Sunteți pe pagina 1din 11

SC XXXXX SRL

Aprobat,
ADMINISTRATOR

INSTRUCȚIUNI PROPRII DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE


PENTRU

MANAGEMENTUL EXPUNERII LA MATERIAL INFECTIOS

I.P.S.

1
Prevenirea contaminării cu agenti nocivi
Art.1. Periodic se vor efectua deratizări; in sezonul cald,ferestrele încăperilor vor fi prevăzute cu sitede
protecție contra insectelor.
Art.2. Punctele de distribuire a apei potabile vor fi menținute in stare corespunzătoare.
Art.3. De la robinetele de apa potabila se va bea numai cu paharul, fiind interzis a se pune gura pe robinet.
Art.4. Personalul medicalare obligația de a aplica si insusi regulile de asepsie, conform reglementarilor
Ministerului Sanatatii, astfel:
• dezinfectia obiectelor de inventar din autosanitara, precum si a pavimentelor si pereților;
• respectarea regulilor de igiena individuala si colectiva;
• respectarea intocmaia procedeelor de lucru privind modul de manipulare, depozitare in stative
si transport a produselor biologice la aparate pentru analiza.
Art.5. Personalul medico-sanitar de toate specialitățile este obligat sa-sispele mâinile cu apa si săpun
lichid, inainte si după terminarea lucrului.
Art.6. Se interzice personalului medico-sanitar ca, in timpul desfasurariiactivitatii,sa manance si sa-si
atinga gura sau fata cu mâinile.
Art.7. Pentru orice persoana care desfasoaraactivitati in domeniul sanatatii, permanent sau in stagiu este
obligatoriu sa se autodeclare conducătorului locului de munca in cazul in care prezintă semne de
imbolnavire, conducătorul locului de munca interzicandu-i accesul la locul de munca.
Art.8. Acțiunile de curățenie si dezinfectie se vor desfasura zilnic (de doua ori pe zi si ori de cate ori este
nevoie) si periodic, conform reglementarilor Ministerului Sanatatii
Art.9. Pavimentele, pereții si mobilierul din fiecare ambulanta vor fi dezinfectate zilnic.
Art.10. Se interzice reutilizarea apei de spalat si a soluției de dezinfectante folosite la spalarea unei
ambulante, pentru spalarea alteia. Acestea se vor deversa in rețeaua de canalizareja un grup sanitar special
amenajat, altul decât cel destinat bolnavilor sau salariatilor.
Art.l1. Ustensilele si materialele folosite pentru curățenie si dezinfectie vor fi păstrate incalzite si aerisite,
special amenajate.
Art.12.In timpul lucrului se vor respecta instrucțiunile de protecție si de lucru, astfel incat sa nu se producă
ingestia, inocularea, inhalarea sau contactul tegumentar cu agenții patogeni.
Art.13.In cazul răspândirii accidentale a materialului infectios se vor lua masurile necesare pentru izolarea
(daca este cazul), dezinfectia:
• suprafețelor;
• echipamentului individual de protecție;
• regiunilor corpului care au venit in contact cu materialul infectios.

Art.14.Se interzice pastrarea si consumul de alimente in ambulanta sau incaperi cu material infectios.
Art.15.Alimentele se vor consuma in încăperi special amenjate separate. înainte de a manca manile vor fi
spalate si dezinfectate.
Art.16.Persoanele care prezintă leziuni ale tegumentelor vor fi excluse de la activitatile cu agenti patogeni.

ACCIDENT PRIN EXPUNERE LA SANGE (AES)


Art.17.AES este orice expunere accidentala la sânge, la un lichid biologic contaminat cu sânge sau la un
fluid care poate sa conțină agenti patogeni transmisibili prin sânge, care presupune:
• Lezarea tegumentelor (intepatura, tăietură)
• Proiectarea pe mucoase sau pe tegumente lezate
Art.l8.Principalii agenti patogeni transmisibili prin sânge (exista peste 50).
• HIV - virusul imunodeficientei umane
• VHB - virusul hepatitei B
• VHC - virusul hepatitei C
• Plasmodium (malarie, falciparum, vivax) - agenții malariei
• Mycobacterim tuberculosis
• Leptospira

2
• Rickettsia
• Treponema spp
• Toxoplasma gondi
• Staphylococcus aureus
• Brucella
• Citomegalovirus
• Herpes virus
Riscul de transmitere a HIV. CV
Virus Evoluție HBV.Risc
P după încărcătură Vaccin Profilaxie
cronica accident virala nespecifica
percutări plasmatica
HIV 100% 0.3% 10-104 nu da
VHB* 10% 30% 104- 10° da da
VHC 60 - 80% 3% 10"- I09 nu da
* Risc suplimentar de transmitere a virusului B in funcție antigenul Hbe (daca Ag Hbe este pozitiv la
pacientul sursa- risc de 30 - 40%, daca Ag Hbe este negativ la pacientul sursa - risc de 2 - 6%.

