri
grosiere si marunte sau nisipuri argiloase. Grosimea acestor depozite aluvionale este de
2,0-5,0 m si sunt dispuse transgresiv peste argile de varsta pleistocen mediu si superior.
Solurile raspandite pe teritoriul comunei Boldesti Gradistea sunt cernoziomurile si cele
aluvionale. Solurile cernoziomice sunt soluri fertile, caracterizate printr-o activitate biologica
44
intensa si sunt folosite pentru o gama larga de culturi agricole. Solurile zonei agricole sunt
afectate putin de poluarea industriala. Solurile din apropierea combinatului sunt contaminate
cu produs petrolier pe raza satuiBoldesti Gradistea.
Solurile aluvionale ocupa suprafete reduse in lunca raului Prahova, in dreptul satelor
Stejaru si Camine, unde s-au produs eroziuni care afecteaza o serie de terenuri particulare.
In general, subsolul comunei Boldesti Gradistea nu este afectat de activitatea
industriala, apele subterane de mica adncime (pana la 50 m) putand fi folosite in scop
potabil, decat partial la irigatii si in scop industrial.
4.3.2. Sursele de poluare pentru sol
• Etapa de executie
Organizarea de santier se va realiza in zona neafectata de lucrari si va necesita
urmatoarele constructii si lucrari temporare:
- Magazii acoperite sau descoperite pentru depozitare echipamente, materiale si
subansamble;
- Platforme betonate pentru depozitare;
- Containere pentru birouri si depozitare materiale;
- Imprejmuire;
- Iluminat de siguranta.
In perioada executiei lucrarilor propuse exista urmatoarele surse potentiale de
poluarea a solului in zona amplasamentului:
- inlaturarea solului si subsolului din zona de fundare, a solului din zonele afectate de
lucrarile de protectie a conductelor subterane, precum si prin lucrarile de excavatii si
sapaturi;
- scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianti de la autocamioane si echipamentele
mobile rutiere si nerutiere folosite in constructia obiectivului;
- depozitare necorespunzatoare a deseurilor din constructii.
• Etapa de exploatare
In conditii normale de operare a instalatiei nu exista pericolul poluarii solului si
subsolului.
Singurele sursele potentiale de scurgeri accidentale in afara ariei de depozitare
controlata - platforma betonata prevazuta cu basa de colectare.
Avand in vedere faptul ca se vor impune constructorului o serie de masuri de
prevenire a poluarilor accidentale, printre care amintim corecta si continua instruire a
personalului propriu, precum si folosirea de masini si utilaje cu revizii la zi, se poate
prognoza ca nu vor fi probleme de poluare datorate scurgerilor accidentale de
carburanti/lubrifianti din aceste masini si utilaje.
De asemenea, in cadrul organizarii de santier, constructorul este obligat sa
45
depoziteze corespunzator atat materialele de constructie, cat si deseurile rezultate.

Deseurile de tip menajer generate de personalul constructorului vor fi colectate in cadrul
instalatiei.
Functionarea in conditii normale a obiectivului nu conduce la emisii directe de poluanti
in sol.
Urmarind fluxul tehnologic, echipamentele si instalatia in ansamblul sau, au fost
identificate ca posibile surse de poluare pentru sol scurgeri accidentale prin neetanseitati,
imbinari defectuoase, etc. Aceste situatii pot fi remediate imediat, cu surse proprii.
Tinand cont de cele mai sus expuse, apreciem ca impactul obiectivului propus
asupra calitatii solului in zona amplasamentului este redus, nesimnificativ.

Masurile de protectie a solului si subsolului ce vor fi luate in etapa de constructie sunt:
- verificarea zilnica a starii tehnice a utilajelor si echipamentelor;
- alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport in statii de distributie si nu pe
amplasament;
- efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii ale utilajelor si autovehiculelor in unitati
specializate si nu pe amplasament;
- utilizarea de vehicule, echipamente si utilaje corespunzatoare din punct de vedere
tehnic;
- depozitarea temporara a deseurilor de constructie pe platforme protejate, special
amenajate in cadrul fermei;
- depozitarea deseurilor de tip menajer in zonele special destinate din cadrul
instalatiei;
- eliminarea deseurilor de constructie prin operatori autorizati;
Pentru asigurarea protectiei solului in timpul functionarii fermei de crestere aratelor si
abatorizare, prin proiect s-au prevazut urmatoarele lucrari care reduc posibilitatea si
sursele potentiale de poluare:
- impermeabilizarea platformei de depozitare dejectii prin betonare si rostuire si
construirea unui bazin de colectare a mustului de dejectii ;
- prevederea platformelor cu pante care asigura colectarea si directionarea apelor
pluviale potential poluate in canalizarea platformei;
- colectarea tuturor surselor de ape potential poluate si dirijarea la reteaua de
canalizare a fermei;
- racordarea canalizarii la statia de epurare proprie.
4.4. Geologia subsolului
46
Conform Studiului geologic intocmit de S.C. GEODRILLING LABORATORY S.R.L.

