Universitatea Maritima din Constanta

Facultatea de Electromecanica Navala

Departamentul de Electrotehnica Navala

LUCRARE DE LICENTA 2019

Student:Tudorache Eduard-Mihai
Grupa:ET-31

Profesor coordonator:Dumitrescu C.
 TEMA PROIECTULUI

ENERGIA EOLIANA

Student:Tudorache Eduard-Mihai
Grupa:ET-31

Profesor coordonator:Dumitrescu C.

2
 CUPRINS

1. Introducere............................................................................pag 4
2. Principiul energiei eoliene....................................................pag 6
3. Energia eoliană în Europa...................................................pag 7
4.Potentialul eolian in Romania..............................................pag 8
5.Avantaje.................................................................................pag 9
6.Dezavantaje...........................................................................pag 10
7. Turbina eoliana....................................................................pag 10
7.1.Clasificarea turbinei eoliene...........................................................pag 12
7.1.1.Turbine cu axa verticala..............................................................pag 13
7.1.2 Turbine cu axa orizontala...........................................................pag 14
7.1.3 Orientarea axului.........................................................................pag 16
8.Componentele unei turbine.................................................pag 18
9.Scara zgomotelor..................................................................pag 19
10.Concluzii..............................................................................pag 20
11.Bibliografie..........................................................................pag 21

3
 INTRODUCERE

Energia eoliana este energia continuta de forta vantului ce bate pe suprafata

pamantului. Exploatata, ea poate fi transformata in energie mecanica pentru
pomparea apei, de exemplu, sau macinarea graului, la mori ce functioneaza cu
ajutorul vantului. Prin conectarea unui rotor la un generator electric, turbinele de
vant moderne transforma energia eoliana, ce invarte rotorul, in energie electrica.

La sfârşitul anului 2010, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 194

400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawațioră/an, echivalentul a
2,5% din consumul mondial de energie. Industria vântului implică o circulație a
mărfurilor de 40 miliarde euro și lucrează în ea 670 000 persoane în întreaga lume.

Mi-am ales ca temã energia eoliana , in general , dar voi vorbi mai cu lux de
amanunte despre Romania, deoarece Romania este o tara in care energia eoliana a
intrat intr-un ritm de crestere ridicat. Multi investitori straini vin pe plaiurile
dobrogei si nu numai pentru a transforma puterea vantului in energei electrica si in
final in forate multi bani.

Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o solutie foarte bună la problema energetică
globală. Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de
energie, dar, prin modul particular de generare, reformulează si modelul de
dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliană in special este printre
formele de energie regenerabilă care se pretează aplicatiilor la scară redusă.

Piata mondială energiei eoliene continuă să crească anual cu o rată de 32% in

ciuda constrangerilor legate de oferta limitată de turbine eoliene. Această dezvoltare
arată că industria globală a energiei bazată pe forta vantului răspunde rapid
provocării de a produce nivelul solicitat si reuseste să-si sustină cresterea.
“Cresterea accentuată din 2006 arată că cei care iau deciziile incep să ia in serios
beneficiile pe care dezvoltarea energiei vantului le poate aduce. Pe de altă parte, nu
putem uita că energia eoliană este o tehnologie nouă care necesită un cadru robust
de reglementări si implicare pentru a-si atinge potentialul”, a declarat presedintele
Consiliului Mondial pentru Energia Eoliana, Arthouros Zervos.
Vânturile sunt formate din cauză că soarele nu încălzește Pământul uniform, fapt
care creează mişcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti
nişte turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot produce
5 MW, deşi aceasta necesită o viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de
kilometri pe oră. Puţine zone pe pământ au aceste viteze ale vântului, dar vânturi
mai puternice se pot găsi la altitudini mai mari şi în zone oceanice.

4
Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi de vânt se
construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă
creştere în ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp,
acest procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.