Art.l9.Factorii de gravitate pentru AES:


Legat de accident:
 Inoculare profunda
 Cantitatea de sânge inoculata (calibrul, marimea acului etc)
 Distanta in timp intre accident si posibilitatea aplicării unor masuri preventive Legat de
pacientul sursa:
 Stadiul evolutiv clinic
 Nivelul viremiei
 Existenta terapiei specifice si eficienta acesteia (rezistenta)
Legat de persoana expusa
 Utilizarea mânușilor
 Receptivitate / imunitate specifica persoanei
 Aplicarea adecvata a profilaxiei post-expunere
Art.20.Manevre asociate mai frecvent cu AES in activitatea de laborator:
Accidente percutane:
• Prelevarea esantioanelor pentru testare in timpul procesării
• Recapisonarea acelor
• Manipularea recipientelor pentru deșeuri
Accidente prin proiectare:
• Efectuarea analizelor de laborator
• Spalarea instrumentarului

MODALITATI DE PREVENERE SI CONTROL A RISCULUI DE EXPUNERI

Precautiuni universale
Art.21.Principii de baza in aplicarea precautiunilor universale:
• considera toti pacientii potențial infestați
• considera ca sângele, alte fluide biologice si țesuturile sunt contaminate cu HIV, VHB sau alte
microorganisme;
• considera ca acele si alte instrumente folosite in practica medicala sunt contaminate după utilizare;
Art.22.Cele mai importante precautiuni in cazul prevenirii accidentelor prin expunere la sânge (AES)
sunt:
• spalarea pe mâini inainte si după fiecare manopera care presupune contactul cu lichide biologice
sau produse de origine umana si după fiecare îngrijire medicala;

3
 purtarea mânușilor de fiecare data când exista risc de contact cu sânge sau alte produse biologice
sau in cazul prezentei unor soluții de continuitate (cutanate, mucoase);
 pansarea oricărei leziuni cu un pansament impermeabil in cazul in care exista riscul de contact
cu sângele;
 purtarea echipamentului de protecție (masca, ochelari, bluza, halat, boneta) in caz ca exista risc
de proiecție (aspirație traheo-bronhica, traheotomia, endoscopia, cateterism, activitate in
laborator, manopere chirurgie, etc);
 atentie sporita in cazul manipulării unor instrumente ascuțite tăietoare;
 punerea imediata după utilizare a instrumentelor tăietoare intepatoare in recipiente speciale
pentru acestea;
 evacuarea deșeurilor infectioase, a lenjeriei contaminate cu sânge, in ambalaje etanșe, închise;
 a nu se recapisona niciodată acele, a nu se desprinde acul de seringa sau de sistemele de
prelevare sub vid cu mana;
 a nu se goli niciodată seringa după o încercare nereușita de recoltare (se arunca si se utilizează o
alta seringa);
 decontaminarea imediata a suprafețelor care au venit in contact cu sânge sau produse biologice
(cu substanțe clorigene sau alt dezinfectant eficient);
 respectarea regulilor privind curățenia, dezinfectia, sterilizarea.
 echipamentul de protecție utilizat in laborator trebuie sa cuprindă: costum tip medic din panza,
halat panza, acoperitori pantofi.
 echipamentul de protecție utilizat in clean room trebuie sa cuprindă: costum tip medic din panza,
halat unica folosința, masca, boneta, acoperitori pantofi.
 este obligatorie purtarea ochelarilor de protecție in timpul oricărei manevre care presupune risc
de proiectare a lichidelor contaminate (viabilități post thaw, spalare instrumentar, aruncare waste
etc.)
Spalarea mâinilor
Art.23.Spalarea simpla a mâinilor este definita ca fiind frecarea viguroasa a mâinilor, una de alta, pe toate
suprafețele, după o prealabila umezire si sapunire efectuata cu apa potabila si:
• săpun simplu
• săpun antiseptic cu activitate bactcricida
• detergenti sau alte produse de spalare ce conțin substanțe antimicrobiene
Art.24.Spalarea simpla a mâinilor are ca si scop reducerea microorganismelor tranzitorii de pe piele:
• se face cu apa si săpun
• se săpunesc >15 sec
• se clătesc
• se usucă
Art.25.Spalarea antiseptica a mâinilor se face cu apa si săpun antiseptic cu activitate bactericida
(Bactolin), detergenti sau alte produse de spalare care conțin substanțe antimicrobiene, respectând timpii
de contact indicați de producător.
Art.26.(l) Spalarea chirurgicala a mâinilor: inainte de a participa la orice procedura sterila sau de cate ori
mâinile sunt intr-un inalt grad contaminare, trebuie spalate si antebrațele, curatata zona de sub unghii si
zona cuticulelor cu o perie de unghii sau cu un burete. Se vor utiliza aceste instrumente moi pentru ca
periile, pilele de metal, sau alte obiecte tari pot răni tegumentele si pot deveni astfel o sursa de
contaminare.
(2) Materiale necesare: săpun lichid, apa calda, prosoape de hârtie si opțional agent antiseptic pentru
spalare, perie de unghii, burete.
Art.27.La spalarea chirurgicala a mâinilor:
• se uda mâinile si antebrațele pana la cot, abundent
• se săpunesc mâinile si antebrațele timp de 2 minute
• se perie unghiile 1 minut
• se clătesc mâinile si incheieturile 1 minut
• se săpunesc mâinile si incheieturile 1 minut