Berceni, caracterizarea geologica a subsolului amplasamentului analizat este urmatoarea:
-Din punct de vedere alstabilitatii, terenul se prezinta in conditii bune de stabilitate,
sectorul de teren nefiind afectat de fenomene de alunecare, eroziune, sau alte fenomene
geologice care sa puna in pericol stabilitatea obiectivului proiectat
Din punct de vedere litologic, in forajele geotehnice au fost interceptate: un strat de
sol vegetal si un star de argila;
Adancimea maxima de inghet conform STAS 6054/77 este de 0,80 - 0,90 m
Din punct de vedere seismic perimetrul studiat se incadreaza in zona seismica de
calcul B, avand parametrii seismici Tc = 1,6 sec, IMR = 100 ani, valoarea ag = 0,35 g.
Factorii de risc naturali avuti in vedere sunt inundatiile si alunecarile de teren:
- inundatii - aria studiata se incadreaza in zone cu cantitati de precipitatii cuprinse intre
100 - 150 mm in 24 de ore, cu arii neafectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de
apa si scurgerilor pe torenti;
- alunecari de teren; aria studiata se incadreaza in zone cu potential de producere a
alunecarilor scazut.
Lucrarile propuse pentru realizarea investiriei nu vor modifica geologia subsolului..
In acelasi timp, respectarea masurilor prevazute pentru protectia solului si subsolului
cuprinse in cap. VII din Studiul Geologic, va elimina posibilitatea producerii fenomenelor de
eroziune, alunecari de teren, aparitia de zone umede.
Impactul functionarii obiectivului va fi practic nul asupra structurii geologice a
amplasamentului.
4.5. Biodiversitatea
Acest capitol este extras din Memoriului tehnic, parte a Studiului de Evaluare
adecvata intocmita de Ecologis Consulting SRL.
Amplasamentul se află în imediata apropiere a sitului de importanță comunitară
ROSPA0112 Câmpia Gherghiței.
Situl se încadrează in regiunea biogeografică continentalăși ecoregiunea de silvostepă
a Câmpiei Române. Prezintă ecosisteme acvatice tipicesi terenuri agricole.
Situl nu este atribuit în custodie și nu are Plan de management.
În cadrul vizitelor de teren efectuate de specialiști ornitologi nu s-au găsit pe
amplasament cuiburi de păsări, dar stufărișul din apropiere oferă loc de adăpost și cuibărit
pentru mai multe specii de păsări
Rezultatele analizei sunt prezentate în următorul tabel, precizăm că indicatorul cheie
pe baza căruia a fost evaluat impactul investiţiei asupra populaţiilor speciilor cheie din sit
este variaţia numerică indusă de implementarea proiectului pe baza predicțiilor rezultate din
observațiile pe teren a păsărilor.
47
Amplasarea ariei naturale protejate în raport cu proiectul propus
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC:
Populaţie: Sit
Cod Specie Conserv. Izolare Global Prezență Impact
Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Pop.
A060 Aythya 28-32 p C B C B Prezent 0
nyroca
A020 Pelecanus 3-5 i C C C C Ocazional, 0
crispus rar
A034 Platalea 10-15 p C B C B Prezent 0
leucorodia
A019 Pelecanus 50- C C B C Ocazional, 0
onocrotalus 120 i rar
A032 Plegadis 3-4 p D Prezent 0
falcinellus
A026 Egretta 30-40 p C B C C Prezent 0
garzetta
48
A023 Nycticorax 15-30 p C B C C Prezent 0

nycticorax
A135 Glareola <9 i C B C B Lipsește 0
pratincola
A029 Ardea 5-6 p C B C C Prezent 0
purpurea
A222 Asio 1-2 i C B C B Probabil 0
flammeus prezent
A082 Circus 10-20 30-40 C B C B Prezent în 0
cyaneus i i pasaj
A084 Circus 20-30 C B C B Prezent în 0
pygargus i pasaj
A031 Ciconia 1000- C B C B Prezent 0
ciconia 2000
i
A132 Recurvirostra 10-20 p 100- C B C B Lipsește
avosetta 150
A098 Falco 5-10 i C B C B Prezent, 0
columbarius iarna
A081 Circus 5-8 p C B C B Prezent, 0
aeruginosus cuibărește
în stuf
Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC
Populaţie:
Sit
Cod Specie Rezi- Cuibă Conserv. Izolare Global Prezență Impact
Iernat Pasaj Pop.
dentă rit
A005 Podiceps P D Lipsește
cristatus
A006 Podiceps P D Lipsește
grisegena
A008 Podiceps P C B C B Lipsește
nigricollis
A053 Anas P C B C B Prezent 0
platyrhynchos
A051 Anas strepera P C B C B Prezent 0
A004 Tachybaptus P C B C B Lipsește 0
ruficollis
A059 Aythya ferina P C B C B Prezent 0
A099 Falco subbuteo P C B C B Ocazional 0
A096 Falco P C B C B Prezent 0
tinnunculus
A136 Charadrius P C B C B Posibil 0
49
dubius
A118 Rallusaquaticus P D Prezent 0
A142 Vanellus P C B C B Prezent 0
vanellus
A218 Athene noctua P C B C B Posibil 0
A233 Jynx torquilla P D Posibil 0
A232 Upupa epops P D Prezent 0
A237 Dendrocopos P C B C B Prezent 0
major
A262 Motacilla alba P D Prezent 0
A260 Motacilla flava P D B C B Prezent 0
A277 Oenanthe P D Prezent 0
oenanthe
A275 Saxicola rubetra P C B C B Prezent 0
A276 Saxicola P D Prezent 0
torquata
A298 Acrocephalus P D Prezent 0
arundinaceus
A041 Anser albifrons 2000- Iernat 0
3000 i
A043 Anser anser 30-500 Prezent 0
i
schoenobaenus
scirpaceus
A315 Phylloscopus P D Prezent 0
collybita
A324 Aegithalos P D Posibil 0
caudatus
A323 Panurusbiarmic P D Prezent 0
us
A329 Parus caeruleus P D Prezent 0
A330 Parus major P D Prezent 0
A340 Lanius excubitor P D Prezent 0
A350 Corvus corax P C B C B Ocazional 0
A366 Carduelis P C B C B Prezent 0
cannabina
A364 Carduelis P C B C B Prezent 0
carduelis
A363 Carduelis chloris P C B C B Prezent 0
A365 Carduelis spinus P C B C B Prezent 0
A372 Pyrrhula P D Iernat 0
pyrrhula
A373 Coccothraustes P C B C B Prezent 0
coccothraustes
A376 Emberiza P C B C B Prezent 0
citrinella
A381 Emberiza P C B C B Prezent 0
50
schoeniclus
A383 Miliaria calandra P D Prezent 0
A087 Buteo buteo RC RC D Prezent 0
A269 Erithacus P P D Prezent 0
rubecula
Proiectul propus nu are legătură directă și nu este necesar pentru managementul