Se crede că potenţialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci

ori mai multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar
necesita 12,7% din suprafaţă Pământul (excluzând oceanele) să fie acoperite de
parcuri de turbine, presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt
pe kilometru pătrat. Aceste cifre nu iau în considerare îmbunătăţirea
randamentului turbinelor şi a soluţiilor tehnice utilizate. Conform unui studiu
PHARE, potentialul eolian al Romaniei este de circa 14.000 MW putere instalata,
respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe an.
Acesta este potentialul total. Considerind doar potentialul tehnic si economic
amenajabil, de circa 2.500 MW, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi
de aproximativ 6.000 GWh pe an, ceea ce ar insemna 11% din productia totala de
energie electrica a tarii noastre. Pentru a intelege semnificatia cifrelor de mai sus
trebuie subliniate citeva lucruri:
– 6.000 GWh se pot obtine prin aderarea a 6.500.000 tone de carbune, 1,5miliarde
metri cubi de gaz sau 1.200.000 tone pacura;
– 6.000 GWh = 1.200.000 tone pacura = 300.000.000 $ anual. Altfel spus o reducere a
importurilor de pacura cu peste 1,2 milioane tone si o economie anuala de peste 300
milioane de dolari.
– 6.000 GWh energie electrica produsa in termocentrale pe carbune, duc la
eliminarea in atmosfera a peste 7 milioane tone bioxid de carbon. Prin producerea
aceleiasi cantitati de energie in centrale eoliene emisiile de bioxid carbon ar fi zero.
– 6.000 GWh energie electrica produsa in centrale eoliene ar duce la crearea unui
numar de peste 7.500 locuri de munca permanente si cel putin inca pe atit locuri de
munca temporare. In Germania, facind comparatie intre numarul de locuri de
munca din domeniul energiei eoliene si cel al energiei nucleare raportul este de 10 la
1 in favoarea energiei eoliene. Aceeasi unitate energetica creeaza de 10 ori mai multe
locuri de munca.
Prin reducerea emisiilor de bioxid de carbon se pot obtine avantaje economice
consistente. In momentul de fata, data fiind importanta deosebita pe plan european
a masurilor de protejare a mediului, exista o piata pe care se tranzactioneaza unitati
de emisii de CO2. Mai exact spus de reducere a emisiilor de CO2. Pretul pe tona de
reducere de CO2 a ajuns la un moment dat la valoarea de 30 euro, stabilizindu-se
ulterior la circa 20 euro/ tona CO2. Se estimeaza, insa, o crestere la tranzactionarea
pina la 40 euro/ tona sau chiar mai mult. Sint analisti care estimeaza ca pretul pe
tona de CO2 va ajunge la 100 euro in 2010.Prin comercializarea emisiilor de CO2,
Romania ar putea obtine peste 150 miioane euro anual. Emisiile de CO2 asociate
sectorului energetic au o importanta foarte mare, fiind raspunzatoare pentru mai
mult de 50% din efectul cumulat al emisiilor de gaze cu efect de sera, emisii al caror
principal efect este cel al modificarilor climatice.

5
 PRINCIPIUL ENERGIEI EOLIENE

Vânturile se formează deorece soarele nu încălzește Pământul uniform, fapt care

creează mișcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti niște
turbine (asa cum se vede in Fig. 1), care sunt capabile de a genera electricitate.

Fig 2.0

ENERGIA EOLIANA IN EUROPA

6
 Deși încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea
țărilor, producția energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 și 2006,
ajungându-se ca, în unele țări, ponderea energiei eoliene în consumul total de
energie să fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).
Ponderea energiei eoliene, în totalul consumului intern era, la începutul anului 2011,
de 24% în Danemarca, 14% în Spania și Portugalia, circa 10% în Irlanda și
Germania și 5,3% la nivelul UE, iar în România de numai 1,6%.
La nivelul Uniunii Europene, capacitatea totală de producție energetică a
turbinelor eoliene era la finele anului 2010 de 84.074 MW. Potrivit datelor de la
finele anului 2010 Germania are cea mai mare capacitate de producție de energie
eoliană din UE, de 27.214 MW, urmată de Spania, cu 20.676 MW, iar apoi, la mare
distanță, de Italia (5.797 MW) și Franța (5.660 MW).
În martie 2011, energia eoliană a devenit, pentru prima dată, tehnologia cu cea
mai mare producție electrică din Spania, potrivit Rețelei Electrice din Spania
(REE), cu 21 % din totalul cererii de electricitate din Spania. Pe locurile următore:
energia nucleară (19%), energia hidraulică (17,3%), ciclurile combinate (17,2%),
termocentralele pe cărbune (12,9%) și energia solară (2,6%). Mulțumită aportului
energiei eoline, s-a evitat importarea de hidrocarburi în valoare de 250 de milioane
de euro și emisia de 1,7 milioane de tone de CO2, adică echivalentul plantării a
850.000 de copaci.
În anul 2011, pentru construcția unei capacități de producție energetice eoliene
de 1 MW, este necesară o investiție de 1,5 – 1,7 milioane de euro.