4
• se clătesc mâinile si antebrațele
• se usucă
Durata maxima a procedurii este de 5 minute.
Art.28.Tehnica spălării este următoarea:
• se vor inlatura bijuteriile pentru ca ele adăpostesc murdărie si microorganisme; unghiile trebuie
sa fie naturale si taiate scurt
• se vor umezi mâinile si încheieturile mâinilor cu apa calda si se va aplica săpunul; nu se va folosi
săpun solid pentru ca acesta permite transmiterea infecției; mâinile se vor tine in sus pentru a
împiedica apa sa contamineze zonele curate.
• se vor freca puternic mâinile cu multa spuma de săpun circa 10-15 secunde; săpunul si apa calda
reduc tensiunea suprafeței si aceasta ajutata de frecare slabeste microorganismele care vor fi
inlaturate impreuna cu spuma.
• se va acorda o atentie deosebita zonelor de sub unghii si cuticulelor, policelor si pârtilor laterale
ale degetelor si mâinilor pentru ca aceste zone fiind propice dezvoltării microorganismelor
• se va evita stropirea accidentala a propriilor haine sau a podelei deoarece microorganismele se
răspândesc mai ușor pe suprafețele umede
• se va evita atingerea chiuvetei si a robinetelor deoarece acestea sunt considerate a fi
contaminate
• se vor clăti mâinile si incheieturile mâinilor foarte bine pentru ca jetul de apa curgând sa
îndepărteze spuma de săpun cu impuritățile si microorganismele existente
• ștergerea se va face prin tamponare cu prosop de hârtie; se va evita frecarea care poate cauza
asprirea mâinilor
• daca chiuveta nu este prevăzută cu un dispozitiv de închidere a apei pentru genunchi, picior sau
cot, se vor închide robinetele cu un prosop dc hârtie uscat pentru a evita recontaminarea mâinilor.
Mâinile se spala:
• înainte de a incepe programul de lucru;
• inainte si după orice contact direct sau indirect cu pacientul;
• inainte si după realizarea oricăror situații de genul suflării nasului sau utilizarea toaletei;
• inainte de a prepara si servi masa,
• inainte de a pregăti si administra medicatia si după administrare
• inainte si după inlaturarea mânușilor sau a oricărui alt tip de echipament de protecție;
• inaintea efectuării diverselor proceduri sau la contactul cu obiecte contaminate, chiar daca s-au
purtat mânuși.
• la ieșirea din tura.

Dezinfectia mâinilor
Art.29. Se va folosi un agent de curatare antiseptic inainte de efectuarea intervențiilor invazive,
îngrijirea plăgilor si după contaminare; antisepticele sunt de asemenea recomandate pentru a fi folosite la
spalarea mâinilor in camerele de izolare, in matemitati, in unitățile speciale de ingrijire medicala si inainte
de a veni in contact cu un pacient cu imunitate scăzută.
Art.30. Dezinfectia se face după spalare si uscare prealabila, cu cantitatea de antiseptic necesara,
recomandata de producători;
Art.31. Timpul de contact: 30 secunde -1 minut; numai in caz de contaminare masiva cu germeni
patogeni se recomanda timpi de contact mai mari cu substanța antiseptica;
Art.32. Scopul dezinfectiei este distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele si a unui
procent cat mai mare din flora rezidenta.
Art.33. Reguli utilizare antiseptice:
• se respecta indicațiile producătorului (concentrații);
• se evita amestecul si/sau utilizarea succesiva a antisepticelor din clase chimice
diferite/incompatibile (risc de inactivate sau toxic);