conservării sitului ROSPA0112 Câmpia Gherghiței
Diversitatea avifaunei este redusă pe amplasament, dar suprafața din imediata apropiere
acoperită cu stuf oferă condiţii de adăpost si cuibărire pentru numeroase specii de păsări
acvatice. Cu toate acestea impactul proiectului asupra speciile păsări de interes conservativ
va fi nesemnificativ. În etapa de construire, poate exista un impact asupra speciilor de
păsări, prin prezenţa utilajelor şi prin zgomotul produs de acestea. Este posibil un deranj
asupra speciilor de păsări mai sensibile la prezența umană.
Nu se anticipează piedici majore în asigurarea pe termen lung a „statutului de conservare
favorabilă” a speciilor pentru care situl ROSPA0112 Câmpia Gherhiței a fost desemnat în
cazul în care măsurile de diminuare a impactului vor fi implementate, deoarece:
nu se modifică condiţiile specifice de habitat prin fragmentarea, distrugerea,
modificarea ciclului nutrienţilor sau regimului hidrologic,
nuvor fi introduse specii invazive în habitatul caracteristic al speciilor migratoare de
păsări, deci investiţia nu va avra impact de nici un fel asupra rutelor de migraţie a
păsărilor.
nu va fi perturbat ciclul de viaţă (reproducere, hrănire, migraţie, odihnă) al populaţiilor
speciilor.
Considerăm că implementarea proiectului va avea un impact nesemnificativ asupra
speciilor de păsăripentru care situl ROSPA0112 Câmpia Gherhiței a fost desemnat
4.6. Peisajul
Peisajul zonei de amplasare a obiectivului este specific agricol. In acelasi timp, in

vecinatatea acestei zone industriale nu exista zone rezidentiale.
Realizarea constructiilor propuse in cadrul proiectului nu afecteaza peisajul existent si
nu schimba destinatia terenului.
Tinand cont de cele mai sus mentionate, se poate aprecia impactul asupra
peisajului zonei ca fiind nesemnificativ.
4.7. Mediul social si economic
In felul in care a fost conceput, proiectul nu poate avea decat un efect favorabil, atat
asupra dezvoltarii zonei cat si amediului de afaceri. Un procent de 99% din materiile din
51
care sunt preparate furajele, sunt produse pe plan local: porumb, grau, srot de soia si srot
de floarea soarelui, lucerna.
Proiectul va beneficia de oportunitatea unei finantari nerambursabile prin programul
National de Dezvoltare Rurala.
In acelas timp, proiectul va facilita creerea de noi locuri de munca, va duce la
dezvoltarea infrastructurii, la cresterea mediului de afaceri in zona si implicit va genera taxe
si impozite pentru bugetul de stat si bugetele locale.
Avand in vedere specificul obiectivului, localizarea si vecinatatile, realizarea
investitiei analizate, Ferma de crestere a ratelor, va influenta pozitiv mediul social si
economic al zonei.
4.8. Conditii culturale si etnice
Realizarea obiectivului propus nu influenteaza in nici un mod conditiile culturale

si etnice ale zonei.
5. MATRICEA DE EVALUARE A IMPACTULUI
5.1 EVALUAREA IMPACTULUI IN PERIOADA DE EXECUTIE

Pentru caracterizarea starii de calitate a factorilor de mediu in ansamblu s-au elaborat
modele de apreciere globala menite sa sintetizeze aprecierile (prognozele impactului)
asupra calitatii fiecarui factor de mediu.
Metodele utilizate pentru evaluarea globala se numesc metode de interpretare, dar pot
fi privite si ca metode de integrare. Metodele de evaluare globala sunt in general, de tipul
multicriterial si pot reprezenta abordari de tip cantitativ, cat si calitativ.
Metoda Rojanschi se inscrie in categoria metodelor ilustrative de apreciere globala a
starii de calitate a mediului. Conditia principala care i se cere unei astfel de metode este de
a permite compararea starii mediului la un moment dat cu starea inregistrata anterior, in
diferite conditii de dezvoltare. Metoda Rojanschi aprecieaza starea de poluare a mediului,
pe care o exprima cantitativ pe baza unui indicator rezultat din raportul dintre valoarea
ideala si valoarea reala dintr-un anumit moment a unor indicatori considerati specifici pentru
factorii de mediu analizati.
In acest sens se propune incadrarea calitatii momentane a fiecarui factor de mediu
intr-o scara de bonitate, cu acordarea unor note care sa exprime apropierea, respectiv
departarea de starea ideala. Scara de bonitate este exprimata prin note de la 1 la 10, unde
nota 10 reprezinta starea naturala neafectata de activitatea umana, iar nota 1 reprezinta o
situatie ireversibila si o grava deteriorare a factorului de mediu analizat.
In cazul acesta, aprecierea globala se va face prin prisma factorilor de mediu mai sus
analizati si evaluati prin prisma reglementarilor in vigoare.
Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata servesc la
realizarea grafica a unei diagrame, metoda de simulare a efectului sinergic.
52
Nota de bonitate Valoarea Ic Efectele activitatii asupra

