1. În E.P.

A dispneea este de tip:

a) inspirator c) mixt
b) expirator d) kussmaul

2. Se defibrilează electric în caz de stop cardiac:

a) DEM și asistola c) Flutterul atrial
b) FV d) Bloc Ram Stâng

3. În encefalopatia hipertensivă crește peste limita normală valoarea TA:

a) sistolică d) ambele valori dar TA diastolică este mai mare de jumătate
b) diastolică plus unu din TA sistolică, cu cel puțin două diviziuni
c) ambele valori

4. În pneumonia acută bacteriană simptomatologia constă în:

a) junghi toracic, febră, tahicardie, tuse productivă, dispnee c) durere precordială, tuse seacă, febră, dispnee expiratorie
b) durere toracică persistentă, cefalee, amețeli, greață, d) durere toracică , cefalee, vărsături
vărsături

5. T.P.S.V evoluează cu:

a) frecvență cardiacă peste 150 bătăi/minut d) frecvență cardiacă peste 100 bătăi/minut și ritm sinusal
b) frecvență cardiacă ridicată și ritm regulat neregulat
c) frecvență cardiacă peste 150 bătăi/minut și ritm sinusal
regulat

6. În HDS ce rezultă secundar ulcerului gastric perforat apare:

a) hematemeză, epigastralgii, melenă d) hemoptizie, durere epigastrică
b) melenă, abdomen acut, hematemeză
c) greață, vărsături alimentare, scaune diareice de colorație
brună

7. IMA se manifestă în cazurile tipice prin:

a) durere toracică anterioară cu iradiere pe umăr și braț stâng, c) durere precordială, cefalee. amețeli, dispnee
dispnee, greață, anxietate d) durere in mandibulă, anxietate
b) durere epigastrică cu iradiere în hipocondrul drept, greață,
vărsături

8. În colica renală durerea poate fi situată în:

a) lojile renale cu iradiere în hipogastru, organe genitale și pe b) hipocondru drept cu iradiere în epigastru
fața interioară a coapsei c) flancuri cu iradiere anterioară
1
d) fosa iliacă cu iradiere spre coapsă
9. Când la bolnavul cu BPOC valoarea SpO2 scade sub 60% se instituie oxigenoterapie:
a) pe mască c) pe sonda nasofaringiană
b) pe ochelari d) pe sondă IOT

10. În combaterea vărsăturilor de ordin central obiectivul primordial îl constituie:

a) administrarea de antiemetice c) administrarea de vasodilatatoare
b) administrarea de hipotensoare d) remiterea edemului cerebral

11. În IMA, dacă nu există antecedente de boli ca ulcer gastric, tulburări de ritm, AVC, tulburări de coagulabilitate, tratamentul de
elecție constă în administrarea de:
a) heparină în PEV c) trobolitice și vasodilatatoare coronariene
b) nitroglicerină în PEV d) hipotensoare și antalgice

12. În AVC dacă afectarea senzitivă și motorie este pe hemicorpul drept rezultă că regiunea cerebrală afectată se află situată:
a) bulbar c) emisfera stângă
b) emisfera dreaptă d) punte

13. În coma de etiologie vasculară conduita de urgență o constituie:

a) reducerea edemului cerebral și susținerea funcțiilor vitale d) resuscitare cardio- respiratorie
b) internare pe secția ATI
c) IOT și monitorizarea funcțiilor vitale pe toată perioada
spitalizarii cu susținerea lor iatrogenă

14. Dacă valoarea TA sistolică la un pacient aflat în șoc traumatic scade până la 50 mmHg conduita de urgență vizează administrarea
de:
a) Dopamină în PEV c) Soluție de NaCl 9% în PEV
b) Dobutamină în PEV d) adrenalina in PEV

15. Sputa hemoptoică rozată și aerată poate apare în:

a) în criza de astm bronșic c) abces pulmonar
b) TBC pulmonară d) EPA

16. În plăgile tăiate care au avut contact cu pământ sau alte substanțe contaminate este obligatorie vaccinarea anti:
a) HIV, HVB, HVC c) rabie
b) tetanos d) antibotulinic

17. În AVC embolic ischemic obiectivul primordial îl constiuie:

a) reducerea edemului cerebral c) reducerea zonei ischemice prin administrarea de
b) scaderea valorii TA anticoagulante sau chiar trombolitice
d) administrarea de hemostatice
2
18. În stările hipoglicemice marcante cu valori sub 60 mg/dl în serul sangvin simptomatologia constă în:
a) tremor generalizat, agitație psihomotorie, transpirații reci profuze, convulsii
b) halenă acetonică, greață, cefalee, amețeli
c) stare confuzională, convulsii, cefalee, greață, scaune diareice
d) tegumente şi mucoase uscate, dispnee Kussmaul

19. Calea de transmitere a HVB este:

a) aerogenă c) orală
b) digestivă d) sangvină

20. În colica biliară obiectivul principal este:

a) calmarea durerii
b) combaterea emezei
c) intervenția chirurgicală de necesitate
d) reducerea hipersecreției gastrice prin sondaj gastroesofagian și administrarea de antisecretoare digestive

21. În sindroamele febrile ce evoluează cu T ridicate, peste 38o C, de primă intenție se administrează:
a) aplicarea de comprese umede și reci pe tegumente c) antipiretice
b) analgezice d) toate cele de mai sus

22. În tromboza venoasă profundă de membru inferior membrul este:

a) rece, alb, dureros c) roșu, edemanțiat si foarte dureros
b) cianotic, cu parestezii d) palid, cald, umed

23. În hepatopatiile cronice de etiologie toxică la analiza HLG se constată:

a) valori crescute ale transaminazelor c) trombocitopenie
b) hemoconcentrație cu Hb si Ht crescute d) limfocitoză

24. Dacă la palparea arterei radiale se constată un puls ritmic de 46 de bătăi/minut avem un pacient cu:
a) tahicardie c) bradiaritmie
b) aritmie d) bradicardie

25. Edemele albe și moi ale membrelor inferioare la un pacient cu TA=220/140 mmHg au drept cauză:
a) IVS c) IRC
b) ICC d) CPC

26. În ischemia acută de membru inferior pulsul la artera pedioasa este:

3
a) prezent, bine bătut c) absent
b) filiform, abia perceptibil d) tahicardic

27. Tulburările neurologice (dislalie, afazie, stare confuzională) aparute brusc la un pacient, care se remit spontan fără intervenție
iatrogenă, acuză:
a) AVC embolic c) status post criza de PC (Paralizie cerebrala)
b) AVC hemoragic d) AIT

28. Fractura închisă de col femural se caracterizează prin:

a) durere, impotență funcțională, edem, deformarea regiunii cu c) eritem, edem, durere și rotație exterioară a membrului
întreruperea continuității osoase, cu rotația exterioară a afectat
membrului afectat d) eritem, edem, impotenţă funcţională
b) edem și rotație exterioară a membrului afectat

29. În retenția acută de urină patognomonic este:

a) oliguria c) durere în hipogastru cu mărirea de volum a cavității
b) anuria abdominale însoțită de imposibilitatea de a evacua micțional
vezica
d) disurie

30. În contuzia cerebrală posttraumatică prin cadere de la propriul nivel, însoțită de pierderea conștienței pentru câteva secunde, este
obligatorie și imediată:
a) verificarea stării de conștiență si monitorizarea functiilor vitale
b) poziționarea pacientului pe plan dur (targă rigidă) cu imobilizare cervicală (minervă) și monitorizarea/ susținerea funcțiilor vitale
c) permeabilizarea căilor respiratorii
d) toate cele de mai sus

31. În HIC simptomatologia este dominată de:

a) cefalee frontală, greață, vărsături bilioase
b) amețeli, greață, vărsături alimentare
c) acufene, cefalee occipitală, greață, vărsături în jet, tulburări de echilibru
d) migrene, greață, vărsături alimentare

32. Pacient în vârstă de 65 de ani, fara AHC si AP se prezintă la spital pentru odinofagie, otalgie stângă și edem submandibular stâng,
febră și frison, mialgii și artralgii. Conduita terapeutică adoptată constă în:
a) administrarea de antalgice d) reducerea febrei cu antipiretice, antalgice,
b) monitorizarea funcțiilor vitale și susținerea lor rehidratare,consult ORL
c) reechilibrarea hidroelectrolitică

4
33. În SDA apărut drept consecință a BDA de primă intenție este:
a) oprirea scaunelor diareice d) combaterea diareei, reechilibrare hidroelectrolitică pe baza
b) administrarea de purgative ionogramei
c) clismă evacuatorie și administrarea de medicație ce crește
peristaltismul

34. Caracterul durerii în colici este:

a) pulsatil c) intermitent
b) continuu d) nici un răspuns corect

35. Se pot transforma in hepatopatii cronice toate hepatitele virale cu excepția:

a) HVB c) HVD
b) HVC d) HVA

36. În plăgile înjunghiate, conduita terapeutică de primă intenție constă în:

a) Extragerea corpului penetrant urmată de toaleta plăgii și c) Extragerea corpului penetrant în sala de operație sub
pansament compresiv supraveghere radiologică.
b) Imobilizarea prin bandaje a corpului penetrant și transportul d) Extragerea corpului penetrant la locul accidentului
pacientului la spital

37. În ulcerul duodenal durerea apare mai ales în următoarele situații:

a) pe stomacul gol c) în ambele situații de mai sus
b) postprandial d) în niciuna dintre situații

38. În anemia feriprivă valoarea sideremiei este:

a) crescută c) normală
b) scăzută d) nesemnificativă

39. Diabetul de tip I este :

a) insulinodependent și insulinonecesitant c) nu are tratament legat de insulină
b) insulino independent d) caracteristic vârstei a-III-a

40. Rectoragiile sunt manifestări clinice ale următoarei afecțiuni:

a) boala varicoasă esofagiană c) boală varicoasă hemoroidală
b) ulcer gastric perforat d) cancer gastric

41. Manifestările tipice ale colicii apendiculare constau în greață și vărsături, însoțite de durere situată în:
a) hipocondrul stâng cu iradiere în epigastru c) fosa iliacă dreaptă cu iradiere pe membrul inferior drept
b) hipocondrul drept cu iradiere în mezogastru d) hipogastru

5
42. Etiologia RAA constă în infecția cu:
a) streptococul β-hemolitic c) gonococ
b) stafilococul auriu d) eterococ

43. În pancreatita acută durerea este:

a) abdominală difuză c) în bară
b) periombilicală d) în hipogastru

44. În hTA pacientul trebuie poziționat în:

a) decubit dorsal c) Trendelenburg
b) decubit lateral d) semișezând

45. În BDA are valoare de diagnostic următorul examen paraclinic:

a) exsudatul faringian c) coprocultura
b) urocultura d) hemocultura

46. În meningita acută manifestările clinice obiective sunt:

a) stare confuzională, febră c) fotofobie, vărsături în jet
b) cefalee, redoarea cefei d) toate de mai sus

47. Are efect hemostatic următorul medicament:

a) Aspirina c) Etamsilat
b) Trombostop d) Heparină

48. Oliguria se caracterizează prin:

a) micțiuni frecvente c) cantitate de peste 2 litri de urina eliminată / 24 h
b) cantitate sub 500 ml de urină eliminată / 24 h d) imposibilitatea vezicii de a elimina conţinutul

49. Hiperpirexia este:

a) febră 38,8o C c) febră ridicată
b) subfebrilitate d) febră peste 40o C

50. Claudicația este:

a) impotența funcțională a unui membru inferior c) contractura mușchilor coapsei apărută în timpul mersului
b) crampă dureroasă apărută brusc la nivelul gambei în timpul d) durere continuă la nivelul unei extremităţi
mersului
51. Are efect antisecretor-antispastic:
a) Metoclopramid c) Scobutil
b) Propranolol d) Sortis

52. Prevenirea apariției escarelor se face prin:

6
a) menținerea decubitului dorsal c) schimbarea poziției pacientului la fiecare 2 ore
b) administrare de lichide d) imobilizarea pacientului la pat

53. În IMA cresc valorile următoarelor: c) LDL

a) CK d) toate de mai sus
b) CK-MB

54.Cea mai folosită cale de administrare a insulinei este :

a) I.V. c) S.C.
b) PEV d) toate cele de mai sus

55. În ingestia voluntară sau accidentală de substanțe acide sau baze corozive conduita de urgență constă în:
a) spălătură gastrică c) administrarea de antisecretorii
b) provocarea vărsăturilor d) sondaj gastric

56. Infecțiile nozocomiale sunt infecțiile contactate:

a) înaintea spitalizări c) după spitalizare
b) în timpul spitalizării d) niciun răspuns corect

57. Soluția de Glucoză 33% se administrează strict:

a) I.M. c) I.D.
b) S.C. d) I.V.

58. Atropina are efect:

a) antispastic c) protahicardizant
b) antisecretor d) toate cele de mai sus

59. Au efect antiaritmic:

a) Digoxin c) Propafenona
b) Amiodarona d) toate cele de mai sus

60. La sugari pulsul se poate măsura la:

a) artera temporală c) vena brahială
b) vena radială d) toate cele de mai sus

61. Numarul total de hematii din sangele unui adult este:

a) 2 mil/mm³ c) 4,5 – 5 mil/mm³
b) 3,5 – 4 mil/mm³ d) 7,5 – 8 mil/mm³

62. În îngrijirea pacientului cu arsuri folosind “ regula lui 9 “ a lui Wallace se determină :
a) marimea suprafeței arse b) profunzimea suprafeței arse
7
c) nevoia de proteine în dietă d) nevoile hidrice ale pacientului

63. Un accidentat are arsuri ale feței anterioare ale toracelui, ale membrului superior drept și membrului inferior drept. Folosind regula
lui Wallace aratați ce suprafață arsă are :
a) 37% b) 45% c) 25% d) 55%

64. Care din urmatoarele măsuri NU se vor efectua când se acordă primul ajutor în arsuri ?
a) scoaterea victimei de la locul accidentului c) combaterea durerii
b) îndepărtarea hainelor și schimbarea lor cu altele d) acoperirea pacientului cu un cearșaf steril

65. Indicele prognostic (IP) al unui pacient cu arsuri de gradul III pe 18 % din suprafața corporală este :
a) 36 b) 48 c) 54 d) 64

66. Arsura de gradul II se caracterizează prin :

a) hiperemie și hipertermie locală c) epiderm și derm carbonizate

b) edem și flictene cu conținut serosanguinolent d) edem și flictene cu conținut serocitrin

67. Care din următoarele intervenții nu se aplică la internarea unui ars ?

a) toaleta locala primară b) profilaxia antitetanică ATPA
c) introducerea sondei gastrice d) introducerea sondei urinare

68. În îngrijirea unui pacient cu arsuri cea mai mare importanță o are :
a) igiena b) păstrarea asepsiei
c) suportul psihic d) hidratarea

69.Complicațiile arsurilor pot fi, cu excepția:

a) insuficiența respiratorie b) HTA c) hemoconcentrație d) infecții

70. EKG Holter reprezintă :

a) înregistrarea zgomotelor cordului b) înregistrarea pe film a cordului
c) înregistrarea continuă a EKG d) ecografia cardiacă

71. Tratamentul în HTA trebuie să fie :

a) individualizat b) zilnic c) neîntrerupt d) toate variantele sunt corecte

72. Care dintre urmatoarele diete este cea mai potrivită pentru un pacient cu insuficiență renală cronică pentru a controla edemele ?
a) hiposodată, hipoproteică, hiperglucidică d) hipersodată, hipoproteică, hipoglucidică
b) hipersodată, hiperproteică, hipoglucidică
c) hipersodată, hiperproteică, hiperglucidică

8
73. Semnul precoce al insuficientei renale acute este :
a) scăderea diurezei b) febra, frisonul c) frecătura pericardică d) hematuria

74 . Manifestarea de dependență principală în criza de astm bronșic este:

a) tusea seaca b) tusea productivă purulentă c) anxietatea d) dispneea expiratorie paroxistică

75. La pacientul cu insuficiență respiratorie acută, prima masură pe care trebuie să o aplice asistenta este:
a) administrarea de oxigen b) administrarea de antibiotice
c) administrarea de expectorante d) administrarea de antitermice

76. Criza de astm bronșic se diferențiază de accesul de astm cardiac, în special, prin caracterul dispneei care în criza de astm
bronșic este:
a) dispnee inspiratorie b) dispnee cu tahipnee
c) dispnee cu ortopnee extremp, sufocantă d) dispnee expiratorie cu bradipnee