5
• se respecta termenul de valabilitate;
• se noteaza pe flacon data când acesta a fost deschis;
• se inchide flaconul după fiecare utilizare;
• se manipulează cu precauție a flaconul cu antiseptic pentru a evita contaminarea conținutului;
• in cazul neutilizarii antisepticului din flaconul original, repartiția lui se face in flacoane curate
si dezinfectate, prin tehnici aseptice, se etichetează flacoanele - denumirea produsului, concentrația, data
când a fost repartizat, termen de valabilitate, instrucțiuni de utilizare;
NU se completează flaconul parțial golit cu o cantitate noua de produs;

Utilizarea mânușilor

Art.34.Reguli de buna utilizare:


• respectarea stricta a indicațiilor producătorului mânușilor;
• alegerea mânușilor adaptate fiecărei utilizări;
• schimbarea mânușilor se face: la sfârșitul fiecărei etape mari de lucru, in caz de intrerupere
temporara a activitatii de laborator, in caz de rupere
• niciodată:
 nu se spala mânușile;
 nu se poarta aceeași pereche de mai multe ori.
Art.35.Portul a doua perechi de mânuși nu scade frecventa accidentelor prin expunere la sânge (AES),
dar divide cu 3 riscul de contact cu sângele sau un produs contaminat. De aceea daca se cunoaște ca o
proba care urmeaza a fi procesata este contaminata purtarea a doua perechi de mânuși este recomandata.
Art.36.In cazul alergiei la latex se vor utiliza mânuși non latex.

Precautiuni in activitatea de laborator


Art.37.Transportul, manipularea prelevatelor se face in flacoane sau tuburi ermetice in suporturi.
Art.38.Recoltarea prelevatelor se face in recipiente ușor de manevrat si compatibile volumetric cu
aparatura tehnica de prelucrare si analiza;
Art.39.Evitarea contaminării pereților exteriori ai flacoanelor colectoare,
Art.40.Este interzisa pipetarea cu gura;
Art.41.Toate prelevatele trebuie considerate la fel, indiferent de la ce persoana provin;
Art.42.Utilizarea echipamentului de protecție conform procedurilor laboratorului;
Art.43.Spalarea si dezinfectarea corecta a mâinilor;
Art.44.Curatarea si dezinfectia materialelor, suprafețelor se face cu respectarea normelor in vigoare;
Art.45.Este obligatorie utilizarea mânușilor, a măștii, a ochelarilor, a echipamentelor impermeabile
pentru diminuarea riscului legat de proiecția pe mucoase sau tegumente;
Art.46.Este prioritar delimitarea sectoarelor expuse de cele neexpuse;
Art.47.Aparatura defecta - decontaminare inainte de reparare;
Art.48.Amplasarea de afișe avertizoare asupra riscului de contaminare;
Art.49.Se recomanda folosirea cu precădere a materialelor de unica folosința;
Art.50.Se recomanda reducerea sticlăriei in favoarea materialelor necasante;
Art.51.Colectarea acelor si bisturielor, imediat după utilizare, in containere speciale rezistente la
intepare si taiere, amplasate la indemana si marcate corespunzător; nu trebuie depășită niciodată limita de
umplere a acestora;
Art.52.Containerele pentru deșeuri le intepatoare-taietoare trebuie sa confere siguranța in manipularea
acestora; acestea trebuie:
• sa fie stabile;
• sa fie imperforabile, rezistente la șocuri;
• sa aiba sistem de închidere inviolabil;
• sa fie incinerabile;
• sa fie transportabile;
• sa permită vizulizarea sistemului de umplere;