mediului inconjurator
10 Ic = 0 - Mediu neafectat
9 Ic = 0 – 0,25 - Mediu afectat in limite admise
- Nivel 1
- Influente pozitive mari
8 Ic = 0,25 – 0,50 - Mediu afectat in limite admise
- Nivel 2
- Influente pozitive medii
7 Ic = 0,50 – 1,00 - Mediu afectat in limite admise
- Nivel 3
- Influente pozitive mici
6 Ic = - 1,00 - Mediu afectat peste limitele admise
- Nivel 1
- Efectele sunt negative
5 Ic = - 1,00 - 0,50 - Mediu afectat peste limitele admise
- Nivel 2
4 Ic = - 0,50 - 0,25 - Mediu afectat peste limitele admise
- Nivel 3
3 Ic = - 0,25 - 0,025 - Mediul este degradat
- Nivel 1
- Efectele sunt nocive la durate lungi
de expunere
2 Ic = - 0,025 - 0,0025 - Mediul este degradat
- Nivel 2
- Efectele sunt nocive la durate medii
de expunere
1 Ic < 0,0025 - Mediul este degradat
- Nivel 1
- Efectele sunt nocive la durate scurte
de expunere
Estimarea notelor de bonitate pentru fiecare factor de mediu se face pe baza indicilor
de calitate.
Calculul indicilor de calitate Ic

Calitatea unui factor de mediu se exprima prin indici de calitate Ic, care caracterizeaza
efectele sub forma de marimi cantitative E si se calculeaza cu relatia: Ic = 1/E
53
Semnul si marimea indicilor de calitate calculati au urmatoarele semnificatii:

+1
Ic = (0;+1], influenţe pozitive, mediul este afectat în limite admisibile;
Ic = 0, mediul nu este afectat;

0
-1 Ic = [-1;0), influenţe negative, mediul este afectat în limite admisibile.
Valorile indicilor de calitate au urmatoarele semnificatii:

• Apele de suprafata si acviferele nu vor fi afectate, avand in vedere faptul ca
organizarea de santier poate avea un impact punctual si temporar
(E = +4, Ic= 0,25, Nb = 9)
• Aerul va fi afectat in limitele admise, in principal de particulele degajate de
Surse generatoare Efectul asupra factorilor de mediu
Mediul
Sol si Biodiver-
Apă Aer social si
subsol sitate
economic
A. Amplasament şi modul de ocupare a terenului
1. Distanta de amplasare
- arii protejate 0 0 0 + 0
- elemente de importanta istorica si
0 0 0 0 0
arheologica
- zone rezidentiale 0 0 0 0 0
2. Utilizarea terenurilor
- excavari/sapaturi si rambleeri necesare 0 - - 0 0
- dezvoltarea infrastructurii + 0 - 0 0
- spatii verzi 0 0 - 0 0
3. Organizarea de santier
- colectarea si evacuarea apelor uzate + + + 0 0
- depozitarea de deseurilor + + + 0 0
B. Tehnologii aplicate
- în scopul realizarii infrastructurii + - + 0 0
- în scopul retelelor edilitare + 0 + 0 0
C. Încadrarea proiectului în peisaj
-existenta infrastructurii in zona de interventie 0 0 0 0 0
-existenta altor activitati in apropierea
- 0 0 0 0
amplasamentului analizat
- existenta cailor de acces 0 0 0 0 0
MĂRIMEA EFECTELOR ( E ) (+4) (+1) (+1) 0 0
INDICE DE CALITATE (Ic) 0,25 1,0 1,0 0 0
NOTA DE BONITATE 9 7 7 10 10
54
activitatile de manevrare a materialelor excavate si de activitatea utilajelor

(E = +1, Ic = 1, Nb = 7)
• Solul si subsolul zonei vor fi afectate in limite admisibile, prin lucrarile de fundare
necesare amplasarii noilor echipamente .
( E = +1, Ic = 1, Nb = 7)
• Biodiversitatea zonei de amplasare nu va fi afectata; nu exista areale protejate sau
arii naturale.
( E = 0, Ic = 0, Nb = 10)
• Mediul social si economic nu va fi influentat de proiect; asezarile umane nu vor fi
afectate.
(E = 0, Ic = 0, Nb = 10).
Calculul indicelui de poluare globala IPG

Metoda de evaluare a impactului global are la baza exprimarea cantitativa a starii de
poluare a mediului pe baza indicelui de poluare globala IPG. Acest indice rezulta din raportul
dintre starea ideala Si si starea reala Sr a mediului.
Metoda grafica propusa de V. Rojanschi consta in determinarea indicelui de poluare
globala prin raportul dintre suprafata ce reprezeinta starea ideala si suprafata ce reprezinta
starea reala: IPG = Si / Sr.
Atunci cand:
IPG = 1 – nu exista poluare, nu se modifica calitatea factorilor de mediu
IPG >1 - exista modificari de calitate a factorilor de mediu
In functie de valoarea indicelui de poluare globala s-a stabilit o scara de calitate din
care rezulta impactul asupra mediului, respectiv efectul activitatii antropice asupra factorilor
de mediu analizati, prezentata in tabelul urmator:
Valoarea IPG Efect asupra mediului inconjurator