Fig 3.0

POTENTIALUL EOLIAN IN ROMANIA

7
 Fig 4.0

Prima turbina a fost montata in judetul Prahova in 2004. Era o turbina second
hand de mica putere.
ANRE emite un Regulament de acordare a certificatelor verzi pentru producatorii
eolieni.
Acest lucru face ca interesul fata de eolian in Romania sa creasca si incepand cu
anul 2007 incepe un masiv proces de explorarea potentialului eolian al Romaniei
prin instalarea de statii de masurarea vantului cu inaltimi medii de circa 60 de
metri.
Masurarea potentialului eolian era absolut necesara pentru a se decide asupra
opurtunitatii demararii afacerii.
Pana la acel moment datele despre vant erau putine si incomplete, Institul de
Meteorologie avand in total 3 puncte de masurare in Dobrogea cu inaltimi de de
doar 12 metri, oferind astfel date cu totul lacunare in vederea construirii de modele
viabile privind intensitatea si directia predominanta a vanturilor pe baza carora sa
fie intocmite planuri de afaceri.
Rezultatele masuratorilor sunt foarte bune si se confirma ca Dobrogea este, alaturi
de nordul Scotiei, cea mai promitatoare regiune de exploatare a eolianului din
Europa.
Pe langa intensitatea medie a vantului de 7,2 m/s la nivelul intregului an,
Dobrogea are un profil teritorial relativ plat si are in plus si o densitate scazuta a
populatiei ceea ce permite instalalarea unui numar important de turbine eoliene, cu
pastrarea distantelor tehnologic necesare intre ele.
In noiembrie 2008 se publica in Monitorul Oficial legea 220 pentru stabilirea
sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.
Legea prevedea ca sistemul de bonificare in Romania este bazat pe certificate verzi,
platite de consumatorul final, pe baza cererii si a ofertei.
Autoritatile incep tarziu, in noiembrie 2009, procesul de notificare al legii catre
Comisia Europeana. Finalmente in vara lui 2011, Comisia is da acordul asupra
formei legii 220, specificand ca IRR pentru producatorii eolieni este de maxim
10,9% pe an.

8
 Reactia industriei la rezultatele masuratorilor de vant si ale prevederilor legii din
2008 este imediata.
Daca pana in 2009 erau instalati in Romania 14 MW, incepand cu 2010 are loc o
explozie investitionala si la finele lui 2012 se ajunge la o capacitate instalata de 1905
MW.
Anul 2012 a insemnat un varf aboslut al montarii de noi capacitati eoliene in
Romania, inregistrandu-se aproape 1000 de MW; altfel spus in fiecare zi
calendaristica s-a montat o noua turbina cu o capacitate medie de 2,5 MW
Anul 2013 aduce insa o schimbare totala de optica a autoritatilor asupra industriei
de regenerabile. In ciuda protestelor industriei, a institutiilor finnaciare
international, a corpului diplomatic guvernul emite in iunie 2013, Ordonanta de
Urgenta nr 57 prin care practice se stopeaza procesul de dezvoltare a industriei de
profil.
Incepand cu 2013, toate proiectele eoliene care se finalizeaza sunt cele incepute cel
tarziu in 2012.

AVANTAJE

În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de

producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine dince în ce mai
importantă reducerea dependenţei de aceşti combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema energetică
globală. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de
energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si modelul de
dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special este printre
formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi
gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili. Nu se produc
deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici a unui fel de
deşeuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în
centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să
fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar dacă nu se
iau în considerare externalităţile negative inerente utilizării combustibililor clasici.
În 2004, preţul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii 80,
iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiune
tot mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi megawaţi.
Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de
exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mari decât
costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene,costurile de scoatere din
funcţiune, la capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând
fi integral reciclate.