6
• sa aiba o deschidere suficient de mare pentru a permite introduerea unimanuala;
• sa aiba sistem antireflux;
• sa aiba capacitate suficienta pentru a răspunde necesităților;
• sa corespunda normelor in vigoare;
Art.53.Evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate;
Art.54.De evitat scoaterea acelor din seringile de unica folosința;
Art.55.Evitarea activitatilor cu risc de expunere in urmatorele situații: existenta de leziuni cutanate,
prezenta unui deficit imunitar, graviditate;
Art.56.Piesele anatomice din laboratoare vor fi păstrate in recipiente cu formol, închise ermetic.
Art.57.(l) Se interzice pastrarea in laborator a borcanelor cu piese anatomice sau a recipientelor ce
conțin lichide care degaja vapori toxici (formaldehida, benzen, toluen, xilen, acid osmic, acid clorhidric,
acetona, creozot etc).
(2) Pastrarea substanțelor menționate la punctul 1) se va face intr-o camera de reactivi, special
amenajata si care va fi menținută inchisa cheia. Cheia va fi pastrata de o persoana desemnata de
conducătorul unitatii.
(3) Recipientele vor fi etichetate mentionandu-se pe eticheta denumirea substanței pe care o
conțin.
Art.58.Laboratoarele sunt dotate cu substanțe dezinfectante pentru mâini si suprafețe de lucru,
personalului medical revenindu-i sarcina obligatorie de a le utiliza ori de cate ori este nevoie.
Art.59.In laboratoare va fi menținută curățenia si va fi aplicata dezinfectia conform instrucțiunilor
proprii de lucru.
Art.60.(l) Atunci când in laboratoare se constata ca in pereți, pardoseala, tavan, apar fisuri, crăpături
etc. se va opri lucrul, luandu-se masuri de etanseizare.
(2) Orificiile de intrare ale diverselor conducte vor fi etanseizate.
Art.61.Se vor lua masuri de protecție impotriva insectelor, rozătoarelor sau a altor animale care pot
deveni vectoare in aceiași unitate sau in afara ei.
Art.62.(l) In laboratoarele cu infectiozitate crescută se vor respecta întocmai instrucțiunile de lucru si
de neutralizare a produselor contaminate cu care se lucrează, in asa fel incat sa fie impiedicata
contaminarea pardoselii.
(2) Echipamentul individual de protecție va fi sterilizat in laborator, imediat după terminarea
lucrului si numai după aceea va fi trimis la spălătorie.
Art.63.(l) In timpul lucrului se vor respecta instrucțiunile proprii de lucru, astfel incat sa nu se producă
ingestia, inocularea, inhalarea sau contactul cu tegumentele a agentilor patogeni.
(2) In cazul răspândirii accidentale a materialului infectios se vor lua masurile necesare pentru
dezinfectia:
• suprafețelor;
• echipamentului individual de protecție;
• regiunilor corpului care au venit in contact cu materialul infectios.
Art.64.(l) Se interzice pastrarea si consumul de alimente in încăperile in care se lucrează cu materiale
contaminate.
(2) Se vor amenaja încăperi separate pentru pastrarea si consumul alimentelor. înainte de a manca,
mâinile vor fi spalate si dezinfectate.
Art.65.Persoanele care prezintă leziuni ale tegumentelor vor fi excluse de la activitatile cu agenti
patogeni.
Art.66.(l) Laboratoarele, vor avea regim de colectivitate inchisa pe toata durata zilei de lucru.
(2) Accesul in interes de serviciu al persoanelor din afara laboratorului va fi permis numai cu
echipamentul individual de protecție si cu respectarea masurilor impuse.
Art.67.Este obligatorie decontaminarea locului de munca la terminarea lucrului si ori de cate ori este
nevoie.
Art.68.Sticlaria de laborator contaminata va fi sterilizată prin autoclavare, iar instrumentul metalic
contaminat, prin autoclavare sau etuvare. Ansa de platina se va steriliza după fiecare utilizare prin
flambare.

7
Art.69.Probele de materii fecale pentru examenele parazitologice se vor prelucra respectând condițiile
de sterilizare aplicate manipulării oricărui material infectios.
Art.70.Lamele cu preparate coprologice vor fi transportate in camera de examinare pe tăvi metalice.
Art.71.Materiile fecale vor fi recoltate in recipiente de unica utilizare. Recipientele vor fi sterilizate
inainte de a fi distruse.
Art.72. In cazul unei contaminări accidentale, se vor aplica masuri profilactice, conform
reglementarilor Ministerului Sanatatii.

Prccautiuni in activitatea cabinetului dermato-venerologic


Art.73.ln cabinetele de dermato-venerologie vor fi respectate reglementările Ministerului Sanatatii,
privind asepsia si dezinfectia, in asa fel incat, in cazul contactului cu bolnavii suferinzi de demartoze
contagioase, sa fie prevenit pericolul contaminării personalului, cat si a mediului.
Art.74.Personalul medico-sanitar, precum si cel auxiliar, care prezintă leziuni cutanate ale degetelor,
va lucra numai cu echipament individual pentru protecția mâinilor.
Art.75.Personalul care lucrează direct cu materiale infectate de la bolnavii de sifilis, va fi examinat
medical, clinic si serologic, conform reglementarilor Ministerului Sanatatii.
Art.76.Materialele utilizate pentru pansamente vor fi incinerate.

Precautiuni in activitatea cabinetului stomatologic


Art.77.Personalul medico-sanitar va purta obligatoriu ochelari de protecție, masca de protecție de
unica folosințe si mânuși de unica folosința.
Art.78.(l) Cabinetele de stomatologie vor fi prevăzute cu spatii pentru spalarea instrumentelor.
(2) Instrumentarul utilizat in cabinetele de stomatologie, după folosire, va fi spalat si sterilizat
in spatiile destinate acestor operații.
Art.79.Se interzice orice intervenție la echipamentele de munca aferente cabinetului. Reparațiile si
intervențiile vor fi efectuate numai de către personal autorizat.