77. Sediul durerii în angina pectorală stabilă (de efort ) este cel mai frecvent:
a) epigastric b) retrosternal c) interscapular d) abdominal

78. Principalul factor de risc în aparitia și agravarea arteriopatiei obliterante aterosclerotice este:
a) hipertensiunea arterială b) expunerea la frig și umezeală
c) fumatul d) vârsta înaintata

79. Modalitatea de aplicare a garourilor la rădăcina membrelor, la pacientul în stare de edem pulmonar acut cardiogen este
următoarea:

a) la rădăcina celor patru membre d) la rădăcina a trei membre ( cu menținerea pulsațiilor

b) schimbarea garourilor la interval de 1 oră arteriale )
c) numai la rădăcina membrelor inferioare
80. Sincopa de efort este o manifestare de dependență caracteristică urmatoarei valvulopatii:
a) insuficiența aortică b) insuficiența mitrală
c) insuficiența pulmonară d) stenoza aortică

81. Factorii de risc în embolie pulmonară sunt:

a) tromboza venoasă profundă a gambei c) infecții hepatobiliare
b) insuficiența renală acută d) colesterolul crescut în sânge

82. Poziția corectă pentru administrarea spray-ului antiasmatic este:

a) decubit lateral cu picioarele flectate c) poziția șezând sau ortostatism

b) decubit dorsal cu capul întors lateral d) decubit ventral

9
83. Simptome prezente la un bolnav cu chist hidatic pulmonar:
a) junghi toracic violent cu dispnee dureroasă c) cianoză, dispnee cu polipnee, tuse
b) urticarie, prurit, tuse iritativă, uscată, dispnee d) dispnee inspiratorie cu bradipnee

84. Tuberculostatic administrat în TBC pulmonară este:

a) Penicilina b) Cefalexina c) Concor d) Hidrazida acidului izonicotinic

85. Scopul cateterismului cardiac este:

a) cercetarea permeabilității circuitului vascular c) administrarea de medicamente în insuficiența cardiacă
b) stabilirea exactă a zonei afectate de IMA d) evidențierea masei sanguine circulante

86. Tratamentul medicamentos în bolile cardiovasculare constă în:

a) antibiotice, tuberculostatice, bronhodilatatoare c) antibiotice, antispastice, antiacide

b) vasodilatatoare, anticoagulante, tonice cardiace d) chimioterapice, anticoagulante, antiinflamatoare

87. Cauzele anginei pectorale sunt:

a) ateroscleroza coronariană c) excesul de diuretice
b) hemoragii de diverse cauze d) tulburări ale echilibrului hidroelectrolitic

88. Factori precipitanți în apariția IMA:

a) vărsături repetate d) efortul excesiv, stresul major emoțional
b) colici abdominale intense
c) stenoze ale căilor aeriene superioare
89. Complicațiile varicelor sunt:
a) insuficiența cardiacă congestivă d) angina pectorală
b) chistul hidatic pulmonar
c) tromboflebita varicoasă
90. Disfagia reprezintă:
a) spasm esofagian difuz c) durere toracică de origine esofagiană
b) durere acută la înghițire d) dificultate la înghițire

91. Alimente permise în boala ulceroasă:

a) lapte, carne prăjită, smântână, alcool c) lapte dulce călduț, smântână dulce, ouă
b) borșuri, supe de carne, brânză proaspătă d) salată de crudități, sosuri, aluaturi

92. Investigații efectuate pentru diagnosticarea ulcerului gastro- duodenal, sunt:

a) examen endoscopic c) colecistografie
b) examen ecografic d) urografie
10
93. Calmarea durerii în colecistita acută se face cu:
a) Morfină c) Colchicină
b) Algocalmin d) Antiinflamatoare

94. Avantajele folosirii aditivilor alimentari sunt:

a) obligă organismul să folosească nutrienți d) stimulează pofta de mâncare și secreția sucurilor digestive
b) modifică flora microbiană intestinală facilitând digestia
c) inactivează unele vitamine
95. Hidronefroza este:
a) infecție de tract urinar d) acumularea urinei în pelvisul renal datorită obturării
b) refluarea urinei prin jonctiunea vezico- ureterală curgerii urinei de la rinichi
c) imposibilitatea bolnavului de a-și goli vezica

96. Dificultatea sau durerea la micțiune este:

a) disurie c) nicturie
b) polakiurie d) oligurie

97. Insuficiența renală acută reprezintă:

a) schimbarea raportului numărului de micțiuni zi- noapte d) formarea unor calculi în bazinet și căile urinare
b) creșterea frecvenței micțiunilor
c) suprimarea bruscă a funcției renale
98. Eozinofilele au rol în:

a) coagularea sângelui c) fagocitoza agenților patogeni

b) reacțiile alergice d) reacția de apărare specifică

99. Exsanguinotransfuzia reprezintă:

a) o sângerare d) înlocuirea totală sau parțială a sângelui din organismul
b) un transplant de măduvă unui pacient
c) un tratament roentgenterapic
100. Diabetul zaharat este:
a) o boală endocrină b) o boală de nutriție c) o boală metabolică d) o boală hematologică

101. În regimul alimentar din gută este indicat:

a) un aport lipidic ridicat c) aportul de proteine se limitează la maxim

b) consum de alcool pentru dizolvarea proteinelor d) consum de mezeluri, cârnați, preparate bogate în proteine

11
102. Artralgiile se traduc prin:

a) inflamația unui nerv c) artroza coloanei vertebrale

b) dureri nevralgice într-o articulație d) inflamația unui tendon

103. Profilaxia afecțiunilor reumatismale se face prin:

a) tratarea corectă a anginelor streptococice d) tratarea corectă a insuficienței respiratorii
b) tratarea corectă a varicelor membrelor inferioare
c) tratarea corectă a diabetului zaharat
104. Pancreasul este:
a) un organ musculo- membranos d) segmentul cel mai important al tubului digestiv
b) o glandă cu secreție mixtă
c) un organ tubular cu rol în digestie
105. Testele funcționale ale glandei tiroide din sânge sunt:
a) T3, T4, TSH c) PTH (parathormon) și fosforemia
b) testosteronul total și cel liber d) catecolamine din sânge și urină

106. Acromegalia este determinată de hipersecretia glandei:

a) paratiroide c) hipofize
b) suprarenale d) sexuale

107. Hiperplazia reprezintă:

a) pierderea organizării structurale și funcționale a celulelor c) perturbare în mărime, formă și organizarea celulelor și
b) proliferarea celulară excesivă țesuturilor
d) neoformație

108. Tumorile maligne sunt:

a) nemetastazante c) circumscrise și încapsulate
b) neinvazive d) invazive și distructive

109. Spălătura gastrică este contraindicată în:

a) intoxicația cu barbiturice d) intoxicația cu medicamente
b) intoxicația cu ciuperci
c) intoxicația cu sodă caustică

110. Oxigenul se administrează ca antidot în:

a) intoxicații cu săruri solubile de bariu b) intoxicații cu alcool metilic

12
 c) intoxicații cu metale grele d) intoxicații cu CO2.

111. Drenajul postural înseamnă:

a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse c) o incizie la care se aplică un tub de dren
b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel d) aplicarea unui tub de dren pentru eliminarea secrețiilor
pulmonar

112. Arsura retrosternală care uneori înlocuieşte durerea, are caracter ritmic, periodic (cauza fiind hiperaciditatea), se numeşte:

a) meteorism c) eructaţie
b) regurgitaţie d) pirozis

113. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină:

a) polakiurie c) disurie
b) oligurie d) poliurie

114. Care din următoarele definiţii caracterizează ileusul:

a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze d) eliminare de scaun cu sânge
b) constipaţie, scaun la interval de 6-7 zile
c) eliminarea frecventă a gazelor intestinale
115. La un pacient cu hipertermie, asistenta medicală stabileşte ca obiective de îngrijire, următoarele:
a) pacientul să nu prezinte tulburări de vorbire d) pacientul să nu fie apatic
b) pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic
c) pacientul să-şi păstreze integre tegumentele
116. Între intervenţiile asistentei medicale privind pacientul cu carenţe igienice se găsesc şi următoarele:
a) efectuează toaleta cavităţii bucale la pacienţii comatoşi c) efectuează toaleta pe regiuni, la nevoie
b) ajută pacientul să-şi efectueze toaleta zilnică d) toate de mai sus

117. Ulceraţiile pielii se caracterizează prin:

a) acnee şi prurit c) dilatarea unor vene superficiale
b) pierdere de substanţă rezultând dintr-un proces patologic d) pierdere de substanţă rezultând dintr-un proces patologic
ce acţionează asupra pielii ce acţionează asupra pielii insotită de prurit

118. Procesul de nursing cuprinde următoarele etape:

a) culegerea datelor, analiza şi interpretarea datelor, b) analiza datelor, interpretarea datelor, proiectarea
planificarea ingrijirilor, implementarea ingrijirilor, evaluarea intervenţiilor, verificarea intervenţiilor,comunicarea
rezultatelor rezultatelor
13
 c) aprecierea stării pacientului, programarea acţiunilor, d) culegerea datelor, analiza şi interpretarea datelor,
implementarea, evaluarea, comunicarea rezultatelor evaluarea rezultatelor

119. Infecţia se defineşte astfel:

a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în
multiplicarea agentului microbian în organism
organism d) reacţia locală rezultată din pătrunderea agentului
b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în microbian în organism
organism
120. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la curăţirea unei plăgi accidentale:
a) H2O2 d) alcoolul de 70°
b) tinctura de iod
c) sol. cloramină 3%
121. Contactul tegumentelor cu următoarele produse trebuie considerat la RISC:
a) sânge, spermă, secreţii vaginale, ţesuturi c) orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge
b) lichid amniotic, pericardic, pleural, peritoneal, sinovial, d) toate răspunsurile sunt corecte
LCR

112. Când un medicament prezintă o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medicală
trebuie să ştie că:

a) acest lucru se va întampla frecvent cu unele medicamente şi c) numai farmacistul răspunde de calitatea medicamentului
este un fapt lipsit de importanţă eliberat
b) medicamentele se administrează dar, se consemnează în d) medicamentul nu trebuie administrat
foaia de observaţie că era modificat

123. Prin introducerea accidentală de aer într-un vas de sânge se produce:

a) embolie gazoasă b) hematom c) paralizie d) embolie uleioasă

124. Corticoizii au toate acţiunile de mai jos cu excepţia uneia:

a) antiinflamatorie cu scăderea edemului mucoasei bronşice c) inhibă secreţia mucoasei bronşice
b) cresc vâscozitatea sputei d) cresc numărul de receptori beta-adrenergici

125. Sindromul de deshidratare acută este:

a) o pierdere de lichide în cantităţi mici c) o perturbare a compoziţiei hidroelectrolitice a
b) o pierdere de lichide în cantitate mare şi în timp scurt organismului într-un timp relativ scurt
d) un dezechilibru al organismului

126. În care din următoarele boli, dispneea este simptom dominant:

a) edem pulmonar acut c) pneumotorax
b) pleurezie d) nevroză
14
127. Cea mai serioasă leziune la un pacient cu un trecut de astm bronşic este:
a) dilataţia bronşică c) îngroşarea pereţilor bronhiilor mici
b) bronhiile mari pline cu mucus şi puroi d) inflamaţia acută a bronhiolelor

128. Când este îngrijit un bolnav cu traheostomie recentă, asistenta medicală trebuie să fie
permanent atentă la:

a) apariţia hemoptiziei c) dificultăţile respiratorii datorită obstrucţiei tubului

b) pierderea conştientei datorită lipsei de oxigen d) scăderea tensiunii arteriale prin şoc

129.Oxigenoterapia, abordul venos periferic pentru perfuzie, monitorizarea pulsului şi TA şi calmarea durerii, reprezintă:
a) tratamentul de bază al durerii toracice d) tratamentul de bază al durerilor epigastrice
b) atitudinea în urgenţele cu durere toracică
c) tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale
130. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare:
a) defecte congenitale c) sarcini multiple şi tumori abdominale
b) obezitatea şi orostatismul prelungit d) hipercolesterolemia, ateroscleroza

131.Fiind necesară o defibrilare, înainte de aplicarea unei manevre, ne asigurăm că:

a) pacientul nu poartă obiecte metalice d) nimeni nu va atinge pacientul, patul sau brancardul în
b) nu există în apropierea sa nimic metalic timpul execuţiei manevrei
c) în apropiere nu se află nicio persoană străină
132. Tratamentul hemoragiei gastrice presupune următoarele manevre cu excepţia:
a) cateterizarea intravenoasă şi transfuzii de sange izogrup c) mobilizarea precoce a pacientului
b) pungă cu gheaţă pe abdomen d) sonda de aspiraţie nazogastrică

133.Un test Adler determină prezenţa:

a) unei ulceraţii a tractului digestiv c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv
b) unei hemoragii microscopice în diagnosticul hemoragiei d) unor hematii şi leucocite de tip special care pot apare în
digestive scaun în cancerul de colon

134. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală:
a) paracenteză b) laparotomie c) celiotomie d) laparoscopie

135. Polakiuria este:

a) cantitate mare de urină în 24 h c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină
b) incontinenţă urinară d) retenție de urină

136.Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la:

a) administrare de diuretice b) administrare de antispatice
15
 c) sondaj vezical sau puncţie vezicală
d) administrare de analgezice și sondaj vezical
137.Cistita este:
a) boala cea mai frecventă a tractului urinar la femei c) caracterizată prin frison şi febră mare
b) mai frecventă la bărbaţi d) caracterizată prin nicturi şi polakiurie

138.Urografia este metoda de:

a) radiografiere a vezicii urinare umplută cu substanţă de c) radiografierea rinichiului şi a vezicii urinare cu ajutorul
contrast administrată pe cale orală unei substanţe de contrast administrată intravenos
b) radiografierea căilor biliare, inclusiv a colecistului, prin d) radiografierea rinichilor, prin umplerea cu substanţă de
umplerea cu substanţă de contrast administrată pe cale contrast administrată pe cale intravenoasă
intravenoasă
139. Ce înţelegem prin sondă ,,a demeure”:
a) sondă fixată, lăsată timp îndelungat în vezica urinară d) efectuarea unor sondaje vezicale
b) repetarea sondajelor vezicale
c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor
140. Evaluarea alterării nivelului de conştientă se realizează prin:
a) determinarea reacţiei pacientului la stimuli d) toate de mai sus
b) descrierea comportamentului în momentul reacţiei
c) descrierea răspunsului verbal şi motor al pacientului
141. Paraplegia reprezintă:
a) paralizia unui singur membru c) paralizia celor patru membre
b) paralizia părţii inferioare a corpului d) paralizia menbrelor superioare

142. Afazia reprezintă:

a) dificultatea în articularea cuvintelor c) incapacitatea de a înțelege/a se exprima corect verbal sau
b) incapacitatea de a-şi coordona mişcările scris
d) dificultate în a pronunța cuvinte

143. Vitamina B1 şi PP sunt indicate în tratamentul pacientului cu delirium tremens, pentru:

a) formarea protrombinei c) o circulaţie sanguină bună
b) activitatea sistemului nervos d) realizarea diurezei

144. Ruptura musculară se manifestă prin următoarele, cu excepţia:

a) durere intensă apărută brusc c) deformarea regiunii la distanţă
b) impotenţă funcţională d) echimoză.