1 Mediu natural neafectat de activitatea antropica
1-2 Mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile
2-3 Mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare
de disconfort formelor de viata
3-4 Mediu afectat de activitatea umana, provocand tulburari
formelor de viata
4-6 Mediu grav afectat de activitatea umana si periculos
pentru formele de viata
>6 Mediu degradat, impropriu formelor de viata
Pentru obiectivul propus, relatia grafica intre notele de bonitate pentru factorii de
mediu este o figura geometrica neregulata, a carei suprafata reala Sr = 176,89, incadrata
intr-un pentagon regulat a carui suprafata ideala Si = 237,76.
55
Matrice de evaluare a impactului pentru perioada de executie
Indicele de poluare globala pe care il vor determina lucrarile de realizare a proiectului

de modernizare a Instalatiei Cocsare Intarziata 3 este:
IPG = 237,76/176,89 = 1,34

IPG = 1,34 < 2 => Mediul este afectat de activitatea umana in limite admisibile
5.2. EVALUAREA IMPACTULUI IN PERIOADA DE FUNCTIONARE
Calculul indicilor de calitate Ic

Valorile indicilor de calitate au urmatoarele semnificatii:
• Apele de suprafata nu vor fi afectate.
(E = 0, Ic = 0, Nb = 10)
• Aerul va fi afectat de functionarea obiectivului in limite admisibile, cu influente mici,
nesemnificative.
(E = +1, Ic = 1, Nb = 7)
• Solul si subsolul vor fi influentate de functionarea obiectivului in limite admise, cu
influente pozitive medii.
(E = +3, Ic = 0,33, Nb =8)
Biodiversitatea zonei de amplasare nu va fi afectata.
( E = 0, Ic = 0, Nb = 10)
56
Mediul social si economic al zonei va fi influentat pozitiv.

(E = +4, Ic = 0,25, Nb = 9).
Surse generatoare Efectul asupra factorilor de mediu
Mediul
Sol si Biodiver-
Apă Aer social si
subsol sitate
economic
A. Amplasament şi modul de ocupare a terenului
1. Distanta de amplasare
- arii protejate 0 0 + 0
- elemente de importanta istorica si
0 0 0 0
arheologica
- zone rezidentiale 0 0 0 +
2. Utilizarea terenurilor
- excavari/sapaturi si rambleeri necesare 0 0 0 0
- dezvoltarea infrastructurii 0 0 0 0
- spatii verzi 0 0 0 0
3. Organizarea amplasamentului
- colectarea si evacuarea apelor uzate 0 0 0 0
- depozitarea deseurilor 0 0 0 0
B. Tehnologii aplicate
- activitate principala 0 + 0 +
- activitati auxiliare 0 + 0 0
C. Încadrarea proiectului în peisaj
-existenta infrastructurii in zona de
0 0 0 0
interventie
-existenta altor activitati in apropierea
0 0 0 +
amplasamentului analizat
- existenta cailor de acces 0 + 0 +
MĂRIMEA EFECTELOR ( E ) (+
(0) 0 (+4)
+1) 3)
INDICE DE CALITATE (Ic) 0,
0 0 0,25
33
NOTA DE BONITATE 10 8 10 9
Calculul indicelui de poluare globala IPG
Pentru obiectivul propus, relatia grafica intre notele de bonitate pentru factorii de
mediu este o figura geometrica neregulata, a carei suprafata reala Sr = 183,52 incadrata
intr-un pentagon regulat a carui suprafata ideala Si = 237,76.
57
Matrice de evaluare a impactului pentru perioada de functionare
Indicele de poluare globala care va determina functionarea lucrarilor de modernizare

este:
IPG = 237,76/183,52 = 1,3

IPG = 1,3 < 2 => Mediul este afectat de activitatea umana in limite admisibile
6. MONITORIZAREA
In privinta monitorizarii proiectului aceasta se imparte in doua categorii:

• Monitorizarea respectarii actelor de reglementare in timpul executiei
• Monitorizarea dupa punerea in functiune a obiectivului.
• Etapa de executie - in timpul realizarii obiectivului trebuie urmarite:

1. Respectarea recomandarilor din prezentul studiu pentru diminuarea impactului
temporar si punctual.
2. Realizarea sapaturilor si a organizarii de santier in asa fel incat acestea sa nu se
constituie in surse de poluare majore in zona, cu incadrarea in parametrii de calitate admisi
ai factorilor de mediu in general si in special a celor privind zgomotul urban,
disfunctionalitatile de trafic, calitatea apelor evacuate in sistemele de canalizare in faza de
58
santier, gestionarea deseurilor.

3. Eliminarea corecta, transportul si depozitarea maselor de pamant excedentar
numai pe amplasmentele autorizate si in locurile stabilite, corelat cu programele de
constructii si amenajari civile de la locurile indicate pentru transportul acestor cantitati de
pamant.
4. Realizarea lucrarilor prevazute si dimensionarea corecta a celor care inca nu sunt
definitivate, pe baza unor proiecte tehnice de detaliu pentru fiecare specialitate care sa fie
verificate si autorizate in mod distinct.
5. Dupa finalizarea lucrarilor de executie se vor realiza lucrari de amenajare a
spatiilor verzi, utilizandu-se pamantul indepartat in timpul lucrarilor de infrastructura.
• Etapa de exploatare - dupa punerea in functiune a obiectivului trebuie urmarite:

1. Incadrarea in normele legale in vigoare a functionarii obiectivului.
2. Verificarea calitatea efluentilor evacuati cu respectarea parametrilor de calitate
indicati prin proiect.
3. Monitorizarea calitatii factorilor de mediu conform Autorizatiei de Mediu, care va fi
emisa.
4. Gestionarea corecta a deseurilor, depozitarea si eliminarea finala corespunzatoare
a deseurilor cu colectare selectiva.
7. SITUATII DE RISC
7.1. Managementul riscurilor industriale. Lista normativelor aplicabile