Precautiuni in activitatea centrelor de recoltare si conservare a sângelui


Art.80.Se vor amenaja spatii separate pentru:
• cabinetele de consultație a donatorilor;
• recoltarea sângelui;
• laboratoare de analize;
• prepararea produselor derivate din sânge.
Art.81.Mobilierul din toate încăperile va avea suprafața neteda ușor lavabila si care sa permită
dezinfectia.
Art.82.La stropirea accidentala cu sânge a suprafețelor de lucru se va face decontaminare prin
aplicarea unui dezinfectant direct pe picătură de sânge.
Art.83.Se interzice accesul persoanelor străine in laboratoarele de analize, precum si in cele de
preparare a produselor derivate din sânge.
Art.84.Boxele de recoltare si infiolare vor fi spalate cu detergenti si dezinfectate chimic.
Art.85.(l) Boxele de infiolare vor fi dotate cu instalație de aer condiționat steril.
(2) In cazul in care, boxele nu au instalație de aer condiționat, personalul va fi schimbat la un
interval de 2 ore in anotimpul cald si de 4 ore in celelalte anotimpuri.
Art.86.Toate materialele si instrumentele utilizate la recoltarea sângelui, precum si la prepararea
produselor derivate din sânge, vor fi sterile; in acest scop, centrele de recoltare si conservare a sângelui
vor fi dotate cu aparatura de sterilizare.
Art.87.Probele biologice recoltate vor fi depuse pe măsuțe metalice; este interzisa manipularea
acestora fara echipament individual de protecția mâinilor.
Art.88.Pentru materialele de unica folosința folosite la recoltarea sângelui se va folosi alta masuta
metalica;
Art.89.Sistemele de recoltare de unica folosința prevăzute cu holder-ac se vor manipula cu maxima
atentie, astfel incat desprinderea acului din holder sa fie manevrata cu maxima siguranța;

8
Art.90.Materialele infecte si materialele taietoare/intepatoare folosite vor fi depozitate in cutii de
propilena, sau carton, inchise etanș, prevăzute cu gura, ce se vor duce la incinerare;
Art.91.Eventuala contaminare cu sânge, prin taiere sau înțepare, va fi consemnata imediat in registrul
de accidente, se va informa șeful departamentului, si apoi se va deplasa la spital pentru consult si analize
specifice.
Art.92.Manevrarea probelor recoltate se va face cu maxima siguranța, prin așezarea eprubetelor in
stative speciale, sau in dispozitive speciale de transport verical (mai ales a recoltoarelor prevăzute cu capac
infiletat).
Art.93.Se va organiza transportul in siguranța a probelor recoltate pentru a evita contaminarea
persoanei care transporta probele si/ sau a mediului

PROCEDURI DE INTERVENȚIE IN CAZUL DISEMINĂRII UNUI AGENT BIOLOGIC

Art.94. ln situația stropirii accidentale, spargerii unui recipient ce conține material biologic, se va
acționa prompt si urgent pentru inlaturarea acestuia, decontaminarea si curatarea suprafeței. Personalul
care face aceasta manevra trebuie sa poarte echipament de protecție (mânuși, masti etc).
Art.95. In cazul unei cantitati mici de material organic varsata/ scursa pe o suprafața, acesta se inlatura
cu materiale absorbante de unica folosința (ex. prosoape de hârtie) îmbibate in substanța germicida, se
șterge zona contaminata si se lașa sa se usuce.
Art.96.In cazul unei cantitati mari de material organic se izolează si se delimitează zona, se toarna
substanța germicida decontaminanta peste zona (care poate fi anterior acoperita cu material absorbant),
astfel incat sa acopere in întregime zona; se lașa sa acționeze conform prospectului producătorului
substanței germicide; se inlatura corespunzător materialul biologic cu materiale absorbante de unica
folosința, apoi se curata din nou suprafața cu materiale absorbante de unica folosința îmbibate in substanța
germicida; se lașa sa se usuce suprafața.
Art.97.Deseurile provenite in urma procedurii de decontaminare sunt considerate cu risc biologic si
se inlatura in recipiente de gunoi corespunzător etichetate (galbene cu semn de pericol biologic).
Art.98. Se aplica decontaminarea cu substanțe antiseptice a persoanelor expuse si trimiterea acestora
la cel mai apropriat spital pentru investigații si imunizări.
Art.99. Personalul medical va avea in vedere modul de manipulare, depozitare in stative si transport
a produselor biologice, daca este cazul.