145. Cum se va proceda în cazul unei părţi amputate:

a) se alipesc cele două segmente, se introduce într-un b) se recuperează imediat segmentele
recipient cu gheaţă c) se pansează cu comprese umede/soluţie cloramină
16
 d) se secționeaza segmentele care atârnă

146.Vomica este:

a) vărsătura alimentară d) sânge eliminat prin cavitatea bucală, provenit din stomac
b) senzație de vărsătura
c) eliminarea unei colecții masive de puroi sau exsudat din
căile respiratorii
147. Incontinența urinară reprezintă:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-și goli conținutul c) micțiuni involuntare nocturne

b) eliminare inconștientă, involuntară de urină d) micțiuni dese în cantitate mică

148. Semnele de recunoaştere a stopului cardiorespirator sunt:

a) pierderea cunoştinţei, oprirea respiraţiei, încetarea bătăilor
inimii, absenţa pulsului la artera carotidă, paloare extremă
(cianoză) a tegumentelor, midriază
b) absenţa pulsului la artera carotidă, paloare extremă
(cianoză) a tegumentelor, midriază
c) oprirea mişcărilor respiratorii, oprirea bruscă a activităţii
inimii
d) absenţa pulsului la artera carotidă, midriază

149. Care din următoarele boli reumatismale sunt degenerative:

a) reumatismul articular acut d) guta
b) gonartroza
c) anchiloza

150. Hormonul somatotrop se mai numeşte :

a) hormon antidiuretic c) hormon corticostimulant.
b) hormon de creştere d) hormon luteinizant

151. Imediat după tireoidectomie asistenta medicală constată următoarele manifestări. Pentru care dintre ele cheamă urgent medicul?
a) tahicardie, hipotensiune arterială, paloare d) dispnee, bradicardie, edem
b) încetarea drenajului
c) senzaţia de vomă, cianoză
152. Unghiile în boala Addison sunt:
a) convexe, cu aspect „de linguriţă", subţiri, friabile c) subţiri şi fisurate longitudinal
b) lungi şi înguste d) cu aspect „pătrat"

153. Comei hiperglicemice îi sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia:

a) hipotensiune arterială b) semne de deshidratare
17
 c) convulsii, mioclonii, tremurături d) halenă acetonică

154. Papulele sunt:

a) vezicule cu lichid c) pete vasculare congenitale
b) modificări ale hipodermului d) toate formulările sunt false

155. Aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor şi anexelor se efectuează pe baza datelor despre:
a) culoare, stare de hidratare c) alimentaţie
b) igiena hainelor d) activitatea fizică

156. Care din următoarele semne va alerta asistenta medicală în cursul unui tratament cu anticoagulante:
a) sângerări gingivale, epistaxis, melena, hematurie, peteşii, c) apariţia greţurilor şi a hematemezei
dureri articulare, cefalee, dureri d) dispnee, H.T.A., cefalee, semne neurologice de focar
abdominale
b) apariţia edemelor, a durerilor în membrele inferioare,
junghi toracic
157. Care din următoarele semne caracterizează leucemia mieloidă acută?

a) febră, epuizare, infecţii ale cavităţii bucale, faringelui, c) splenomegalie, slăbiciune, paloare, oboseală
pulmonare, dureri articulare, echimoze d) poliadenopatii, scădere ponderală, inapetenţă, extenuare
b) oboseală, slăbiciune, scădere ponderală, paloare fizică

158. În ce afecţiuni poate apărea purpura:

a) boli infectocontagioase c) alergii medicamentoase
b) vasculopatii şi trombocitopenii d) alergii alimentare

159. Pacientului V.R. i se efectuează o biopsie de laringe sub anestezie locală. La salon, asistenta trebuie să știe:
a) pacientul să facă repaus vocal câteva zile d) pacientului să-i fie interzisă ingestia de lichide şi alimente
b) să efectueze aspiraţie laringiană timp de 24 h pană la revenirea reflexului de deglutiţie
c) pacientul să facă frecvent gargară
160. Cataracta este:
a) vedere dublă prin paralizia muşchilor globului ocular c) imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumină
b) opacifierea cristalinului puternică
d) pierderea vederii

161. Varicela are acelaşi agent etiologic cu:

a) rubeola c) rujeola
b) Zona zoster d) parotidită epidemică

162. După ce a fost izolată la domiciliu pentru varicelă,Anca -10 ani, poate intra în colectivitate:
a) după ce febra a scăzut la 37,6°C b) după ce a terminat tratamentul cu antibiotice
18
c) când toate elementele de pe piele au cruste d) când pielea este curată, intactă şi au căzut toate crustele

163. Sterilitatea fiziologică se produce prin:

a) folosirea anticoncepţionalelor c) utilizarea prezervativelor
b) menopauză d) schimbarea partenerului

164. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale și colului uterin se face prin:

a) salpingografie c) gastroscopie
b) colposcopie d) puncţia fundului de sac Douglas

165. A doua zi după naştere asistenta apreciază lohiile ca fiind normale:

a) roşii cu cheaguri c) cantitate mică, de aspect maroniu
b) roşii, moderate d) diluate şi albe

166. Care din următoarele semne din primele 24 de ore ale nou-născutului nu indică a fi elemente patologice:
a) eliminarea meconiului in primele 24 de ore c) culoarea galbenă a pielii
b) frecvenţa respiratorie de 70/minut d) sângerarea ombilicului

167. Bontul ombilical secţionat se acoperă cu comprese sterile îmbibate în:

a) alcool de 70° c) rivanol
b) tinctură de iod d) protargol

168. Prima manevră de îngrijire, imediat după naştere, ce se acordă nou-născutului este:
a) tăierea cordonului ombilical c) stropirea cu apă rece
b) dezobstruarea căilor respiratorii d) înfăşarea nou-născutului

169. Intervenţiile asistentei medicale în cazul nou-născutului cu apnee tranzitorie sunt:

a) masarea blândă a toracelui c) dezobstruarea căilor respiratorii
b) respiraţie artificială manuală sau cu aparat portabil d) gavaj

170. Copilul M., de 8 luni, are febră şi diaree, este propus pentru vaccinare antipolio:
a) i se face tratament şi reprogramare c) i se face vaccinare conform programării
b) i se face reprogramare pentru anul viitor d) nu va fi vaccinat deloc

171. La 7 luni, L. V. are o dezvoltare normală psihomotorie; ultima realizare, probabil, este:
a) întoarcerea de pe o parte pe alta c) să stea în picioare, susţinut
b) să stea în şezut fără sprijin d) să apuce obiecte cu mâinile

172. Antibiograma este metoda de laborator care:

19
 a) determină prezenţa microbilor c) nu arată decât creşterea germenilor
b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul d) reprezintă o metodă de tratament în cazul infecțiilor
respectiv

173. Ce medicament se administrează cu 30 min. înainte de începerea anesteziei şi a operaţiei, pentru sedarea şi liniştirea bolnavului:
a) fenobarbital c) fortral
b) mialgin d) algocalmin

174. Care este pericolul cel mai mare în perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubaţia orotraheală:
a) sângerarea plăgii c) căderea limbii, astuparea glotei şi asfixierea bolnavului
b) hTA d) agitaţia bolnavului din cauza durerii mari

175. Ce complicaţie apare după rahianestezie prin nerespectarea decubitului fara pernă?
a) greţuri, vărsături c) cefalee persistentă
b) tahicardie, dispnee d) intoleranţă la medicamente

176. În prima oră după anestezia generală, obiectivele planului de îngrijire sunt următoarele, cu excepţia:
a) monitorizarea funcţiilor vitale din 15 în 15 minute c) prevenirea vărsăturilor şi a aspiraţiei
b) supravegherea aspectului pansamentului d) mobilizarea la marginea patului

177.Hematemeza reprezintă:

a) sânge eliminat prin cavitatea bucală provenit din căile c) sânge eliminat prin urină
respiratorii d) sănge eliminat prin scaun
b) sânge eliminat prin cavitatea bucală provenit din stomac

178.Care sunt accidente și incidente ale injectiei intradermice:

a) revărsarea lichidului în afară, lipsa aspectului caracteristic, necroza tegumentului din jur, starea de șoc la testarea unor alergene
b) embolie, prin introducerea accidentală într-un vas de sânge a unei substanțe uleioase
c) valuri de căldură
d) senzație de uscăciune în faringe, ceea ce impune injectarea mai lentă a soluției medicamentoase

179.Hemoragia genitală dintre menstre se mai numește:

a) metroragie c) amenoree secundara
b) leucoree d) dismenoree

180.Pentru inspectarea colului uterin se poate folosi ca metodă de explorare:

a) colonoscopia c) cistoscopia
b) colposcopia d) celioscopia
20
181.Coma profundă se caracterizează prin:
a) stare de veghe înca prezentă, dar cu un grad de
somnolență
b) bolnavul nu reacționează la excitanți dureroși ,dar are
păstrate reflexele
c) apar tulburari respiratorii și circulatorii, reflexele sunt
dispărute
d) funcțiile vitale sunt menținute artificial

182. Regimul alimentar de cruţare în colite constă în următoarele, cu excepţia:

a) alimente bogate în celuloză d) carne slabă fiartă sau la grătar
b) ouă moi
c) brânzeturi proaspete
183. În cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistenta intervine astfel:
a) introduce o sondă pentru gaze c) nu intervine, se rezolvă de la sine
b) anunţă de urgenţă medicul d) administrează medicația prescrisă de medic

184. Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon, va fi:
a) urografia c) tranzitul baritat
b) irigoscopia d) colecistografia

185. Poziţia bolnavului în spălătura gastrică este:

a) semişezand b) şezand c) decubit ventral d) decubit dorsal

186. Introducerea de lichid de spălătura se face:

a) până se umple cavitatea d) până când lichidul devine clar, limpede
b) pe perioada cât lichidul conţine resturi alimentare
c) pe perioada cât lichidul conţine substanţe toxice ingerate
187. La cât timp după operaţie se reia tranzitul intestinal, în mod obișnuit:
a) la 7 zile c) în dimineaţa următoare, în intervenţiile făcute în afara
b) la 4-5 zile, după rahianestezie tubului digestiv
d) la 48-78 ore

188. Substanţa de contrast folosită în urografie este:

a) Odistonul d) Sulfatul de bariu
b) Pobilanul
c) Razebilul
189. Cistografia este o metodă de investigaţie a vezicii urinare de natură:
a) biochimică b) hematologică c) radiografică d) ecografică

190. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină:

a) din 24-48 h b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă
21
c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide d) din 12-24 h

191. Convulsia reprezintă:

a) pierderea conştientei c) contracţii musculare urmate de relaxare
b) mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare d) prabușirea tensiunii arteriale

192. Pacientului epileptic nu-i sunt recomandate:

a) consumul de neurotoxice c) reducerea dozelor fără recomandare medicală
b) suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de d) toate variantele sunt corecte
zile

193. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes; acest tip de respiraţie este explicat astfel:
a) respiraţie completă, neregulată, cu amplitudine superficială d) respiraţii rapide, regulate susţinute cu creşterea în
b) inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii şi/sau expiraţii amplitudine.
c) respiraţie cu amplitudini crescânde până la maxim şi apoi
scăzând până la apnee, ce durează 10-20 sec;

194. Care din următoarele, arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie:
a) tonic, clonic, automatism, comă c) clonic, tonic, somn, automatism
b) aură, clonic, tonic, somn d) aură, tonic, clonic, somn

195. Vârsta de debut a schizofreniei este în majoritatea cazurilor:

a) 18-35 ani b) după 50 ani c) după 65 ani d) după 45 ani

196. În prezenţa unui aparat gipsat asistenta işi propune următoarele, cu excepţia:
a) sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat c) observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat
b) observarea schimbării culorii gipsului la nivelul plăgii d) sprijinirea precoce pe membrul afectat

197. Asistenta întocmeşte, împreună cu pacientul imobilizat la pat, un orar de schimbare a poziţiei la:
a) 6 ore b) 8 ore c) 3 1/2 ore d) 2 ore

198. Hiperfuncţia tiroidiană conduce la:

a) mixedem c) exoftalmie
b) gigantism d) deficit de calciu

199. Care din următoarele semne nu caracterizează hiperglicemia cu cetoacidoză - cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat?
a) polidipsie, polifagie, poliurie;
b) greţuri, vărsături, dureri abdominale
c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii
d) hipertensiune, bradicardie

22
200. Principalul obiectiv al planului de îngrijiri pentru un hemofilic este:
a) pacientul să nu prezinte escare de decubit
b) pacientul să fie ferit de traumatisme, hemoragii
c) determinarea bilanţului hidric, zilnic
d) determinarea diurezei

201. Un copil de 10 ani are hemofilie A şi este internat cu diagnostic de hemartroză a genunchiului drept. Care din următoarele
intervenţii ale asistentei medicale ar agrava starea generală ?
a) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe genunchi
b) administrarea de aspirină şi analgezic
c) ridicarea membrului inferior drept deasupra nivelului cordului
d) imobilizarea membrului inferior drept

202. În care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei:
a) hipermetropia b) miopia
d) presbiţia c) astigmatismul
203. Prin oftalmoscopie se examinează:
a) fundul de ochi c) câmpul vizual
b) capacitatea de a distinge culorile d) capacitatea de adaptare a ochiului la lumina puternică

204. Primul ajutor într-o arsură chimică a ochiului constă din:

a) efectuarea unor spălături imediate şi prelungite cu apă c) aplicarea unui unguent oftalmic
b) acoperirea ochiului cu un pansament curat d) administrarea unui antibiotic

205. Pentru ameliorarea pruritului, în cazul îmbolnăvirii de varicelă, se va folosi:

a) ceaiul de muşeţel c) alcoolul mentolat
b) alcoolul iodat d) pudra de talc cu
mentol

206. Ce considerăm ca primă intervenţie în îngrijirea bolnavului cu HAV:

a) observarea funcţiilor vitale c) izolarea bolnavului
b) combaterea febrei d) educarea bolnavului

207. După căderea bontului ombilical pot apărea complicaţii, cu excepţia:

a) gangrenei umede c) hematomului
b) granulomului d) omfalitei

208. Prezenţa icterului fiziologic poate avea ca sursă:

a) mama care a avut în antecedente hepatită (în urmă cu 5 ani)
b) naşterea prematură a nou-născutului
23
c) valoarea bilirubinei reduse, în creştere în a 3-a zi de viață
d) scăderea în greutate a nou-născutului

209. Ce se înţelege prin criza genitală:

a) creşterea în greutate
b) tumefierea mameloanelor, scurgere sanguinolentă la nivelul organelor genitale
c) scăderea ponderală de 10 %
d) descuamaţia fiziologică

210. La ce categorie de nou-născuţi sunt mai frecvente crizele de apnee şi cianoză:

a) la eutrofici c) la dismaturi
b) la prematuri d) la distrofici

211.Care sunt elementele ce trebuie sa fie prezente pentru producerea unei infectii:
a) calea de transmitere c) sursa de infectie
b) gazda receptiva d) toate cele de mai sus

212.Care din urmatoarele boli este transmisă pe cale aerogenă și personalul trebuie sa poarte mască :
a) hepatita B c) holera
b) TBC d) toxiinfecția alimentară

213.Limba în scarlatină este :

a) saburală c) geografică
b) zmeurie d) arsă

214.Semnul Koplik se întîlnește în :

a) rubeolă c) scarlatină
b) rujeolă d) parotidita epidemică

215.Vaccinurile sunt:
a) suspensii de microbi sau toxinele acestora ,omorâte sau atenuate,care și-au pierdut proprietățile patogenice și le-au păstrat pe
cele antigenice
b) seruri obținute de la animale prin imunizare cu microbi sau cu toxinele lor
c) seruri obținute de la persoane imunizate activ
d) seruri obținute numai de la animale

216.Etiologia RAA consta în infecția cu :

a) streptococul beta-hemolitic c) gonococul
b) stafilococul auriu d) enterococul

24
217.Caracterul artritei în RAA este:
a) migratoare, afecteaza articulațiile mari, este trecătoare c) afectează numai articulațiile mici
b) afectează o singură articulație d) toate cele de mai sus

218.Terapia de fond în poliartrita reumatoidă include :

a) antisecretorii b) fizioterapie c) methotrexat d) aspirina

219.În atacul de gută se administrează :

a) antibiotice b) citostatice c) colchicina d) hipolipemiant

220.Recoltarea urinei pentru proba Addis-Hamburger se face în modul următor:

a) din prima urină de dimineață
b) din urina din 3 în 3 ore, timp de 24 de ore
c) din urina din 3 în 3 ore, obținută după ce pacientul a urinat dimineață și apoi a stat în repaus la pat
d) din urina din 24 de ore

221. Urografia reprezintă :

a) examen radiologic al aparatului renal folosind ca substanță de contrast Odiston injectat i.v.
b) examen radiologic al aparatului renal folosind ca substanță de contrast iodura de sodiu10 %,injectată prin cateterism ureteral
c) examen radiologic al vezicii urinare
d) examen radiologic al aparatului renal fără substanță de contrast

222. Caracteristicile durerii în colica renală sunt:

a) localizare suprapubiană, iradiere în tot abdomenul, este vie
b) localizare lombară, cu iradiere spre organele genitale externe, intensă, profundă
c) localizare lombară bilaterală, cu iradiere în tot abdomenul
d) durere abdominală ” în bara’’

223. Se recomandă pacientului I.H. efectuarea unei radiografii renale pe gol,de urgență, pentru care este pregătit astfel :
a) clismă evacuatoare c) nu se face pregatire
b) spalatură vezicală d) clismă cu substanță de contrast