Lista actelor normative aplicabile pentru managementul riscurilor tehnice/tehnologice:
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii;
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare;
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 51/1996 pentru aprobarea Regulamentului de
receptie a lucrarilor de montaj utilaje, echipamente, instalatii tehnologice si a punerii in
functiune a capacitatilor de productie;
- Hothararea Guvernului Romaniei nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente
privind calitatea in constructii;
- Hotararea Guvernului României nr. 675/03.07.2002 privind modificarea si
completarea HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
constructii;
- Ordinul Ministrului Industriei si Comertului nr. 1587/1997 pentru aprobarea
categoriilor de constructii generatoare de riscuri tehnologice;
- Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 95/1999 privind calitatea lucrarilor de montaj
utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale;
- Legea nr. 440 din 27.06.2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr.
59
95/1999 privind calitatea lucrarilor de montaj utilaje, echipamente si instalatii tehnologice

industriale;
- Ordinul Ministrului Industriei si Comertului nr. 293/1999 pentru aprobarea Normelor
Metodologice privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj utilaje, echipamente si instalatii
tehnologice industriale;
- Regulamentul de conducere si organizare a activitatii de mentenanta aprobat cu
Ordinul ANRE nr. 35/06.12.2002;
- I 7/2002 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni
pana la 1000 V c.a.;
- Legea 211/2011 privind regimul deseurilor;
- Normativ privind limitele de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si
orasenesti la evacuarea in receptorii naturali, NTPA - 001/2002;
- C 56/2003 - Normativ pentru verificare calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
Riscul de cutremur
Din punct de vedere al seismicitatii, conform Normativului P100/92, zona in studiu face
parte din zona seismica de gradul 8. Pentru acest amplasament, valoarea de varf a
acceleratiei pentru proiectare, ag= 0,24 g (g= acceleratia gravitatii) pentru cutremure cu
intervalul de recurenta de 100 ani. Perioada de control a spectrului de raspuns pentru
componentele orizontale ale miscarii seismice este Tc=0,7 sec.
Spectrul normalizat de raspuns elastic pentru factorul de amortizare critica ζ= 0,05,
pentru acceleratie, in conditiile seismice si de teren din Romania, pune in evidenta un
coeficient dinamic maxim βo= 2,75.
Calculul structurii de rezistenta este asigurator pentru situatiile de seism avand
magnitudine de pana la 8 pe scara Richter, peste aceste valori, destul de improbabile, s-a
considerat ca nu este fezabil economic sa fie prevazute masuri tehnice suplimentare.
Factori de risc tehnologic

- Neetanseitati ale utilajelor de transport dejectii lichide si semisolide.
- Scurgeri accidentale pe la imbinarile cu flanse;
- Scurgeri accidentale ca urmare a defectarii armaturilor;
Factori de risc din punctul de vedere al securitatii muncii si masuri de securitate

a muncii specifice produselor vehiculate.
In cadrul fermei nu se vehiculeaza substante periculoase
Masuri de prevenire a factorilor de risc mentionati mai sus:

- Prevederea de armaturi de constructie fiabile;
- Respectarea programului de intretinere si reparatii;
- Respectarea instructiunilor de operare;
60
7.2. Managementul riscurilor de incendiu. Lista actelor normative aplicabile

- Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei partea I, nr. 633/2006
- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de
constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la
incendiu, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 995/2006;
- Ordinul Ministrului de Interne nr. 85 din 14/06.2001 pentru aprobarea Metodologiei
de certificare a conformitatii, de agrementare tehnica si de avizare tehnica pentru
fabricarea, comercializarea si utilizarea mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor;
- Ordinul Ministrului de Interne nr. 108/01.08.2001 pentru aprobarea Dispozitiilor
generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice - D.G.
P.S.I.-004;
- Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea
normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
- Normele metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si
protectia civila aprobate cu Ordinul MAI nr. 1435/2006;
- Normativul C300/1994 aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 20/N/11.06.1994 pentru
prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii;
- P 118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
- NPCICh/1997 - Normativ departamental pentru proiectarea si executarea
constructiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor in industria chimica;
- Ordinul A.P. nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva
incendiilor
- NP086-05 - Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
stingere
- NP I7 - 02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni
pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.
Factorii de risc de incendiu aferenti instalatiei care face obiectul prezentei lucrari
sunt:
- lucrarile de constructii - montaj (conducte, echipamente, fundatii, trasee cabluri
electrice, etc);
- manipularea produselor inflamabile (diluanti, vopsele, etc.);
- executarea lucrarilor de sudura;
- factorul uman prin nerespectarea normelor PSI.
Masuri privind paza contra incendiilor:

- Se va avea grija ca in timpul montajului si in exploatare sa se mentinh o curatenie
perfecta, eventualele ramasite de materiale de izolatii si solutii de lipit cauciuc si izolare a
echipamentelor sa fie complet evacuate, intrucat pot provoca sau extinde incendii.
Executantul are obligatia sa predea locul de munca curat. Se vor curata spatiile in care, in
timpul montajului, s-au depozitat materiale de montaj.
- Canalele de cabluri de forta pentru alimentarea consumatorilor electrici vor fi
61
mentinute in perfecta stare de curatenie si vor fi protejate cu mantale de tabla. In cazul

demontarii unei pompe trebuie asigurata corecta izolare electrica. In caz de incendiu la
motoarele electrice, acestea se sting cu CO2 sau cu stingator de praf si CO2.
- Periodic se va face instructajul personalului. Executantul are obligatia de a asigura
securitatea obiectivelor impotriva incendiilor, dotarea locurilor de munca cu materiale de
stins incendiu si cu detectoare de inceput de incendiu.
7.3. Managementul riscurilor de accidentare si îmbolnaviri profesionale