MASURI DE URGENTA IN CAZ DE EXPUNERI LA MATERIAL INFECTIOS


Art.100. înțeparea, taierea, zgarierea, abraziunea accidentala
• se considera ca fiind un risc de expunere semnificativ orice leziune cu corpuri ascuțite,
taioase, chiar daca nu sunt urme de sânge vizibile la locul leziunii si tegumentul nu pare a fi fost lezat
serios
• se spala imediat abundent zona afectata cu un jet de apa, apoi cu apa si săpun
• dezinfectează zona cu un antiseptic activ, eficient, proaspăt preparat; se aplica in pansament
steril daca este necesar
• raportează incidentul șefului de laborator si medicului epidemiolog-infectionist
Art.l01.Contactul tegumentar cu material infectios
• categoria include orice contact neprotejat al tegumentului prezentând soluții de continuitate,
a mucoasei bucale, nazale sau a globului ocular cu material potențial infectios.
• se spala abundent imediat zona tegumentara cu jet de apa si săpun; se folosește doar apa
pentru cavitatea bucala si respectiv, ser fiziologic steril pentru globii oculari
• raportează imediat incidental șefului de laborator si medicului epidemiolog- infectionist
Art.102. Indiferent de potențialii agenti microbieni patogeni conținuți de materialul infectios implicat
in expunerea accidentala potențial infectanta se impun cateva masuri imediate:
• se va preleva o proba de sânge de la accidentat pentru testări de baza (afirmarea/ infirmarea

9
unor infecții preexistente cu accidentului cu etiologic HBV+/-HDV, HCV, HIV, Treponema pallidum
etc.)
• contraproba de ser se va păstră in congelator pentru investigații suplimentare
• se va preleva (daca e posibil) o proba de sânge de la subiectul de la care provine materialul
biologic, potențial infectios (teste paralele cu accidentatul)
Rațiunea pentru care se fac aceste prelevări este:
• a stabili caracterul profesional/ neprofesional al unei/unor îmbolnăviri ulterioare
• a se adopta o atitudine terapeutica imediata, raționala si eficienta fata de accidentat
• a stabili durata de urmărire/ supraveghere clinica si de laborator a accidentatului (in general
pe durata maxima de incubație a agentului/ agentilor infectiosi potențiali/ reali existenti in materialul
infectios implicat in accident)
Art.103.In cursul investigării unei izbucniri epidemice trebuie stabilite proceduri adecvate specifice
de prevenție si tratament si de urmărire pe durata maxima de incubare (pentru agentul etiologic incriminat)
a personalului implicat in acțiune.
Art.104. In cursul unei izbucniri epidemice suspectate de a fi o febra hemoragica, personalul implicat
in investigarea focarului va fi monitorizat de doua ori pe zi timp de trei saptamani privind starea generala
si temperatura.

MANAGEMENTUL CAZULUI DE ACCIDENT PRIN EXPUNERE LA SÂNGE (AES)

Art.l05.Intreruperea prelevării cu asigurarea securității pacientului;


Art.l06.Persoana accidentata anunța imediat cadrul medical superior sau responsabilul CPCIN (sau
AES) din secție. In cazul in care AES a survenit intr-un cabinet individual, după aplicarea masurilor de
urgenta, persoana se prezintă imediat la cel mai apropiat spital.
Art.l07.Asigurarea îngrijirilor de urgenta:
In cazul expunerii cutanate sau percutana:
• se spala imediat locul cu apa si săpun si apoi se clătește
• se utilizează un antiseptic.
o soluție clorigena diluata 1/10,
o compus iodat in soluție dermica
o alcool 70°,
o alt dezinfectant cutanat;
• timp de contact minimum 5 minute
• este interzisa sangerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera
difuziunea virusului.
In caz de expunere a mucoaselor:
• spalarea abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau apa in cazul absentei acestuia.
Art.108. Investigarea persoanei asistate si a persoanei accidentate pentru HIV si adoptarea unei
atitudini corespunzătoare:
• daca pacientul sursa este hiv pozitiv cunoscut, accidentatul va lua legătură cu eșalonul
medical care prescrie chimioprofilaxia cit mai repede posibil de la producerea accidentului (3h)
• daca statutul hiv al pacientului sursa este necunoscut, se recomanda efectuarea unui test hiv
rapid (cu acordul pacientului), in primele 2 ore de la accident; in funcție de rezultatul acestuia se
recomanda chimioprofilaxia prin consult cu un medic specialist de boli infectioase. daca acest test nu
poate fi efectuat, se evalueaza riscul pentru infecția cu hiv (comportament sexual, utilizare de droguri,
apartenența unor grupuri de risc etc.) si funcție de acesta se recomanda chimioprofilaxia anti-hiv.
• de la persoana accidentata din priza de sânge recoltata in primele ore de la accident se
efectuează un test HIV (pentru a putea confirma ulterior o eventuala infecție de naturaprofesionala). In
cazul supravegherii testul HIV se repeta la 3 si 6 luni.
Art.l09.Tinand cont de datele teoretice referitoare la fazele inițiale ale infecției HIV, un tratament
profdactic nu poate fi eficace decât daca este administrat in cursul primelor 48h, inainte ca infecția sa
prindă lanțurile ganglionare, si ca primele celule ale sistemului imunitar sa fie afectate