224.În litiaza urică , pacientului i se recomandă un regim alimentar bogat în :

a) vegetale cu restricție de proteine c) produse lactate
b) sucuri de citrice d) carne și preparate

225.Explorarea funcțională a pancreasului se face prin metode directe și indirecte. Enzimele pancreatice se cerceteaza în :
a) sânge b) urină c) suc pancreatic d) toate cele de mai sus

226.Bolnavul cu ulcer gastro-duodenal asociază descrierea durerii cu următoarele afirmații :

25
a) durerea cu sediu în epigastru ,se calmează după ingestia de c) durerea se intensifică la efort
alimente d) durere colicativă cu sediul în hipogastru
b) durerea iradiază în partea stângă

227.Gastrita acută poate fi provocată de urmatoarele cauze, cu excepția :

a) substante caustice b) acid acetil salicilic
c) paracetamolul d) excesul de alcool

228.Cauzele cirozelor hepatice pot fi ,cu excepția :

a) infecțiile virale b) alcoolismul
c) cauze nutriționale d) lues

229.Agentul etiologic al carditei reumtismale este :

a) streptococul beta-hemolitic c) gonococul
b) stafilococul auriu d) pneumococul

230.Electrocardiografia constă în :
a) înregistrarea biocurenților produși de miocard în cursul unui ciclu cardiac
b) reprezentarea grafică a zgomotelor produse într-un ciclu cardiac
c) curba rezultată din înregistrarea grafică a șocului apexian
d) înregistarea mișcărilor vârfului cordului

231.În îngrijirea pacientului cu arsuri folosind ‘’regula lui 9’’a lui Wallace se determină :
a)mărimea suprafeței arse b) profunzimea suprafeței arse
c) nevoia de proteine d) nevoile hidrice

232.În stările hipoglicemice, simptomatologia este :

a) tremor generalizant, agitatie psiho-motorie, transpiratii reci, profuze
b) halenă acetonică, greață
c) stare confuzională, convulsii
d) cefalee, greață, scaune diareice

233.Diagnosticul în TBC pulmonar se pune pe:

a) I.D.R. la tuberculină b) cultura sputei
c) măsurarea presiunii gazelor arteriale d) radioscopia pulmonară

234.Paloarea cu tentă verzuie ce apare la tinerele fete cu menstre abundente sugerează :

a) anemia hemolitică b) anemia Biermer
c) anemie feriprivă d) anemia megaloblastică

235.Bronhografia reprezintă examenul :

26
 a) examenul radiologic al aparatului respirator c) radiologic al arborelui bronsic
b) endoscopic al aparatului respirator d) explorarea vizuală a cavității pleurale

236.Semnele caracteristice în hemoptizie sunt :

a) senzație de gâdilătură a laringelui, căldură retrosternală, tuse iritativă cu expulzia sîngelui
b) senzație de gâdilătura a laringelui, greață ,varsaturi
c) senzație de greață,vărsături, căldură retrosternală
d) expectorație muco-purulentă, caldură retrosternală

237. Criza de astm bronșic se caracterizează prin :

a) spută rozată, bradipnee
b) spută cu aspect perlat, tahipnee
c) dispnee expirarorie, cu expir prelungit, bradipnee
d) tuse cu expectorație purulentă

238. În pleurezia serofibrinoasă pacientul prezintă următoarele manifestări de dependență :

a) febra, frison, transpiratii nocturne
b) dispnee expiratorie, paroxistica
c) sputa vâscoasa, albiciasă
d) ochi injectati, exoftalmici

239.Semnul cel mai evident de exces de volum extracelular este :

a) edemul c) scăderea Na+ seric
b) scăderea greutății d) deshidratare

240.Care dintre următorii pacienți este mai expus riscului deshidratării :

a) o victimă cu o arsură extinsă pe corp
b) o pacientă de 80 de ani cu insuficiență cardiacă
c) un pacient de 76 de ani cu fractură de femur
d) un sportiv care joacă fotbal mai multe ore la o temperatură ridicată a ambientului

241.Un pacient cu boală cronică obstructivă ( BPOC ) este mai expus riscului de a dezvolta :
a) acidoză respiratorie c) acidoză metabolică
b) alcaloză metabolică d) alcaloză respiratorie

242. Bolnavul cu ulcer gastro-duodenal asociază descrierea durerii cu următoarele afirmații:

a) durerea iradiază în partea stângă c) ingestia de alimente calmează durerea
b) este o durere colicativă care iradiază în umărul drept d) durerea este intensificată de efort

243. Când apreciați starea unui pacient cu rectocolită ulceroasă vă așteptați să găsiți:
a) leucocitoză, anorexie, scădere în greutate b) febră, greață, anemie, vomă, diaree, leucopenie
27
 c) anemie, hemoptizie, scădere în greutate d) anorexie, scădere în greutate, diaree, anemie, crampe

244. O criză de pancreatită poate fi precipitată de :

a) obezitate c) consum mare de bauturi alcoolice , reci
b) balonare d) consum mare de glucide

245. În efortul de a preveni coma hepatică la un bolnav cu insuficiență hepatică:

a) se elimină glucidele din dietă c) se elimină proteinele din dietă
b) se elimină legumele din dietă d) se reduce consumul de lichide

246. Care dintre hipovitaminoze este mai periculoasă pentru pacientul cu boli hepatice
a) hipovitaminoza C c) hipovitaminoza B2
b) hipovitaminoza B1 d) hipovitaminoza K

247. Un pacient de 60 ani se internează pentru un episod de gastrită acută. Care din medicamentele pe care le ia pacientul poate fi
incriminat drept cauză ?
a) digoxinul c) furosemidul
b) indometacinul d) propranololul

248. Cum explicați unui pacient procesul patologic din pancreatita acută?
a) este un dezechilibru endocrin ce poate fi corectat prin tratament
b) este un proces de autodistrugere a pancreasului de către enzimele proprii
c) este un efect invers al abuzului de alcool care dizolvă mucoasa protectoare a pancreasului
d) suprasolicitarea pancreasului duce la fibroză și oprirea secreției de enzime

249. Care din analizele de laborator sunt semnificative pentru diagnosticul de pancreatită acută?
a) hematocritul și hemoglobina c) amilazemia
b) sumarul de urină d) testele de coagulare

250. Când se administrează diuretice se pierde mai mult:

a) fosfor c) calciu
b) potasiu și sodiu d) magneziu

251. Tratamentul de elecție în valvulopatii este:

a) tonicardiace c) chirurgical
b) antibiotice d) antiinflamatorii

252. Care din următoarele analize de laborator arată funcția glomerulară?

a) urocultura și antibiograma c) urografia și proba de diluție
b) biopsia renală și examenul citologic d) ureea și creatinina sanguină

28
253. Glomerulonefrita acută difuză este provocată de:
a) infecția virală c) asocierea cu boli venerice
b) infecția streptococică a CRS d) contaminarea uretrală cu E.coli

254. Metoda cea mai frecventă de tratare a insuficientței renale acute este:
a) transplantul renal d) hemodializa
b) dializa peritoneală
c) exsanguinotransfuzia
255. Colica renală datorată migrării unui calcul produce durere descrisă ca:
a) durere constantă, severă în unghiul costovertebral c) durere ușoară suprapubiană
b) durere severă care iradiază spre organele genitale externe d) durere sfâșietoare în timpul micțiunii

256. Semnul precoce al insuficienței renale acute este:

a) scăderea diurezei c) frecătura pericardică
b) febra, frisonul d) hematuria

257.Medicația specifică pentru tratarea unei cistite se determină prin urmatoarea analiză:
a) urocultură și antibiogramă c) sumarul de urină
b) densitatea urinei d) examenul urinei de 24 ore

258. Ce simptome se întalnesc la un pacient cu cistită?

a) disuria și polakiuria c) durerea colicativă și oliguria
b) durerea în flancuri și retenția de urină d) crampele abdominale și anuria

259. În leucemia acută tratamentul salvator este:

a) transfuzie de sânge c) transplantul de măduvă
b) administrare de vitamine d) antiinflamatorii

260. Sângerarea se folosește ca metodă de tratament în:

a) anemie c) poliglobulie
b) leucemie d) hemofilie

261. Mărirea ganglionilor limfatici latero-cervicali apare în:

a) leucemie c) anemie Biermer
b) boala Hodgkin d) anemie pernicioasă

262. Tratamentul specific al anemiei Biermer este:

a) cu citostatice c) cu vitamina B12
b) cu plasmă d) cu masă eritrocitară

263. Radiografia de șa turcească este indicată în diagnosticarea:

29
a) tumorilor tiroidei c) tumorilor suprarenale
b) tumorilor hipofizei d) bolilor paratiroidelor

264. Diabetul insipid apare datorita lipsei de:

a) insulină c) ADH
b) glucagon d) calciu

265. Urina unui pacient cu diabet insipid va fi:

a) deschisă la culoare, cu densitatea sub 1006 c) deschisă la culoare cu densitatea peste 1030
b) închisă la culoare cu densitatea peste 1030 d) închisă la culoare cu densitatea sub 1006

266. O pacientă de 25 de ani cu nivelul calciului seric scăzut este expusă riscului de:
a) hipoglicemie c) osteoporoză
b) hiperpigmentare d) tetanie

267. Pancreatita acută se caracterizează prin :

a) calcificări intrapancreatice b) amilaza crescută
c) pneumoperitoneu radiologic d) atrofie pancreatică

268.Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute presupune administrarea următoarelor medicamente, cu exceptia:
a.bronhodilatatoare si expectorante b.opiacee si barbiturice
c.corticoizi d.antibiotice

269. Tratamenul de bază al sindromului nefrotic presupune :

a) Omeprazol b) Metoprolol
c) Prednison d) Miofilin

270. Paraclinic în pielonefrita acută apar:

a) rinichi mici și boselaţi c) leucociturie
b) bacteriurie semnificativă mai mica de 100.000 UCF/ml d) hematurie macroscopică

271.Diagnosticul de certitudine al cancerului pulmonar se bazează pe:

a) examenul radiologic b) examenul bacteriologic al sputei
c) examenul histopatologic d) radioscopia pulmonară

272.În coma hiperosmolară se administrează :

a) insulina b) glucagon
c) calciu d) Magneziu

273.În atacul de gută se administrează :

30
 a) antibiotice b) insulină
c) hipolipemiante d) colchicina + indometacin

274.Controlul pe termen lung în diabetul zaharat se realizează prin urmărirea:

a) creatininei b) glicemiei “a jeune“
c) hemoglobinei glicozilate d) VSH

275.Investigaţiile complementare în leucemia acută arată:

a) hematii crescute b) forme blastice pe frotiul periferic
c) sideremie crescută d) bilirubina indirectă crescută

276.În astmul bronşic se evită administrarea de:

a) miofilin b) teofilin c) tranchilizante d )oxigen

277.Din grupa tuberculostaticelor majore fac parte :

a) gentamicina b) kanamicina c) penicilina d) hidrazida acidului izonicotinic

278.Tratamentul etiologic în pleurezia TBC se face cu :

a) antitusive b) antialgice c) tuberculostatice d) antiemetice

279. Bolile infecto-contagioase se caracterizează prin:

a) agent etiologic bacterian sau viral
b) agent etiologic parazitar sau micotic
c) se transmit de la om la om
d) toate variantele de mai sus

280. Diagnosticul complet al bolilor infecto- contagioase constă în:

a) diagnostic epidemiologic și clinic c) diagnostic clinic
b) diagnostic clinic și de laborator d) diagnostic epidemiologic, clinic şi de laborator

281. Râsul sardonic caracterizează faciesul bolnavului cu :

a) tetanos c) poliomelită
b) gripă d) rujeolă

282. Semnul Koplic este prezent la debutul:

a) varicelei c) febrei tifoide
b) rujeolei d) rubeolei

283. Rujeola este o boală infecto-contagioasă:

a) de etiologie virală
b) caracterizată prin febră, catar oculo- nazal și exantem macular
31
 c) de etiologie bacteriană
d) variantele a și b corecte

284. Procesele pulmonare si pleurale care pot determina IRA sunt urmatoarele, cu exceptia:
a.pleurezii masive bilaterale, pneumotorax sufocant c.embolii pulmonare grave
b.stare de rau asmatic d.nevralgii intercostale

285.Erupţia din varicelă are un caracter polimorf care constă în:

a) maculă și papulă c) cruste
b) papule, vezicule, cruste d) maculă, papulă , vezicule, cruste

286. O persoana cu Zona Zoster poate fi cauza apariţiei într-o colectivitate de copii a unei epidemii de :
a) oreion c) varicelă
b) rujeolă d) nicio variantă corectă

287. Poziţia bolnavului în arc (opistotonus) este specifică în :

a) rujeolă c) tetanos
b) rabie d) nici o variantă corectă

288. Simptomele litiazei biliare sunt, cu excepţia:

a) durere violentă în epigastru c) durere în ,,lovitură de pumnal”
b) durere în etajul abdominal inferior d) durere colicativă în hipocondrul drept

289. Sunt cauze de hemoragie digestivă superioară:

a) cancerul hepatic c) hemoroizii
b) traumatismul căilor biliare d) varicele esofagiene

290. In insuficienta respiratorie cronica, apar urmatoarele simptome:

a.respiratie Cheyne-Stokes b.dispnee moderata
c.hipotensiune arteriala d.alcaloza respiratorie

291. Sângele provenit din hemoptizie este:

a) de culoare roşu închis cu resturi alimentare
b) de culoarea zaţului de cafea
c) de culoare roşu aprins aerat
d) provenit din căile aeriene superioare

292. În colecistita acută apare urmatorul tablou clinic:

a) durere în hipocondrul drept b) febră, frison, vărsături
c) transpiraţii şi semne locale d) toate de mai sus

32
293.Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce pot proveni din:
a) treimea distală a colonului b) treimea distală a esofagului
c) ficat d) colon ascendent

294.Diagnosticul diferenţial în cazul ulcerului gastro-duodenal se face cu urmatoarele afecţiuni, cu excepţia:

a) cancerul gastric b) colecistita cronică
c) gastrita cronică d) hemoragia digestivă superioară

295.În colecistita acută se pot administra:

a) antispastice şi morfină b) antialgice şi antibiotice
c) antispastice, antibiotice, antialgice şi mialgin d) toate de mai sus

296.Complicaţia cea mai frecventă întalnită în litiaza biliară este:

a) angiocolita acută b) pancreatita acută
c) infarctul de miocard d) dezechilibre hidroelectrolitice

297. Diagnosticul diferenţial în colica biliară va fi facut cu:

a) ulcerul gastro-duodenal perforat b) infarctul miocardic
c) colitele stenozante d) toate de mai sus

298. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii:

a) şocul septic
b) hematuria masivă, icterul posttransfuzional
c) febra, cefalee, urticarie
d) şocul anafilactic

299.Infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici, cu excepţia:

a) poate apărea şi la persoane fără accidente coronariene
b) apare în special la barbaţii sub 40 ani
c) apare în general la barbaţii cu istorie de angină pectorală în ultimele luni sau ani
d) este declanşat de efort, emoţii stress

300.Factorii precipitanti in infarctul miocardic sunt, cu exceptia:

a. efortul excesiv c. o masă copioasă
b. o emoţie puternică d. alergeni alimentari

301.Semnele clinice esenţiale în perioada de debut a infarctului miocardic sunt, cu exceptia:

a.hipertensiunea b.febra moderată
c.durerea retrosternală d. hipotensiunea

33
302. Durerea în infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici, cu excepţia:
a. are sediul şi iradierea similare durerii angioase b.este de intensitate neobişnuit de mare
c. dureză saptamâni, sau luni d.durează peste 30 min.