9
 DEZAVANTAJE

La început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a fost preţul

destul de mare de producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În
ultimii ani, însă, preţul de producţie pe unitate de energie electrică a scăzut drastic,
ajungând până la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe kilowatt oră, prin îmbunătăţirea
parametrilor tehnici ai turbinelor.
Un alt dezavantaj este şi “poluarea vizuală” – adică, au o apariţie neplăcută – şi
de asemenea produc “poluare sonoră” (sunt prea gălăgioase). Alţii susţin că
turbinele afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări şi
necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor.
Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariţie
atractivă stilizată, că maşinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele şi că
alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind cărbunele.
IMPORTANT! Un dezavantaj practic este variația în viteza vântului. Multe
locuri pe Pământ nu pot produce destulă electricitate folosind puterea eoliană, şi din
această cauză energia eoliană nu este viabilă în orice locație.

TURBINA EOLIANA

10
 Fig 7.0 Turbina eoliana

CLASIFICAREA TURBINELOR EOLIENE

7.1.1 Turbine cu axa verticala

7.1.2 Turbine cu axa orizontala

O eoliană ocupă o suprafaţă mică pe sol. Acesta este un foarte mare

avantaj, deoarece perturbă puţin locaţia unde este instalată, permiţând
menţinerea activităţilor industriale sau agricole din apropiere.
Se pot întâlni eoliene numite individuale, instalate în locaţii izolate.
Eoliana nu este racordată la reţea, nu este conectată cu alte eoliene.
În caz contrar, eolienele sunt grupate sub forma unor ferme eoliene.
Instalările se pot face pe sol, sau, din ce în ce mai mult, în largul
mărilor, sub forma unor ferme eoliene offshore, în cazul cărora prezenţa

11
vântului este mai regulată. Acest tip de instalare reduce dezavantajul
sonor şi ameliorează estetica

În prezent, eolienele sunt, aproape în totalitate cu ax orizontal, cu

excepţia modelelor cu ax vertical ca cele cu rotor Savonius şi Darrieus,
care sunt încă utilizate, dar sunt pe cale de dispariţie.
Ultimele inovaţii permit funcţionarea eolienelor cu viteză variabilă,
respectiv reglarea vitezei turbinei eoliene în funcţie de viteza vântul.

7.1.1 Turbine cu axa verticala

Fig 7.1 Turbine cu axa verticala

12
 La acest tip de turbine axa este verticala, generatorul si toate componentele mai
sofisticate find plasate la baza, usurand astfel instalarea si mentenanta. In loc de
turn acest tip de turbine folosesc fire de sustinere, rotorul find pozitionat aproape de
pamant. Aceste turbine sunt tot timpul aliniate cu directia vantului astfel nu este
necesara nici o adjustare in cazul in care vantul isi schimba directia; dar
pozitionarea lor aproape de sol unde viteza vantului este mai redusa, le scade
eficenta. Deasemenea un dezavantaj este si faptul ca acest tip de turbine nu pornesc
singure, majoritatea folosind generatorul pe post de motor pentru a porni. In
prezent sunt in dezvoltare cateva tipuri de turbine verticale care sunt mult mai
eficente.

7.1.2 Turbine cu axa orizontala

Fig 7.2 Turbine cu axa orizontala

13
La turbinele de mai sus,rotorul si generatorul de curent sunt pozitionate in varful
turnului si trebuie aliniate pe directia vantului. Pentru acesta majoritatea folosesc
senzori si servomotoare pentru a se alinia pe directia vantului. Cele mai multe
turbinelor cu axa orizontala au si o cutie de viteze care transforma miscarea de
rotatie lenta a palelor intr-una mai rapida, necesara pentru a creste eficienta
generatorului de curent.
Rotorul turbinei poate fi plasat in fata sau spatele turnului. La turbinele cu
rotorul in fata palele sunt departate de turn si usor inclinate. Deasemele palele sunt
si rezistente pentru a nu fi indoite si impinse in turn. Turbinele cu rotorul in spatele
turnului au avantajul ca palele elicei se pot indoi, reducand suprafata ce se opune
vantului la viteze mari, iar datorita contructiei, orientarea pe directia vantului se
face automat.
Datorita turbulentelor aerodinamice din spatele turnului la majoritatea
turbinelor cu axa orizontala rotorul turbinei este pozitionat in fata.

