UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” GALATI

FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI INGINERIA ALIMENTELOR

Specializarea: Controlul, Expertizarea și Siguranța Alimentelor

Metale grele din orz

Metode de determinare

Masterand: Patrașco Boris

2019
 Cuprins

Introducere..........................................................................................1

Metale grele din orz. Metode de determinare..................................2

Bibliografie..........................................................................................6
 Introducere

Industria, transportul, îngrășămintele agricole, produsele fitosanitare, deșeurile

menajere și industriale și nămolul de canalizare au provocat riscul contaminării
solului cu metale grele. Metalele grele sunt printre cei mai importanți și periculoși
poluanți. Se acumulează în lanțurile alimentare, crescând riscul pentru sănătatea
animală și umană. Multe metale grele sunt oligoelemente esențiale pentru
fiziologia plantelor. Dar chiar și o creștere minimă a nivelului de oligoelemente
poate afecta procesele fiziologice ale plantelor într-un mod toxic. Metalele grele,
direct sau indirect, provoacă stres oxidativ. Toxicitatea metalelor grele depinde de
speciile de plante, de specificul metalelor, de concentrație, de pH-ul mediului de
creștere. Cu toate acestea, efectele metalelor grele asupra plantelor și a calității
producției vegetale depind nu numai de concentrațiile de metale, ci și de
interacțiunile metalelor grele. Înțelegerea rezistenței plantei la diverse expuneri la
metale grele face posibilă analiza efectului interacțiunilor de metale grele asupra
organismelor vii. Cunoașterea interacțiunii metalelor grele și a oportunităților
plantelor pentru a crește rezistența lor la efectele diferitor stresori poate fi utilă în
dezvoltarea metodelor și tehnologiei pentru fitoremediere. Transferul de metale
grele esențiale și neesențiale către plante din sol, inclusiv Cd, Cr, Cu, Ni, Pb și Zn
prezintă riscuri pentru sănătate pentru om și animale. Evaluarea cantității de
metale grele care se absorb de plante este de o importanță crucială pentru
evaluarea riscurilor atât asupra mediului cât și asupra oamenilor și animalelor.
Acest transfer diferă foarte mult în funcție de metalul prezent in sol.

1
 Metale grele din orz
Metode de determinare
In orz se pot regăsi metale precum: calciu, fier, fosfor, magneziu, mangan,
potasiu, seleniu, sodiu, zinc, crom, nichel, plumb etc.

O parte din aceste metale au un rol benefic pentru sănătatea omului: calciu, fier,
fosfor, magneziu, mangan, potasiu, seleniu, sodiu, zinc, dar metalele grele
precum: plumb, mercur, arsen, cadmiu și aluminiu pot afecta prin blocarea unor
sisteme enzimatice esențiale, critice în funcționarea normală a organismului.
Astfel, pentru determinarea concentrațiilor de metale grele se pot folosi
următoarele metode: Spectroscopia de absorbţie atomică și HPLC.

Spectrometria de absorbţie atomică

Spectofotometru de absorţie atomică Sursa- http://www.directindustry.com/prod/shimadzu-

europe/atomic-absorption-spectrophotometer-25210-57004.html

2
 Această metodă este analogă spectroscopiei de absorbţie a soluţiilor,
deosebindu-se doar prin aceea că proba este în stare de vapori generaţi şi
întreţinuţi în flacără. Atomii volatilizaţi în flacără sunt excitaţi de energia unei
surse de radiaţie având o frecvenţă egală cu frecvenţa liniei de rezonanţă a
atomilor respectivi. Această frecvenţă este absorbită de atomii compoziţiei şi ca
urmare intensitatea radiaţiei care străbate flacăra este micşorată. Intensitatea
radiaţiei absorbite este proporţională cu numărul atomilor prezenţi în flacără
(concentraţia), cu grosimea stratului absorbant (lăţimea flăcării) şi este
independentă de temperatura flăcării şi de energia de excitaţie a atomilor.
Fenomenul se manifestă conform legilor absorbţiei: A = K * l * c unde: A –
extincţia K – constantă care include coeficientul specific de absorbţie L –
lungimea optică absorbantă C – concentraţia atomilor în flacără, proporţională cu
concentraţia soluţiei de analizat. Sensibilitatea metodei poate fi mărită sau
micşorată prin numărul atomilor absorbanţi din parcursul optic util. Aceasta se
poate realiza prin construcţia specială a pulverizatoarelor şi a arzătoarelor cu
unghi reglabil.