303.Examenul de laborator în infarctul miocardic arată urmatoarele modificări, cu exceptia:

a.cresterea LDH b.cresterea CPK
c. scăderea colesterolului d.cresterea transaminazelor

304. Dacă din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua, se practică:
a.administrarea de medicamente diuretice
b.puncţie vezicală deasupra simfizei pubiene, pe linia mediană
c. intervenţie chirurgicală de urgență
d. toate de mai sus

305.Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt, cu excepţia:

a.ateroscleroza coronariană b.diabetul zaharat
c.cardiopatii valvulare d.coronarita reumatismală

306.Stopul respirator constă în oprirea respiraţiei cu:

a.oprirea inimii
b. prezenţa pulsului la artera carotidă
c. permite pe un interval de 15-20 minute ca reanimarea respiratorie să aibă succes
d.este iremediabil

307.Respiraţia artificială trebuie continuată până:

a.la preluarea mişcărilor respiratorii spontane eficiente c.până scade temperatura corporală sub 34°,
b.la instituirea ventilaţiei mecanice controlate d. nu are durată

308.Cauza principală a infarctului miocardic este:

a.aortita luetică b.coronarita reumatismală
c.ateroscleroza în 90-95 % din cazuri d.toate de mai sus

309.Toxiinfecţiile alimentare survin în urma unor situaţii patogenice precum:

a. infecţii hepatice c. parazitoze intestinale
b. ingestia unor alimente în care germenul s-a dezvoltat în d. boli aerogene
cantitate mare

310.La efectuarea oricărei injectiei este necesar să se verifice:

a.lumenul acului folosit b.integritatea seringii şi data valabilităţii
c. firma de fabricaţie d.substanţa activă din conţinutul fiolei

34
311.Stadiile descrise în ciroza hepatică sunt:
a.stadiul compensat şi decompensat b.stadiul de debut şi de stare
c.stadiul vascular si parenchimatos d. toate de mai sus

312.În stadiul decompensat al cirozei hepatice apare:

a. febra c.edemul membrelor inferioare
b. icter d.toate de mai sus

313.Paracenteza se recomandă:
a.în toate cazurile de ascită b.la cererea pacientului
c.dacă afectează funcţiile respiratorii d.în ciroza de tip Bantian

314.Măsurile de îngrijire în cazul cirozei hepatice constau în:

a. izolarea bolnavului b. Igiena tegumentelor si mucoaselor
c.schimbarea lenjeriei personale d. toate de mai sus

315.Cauzele unei come hipoglicemice sunt:

a.doza insuficientă de insulină b.alimentaţia diversificată
c. eforturi fizice mari d.nici un raspuns carect

316.Tratamentul unei come diabetice în spital trebuie să fie:

a.etapizat pe ore b.în funcţie de valorile ionogramei
c.administrat seara d. administrat doar dimineaţa

317. Asocierea unor medicamente în aceeaşi seringă:

a. menajeaza bolnavul de înţepături multiple
b.poate cauza transformarea, precipitarea, degradarea acestora
c.priveşte în mod direct medicul
d.este decizia asistentului medical

318.În caz de insuficienţă hepatică tratamentul cortizonic se face cu:

a.cortizon osmotic b.Prednison
c.cortizon acetat d. cortizon seric

319.Cortizonul are urmatoarele reacţii, cu excepţia:

a. reţine apa în organism b.spoliază organismul de potasiu
c.reţine potasiu şi spoliaza organismul de sodiu d.măreşte eliminarea potasiului

320.Urogrografia intravenoasă are urmatoarele indicatii, cu exceptia :

35
 a.hematuria b.colici nefretice
c.alergia la substanta de contrast iodata d.tulburari mictionale

321.Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendentă ne dau următoarele informaţii, cu exceţia:

a.existenta hidronefrozei, tumori renale, stricturi ureterale c.anomalii congenitale are ureterelor
b.prezenta de tumori si calculi vezicali d.anomalii congenitale ale rinichilor

322.La un bolnav renal urmează a fi corectate preoperator urmatoarele deficienţe, cu excepţia:

a.hipotensiunea arterială b.dezechilibrul hidroelectrolitic şi acido-bazice
c.hipoproteinemia d. edemele şi HTA secundară

323.Hepatita cronică este o leziune sistematizată caracterizată prin:

a.infiltrarea predominant portală cu celule mononucleate, limfocite şi predominant plasmocite
b.tabloul clinic al bolii nu este în funcţie de activitatea procesului biologic
c.dezvoltarea anormală a ţesutului epitelial
d.are tablou clinic foarte bogat iar biologic foarte alterat

324.Examenele biologice din hepatita cronică agresivă indică:

a.VSH nemodificat b.TGP scăzut
c. Electroforeza cu hiposerinemie d.Glicemia scazută

325.În hepatita cronică agresivă sunt prezente urmatoarele simptome, cu excepţia:

a.astenie b.oboseală
c.apetit crescut d.scaune neregulate

326.Tulburările digestive care pot apare în hepatita cronică sunt, cu excepţia:

a.tulburări digestive biliare b.tulburări pancreatice
c. colon iritabil d.febra inconstantă

327.Cauzele hepatitei cronice sunt, cu excepţia:

a.mecanice b.medicamentoase c.virale d.microbiene

328.Edemul pulmonar acut lezional poate avea urmatoarele cauze, cu excepţia:

a.cauze toxice b.cauze infecţioase c. tulburări de ritm paroxistice d. intoxicaţii

329. În colica biliară este contraindicată administrarea de:

a.papaverina b.nitroglicerina c.morfina d.mialgin

330.Colecistita acută este:

a. o infecţie a colecistului cu E. Coli b. o inflamaţie acută a colecistului

36
 c.o tulburare a motricităţii colecistului d.prezenţa de calculi în colecist

331.Următoarele afecţiuni sunt complicaţii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv:
a.ileus biliar b.diskinezii biliare c.hemocolecistul d.fistula biliară

332.Următoarele afecţiuni sunt complicaţii la nivelul ficatului ale litiazei biliare:

a.angiocolita acută b.fistula biliară c.ciroza hepatică d.febra

333.Inflamaţia din bronşita acută interesează :

a.tot arborele bronşic b.bronhiile mari şi mijlocii
c.nu interesează frecvent traheea c.alveolele pulmonare

334. Bronşita acută este:

a.o inflamaţie acută a mucoasei bronhiilor mari şi mijlocii
b.o hipersecreţie a bronhiilor mari şi mijlocii
c.o inflamaţie subcutanată a mucoasei bronşice iteresând frecvent traheea
d.dilatarea bronhilor

335.Dintre factorii determinanți ai bronşitei cronice un loc primordial îl ocupă:

a.infecţia b.alergia c.factori iritanţi d.tusea

336.Cauza principală a anginei pectorale este:

a.coronarita b.ateroscleroza coronariană
c.embolii congenitale d.anomalii congenitale ale arterelor coronare

337.Necroza ischemică din infarctul de miocard este determinată de:

a.inflamarea în grade a unei artere coronare c.obstruarea bruscă a unei artete carotide
b.obstruarea bruscă a unei artere coronare d.inflamaţia miocardului

338.Dezinfectia este operatia :

a)de distrugere a agentilor infectiosi de pe tegumente,mucoase,obiecte si incaperi ;
b)de distrugere a parazitilor de pe obiecte ;
c)de distrugere a insectelor transmitatoare de microbi ;
d)de prevenire a infectiei plagii operatorii.

339.Ce este asepsia si cui se adreseaza :

a)dezinfectia mainilor chirurgilor si imbracarea materialului steril ;
b)sterilizarea instrumentelor,materialelor moi si de sutura ;
c)dezinfectia tegumentului regiunii de operat si acoperirea regiunii cu campuri sterile ;
d)toate cele de mai sus.

37
340.Sursa de infectie poate fi :
a) pacientul si produsele sale patologice ; c) apa si alimentele ;
b) personalul sanitar si echipamentul sau de lucru ; d)toate cele de mai sus.

341.Aplicarea precautiunilor universale se refera la :

a) utilizarea echipamentului de protectie adecvat,complet, corect ;
b)spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor ;
c)personalul medico-sanitar infestat cu HIV ;
d)toate cele de mai sus

342. Infectiile intraspitalicesti se definesc astfel :

a)imbolnaviri de natura infectioasa contractate in spital ;
b)inbolnaviri de natura infectioasa care se manifesta dupa externarea pacientului ;
c)imbolnaviri de natura infectioasa contractate in spital si care se manifesta in timpul internarii sau dupa externare ;
d)imbolnaviri de natura infectioasa care se manifesta numai in spital.

343.Administrarea medicamentelor pe cale orala se face pentru obtinerea urmatoarelor efecte locale :
a)favorizarea cicatrizarii ulceratiilor mucoasei gastrice ;
b)protejarea mucoasei gastro-intestinale ;
c)inlocuirea fermentilor digestivi (cand acestia lipsesc)
d)toate cele de mai sus.

344. Administrarea medicamentelor pe cale parenterala are urmatoarele avantaje :

a)dozarea exacta a unui medicament ce ajunge in sange;
b)evitarea tractului digestiv;
c)posibilitatea administrarii medicamentelor bolnavilor inconstienti;
d)toate cele de mai sus.

345. Prin injectia subcutanata se pot introduce in organism:

a)substante medicamentoase izotonice lichide, nedureroase;
b)substante medicamentoase hipertonice;
c)substante medicamentoase uleioase ;
d)orice substanta medicamentoasa.

346.Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie se face pentru:

a)decongestionarea mucoasei cailor respiratorii; c)fluidificarea sputei ;
b)imbogatirea in 38oxigen a aerului inspirat; d)toate cele de mai sus.

347.Locurile de electie ale inectiei intramusculare sunt, cu exceptia :

a)regiunea supero-externa a fesei ;
b)regiunea deltoidiana;
38
 c)regiunea subclaviculara;
d)fata antero-externa a coapsei în treimea medie.

348.Locurile de electie ale injectiei subcutanate sunt, cu exceptia :

a)fata externa a bratului-treimea medie ; c)regiunea supero-externa a fesei ;
b)flancurile abdominale (periombilical) ; d)fata supero-externa a coapsei.

349.Accidentele injectiei intramusculare sunt :

a)lezarea nervului sciatic ; c)abces sau flegmon ;
b)ruperea acului ; d)toate cele de mai sus.

350.Accidentele injectiei intravenoase sunt,cu exceptia ;

a) perforarea venei si tumefierea tesutului din jurul venei;
b) paralizie,prin lezarea nervului sciatic;
c) flebalgia ,datorita injectarii prea rapide a unor substante iritante;
d) hematom prin perforarea venei.

351. Accidentele perfuziei sunt:

a)hiperhidratarea prin perfuzie in exces;
b)embolie gazoasa prin patrundera aerului in curentul circulator;
c)flebita si necroza.
d)toate cele de mai sus.

352.Care sunt elementele ce trebuie sa fie prezente pentru producerea unei infectii :
a)calea de transmitere ; c)sursa de infectie ;
b)gazda receptiva ; d)toate cele de mai sus.

353. Care din urmatoarele boli este transmisa pe cale aerogena si personalul trebuie sa poarte masca :
a)hepatita B c)holera
b)TBC d)heatita C

354.În evoluţia infarctului miocardic se deosebesc:

a.o perioadă prodromală, una de debut, o periodă de stare şi convalescenţa
b.o perioadă de debut, de stare şi de convalescenţă
c.o perioadă prodromală, de debut şi de convalescenţă
d.o perioadă de debut şi de convalescenţă

355.Febra în infarctul miocardic:

a. durează 8-10 zile b.apare la 6-12 ore după debut
39
 c.este de obicei moderată d.nu este prezentă

356.Leucocitoza în infarctul micardic:

a.scade după o lună b.apare după primele ore
c.ramâne constantă timp de o săptamână d.nu este modificată

357.Cel mai important semn de laborator în IMA este:

a.leucocitoza c.creşterea transaminazelor în primele ore de la debut
b.creşterea fibrinogenului d.febra

358.Manifestările clinice în EPA sunt:

a.tuse uscată în prima fază apoi cu sputa spumoasă, rozată, aerată
b.turgescenţa jugularelor,tegumente uscate palide
c.bradicardie
d.bradipnee

359. În EPA cu TA scăzută sunt contraindicate:

a.imobilizarea b.poziţia Tredelenburg
c.ventilaţia mecanică d. morfina

360.Conduita de urgenţă în IMA este:

a. prevenirea morţii subite şi preîntâmpinarea complicaţiilor c.mobilizarea precoce
b.prelungirea timpului până la internarea în spital d.instituirea regimului igieno-dietetic

361.Insuficienţa cardiacă este:

a.o stare anginoasă gravă la care lipsesc semnalele necrozei moicardice
b.o tulburare de ritm cu o frecvenţă ventriculară neregulată
c. sindrom clinic ce rezultă din imposibilitatea inimii de a expulza întreaga cantitate de sânge primită
d.o complicaţie a infarctului miocardic acut

362.Manevrele prin care se poate obţine eliberarea căilor respiratorii sunt:

a.curăţarea orofaringelui, aspiraţia secrețiilor, introducerea unei pipe Guedel
b.poziţiile diferite în care este aşezat reanimatorul
c.hiperextensia capului şi luxaţia posterioară a mandibulei
d.ventilaţia artificială

363.Diagnosticul diferenţial dintre o apendicită acută şi sarcina ectopică tubară ruptă poate fi făcut prin:
a.rezultatul hemoleucogramei b.sediul durerii
c. starea generală, culoarea tegumentelor, rezultatul leucogramei d. febra
40
364.Examenul de urină se face obligatoriu preoperator:
a.numai la bolnavii care vor fi supuşi la intervenţii chirurgicale renale
b.la toţi bolnavii chirurgicali
c.în intervențiile abdominale
d.nu este obligatoriu

365.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforaţie ulceroasă se sprijină pe:

a.caracterul durerii, semnele de peritonită şi antecedente ulceroase
b.caracterul durerii şi fenomenele digestive
c.starea generală a bolnavului
d.prezenţa fenomenelor digestive

366.Prezenţa contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, formând aşa zisul,,abdomen de lemn” se întâlneşte în:
a.ocluzie intestinală b.apendicita acută
c.ulcerul duodenal perforat d.niciuna

367. Într-o litiază biliară coloraţia icterică persistentă a sclerelor, mucoaselor şi tegumentelor poate fi dată de:
a.inflamaţia peretelui colecistic b.un proces infecţios al căilor biliare
c.prezenţa unui obstacol în coledoc d.toate de mai sus

368.În perforaţia următorului organ din cavitatea abdominală nu apare radiologic pneumoperitoneul:
a.stomacului b.colonului
c.veziculei biliare d.plămânului

369.Tratamentul chirurgical al unei colecistitei acute constă în:

a.colecistectomie b.colecistostomie
c.coledocotomie d. niciuna

370.Peritonita acută difuză rezultă din:

a.localizarea unui proces infecţios la un organ din cavitatea abdominală
b.reacţia locală a peritoneului şi viscerelor abdominale şi reacţia determinată de acţiunea agresivă a germenilor
c. pătrunderea germenilor în cavitatea abdominală şi inflamaţia locului de pătrundere
d.perforarea peritoneului

371. Conduita de urgenţă într-o colică biliară internata în spital constă în:
a.repaus la pat, regim alimentar hidric,analgezice, antispastice,antiemetice
b.recoltarea probelor de sânge , calmarea durerii, combaterea infectiei, vărsăturilor, pungă cu gheaţă

41
 c.tubaj duodenal , morfină
d.pregătirea pentru intervenţie chirurgicală

372.Pancreatita acută hemoragică se caracterizează printr-o :

a.sângerare capsulară masivă şi ruperea capsulei sub presiunea hematomului
b.sângerare peritoneală
c.sângerare provocată sub presiunea hematomului splenic
d.niciuna

373.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci ca:

a.volvulus intestinal b. tumoră intestinală malignă
c.tumora intestinală benignă c.tumoră abdominală

374.Fazele de evoluţie clinică din bronşita acută sunt:

a.catar rinofaringian, faza productivă, convalescenţa c.faza de cruditate, faza de cocţiune, faza de vindecare
b.faza de coriză, faza de cruditate, faza de cocţiune d. toate variantele

375.Bronşita cronică este un sindrom clinic caracterizat prin:

a.tuse insoţită de secreţii bronşice, permanentă sau intermitentă
b.tuse însoţită de creşterea secreţiilor bronşice cauzată de o boală sau o leziune bronhopulmonară specifică
c.tuse însoţită de secreţii bronşice timp de 2 luni pe an, 3 ani consecutiv
d.este o boală uşoară şi frecventă

376. În bronşita cronică:

a.bolnavul este de obicei afebril b.dispneea nu creşte progresiv
c.cianoza apare precoce d.alergia este prezentă

377.Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor factori care induc bronhostenoza:
a.inflamatia mucoasei bronsice,hipersecretia si spasmul d.hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice
b.edemul mucoasei bronsice, hipersecretia si spasmul
c.eritemul mucoasei bronsice

378.Bronsita asmatiforma,complicatie a astmului bronsic are una din urmatoarele caracteristici:

a.se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip c.nu este urmarea infectarii astmului bronsic
inspirator d.sfirsitul crizei este anuntat de aparitia cianozei
b.este precedata intotdeauna de crize asmatice