7.1.3 Orientarea axului

Există mai multe tipuri de eoliene. Se disting însă două mari familii: eoliane cu ax
vertical şi eoliene cu a orizontal
Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu motor pentru a
antrena generatorul.

Eoliene cu ax vertical

Pilonii eolienelor cu ax vertical sunt de talie mică, având înălţimea de 0,1 - 0,5 din
înălţimea rotorului. Aceasta permite amplasarea întregului echipament de conversie a
energiei (multiplicator, generator) la piciorul eolienei, facilitând astfel operaţiunile de
întreţinere. În plus, nu este necesară utilizae unui dispozitiv de orientare a rotorului, ca în
cazul eolienelor cu ax orizontal. Totuşi, vântul are intensitate redusă la nivelul solului,
ceea ce determină un randament redus al eolienei, aceasta fiind supusă şi turbulenţelor de
vânt. În plus, aceste eoliene trebuiesc antrenate pentru a porni, pilonul este supus unor
solicitări mecanice importante. Din acest motive, în prezent, constructorii de eoliene s-au
orientat cu precădere către eolienele cu ax orizontal.
Cele mai răspândite două structuri de eoliene cu ax vertical se bazează pe principiul
tracţiunii diferenţiale sau a variaţiei periodice a incidenţei:

• Rotorul lui Savonius în cazul căruia, funcţionarea se bazează pe principiul

tracţiunii diferenţiale. Eforturile exercitate de vânt asupra fiecăreia din feţele uni

14
corp curbat au intensităţi diferite. Rezultă un cuplu care determină rotirea
ansamblului.

Fig7.3 Rotorul lui Savonius

• Rotorul lui Darrieus se bazează pe principiul variaţiei periodice a incidenţei.

Un profil plasat într-un curent de aer, în funcţie de diferitele unghiuri, este supus
unor forţe ale căror intensitate şi direcţie sunt diferite. Rezultanta acestor forţe
determină apariţia unui cuplu motor care roteşte dispozitivul.

15
 Fig 7.4 Rotorul lui Darrieus

Eoliene cu ax orizontal

Funcţionarea eolienelor cu ax orizontal se bazează pe principiul morilor de vânt. Cel

mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic,
deoarece astfel se obţine un bun compromis între coeficientul de putere, cost şi
viteza de rotaţie a captorului eolian, ca şi o ameliorare a aspectului estetic, faţă de
rotorul cu două pale.
Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor
aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sut mai puţin supuse
unor solicitări mecanice importante şi au un cost mai scăzut.

Există două categorii de eoliene cu ax orizontal:

• Amonte: vântul suflă pe faţa palelor, faţă de direcţia nacelei. Palele sunt rigide, iar
rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia vântului

16
 7.5 Schema unei eoliene cu ax oriontal amonte

• Aval: vântul suflă pe spatele palelor, faţă de nacelă. Rotorul este flexibil şi se auto-
orientează.

17
 7.6Schema unei eoliene cu ax oriontal aval

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizată, deoarece este mai simplă şi dă
cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafeţe de direcţionare, eforturile
de manevrare sunt mai reduse şi are o stabilitate mai bună.
Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate în funcţie de direcţia
şi forţa văntului. Pentru aceasta, există dipozitive de orientare a nacelei pe direcţia
vântului şi de orientare a palelor, în funcţie de intensitatea acestuia..
În prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezintă cel mai ridicat
interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială.
Parcurgând cu cursorul mouse-ului schiţa de mai jos, elementele componente se vor
colora în roz. Cu un click pe element, veţi obţine informaţii suplimentare.