Avantajele acestei metode sunt următoarele:

• Prin AAS se determină cantitativ un număr de peste 60 de elemente din

probe cu diverse compoziţii, dintre care se numără: Ag, Ba, B, Ca, Co, Cr,
Cu, Fe, K, Li, Mg, Mn, Cs, Na, Ni, Pb, Rb, Sr, Cd, Tl, In, Ga;

• Utilizarea probelor lichide este avantajoasă şi pentru faptul că nu apare

fenomenul de distilare fracţionată, care complică mult analiza spectrală în
emisie şi determină erori importante la efectuarea analizei;
• Ușor de folosit;
• Precizie ridicata;
• Tehnica ieftină.

3
 Dezavantajele sunt următoarele:

• Nu este o metodă de identificare a unui element chimic. Trebuie cunoscută

în prealabil compoziţia probei analizate şi apoi se pot efectua analize
cantitative;

• numai soluțiile pot fi analizate;

• sensibilitate mai mică în comparație cu cuptorul cu grafit;
• cantități relativ mari de eșantion sunt necesare (1-3 ml).

Cromatografie lichidă de înaltă performanță(HPLC)

Cromatografie lichidă de înaltă performanță este o tehnică în chimia analitică

folosită pentru separarea, identificarea și cuantificarea fiecărei componente într-
un amestec. În HPLC se utilizează o coloană încărcată cu diferite materiale (faza
staționară), o pompă ce împinge faza(ele) mobilă(e) prin coloană și un detector
care indică timpurile de retenție ale moleculelor. Timpul de retenție depinde de
interacțiunea dintre faza staționară, moleculele de analizat și solvenții utilizați.
Proba de analizat este introdusă în volum mic în fluxul fazei mobile. Trecerea
analitului prin coloană este încetinită de prezența unor interacții de natură chimică
sau fizică in faza staționară, acestea trecând de a lungul coloanei. Totalul
încetinirilor depinde de fiecare analit în parte, faza staționară și compoziția fazei
mobile. Timpul la care un analit specific eluează (iese afară din coloană) este
numit timp de retenție; timpul de retenție sub condiții particulare este considerat o
caracteristică unică de identificare a analitului dat. Folosirea unei coloane
încărcată cu particule mici (care creează o presiune de împingere mai mare)
crește viteza lineară, acordând compușilor timpul minim să difuzeze prin coloană,
conducând astfel la o îmbunătățire a rezoluției cromatogramei rezultate.

Solvenții comuni care se utilizează includ orice combinație miscibilă cu apa sau lichide
organice variate (de obicei metanol sau acetonitril). Apa poate conține soluții tampon
sau săruri care ajută la separarea componenților de analizat sau componenți ca acid
trifloroacetic care acționează ca agent de împerechere ionică.

4
Avantajele metodei HPLC sunt:

 HPLC este o metodă rapidă, automatizată și extrem de precisă pentru a

recunoaște anumite componente chimice dintr-un amestec;
 Cromatografia lichidă de înaltă performanță oferă o analiză cantitativă
rapidă și precisă;
 HPLC poate fi modernizat la spectroscopie de masă (MS);
 HPLC este foarte rapid, eficient și oferă o rezoluție ridicată în comparație
cu alte tehnici cromatografice, cum ar fi TLC, cromatografie pe coloană și
cromatografie pe hârtie;

Limitările HPLC sunt:

 HPLC este o metodă costisitoare, este necesar un număr mare de

substanțe organice scumpe, are nevoie de o sursă de alimentare de inalt
voltaj și necesită o întreținere regulată;
 Lipsa unui detector universal pentru HPLC;
 Separarea în cromatografia lichidă de înaltă performanță are o
eficiență mai mică decât GC.
 Necesită personal bine instruit;

5
 Bibliografie
https://www.itis.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=408
74#null

http://www.fao.org/faostat/en/#data/QC

https://link.springer.com/content/pdf/10.1007%2Fs11368-013-0773-4.pdf

http://chem-net.blogspot.com/2013/12/advantages-disadvantages-atomic-absorption-
graphite-furnace.html

https://chrominfo.blogspot.com/2019/03/advantages-and-disadvantages-of-hplc.html

https://www.researchgate.net/figure/Advantages-and-limitations-of-high-performance-
liquid-chromatography-HPLC-88_tbl1_303093257