379. Mijloacele terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta sunt, cu exceptia:

a.spalatura gastrica b.evacuarea revarsatelor pleurale

42
 c.evacuarea revarsatelor peritoneale d.paracenteza

380.Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratoria acuta se determina prin:

a.radiografie toracica b. palpare
c.bronhoscopie sau laringoscopie d.auscultatie

381.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici:

a.incidenta maxima este intre 30-40 ani
b.este cea mai frecvanta boala la adultii cu vârstă peste 30 ani
c.asocierea mai multor factori de risc mareste riscul de aparitie a bolii
d.este o forma clinica a anginei pectorala

382.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt:

a.durerea si transpiratia b.dispneea si tusea
c.hemoptizia d.febra

383.Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in:

a. administrare de cortizon b.administrare de antibiotice
c.cresterea eficientei inimii prin tonicardiace d. administrare de antispastice

384.In functie de cauza deterninanta, HTA se clasifica in:

a.HTA benignă și malignă b.HTA esentiala si secundara
c.HTA determinanta și favorizantă d.HTA secundară și tertiara

385.In stadiul al 3-lea, HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor, cu exceptia:

a.complicatii cardiace si coronariene b. complicatii cerebrale
c.complicatii renale d.complicatii abdominale

386.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator se pot face urmatoarele manevre, cu exceptia:
a.se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul de la o inaltime de 20-32 cm in mijlocul regiunii presternale
b.se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala
c. intubatie oro-traheala
d.se dezobstrueaza caile respiratorii

387.Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt, cu exceptia:

a.leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale, embolie gazoasa masiva
b.hemoragie masiva intrapericardica
c.tamponada inimii
d.malformatii ale oaselor cutiei toracic

43
388.Cauzele edemului pulmonar acut lezional sunt, cu exceptia:
a.cauze cardiace b. cauze neurologice
c.cauze toxice d. cauze infecțioas

389.Edemul pulmonar acut este declansat de ;

a.insuficienta ventriculara stinga b.hipotensiune arteriala
c.preinfarctul miocardic d.tulburari de ritm cardiac paroxistice

390.Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt:

a.dispnee intensa, severa, brusca b.expir greu, zgomotos
c.bradicardie d. respiratie tahipneica

391.Conduita de urgenta in EPA cuprinde:

a.aspirarea secretiilor, curatarea orofaringelui, oxigenoterapie
b.tratament cu diuretice fara controlul TA
c.prelevare de analize
d. repaos la pat si regim alimentar hiposodat

392.Tratamentul in EPA acut neurologic include, cu exceptia:

a.singerare 300-500 ml b.diureza osmotica
c.anticoagulante d.tratament simptomatic

393.La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicată:

a. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente c.combaterea varsaturilor
b.repaosul la pat d.combaterea acidozei

394.Care din urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute:
a.calculoza biliara b.tumori din vecinatate afectand ambele uretre
c.glomerulonefrita d.hematuria

395.IMA poate apare in urmatoarele circumstante, cu exceptia:

a.mese copioase b.efort fizic, expunerea la frig
c.dupa infectii respiratorii d.dupa rinita alergica

396.Durerea in IMA prezinta caracteristicile urmatoare, cu exceptia:

a.cedeaza la administrarea nitroglicerinei c.dureaza peste 30 min
b.este violenta, insuportabila d.poate iradia in mandibula
44
397.Obiectivele imediate in ingrijirea pacientului cu IMA vizeaza:
a.combaterea dureri si anxietatii, prevenirea complicatiilor c.recuperarea si reintegrarea sociala a pacientului
b.administrarea nitroglicerinei c.asigurare regimului hiposodat, hipolipidic

398.Hemoragiile în ginecologie pot fi determinate de următoarele afecțiuni, cu excepția:

a.hipertiroidism b.endometrite, metroanexite
c.fibrom uterin d.neoplasm de corp uterin

399. Ecografia abdominala are urmatorele scopuri, cu exceptia :

a.urmarirea in timp a unor aspecte patologice
b.inlocuieste metode mai putin agreabile
c. precizeaza diagnosticul afectiunilor osoase
d.stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale

400.Criza de astm bronsic nu poate dura:

a. 15 minute b. peste 24 ore
c. 20 minute d.1-2 ore

401.Tabloul clinic al peritonitelor acute ce apar prin perforație de organ se caracterizează prin următorul semn obiectiv:
a) flatulență c) vărsaturi
b) abdomen de lemn d) grețuri

402. În caz de suspiciune de perforație de organ, conduita de urgență este:

a) analgetice majore c) pungă cu gheață pe abdomen
b) clisme d) purgative

403. Durerea din colica renală are urmatoarele caractere, cu excepția:

a) iradiează spre organele genitale externe
b) iradiează în bară
c) este localizată în regiunea lombară
d) este de intensitate mare

404.Primul ajutor în arsurile cu durere intensă constă în administrare de:

a) antialgice c) antiinflamatoare steroidiene
b) antialergice d) antiinflamatoare nesteroidiene

405.Degerăturile de gradul I se caracterizează prin:

a) eritem b) flictenă albă

45
c) gangrenă d) flictenă „roșie”

406.În cazul unui singur reanimator, în resuscitarea cardio-respiratorie raportul insuflații/ masaj cardiac extern este de:
a) 1 la 8 c) 1 la 30
b) 2 la 30 d) 2 la 18

407. Pentru respirația gură la gură sau gură la nas accidentatul se va afla în poziție:
a) decubit lateral drept c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul în hiperextensie
b) în orice poziție d) trendelenburg

408.Starea de colaps vascular se recunoaște după următoarele manifestări de dependență:

a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide și reci, c) pacient somnolent, transpirat
hipotensiune arterială, puls filiform d) pacient febril, cu tegumente calde și roșii
b) pacient agitat, tahicardic, hipertensiv

409.Criza de angină pectorală durează în medie:

a) 30 min. c) 2-3 min.
b) 15 min. d) 60 min

410.Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană:

a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafă, vărsături c) polipnee cu halenă acetonică
b) hipertonia globilor oculari d) semne de deshidratare globală

411.Tabloul caracteristic în coma hipoglicemică este de:

a) coma „umedă” și hipertonă c) coma „calmă”
b) coma „uscată” și hipotonă d) coma „vasculo-cerebrală”

412.Pacientul inconștient, comatos poate fi transportat în poziție:

a) decubit dorsal fără pernă c) Trendelenburg
b) decubit lateral sau semi-ventral d) decubit dorsal cu pernă

413.Semnele care apar în pneumotoraxul spontan sunt:

a) sputa cu sânge c) junghi toracic violent, dispnee, cianoză, tuse chintoasă
b) durere toracică surdă, dispnee moderată d ) grețuri, vărsături, paloare

414.Ce tip de comă se caracterizează prin abolirea reflexelor osteo-tendinoase, pupilare și de deglutiție:
a) coma vigilă, grad I c) coma propriu zisă, grad II
b) coma profundă, grad III d) coma ireversibilă, grad IV

415.Care din următoarele manifestări sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric:

a) dureri nocturne și înainte de mese b) dureri în epigastru, grețuri și vărsături postprandiale
46
c) durere în „bară” în etajul abdominal superior d) durere în hipogastru

416.În cancerul gastric durerea epigastrică este:

a) la 15 minute postprandial c) permanentă
b) nocturnă d) imediat după ingestia de alimente

417.În simptomatologia enterocolitei acute se întâlnesc:

a) dureri retrosternale c) constipație, alternând cu diaree
b) dureri abdominale, borborisme, tulburări de tranzit d) dureri în hipocondrul drept

418.Reușita unei investigații radiologice a tubului digestiv cu administrare de substanță de contrast impune în prealabil:
a) nimic deosebit
b) o evacuare completă a tubului digestiv
c) un regim alimentar flatulent
d) tratament antibiotic

419.În efectuarea puncției abdominale rolul asistentei medicale este:

a) autonom
b) pregatirea pacientului psihic și fizic
c) efectuarea puncției
d) pregătirea psihică a pacientului

420.Pacientul sângerează. Planul de îngrijire al acestuia ar trebui să includă, ca prioritate:

a) calmarea durerii c) monitorizarea semnelor vitale, hemostază provizorie
b) administrarea rapidă de sânge și fluide d) menținerea pacientului în ortostatism

421.La cât timp după operația pe colon se reia tranzitul intestinal, în mod obișnuit:
a) 7 zile c) 6-12 ore
b) în primele ore postoperator d) 48-72 ore

422.Durerea toracică apărută în urma unui efort, care cedează la nitroglicerină, este caracteristică pentru:
a) infarctul miocardic d) endocardită bacteriană
b) pericardita constrictivă
c) angina pectorală

423.Iradierea durerii toracice în brațul stâng este caracteristică pentru:

a) o afecțiune coronariană c) pneumotorax
b) spondiloza lombară d) nevralgie intercostală

47
424.Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanșată de:
a) pauza alimentară c) căldura
b) efortul fizic d) repaus

425.Prioritatea intervențiilor în cazul unui puseu acut de HTA este administrarea de:
a) antiaritmice c) diuretice
b) beta-blocante d) vasoconstrictoare

426.Absența pulsului arterial și răcirea extremităților afectate sunt caracteristice pentru:

a) sindromul de ischemie periferică acută c) boli varicoase
b) tromboflebită d) hemoroizi

427.Oxigenoterapia, abordul venos periferic pentru perfuzie, monitorizarea pulsului, a TA și calmarea durerii reprezintă:
a) tratamentul de bază în ulcer gastric c) tratamentul de urgență al nevralgiei intercostale
b) atitudinea în urgențele cu durere toracică d) conduita de urgență în hernie de disc

428.Pentru prevenirea complicațiilor trombo-embolice postoperatorii asistenta medicală:

a) așează pacientul în decubit dorsal
b) pune o perna sau un sul sub genunchii pacientului
c) efectuează masaje și mișcări active ale membrelor inferioare
d) pune colaci antiescare

429.Semnul Babinski este un reflex:

a) osteo-tendinos c) cutanat plantar
b) vegetativ d) mucos

430.Mioclonia reprezintă:
a) contracția bruscă a unui mușchi
b) mișcarea involuntară a unui membru superior
c) relaxarea voluntară a mușchiului
d) o tulburare de sensibilitate

431.Mișcările coreice reprezintă:

a) contracturi involuntare ale mușchilor netezi
b) mișcari involuntare, bruște, scurte, neregulate, repetitive ale unor mușchi
c) contracturi voluntare ale mușchilor antebrațului
d) relaxări musculare

432.Convulsiile reprezintă:

48
a) pierderea conștienței c) contracții musculare urmate de relaxare
b) mișcări involuntare ale membrelor inf d) relaxarea musculaturii întregului corp

433.Pareza reprezintă:
a) contractură musculară c) dispariția forței musculare
b) diminuarea forței musculare d) accentuarea forței musculare

434.Hemiplegia reprezintă:
a) paralizia celor patru membre c) paralizia unei jumătăţi laterale de corp
b) paralizie generalizată d) paralizia membrelor inferioare

435. Paraplegia reprezintă:

a) paralizia unui singur membru c) paralizia celor patru membre
b) paralizia părţii inferioare a corpului d) paralizia unei jumătăţi laterale de corp

436. Leziunile nervului facial necesită un examen:

a) neurologic c) oftalmologic
b) psihiatric d) hematologic

437. Lezarea nervului acustico-vestibular produce:

a) lipsa posibilităţii de a fluiera c) paralizie masticatorie
b) tulburări de echilibru d) tulburari de limbaj

438. Criza epileptică majoră se caracterizează prin:

a) echivalențe epileptice
b) pierderea cunoștinței și convulsii tonico-clonice generalizate;
c) deficit motor
d) crize jacksoniene

439. Tratamentul în hemoragia cerebrală constă în administrare de:

a) vasodilatatoare c) hemostatice, anticonvulsivante, diuretice
b) anticoagulante d) antiinflamatoare

440.Edemul cerebral reprezintă:

a) acumulare de lichid in tesutul cerebral cu creşterea in volum a creierului
b) pătrunderea germenilor în substanţa cerebrală
c) micșorarea de volum a creierului
d) o stare patologică minoră

441. Scleroza multiplă este:

49
a) o afecțiune inflamatorie neurologică cronică c) o boală care produce invalidități multiple
b) o boală autoimună d) toate afirmațiile sunt corecte

442. Pacientul cu boala Parkinson are:

a) mers suplu cu paşi mari c) mers cu trunchiul înclinat pe spate
b) mers fără supleţe cu paşi mici d) relaxare musculară

443.Pentru examinare EEG

a) pacientul va fi sedat
b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat
c) poziţia pacientului va fi în ortostatism
d) pacientului i se administrează trachilizante

444.Pacientul cu deficit motor parţial se îmbracă:

a) începând cu membrul sănătos
b) începând cu membrul plegic
c) nu are importanță modul de îmbrăcare
d) singur, fără dificultate

445.Sănătatea este definită de OMS ca fiind:

a) o stare de bine fizic şi psihic
b) absenţa bolii sau a infirmității
c) o stare de bine fizic, mental şi social şi nu constă numai în absenţa bolii sau a infirmităţii.
d) o stare de echilibru psihic

446.Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia:

a) lentile biconvexe; c) lentile cilindrice
b) lentile convergente d) lentile biconcave

447. Blefarita este:

a) inflamația marginii libere a pleoapei c) inflamația camerei posterioare a globului ocular
b) inflamația camerei anterioare a globului ocular d) inflamația corpului ciliar

448. Cataracta este:

50
a) vedere dublă prin paralizia muşchiului globului ocular
b) opacifierea cristalinului
c) imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumină puternică
d) o tulburare de auz

449.Glaucomul este o boală caracterizată prin:

a) creșterea tensiunii intraoculare
b) pupilă micșorată care reacționează la lumină
c) formarea unei membrane în corpul vitros anterior, în spatele cristalului
d) scăderea tensiunii intraoculare

450. Cecitatea vizuală este:

a) intoleranţa la lumină c) dispariţia vederii
b) viciu de acomodare d) diminuarea vederii

451. Iridociclita este:

a) viciu de refracţie c) inflamația irisului şi a corpului ciliar
b) infecţia folicului pilos şi a glandei sebacee d) inflamația conjunctivei

452.Prin oftalmoscopie se examinează:

a) fundul de ochi
b) capacitatea de a distinge culorile
c) câmpul vizual
d) acuitatea auditivă

453.Primul ajutor într-o arsură chimică a ochiului constă din:

a) efectuarea de spălaturi imediate şi prelungite cu apă c) aplicarea unui unguent oftalmic
b) acoperirea ochiului cu un pansament curat d) instilație de colir

454. Încercuiţi electrolitul care controlează distribuţia apei în organism:

a) Na+ d) Mg++
b) K+ c) Ca++

455. Care sunt semnele în hipovolemia acută:

a) HTA c) dispnee cu bradipnee
b) bradicardie d) tahicardie, tahipnee, hTA

456. Aciditatea este dată de:

a) concentraţia crescută a ionilor de hidrogen b) concentraţia scăzută a ionilor de hidrogen

51
c) pH sanguin în limite de 7,35-7,45 d) pH sanguin > 7

457. Un test Adler pozitiv confirmă prezenţa:

a) unei hemoragii microscopice a tubului digestiv
b) leucocitelor în scaun
c) paraziților care pot apare în scaun
d) resturi de grăsimi nedigerate

458. Principalul obiectiv al planului de ingrijiri pentru un hemofilic este:

a) pacientul să nu prezinte escare de decubit
b) pacientul să fie ferit de traumatisme, hemoragii
c) determinarea zilnica a bilanţului hidric
d) echilibrarea psihică a pacientului

459. Sindromul Meniere este:

a) sindrom algic c) sindrom vertiginos
b) proces supurativ d) sindrom hemoragic

460. Cand se efectuează o instilaţie auriculară se va trage uşor pavilionul urechii:

a) în sus și înainte c) în jos și înapoi
b) în sus și înapoi d) nu se trage pavilionul

461. Tumorile la nivelul nasului cu caracter malign sunt:

a) angiomul și chistul dermoid
b) epiteliomul şi sarcomul
c) papilomatoza
d) papilomul cornos

462. Ce este emetropia?

a) viciu de refracţie în care imaginea se formează înaintea retinei
b) situaţia normală a refracţiei în care imaginea se formează la nivelul maculei lutea
c) viciu de refracţie în care imaginea se formează înapoia retinei
d) nici un raspuns nu e corect