COMPONENTELE UNEI TURBINE

18
 Cea mai simpla turbina eoliana consta in trei parti importante:
• Palele rotorului - Palele capteaza energia vantului si si o transmit rotorului.
• Axa rotorului - Axa face legatura dintre rotor si generator, astfel transmitand
energia mecanica rotativa de la rotor la generatorul electric.
• Generator - Un generator este un dispozitiv simplu care foloseste
proprietatile inductiei electromagnetice pentru a produce curent electric.
Majoritatea turbinelor eoliene sunt insa mai complexe.
Pe langa cele trei parti importante, o turbina mai are urmatoarele componente:
• Nacela - Carcasa care tine:
o cutie de viteze - creste viteza de rotatie dintre rotor si generator
o generator - genereaza energia electrica
o mecanism de ajustare a pozitiei - turbinele cu axa orizontala au nevoie de a fi
aliniate cu directia vantului, din acest motiv au nevoie de un mecanism automat de
ajustare a pozitiei. Acest mecanism este in general alcatuit din motoare electrice
care rotesc intregul rotor spre stanga sau spre dreapta.
o senzori si controalare electronice - sisteme de control ale mecanismului de
ajustare a pozitie, senzori de viteza, sisteme de siguranta si de monotorizare
o frana mecanica - in momentele cand vantul are viteza foarte mare, se poate
defecta generatorul sau energia produsa poate supraincarca echipamentele, din
acest motiv se foloseste un sistem de franare, pentru mentinerea rotorului la viteza
sigura. Frana mai este folosita si in cazul defectarii unui echipament.
• Turn - Cu ajutorul unui turn, componentele turbinei sunt pozitionate la o
inaltime optima pentru viteza vantului. Spatiul ocupat este mic in acest caz,
majoritatea componentelor find asezate deasupra turnului.
La multe turbine cu axa orizontala moderne, palele rotorului pot fi rotite in functie
de viteza vantului pentru a se mentine viteza rotorului optima.
9.3 Cum functioneaza o turbina eoliana ?
Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. Vantul pune in miscare palele care la
randul lor actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta si
un multiplicator de viteza care actioneza direct axul central al generatorului
electric.
Curentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit
apoi cu ajutorul unui invertor DC-AC in cazul turbinelor de mica capacitate , fie
livrat direct retelei de curent alternativ ( AC) spre distribuitori.

SCARA ZGOMOTELOR
(Sursa: Revue Sciences et Avenir, iulie 2004)

Chiar dacă eolienele de primă generaţie erau deranjante din punct de vedere
sonor, se pare că în prezent, dezvoltările tehnologice au permis reducerea
considerabilă a zgomotului produs de astfel de instalaţii. Astfel, pe scara surselor de

19
zgomot, eolienele se situează undeva între zgomotul produs de un vânt slab şi
zgomotul din interiorul unei locuinţe, respectiv la aproximativ 45 dB. Evoluţia
nivelului sonor în funcţie de numărul de eoliene este logaritmică, respectiv
instalarea unei a doua eoliene determină creşterea nivelului sonor cu 3 dB şi nu
dublarea acestuia.
Pentru diminuarea poluării sonore există mai multe căi:
- multiplicatoarele sunt special concepute pentru eoliene. În plus, se încearcă
favorizarea acţionărilor directe, fără utilizarea multiplicatoarelor.
- profilul palelor face obiectul unor cercetări intense pentru reducerea poluării
sonore determinată de scurgerea vântului în jurul palelor sau a emisiilor datorate
nacelei sau pilonului. Arborii de transmisie sunt prevăzuţi cu amortizoare pentru
limitarea vibraţiilor.
- antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor.

Fig 9.1 Scara zgomotelor

CONCLUZII

In concluzie,energia eoliană face parte, alături de energia solară, a apelor

curgătoare, cea rezultată in urma proceselor biologice si a căldurii geotermale,
dintre energiile regenerabile, posibil de captat si utilizat in scopuri casnice si
industriale. Caracterul regenerabil al acestor surse de energie provine din faptul că
sursele acestor energii sunt regenerabile, spre deosebire de cărbuni, spre exemplu,
limitati ca zăcăminte.

20
 Vanturile se formează datorită incăzirii neuniforme a suprafetei pamantului de
către energia radiată de soare. Această incălzire variabilă a straturilor de aer,
produce zone de aer de densităti diferite, fapt care creează miscări ale acestuia -
vanturile.

BIBLIOGRAFIE

1. www.enero.ro/
2.http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83
3.www.universulenergiei.educatia.ro/
4. https://www.dual-art.ro/arhitectura/enegia-eoliana
5. http://www.greensource.ro/avantaje&dezavantaje.html

21