10
Art.l10. Pentru a decide daca pacientul potențial expus la HIV trebuie sa primească tratament
profilactic, se răspunde la următoarele întrebări:
• Subiect sursa HIV pozitiv sau necunoscut
• Expunere cu risc crescut (risc crescut: toate intepaturile profunde, toate expunerile la HIV
concentrat - laboratoare de cercetare, risc intermediar - tăieturi cu bisturiul prin mânuși, intepaturile
superficiale, risc scăzut - eroziunile simple epidermice superficiale sau contact cutaneo-mucos)
• întârziere < 48h de la expunere
Daca răspunsul este da la 3 întrebări, tratamentul profilactic pare justificat. Daca răspunsul este nu
la >1 întrebare, tratamentul profilactic nu pare justificat
Art.l11. Investigarea statusului VHB al pacientului sursa, evaluarea imunității fata de VHB a
persoanei care a suferit un AES si adoptarea unei atitudini corespunzătoare:
• daca pacientul sursa este VHB pozitiv:
o daca persoana accidentata a fost vaccinata complet, se recomanda titrarea anticorpilor,
care daca sunt in titru de peste l0 mUl/ml, persoana este protejata si nu este la risc (titrarea trebuie efectuata
cat mai repede posibil);
o daca persoana nu a fost vaccinata sau a fost vaccinata incomplet sau daca nu se poate
determina rapid titrul, se administrează imunoglobuline specifice si o doza de vaccin (stabilindu-se
ulterior titrul de anticorpi anti - HBs), daca titrul de anticorp este protector se întrerupe vaccinarea; daca
titrul este neprotector, se continua vaccinarea cu schema de urgenta (0,1,3 luni si rapel la 12 luni).
• daca pacientul sursa este VHB negativ:
o se recomanda vaccinarea împotriva hepatitei cu virus B după schema obișnuita (0, 1,6 luni)
sau titrarea anticorpilor anti - HBs daca a fost vaccinat.
Art.l12. Vaccinarea împotriva hepatitei B reprezintă cea mai eficienta metoda de profilaxie a
infecțiilor cu VHB. Vaccinarea de baza consta in administrarea a trei doze de vaccin:
• Schema de vaccinare: 0,1,6, luni
• Schema de vaccinare de urgenta: 0, 1,2, 12 luni.
• Titra de anticorpi protector >10UI/ml, incepand cu doua luni de la ultimul rapel. In cazul
in care titrul de anticorpi este < l0mUI/ml, se efectuează unul sau mai multe rapeluri.
Art.113.1nvestigarea statusului VHC a pacientului sursa si a persoanei care a suferit un AES si
atitudinea corespunzatore:
• anticorpii VHC negativi la pacientul sursa
o riscul trebuie considerat scăzut (incubație lunga 1-3 luni, imunodepresie determinata de
dializa cronica sau transplant), motiv pentru care se recomanda si determinarea ARN - ului viral circulant.
• anticorpii VHC pozitivi la pacientul sursa (sau ARN viral pozitiv)
o risc relativ suplimentar (1 si 7 %), motiv pentru care se recomanda testarea periodica si
luarea in evidenta de către serviciul competent care va intreprinde activitatile necesare supravegherii
cazului.
Art.l14.Compartimentul in care s-a produs AES are următoarele responsabilități:
• Facilitează trimiterea urgenta la laborator a probei de sânge de la pacientul sursa
• Recoltează si trimite la laborator proba de sânge de la persoana accidentata (in primele 2h
de la accident)
• Anunța medicul de medicina muncii pentru a face indicația chimioprofilaxiei pe baza
rezultatelor testelor de laborator si a evaluării riscului.
• Tine evidenta tuturor AES din laborator
Art.115.Medicul de medicina muncii:
• Ia in evidenta cazul AES (in 48h)
• Completează fisa cazului
• Urmărește aplicarea indicațiilor referitoare la infecțiile cu HIV, VHB si VHC sau alte
infecții
• Efectuează vaccinarea anti hepatita B

11