463. În care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei:
a) hipermetropia c) astigmatismul
b) miopia d) presbiția

464. Vaccinarea asigură o imunitate:

a) activă artificială b) pasivă artificială

52
c) naturală d) activă naturală

465. Rezistenţa specifică a organismului este realizată de:

a) administrarea de imunoglobuline c) sistemul complement
b) piele d) trecerea prin boala

466. Varicela are acelaşi agent etiologic cu:

a) rubeola c) rujeola
b) Zona zoster d) parotidita epidemică

467. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici:

a) 150-175 mg %0 c) 150-250 mg %0
b) 100-200 mg %0 d) 300-400 mg%0

468. Hematemeza este o hemoragie internă, exteriorizată, manifestată prin vărsătură de sânge:
a) roşu aerat c) negru, lucios ca păcura
b) ca zaţul de cafea, cu resturi alimentare (eventual) d) cu cheaguri

469. Severitatea unei fracturi costale depinde de:

a) intensitatea durerii d) mobilitatea pacientului
b) starea psihică a pacientului
c) numărul fracturilor, sediul și apariția voletului costal

470. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă:

a) respirație superficială, puls filiform, hipotensiune arterială, conştiență pierdută
b) respirație profundă, puls tahicardie, stare de inconştienţă
c) oprirea respirației, puls absent, stare de inconştienţă, paloare
d) tulburări de respirație și circulație

471. Encefalopatia hipertensivă asociază următoarele modificări hemodinamice:

a) creșterea bruscă a TA c) vasoconstricție arteriolară cerebrală
b) scăderea fluxului sanguin cerebral d) toate de mai sus

472. Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică, accidentatul putând fi încă resuscitat:
a) midriază fixă c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG
b) hipotonie musculară şi pete cianotice d) absența activității cerebrale

473. Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată între 3-10 min. şi cedează la nitroglicerină este caracteristică în:
a) angina pectorală c) stenoză mitrală
b) infarct miocardic acut d) nici un raspuns corect

53
474. Injecţiile intramusculare se efectuează în regiunea:
a) supero-externă a coapsei c) muşchilor abdominali
b) muşchilor interni ai coapsei d) toate răspunsurile sunt corecte

475. Care din bolile de mai jos pot fi tratate la domiciliu:

a) rujeola c) colicile biliare de intensitate mare;
b) otita acută d) apendicita acută

476.Compresele reci au acţiune:

a) hipotermizantă c) antiemetică
b) anticoagulantă d) antispastică;

477. Aplicarea căldurii asupra organismului are următoarele acţiuni:

a) scade metabolismul celular c) antispastică
b) hipertensivă d) anticoagulantă

478. Factorii declanșatori ai degerăturilor sunt:

a) frigul, îmbrăcămintea şi încălţămintea neadecvată
b) unele tratamente medicamentoase
c) oboseala excesivă
d) căldura alternând cu frigul

479. Semnele de certitudine ale unei fracturi sunt:

a) edemaţierea segmentului fracturat
b) sufuziunile sanguine
c) mişcarea anormală a segmentului fracturat
d) durerea la locul fracturii

480. Atelele care fixează fractura trebuie să îndeplinească următoarele reguli:

a) să depăşească fractura
b) să cuprindă două articulaţii vecine
c) să fie elastice
d) să fie mobile

481.Scopul imobilizării în traumatisme este:

a) de a împiedica mișcările active și pasive
b) de a menține axarea corectă a membrului
c) de a calma durerile
d) toate de mai sus
54
482.Calea cea mai eficientă de administrare a medicamentelor este:
a) calea cutanată d) calea rectală
b) prin mucoasa respiratorie c) calea parenterală

483.Un aparat gipsat incorect aplicat favorizează următoarele complicații:

a) necroze, paralizii, poziții vicioase ale osului c) hemoragii
b) vindecare prematură d) infecţii

484. La bolnavul internat în spital se monitorizează permanent:

a) starea psihică d) funcţiile vitale, culoarea tegumentelor
b) poziţia în pat c) scaunele

485.Tratamentul local în arsuri este efectuat de către:

a) medicul specialist
b) asistenta medicală
c) medicul împreună cu asistenta medicală, în condiţii de asepsie
d) medicul chirurg, anestezist şi asistenta medicală în condiţii de asepsie perfectă

486. Factorii favorizanţi locali pentru apariţia escarelor de decubit pot fi, cu excepţia:
a) umezeală locală (urină, fecale, diverse secreţii)
b) imobilizare în aceeaşi poziţie, timp mai îndelungat
c) folosirea de pudră de talc, masaj local
d) cute ale lenjeriei de pat şi de corp

487. Produsele biologice ce se pot recolta de la bolnavi pot fi următoarele, cu excepţia:

a) sânge
b) materii fecale
c) lichid cefalo-rahidian
d) lichid de ascită

488. Cavităţile seroase din care se pot recolta revărsate pot fi următoarele, cu excepţia:

a) stomacul c) cavitatea peritoneală

b) cavitatea pleurală d) cavitatea pericardică

489. Căile de administrare ale medicamentelor pot fi:

a) calea bucală c) administrări intracavitare
b) calea parenterală d) toate de mai sus

490. Repausul fizic relativ înseamnă că bolnavul:

55
a) stă la pat majoritatea timpului, coborând numai pentru necesităţi personale
b) se ridică din pat pentru necesităţi personale şi plimbări progresive de recuperare
c) nu părăseşte patul decât în orele de vizită
d) ţine în repaus numai anumite părţi ale corpului

491. Necesităţile calorice ale bolnavului aflat în repausul absolut la pat sunt de:
a) 15 calorii/kilocorp/24 h c) 25 calorii/kilocorp/24 h
b) 20 calorii/kilocorp/24 h d) cu 10-15% mai mici la bătrâni şi la copii

492. La calcularea necesarului caloric al pacientului spitalizat se ţine cont de:

a) provenienţa animală sau vegetală a alimentelor
b) numărul zilelor de spitalizare
c) greutatea corpului, vârstă, sex
d) valoarea energetică a principiilor alimentare: proteine, lipide, glucide şi vitamine

493. Regimul alimentar al bolnavului trebuie să asigure necesarul de:

a) hidraţi de carbon în cantităţi nelimitate
b) proteine de origine animală
c) vitamine liposolubile, grăsimi de origine vegetală
d) principii alimentare în proporţie calculată, după necesarul individual, dupa boală

494. Manopere, investigaţii şi tratamente ce se efectuează cu bolnavul în decubit lateral sunt:

a) administrarea clismelor şi a supozitoarelor c) sondajul vezical
b) consultul abdominal d) puncția suprapubiană;

495. Dispneea de repaus cu ortopnee:

a) este mai frecventă noaptea
b) este declanșată de efortul fizic
c) este o formă gravă de insuficiență cardiacă stângă
d) traduce tulburări circulatorii cerebrale

496. Dispneea de efort apare în:

a) pneumotorax spontan c) embolie pulmonară cu cheaguri
b) boli cerebrale d) insuficiența cardiacă

497. Medicamentele care NU schimbă culoarea urinei sunt:

a) Furazolidon c) Omeran, Oxacilină
b) Rifampicină d) Decasept

498. Vărsăturile fecaloide apar în:

a) hepatite epidemice
56
 b) intoxicații alimentare
c) ocluzie intestinală
d) gastrite hemoragice

499. Leucoreea este:

a) scaunul cu sânge c) secreţia nazală
b) sputa purulentă d) secreţia vaginală

500. Epistaxisul este:

a) hemoragie retiniană c) sângerare din cavitatea nazală
b) hemoragie vaginală d) scurgere patologică din cavitatea auriculară

501. Intradermoreacţia se efectuează:

a) pe suprafaţa anterioară a antebraţului c) pe lobul urechii
b) pe zona fesieră d) pe tegumente abdominale

502. Examinarea radiologică a colonului se efectuează prin:

a) irigografie c) tuşeu rectal
b) endoscopie d) laparoscopie

503. Cu ajutorul gastroscopului se pot examina:

a) stomacul c) duodenul
b) esofagul d) toate de mai sus

504. Rectul se examinează cu:

a) laringoscop c) bronhoscop
b) rectoscop d) specul vaginal

505. Melena este definită astfel:

a) emisia de scaune cu sânge proaspăt
b) vărsături cu sânge proaspăt
c) emisia de scaune moi, negre ca păcura, fetide
d) apare în pierderi acute de 60-80 ml de sânge din tractul digestiv superior

506. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevarate :

a) diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa
b) diureza se măsoară din urina colectată timp de 12 ore
c) diureza se măsoară din urina colectată pe 24 ore
d) diureza se măsoară din urina recoltată dimineaţa, din jetul mijlociu

57
507. Notarea volumului diurezei este importantă pentru:
a) stabilirea raţiei calorice c) determinarea sedimentului urinar
b) stabilirea bilaţului hidric d) evaluarea morfo-funcțională a aparatului digestiv

508. Puncţia venoasă se poate efectua la nivelul:

a) arterei radiale c) venei cave inferioare
b) venelor de pe faţa dorsală a mâinii d) venelor pulmonare

509. Precizaţi care afirmaţie este falsă:

a) puncţia venoasă poate fi efectuată şi de infirmieră
b) puncţia venoasă poate fi efectuată de asistenta stagiară supravegheata
c) puncţia venoasă poate fi efectuată de asistenta medicală
d) puncţia venoasă poate fi efectuată de medic

510. Puncţia venoasă poate determina următoarele accidente:

a) şoc traumatic c) hematom
b) comă d) edem pulmonar

511. VSH-ul se determină din:

a) sânge arterial c) sânge venos
b) sânge capilar d) serul sanguin

512. Hemocultura se recoltează:

a) obligatoriu postprandial
b) în timpul puseului febril, înainte de administrarea antibioticelor
c) obligatoriu à jeune
d) imediat după administrarea antibioticului

513. Urocultura se recoltează din:

a) urina colectată în decurs de 3 ore
b) urina colectată dimineaţa, în condiţii sterile
c) urina colectată à jeune
d) urina colectată în 24 ore

514. Alegerea căii și a ritmului de administrare a medicamentelor se face de către:

a) pacient c) asistenta șefă
b) medicul curant d) farmacistul spitalului

515. Pentru a-și menține proprietățile insulina se păstrează în:

a) dulapuri închise cu cheie c) farmacie
b) dulapuri uscate d) frigider
58
516. Medicamentele injectabile se administrează:
a) înainte de masă
b) după masă
c) imediat după dizolvare și/sau aspirarea în seringă
d) imediat după ce au fost scoase din farmacie

517. Medicamentele pe cale orală se administrează:

a) în funcţie de prescripţia medicală
b) înainte de masă
c) postprandial
d) după 24 de ore de la scoaterea din ambalajul original

518. Pentru a echilibra bilanţul hidric al unui bolnav cu febră se vor administra:
a) diuretice d) 500 ml lichide în plus pentru fiecare grad de febră (oral sau
b) antitermice perfuzabil)
c) transfuzii de sânge

519. Varicele sunt:

a) dilataţii fusiforme ale venelor profunde
b) dilataţii şi alungiri ale venelor superficiale ale membrului superior
c) dilataţii anevrismale, sacciforme ale venelor superficiale ale membrului inferior
d) dilataţii ale venelor jugulare și epicraniene

520. Furunculul este produs cel mai frecvent de:

a) Streptococul beta hemolitic c) Klebsiella
b) E.coli d) Stafilococul auriu

521. Planificarea măsurilor de îngrijire la domiciliu (a scopurilor urmărite) se va realiza:

a) împreună cu pacientul d) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevarate
b) împreuna cu familia şi îngrijitorii implicaţi
c) planul se va implementa într-o perioadă de timp bine
stabilită
522. Intervenţiile realizate de către nursă pot fi :
a) intervenții cognitive- educarea pacientului
b) ntervenții psiho-sociale- mecanisme de adaptare, de suport, de reducere a stresului
c) intervenții tehnice – proceduri de îngrijire a plăgilor
d) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate

523. Paralizia este:

a) scăderea funcțiilor motorii musculare b) o succesiune de contracții musculare voluntare
59
c) dispariția totală a funcțiilor motorii musculare d) creșterea formei și volumului unui mușchi

524. Sunt expuși mai frecvent infecțiilor nosocomiale:

a) pacienții vârstnici, tarați, cronici c) pacienții internați de urgență în spital
b) pacienții supuși manevrelor invazive d) riscul de contactare este același pentru toți pacienții

525. Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a) înainte de administrarea antibioticului c) din primul jet urinar
b) după administrarea antibioticului d) fără toaleta prealabilă

526. Substanța de contrast utilizată pentru efectuarea urografiei este:

a) Pobilan c) Odiston
b) Sulfat de bariu d) Gastrografin

527. Cortizonul se administrează la început:

a) în doze mari, apoi se scade treptat până la doza de c) o doză constantă pe toată durata tratamentului
întreținere d) în doze mari care se mențin pe toată durata tratamentului
b) în doze mici, apoi se crește treptat la doza maximă

528. Poziția indicată în astmul bronșic este:

a) poziția Trendelenburg
b) poziția decubit dorsal fără pernă
c) poziția șezând în fotoliu
d) poziția decubit lateral stâng

529. Cauzele frecvente ale cordul pulmonar cronic sunt:

a) bronșita cronică
b) emfizemul pulmonar
c) astmul bronșic
d) toate de mai sus

530. Pentru testarea sensibilității la penicilină se folosesc diluțiile:

a) 1/10.000 c) 1/100
b) 1/1000 d) 1/10

531. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicarea acestuia:

a) deasupra plăgii cand hemoragia provine dintr-o venă c) sub plagă când hemoragia provine dintr-o venă
b) sub plagă cand hemoragia provine dintr-o arteră d) nu are importanță

532. Imposibilitatea de a urina se mai numește și:

a) ischiurie b) disurie
60
c) polachiurie d) nicturie

533. Hemoptizia este:

a) eliminarea de sânge din căile respiratorii inferioare c) sângerarea la nivelul urechii
b) o formă de epistaxis d) hemoragia de cauze digestive

534. Pentru a favoriza eliminarea secrețiilor pulmonare se pot utiliza următoarele metode:
a) drenaj postural ventral
b) apăsarea diafragmului de jos în sus
c) aspirații cu seringa Guyon
d) așezarea pacientului în poziție decubit dorsal

535. Tratamentul de urgență în angina pectorală presupune:

a) repaus și administrare de nitroglicerină
b) administrarea de furosemid
c) adminstrarea de fenobarbital
d) poziționarea pacientului în decubit dorsal

536. Investigațiile paraclinice pentru aprecierea stadiului bolii hipertensive sunt:

a) EEG c) fundul de ochi
b) probe hepatice d) Echo-cord

537. Care semne sunt caracteristice pentru cordul pulmonar cronic:

a) hepatomegalie, cianoza, turgescenta jugularelor c) edem pulmonar acut
b) tuse nocturnă, hematemeza, aritmie cardiacă d) paloare lividă, lipotimii

538. Poziția bolnavului cu edem pulmonar acut este:

a) clinostatism c) ortopnee
b) Trendelenburg d) ortostatism

539. Un bolnav cu tromboflebită la gambe care acuză dispnee, tahicardie și junghi toracic are cu mare probabilitate diagnosticul de:
a) infarct miocardic acut c) embolie pulmonară
b) pneumonie bacteriană d) astm bronșic

540. Glomerulonefrita difuza acuta se caracterizează prin:

a) piurie, leucociturie, febră c) edeme, proteinurie, HTA, cilindri urinari
b) febră, frison și dureri lombare d) oligurie, hTA, convulsii

541. Ce tip de insulină se administrează în coma hiperglicemică:

a) Insulină ACTRAPID c) Insulină semilentă
b) Insulină lentă d) nu are importanță
61
542. Ce factori sunt deficitari în anemia megaloblastică?
a) vitamina B12 și acid folic c) vitamina D
b) vitamina B1 d) fier

543. Agentul etiologic al reumatismului articular acut este:

a) streptococul beta-hemolitic c) pneumococul
b) stafilococul auriu d) gonococul

544. Profilaxia recidivelor în reumatismul articular acut se face cu:

a) fizioterapie periodică c) aspirină
b) moldamin, un flacon/săptămână d) preparate cortizonice

545. În ulcerul piloro-duodenal durerea are următorul orar:

a) durere precoce, imediat după masă c) dureri numai nocturne
b) durere tardivă la 2 – 4 ore după masă d) dureri la orele 3-4 dimineața