(securitatea si sanatatea in munca). Lista actelor normative aplicabile
- Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei partea I, nr. 646/2006;
- HG 300/206 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile;
- HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de
munca.
Factori de risc din punctul de vedere al securitatii muncii (locuri si operatiuni
periculoase) si masurile de securitate a muncii
- Executarea lucrarilor de montaj la inaltime;
- Executarea lucrarilor de sudura;
Ca masuri de securitate a muncii s-au avut in vedere urmatoarele:
- Asigurarea echipamentului de protectie specific fiecarui tip de activitate care implica
masuri speciale;
- Verificarea existentei inscriptiilor cu sarcinile max. admise pe plansee si platforme,
precum si indepİinirea acestor valori de catre personalul de montaj în timpul executiei
montajului;
- Luarea masurilor impuse de norme la lucrarile cu foc deschis, sudura electrica si
taiere cu flacara;
- Folosirea de sudori autorizati ;
- Problemele de protectia muncii legate de executia lucrarilor de montaj se rezolva
respectand normele si prescriptiile indicate mai sus, precum si prevederile altor norme de
protectia muncii specifice lucrarilor de montaj din centralele electrice.
- Exploatarea instalatiilor se va face numai de catre personal instruit de catre
beneficiar si care va fi verificat asupra insusirii cunostiintelor teoretice si practice necesare
functionarii acesteia in siguranta.
- Receptionarea lucrarilor si darea lor in exploatare este posibila numai daca se
constata ca s-au respectat normele de protectie a muncii prevazute in proiect.
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Sursele de informare utilizate pentru intocmirea prezentei documentatii au fost:

- investigarea si analizarea situatiei in teren;
62
- documente si informatii scrise puse la dispozitie de beneficiar;

- consultarea personalului calificat al societatii care realizeaza proiectarea de
specialitate.
Evaluarea impactului asupra mediului a fost intocmita pe baza documentelor puse la
dispozitie de catre beneficiar si proiectanti, precum si a experientei autorului in realizarea
studiilor de impact pentru obiective asemanatoare. Nu au fost incertitudini semnificative
despre proiect si efectele sale asupra mediului.
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
Proiectul propus spre finantare de S.C. GENIC S.R.L.in cadrul Programul national de
dezvoltare rurala, Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR),
Submasuri 4.1 ”Investitii in exploatatii agricole” se incadreaza, Conform Regulamentului
(CE) 1305/2013, art. 17, masura 4- Investitii in active fizice.
Proiectul, consta in construirea unei ferme de cresterea a ratelor cu o capacitate de.
5000 capete, abator si sectie de procesare carne, inclusiv anexe (statie epurare, foraj
alimentare cu apa, alei, drumuri), cu posibilitatea de dublare a capacitatii pentru care s-a
rezervat teren in zona de est a incintei.
zona de nord-vest a parcelei (unde mijloacele auto trec prin filtru sanitar), incinta zonei de
abatorizare, incinta zonei de crestere si celelalte anexe necesare fluxului tehnologic. Aleile
carosabile, propuse cu structura de piatra sparta, strat compactat de 15 cm grosime si
fundatie balast de 25 cm grosime, limitate de borduri carosabile din beton prefabricat. In
incinta abatorului, platformele carosabile vor fi din strat de beton monolit de 18 cm grosime,
cu rosturi intre panouri, pe strat nisip de 2 cm grosime si fundatie balast 25 cm, limitate de
borduri prefabricate beton.
Constructiile vor avea trotuare etanse, dale beton cu rost din bitum la peretele cladirii,
cu panta catre exterior, limitate de borduri prefabricate beton.
S-au propus ziduri de sprijin pentru preluarea diferentelor de nivel si realizarea
pantelor optime pentru circulatia auto si construirea obiectelor ce compun obiectivul.
Sunt necesare:
– instalatii electrice pentru iluminat si prize, protectie la trasnet, legare la pamant, forta;
– instalatii termice, ventilatie si abur (centrala termica cu combustibil lemne de foc);
– instalatii sanitare: apa potabila (sursa proprie), canalizare ape tehnologice si
canalizare ape menajere (statie epurare).
Pentru alimentarea cu apa potabila a consumatorilor, s-a propus sursa proprie, un
foraj avand H = 100m si debit de explorare Q=2l/sec, amplasat la distante de peste 10 m de
fiecare constructie din incinta, asigurandu-se astfel zona de protectie cu regim sever; prin
pompare, apa este inmagazinata intr-un rezervor, avand volumul util de 75 mc. Din rezervor
se alimenteaza pompele de apa rece menajera si de incendiu, amplasate in spatiul tehnic
de la parterul Anexei 1 – Cladire grup social vestiar. Prin pompare, apa rece necesara
63
consumului de apa rece din incinta (pentru consum menajer, consum tehnologic, preparare
apa calda menajera si incendiu) este dirijata prin conducte PEHD Pn = 10at, avand
diametrul 110-125 mm, la toti consumatorii din incinta.
Ghighiu, printr-o conducta din PVC dn = 250 mm.
Agentul termic necesar pentru incalzirea spatiilor si prepararii apei calde tehnologice si
menajere, pentru prepararea aburului tehnologic se obtin in centrala termica proprie cu
functionare pe combustibil solid (lemn), amplasata in incinta, avand Qinc = 1000kW si
Qtehn = 140kW (abur).
De la postul trafo proiectat in incinta, prin retele de joasa tensiune montate in cablu
subteran, se alimenteaza tablouri electrice ce deservesc receptorii fiecarei cladiri si
functiuni.
Instalatia de iluminat pentru fiecare incinta se va dimensiona conform NP 061/2002,
asigurandu-se astfel intensitatea luminoasa impusa de specificul activitatii.
Iluminatul exterior se va asigura cu corpuri de iluminat in care se vor monta surse de
iluminat cu vapori de mercur. Corpurile de iluminat se vor monta pe stalpi metalici cu
inaltimea de 6 m.
Pentru protectia impotriva socurilor electrice se va construi o priza de pamant, cu
rezistenta de dispersie de maximum 4 ohmi, conform Normativului I7/2011. La aceasta
priza de pamant se vor conecta, prin piese de separatie, toate elementele metalice ale
aparatelor electrice si ale cladirilor.
Protectia impotriva supra tensiunilor de origine atmosferica se va asigura de catre un
sistem propriu compus din element de captare cu autoamorsare (PDA), montat pe stalp
metalic. Coborarile PDA-ului la priza de pamant proprie, cu rezistenta de dispersie de
maximum un ohm (conform I7/2011), vor fi asigurate de 2 trasee realizate din platbanda de
otel zincat de 25 x 4 mmp.
In conditii de realizare si functionare care sa respecte strict prescriptiile

proiectului si tehnologiei de exploatare, precum si recomandarile prezentului studiu,
realizarea si functionarea fermei de crestere aratelor si abatorizare va avea un impact
nesemnificativ asupra calitatii factorilor de mediu din zona amplasamentului.
10. DOCUMENTE ANEXATE
Certificat de urbanism– copie;

Extras carte funciara – copie;
64
Acte de proprietate – copie;

Plan de amplasament in zona sc. 1: 5000 – copie,
Plan general sc. 1 :500 - copie ;
Plot platforma dejectii lichide sc.1 :100 - copie ;
Plan general retele exterioare sc. 1;500 – copie.
S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L. Ploiesti

ing. Iuliana Murasan
65

S.I - Boldesti Gradistea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.I - Boldesti Gradistea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ECOSAFE CONSULTING S.R.L.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

CONSTRUIRE FERMA DE RATE, ABATOR SI SECTIE DE PROCESARE CARNE,

S.C. GENIC S.R.L.

• Denumirea obiectivului de investitii :

I.1. Descrierea proiectului si etapelor acestuia

Obiectul principal de activitate a S.C. GENIC S.R.L., conform Certificatului de

- Prelucrarea si conservarea carnii de pasare - Cod CAEN 1012

Pentru alimentarea cu apa potabila a consumatorilor, s-a propus sursa proprie, un

OBIECTUL 4 - Anexa 1-grup social, vestiar, constructii si instalatii 127,49 127,49

• Descrierea componentelor si proceselor de productie ale proiectului

Serie Perioada de crestere Perioada de vid sanitar

inchideri, compartimentare si acoperis panouri spuma de poliuretan cu fete tabla – inaltimea

• Descrierea etapelor de realizare a proiectului

1.2. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Combustibil 396 to Distribuitori

1.3. Informatii despre materiile prime si substantele/ preparatele chimice utilizate

• Perioada de constructie si montaj

temporare de carburanti/lubrifianti, alimentarea autovehiculelor, utilajelor se va face in statii

Ingredient Procent in ratie

Nevoile de cereale pentru consum sunt:

Sare 0,044 0,22 1,33

Prin urmare consumul de furaje este urmatorul

Materiile auxiliare sunt:

1.4. Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitate

Considerate categorii aparte de poluanti care afecteaza mediul si implicit comunitatile

industriale. In continuare explicitam cativa din termenii specifici evaluarii nivelului de

1.4.1 Perioada de executie

excavator, macara mobila, basculanta, camion;

Utilajul/autovehiculul Putere acustica, dB

Nivelul de zgomot asociat etapelor constructiei sunt :

Estimarea nivelului de zgomot in amplasament

Zgomotul echivalent dB(A)

I* - toate echipamentele pertinente prezente pe amplasament

Nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat

aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot,

Distanta fata de Utilaj/mijloc de transport (dB)

Pe baza datelor expuse se estimeaza ca, in conditii normale de functionare, nivelele

Mentionam ca amplasamentul se afla in intravilanul localitatii .Boldesti Gradistea si nu

1.4.2. Perioada de exploatare

Tipul Sursa de Nr. surse Poluare Poluare Poluare produsa Masuri de

2. spălare intensă etc. 1 la 3 zile 88 (la 5 m

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

• Protectia impotriva radiatiilor

1.5. Alternative studiate

Varianta 0 - fara investitie inseamna mentinerea situatiei existente, cu impact negativ

Varianta adoptata este cea cu implementarea proiectului analizat ceea ce reprezinta

S.C. GENIC S.R.L. detine certficatul de urbanism nr.51/17.sept.2015 pentru

Exploatarea drumurilor de acces se va face conform Ordonanţei nr. 43/1997,

2.1. Procese tehnologice de productie

Asigurandu-se pe durata cresterii consum de apa si furaje si mentinand lumina 24 h/zi,

suprafetei necesara pentru mutarea gramezilor de material (remaniere) in timpul procesului

Refrigerarea carcaselor este etapa obligatorie si se realizeaza in varianta „in aer”.

• COMPARATIA CU BAT-URILE EXISTENTE IN DOMENIU

Activitatea de crestere a ratelor

Cerinta BAT Conformarea cu BAT

incidentelor proceduri specifice

Conform proiectului, capacitatea de productie a fermei si implicit de abatorizare este

3.1. Perioada de executie

3.2. Perioada de exploatare

Deşeurile provenite din activitateade creştere, sacrificareși procesarea rațelor (deşeuri

Deşeurile provenite din activităţi de curățenie si cele asimilabile sevor depozita

Din procesul de abatorizare rezulta subproduse care pot fi utilizate la prepararea