546. Cancerul gastric se diagnostichează cel mai precis prin:

a) examen radiologic gastro-intestinal c) endoscopie cu biopsie
b) ecografie abdominală d) proba Adler

547. Hepatita cu virus B se transmite prin:

a) alimente contaminate c) mâini nespălate
b) transfuzii de sânge d) pe cale aeriană

548. Complicațiile cele mai grave ale hipertensiunii arteriale sunt:

a) accidentul vascular cerebral d) bolile valvulare
b) tulburările de vedere
c) edemul pulmonar acut

549. Hormonul hipofizar de creștere este:

a) parathormonul c) glucagonul
b) somatotropul d) insulina

550. Hipertensiunea portală se manifestă prin:

a) hemoroizi, sângerări anale; c) grețuri și vărsături
b) varice esofagiene si hemoragie digestiva superioara d) semne de abdomen acut

551. Cea mai frecventă cauză a cancerului pulmonar este:

a) silicoza c) tabagismul
b) azbestoza d) berilioza
62
552. Boala Basedow este dată de:
a) hipersecreția de hormoni tiroidieni c) exces de hormon paratiroidian
b) hipersecreția de aldosteron d) hiposecreția de STH

553. Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute după:

a) culoarea sângelui şi presiunea de scurgere a acestuia c) starea generală a pacientului
b) cantitatea de sânge pierdut d) valorile funcțiilor vitale

554.În efectuarea hemostazei provizorii cu garoul se respectă următoarele principii:

a) garoul se aşează pe traiectul vasului, pe un rulou de faşă
b) garoul se aşează pe traiectul vasului, pe un rulou de faşă, se menţine maximum 2 h,
desfăcându-se lent din 20 în 20 min., pentru 1-2 min.
c) garoul se menţine 6 h, desfăcându-se din 2 în 2 h
d) garoul se schimbă la fiecare 10 minute

555.Semnele ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt următoarele, cu excepţia:

a) midriază, oprirea respiraţiei şi circulaţiei c) hipotensiune arterială, tahicardie
b) relaxare sfincteriană, paliditate sau cianoză d) pierderea conştienței

556. Prima manevră necesară pentru efectuarea respiraţiei artificiale constă în:
a) introducerea pipei Gueddel c) eliberarea căilor respiratorii
b) hiperextensie a capului d) luxarea mandibulei

557. Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat în:

a) decubit lateral stâng c) poziţie Trendelenburg

b) decubit dorsal pe un plan dur d) poziție semișezând

558. Compresiunea sternului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se face:
a) în 1/3 medie a sternului c) în 1/3 inferioară a sternului
b) în 1/3 superioară a sternului d) la nivelul manubriului sternal

559. In stopul respirator se efectuează respiraţie artificială gură la gură într-un ritm de:
a) 60-80 respiraţii/min c) 20-25 respiraţii/min
b) 14-16 respiraţii/min d) 30 respirații/min

560. Un bun pansament îndeplinește următoarele condiții:

a) este executat în condiţii de asepsie perfectă b) este executat cu manevre blânde

63
c) protejează plaga de agenţi termici, mecanici, microbieni d) toate de mai sus

561. În acordarea primului ajutor în cazul unei plăgi penetrante se aplică următoarele îngrijiri, cu excepţia:
a) se aseptizează pielea din jur c) se aplică pansament steril de protecție
b) se explorează plaga pe cale instrumentală pentru scoaterea d) orice manevră se efectuează în condiții de asepsie
corpilor străini

562.Respectarea asepsiei la toaleta chirurgicală primară a arsurii are drept scop:

a) îndepărtarea zonelor arse şi a corpilor străini c) prevenirea infecţiilor
b) aplicarea pulberilor antibiotice d) calmarea durerii

563.Primul ajutor în cazul corpilor străini supraglotici constă în:

a) prinderea victimei din spate cu pumnul în regiunea c) aplicarea unei lovituri interscapular
epigastrică şi apăsarea regiunii (manevra Heimlich) d) poziție de drenaj postural
b) aşezarea victimei în decubit lateral stâng

564.Intervenţiile autonome ale asistentei medicale în cazul unui pacient cu epistaxis sunt:
a) aşezarea pacientului în decubit dorsal lateral pe partea afectată
b) aplicarea unui tampon compresiv în fosa nazală pe unde se scurge sângele
c) compresiune digitală pe septul nazal a narinei care sângerează
d) administrare de hemostatice

565. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la curatirea unei plagi accidentale:
a) tinctura de iod c) alcool de 70 grade
b) apa oxigenată d) rivanol

566. Colapsul vascular se caracterizează prin:

a) tegumente calde, hiperemice c) hipertermie, frisoane
b) hipotensiune arterială - TA sub 70 mm Hg d) bradicardie, bradipnee

567. Şocul reprezintă:

a) stare gravă în care se produc tulburări la nivel celular-anoxie şi acumularea produselor de catabolism
b) o tulburare a stării de conştiență
c) un dezechilibru între capacitatea vaselor şi masa de sânge circulant
d) pierderea motilității unei părți din corp

568. Soluțiile de glucoză hipertonă necesită tamponarea cu:

a) 1 u insulină la 5 g glucoză c) 5 u insulină la 5 g glucoză
b) 2 u insulină la 2 g glucoză d) 2 u insulină la 5 g glucoză

569. Manifestările de dependenţă specifice comei hipoglicemice sunt următoarele, cu excepţia:

64
a) transpirații profuze c) contracturi musculare, convulsii, hipertonia globilor oculari
b) tulburări de comportament: pseudoebrietate, agitaţie psihică d) semne de deshidratare

570. Durerile în RAA au următoarele caracteristici:

a) afectează articulaţiile mici de la mâini şi picioare c) apar numai la mobilizare
b) au caracter migrator afectând articulaţiile mari d) sunt calmate de repaus

571.Dispneea în bolile pulmonare este consecinţa:

a) obstrucţiei căilor respiratorii și scăderii aportului de oxigen c) bronhodilatației
b) comprimării organelor abdominale d) hipertensiunii arteriale

572. Persoanele cu risc în apariţia endocarditei infecţioase sunt:

a) pacienții cu valvulopatii dobândite după RAA c) pacienții cu malformaţii vasculare congenitale

b) persoanele cu obezitate d) pacienții hipertensivi

573. Pansamentul într-o plagă abdominală nepenetrantă include:

a) curățirea tegumentului din jurul plăgii c) protecția plăgii
b) curățirea plăgii de corpi străini și resturi tisulare d) toate de mai sus

574. După administrarea preparatelor cu fier pe cale orală în anemiile cronice se modifică culoarea următoarelor produse biologice
eliminate de pacient:
a) scaunul c) saliva
b) urina d) transpirația

575. Puncţia osoasă efectuată pentru explorarea măduvei hematoformatoare se execută:

a) în oasele lungi c) în femur
b) în oasele late d) în orice os

576. Examenul materiilor fecale pentru reacţia Adler se face după trei zile de regim alimentar:
a) prânzul Schmidh-Strassburger c) alimentaţie care să nu conţină legime verzi şi carne
b) prânzul Leporsky d) vegetarian

577. Meconiul este:

a) o malformaţie congenitală a nou-născutului
b) scaunul nou-născutului în primele 2 – 3 zile
c) scaun cu mucozităţi şi celule descuamate de culoare galben-aurie
d) scaun cu sânge

578. Poziţia în care trebuie aşezat copilul în convulsii este:

65
a) decubit lateral c) decubit dorsal
b) şezând d) Trendelenburg

579. Pacienţii infectaţi cu virus HIV au următoarele posibilităţi de evoluţie:

a) 1/3 dintre ei vor face forma minoră a bolii
b) 1/3 dintre ei vor face SIDA – forma gravă a infecţiei HIV
c) 1/3 dintre ei rămân purtători sănătoşi de virus HIV şi pot transmite infecţia
d) toate de mai sus

580. Dezinfecția lenjeriei provenite de la pacienţii contagioşi se realizează prin submerjare în :

a) soluţii D-catiol 1g o/oo c) soluţii de var cloros 50 g o/oo
b) soluţii de cloramină 10 – 15 g o/oo d) soluții de bromocet 1%

581. Infecţiile intraspitalceşti sunt îmbolnăvirile de natură infecţioasă:

a) contractate în afara spitalului, dar care se manifestă în cursul spitalizării
b) contractate în spital şi care se manifestă numai în timpul spitalizării
c) contractate în spital şi care se manifestă în timpul spitalizării sau după externare
d) contractate de la apartinatori , în timpul spitalizarii

582. Tratamentul de reperfuzie în IMA se face în primele:

a) 2 ore c) 3 ore
b) 12 ore d) 24 ore

583. Diagnosticul litiazei renale se pune prin :

a) ecografie renală c) examen sumar de urină
b) laparoscopie d) EKG

584. Clinic în stenoza mitrală întâlnim:

a) disfagie paradoxală c) febră
b) hemoptizii d) disurie

585. În edemul pulmonar acut hipertensiv, în condiţii de ambulatoriu se recomandă:

a) prednison c) aspirină
b) emisie rapidă de sânge d) ingestie de lichide

586. HTA secundară apare în :

a) boala Cushing c) stenoza mitrală
b) stenoză aortică congenitală d) angina instabilă

66
587. Leucemiile acute se caracterizează clinic prin:
a) paloare c) piurie
b) epigastralgii d) cianoză

588. În poliartrita reumatoidă întâlnim:

a) degete hipocratice c) deviația cubitală a mâinii
b) coloana vertebrala în tija de bambus d) noduli cutanați Ösler

589. În icterul fiziologic al nou-născutului se administrează:

a) hepatoprotectoare d) fenobarbital
b) gamma-globulină standard c) nu necesită tratament

590. Prin scorul Apgar urmărim:

a) culoarea tegumentelor, frecvenţa cardiacă, respiraţia, tonusul muscular, reflexele de iritabilitate
b) culoarea tegumentelor, frecvenţa cardiacă, respiraţia, tonusul muscular, reflexele arhaice
c) culoarea tegumentelor, frecvenţa cardiacă, respiraţia, tonusul muscular
d) respirația, frecvența cardiacă si plânsul

591. Pacientul căruia i s-a administrat insulină cristalină i se recomandă:

a) să mănânce în următoarele 15 – 30 minute c) nu are importanţă când va mânca
b) să mănânce după 1 – 2 ore d) să manânce imediat

592.Diascopia e reprezentată de:

a) teste epicutanate, se aplică pe tegumente antigene suspectate, în diluții standard
b) aplicarea unei lamele, urmată de o presare fermă a tegumentelor pentru a observa culoarea pielii după ce vasele au fost golite de
sânge
c) examen citologic din produsul recoltat pe frotiu ce se examinează la microscop
d) analiza secrețiilor vaginale examinate la microscop

593. Manifestări clinice în impetigo sunt:

a) macule roz-roșii, ce se transformă în vezicule, pustule, cruste și lasă o zonă eritematoasă
b) noduli mici, cu telangiectazie și cruste
c) creșteri în relief de țesut fibros
d) macule roz, cu creșteri în relief, cu o zona eritemoasă profundă

594. Manifestări clinice în psoriazis:

a) leziuni ca niște pete roșiii în relief, acoperite cu scuame argintii
b) vezicule multiple de mărimi variate, dureroase și persistente
c) vezicule din care se degajă un miros neplăcut, caracteristic
d) eritem superficial cu vezicule mutiple

67
595. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva:

a) infecţiilor nosocomiale c) frigului

b) hipoglicemiei d) căldurii

596. Sonda a ajuns în faringele nou-născutului când a fost introdusă cu o lungime egală cu cea dintre:

a) ochi şi gură c) aripa nasului şi lobul urechii

b) aripa nasului şi apendicele xifoid d) gura și lobul urechii

597. Răspunsul cel mai bun pentru pacienţii dependenţi de droguri este:

a) terapie de grup condusă de cei ce au abuzat de droguri d) tratamentul medicamentos

b) terapie de familie
c) psihanaliza

598.Din ce motive este contraindicată administrarea de morfină sau codeină în pancreatita acută:
a) pot determina dependență c) produc spasm al sfincterului Oddi
b) inhibă centrul respirator bulbar d) nu este contraindicată

599. Tusea seaca, uscată este denumită:

a) iritativă c) persistentă
b) productivă d) umedă

600. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este:

a) să crească aportul sangvin la plămâni c) să elimine secrețiile acumulate în arborele respirator
b) sa întărească musculatura respiratorie d) să ofere mai mult confort

II. Încercuiţi A sau F, după cum afirmaţiile următoare sunt adevărate sau false.

1. A F Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, conduce la formularea diagnosticului de îngrijire.
2. A F Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de a hotărî asupra propriilor acţiuni.
3. A F Nursingul este ştiinţa şi arta de a îngriji fiinţa umană cu competenţă, respect şi demnitate.
4. A F Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
5. A F Antrenarea pacientului cu poliartrită reumatoida în activităţi care să mobilizeze articulaţiile mici ale mâinii este absolut
necesară.
6. A F Pacientul cu spondiloză lombara prezintă ameţeli, cefalee si redoarea cefei.
68
7. A F Diagnosticul de spondilita anchilozanta este sugerat de tumefactia dureroasa a ariculatiilor mainii cu tendinta la simetrie.
8 .A F Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea victimei în poziţie de drenaj
postural.
9. A F Eficienta resuscitarii cardio-respiratorii se apreciaza prin reaparitia pulsului la arterele mari, reducerea midriazei si
recolorarea tegumentelor.
10. A F Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea BCG.
11. A F Simptomele importante in pneumotorax sunt junghiul toracic, dispneea, anxietatea si cianoza.
12. A F Pacientul cu hemoptizie va primi medicatie anticoagulanta: heparina si trombostop.
13. A F Prevenirea morţii subite în IMA se realizează în primul rând prin asigurarea repausului fizic şi psihic al pacientului.
14. A F Factorii de risc ai aterosclerozei sunt: hipercolesterolemia, fumatul, sedentarismul, HTA si diabetul zaharat.
15. A F Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii.
16. A F Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.
17. A F In colica biliara nu se administreaza morfina deoarece accentueaza spasmul cailor biliare.
18. A F La pacientul cu pancreatita acuta, in faza de prespitalizare, durerea se calmeaza cu mialgin sau morfina.
19. A F In ocluzia mecanica, oprirea tranzitului intestinal este datorata unei tulburari functionale a motilitatii intestinale.
20. A F Pacientul cu HDS poate primi in prima zi o alimentatie cu supe, piureuri si carne slaba de pasare.
21. A F Perforatiile organelor abdominale genereaza un sindrom de peritonita acuta.
22. A F Perforatiile de organe abdominale nu constituie o urgenta chirurgicala absoluta.
23. A F Faciesul ,,peritoneal’’ se caracterizeaza prin paloare, cearcane, ochi infundati in orbite si transpiratii.
24. A F Examenul sedimentului urinar este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de infecţie urinară.
25. A F Pentru determinarea glicozuriei cantitative se va recolta urina din 24 de ore.
26. A F Creatinina sanguină prezinta valori normale de 0,6-1,2 mg%.
27. A F Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
28. A F În IRC alimentaţia este normoproteică şi normosodată.
29. A F Conduita de urgenta in IRA urmareste fortarea diurezei prin administrare de lichide abundente.
30. A F La pacientul cu IRA, evidenta exacta a diurezei este baza de pornire a tratamentului si criteriul de orientare a medicului.
31. A F Intr-o sedinta de hemodializa se pot elimina din organism maxim 20-40 g uree.
32. A F Colica renala este provocata de un spasm al cailor urinare superioare.
33. A F Conduita de urgenta in colica renala vizeaza repausul la pat si calmarea durerii.
34. A F Globul vezical este o tumoare ovala, elastica, cu localizare hipogastrica, ce se palpeaza la pacientii cu anurie.
35. A F Pacientul cu varicelă prezintă riscul alterării integrităţii pielii prin gratajul veziculelor.
36. A F Pentru precizarea diagnosticului de scarlatină este necesară recoltarea exsudatului faringian.
37. A F Perioada de expulzea a fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor.
38. A F Delivrenţa placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.
39. A F Perioadele naşterii sunt: perioada de dilataţie, de expulzie şi de delivrenţa a placentei.
40. A F Colposcopia reprezinta examenul endoscopic al colonului sigmoid.
41. A F Salpingitele sunt afectiuni inflamatorii ale trompelor uterine.
42. A F Tratamentul in vulvovaginita candidozica consta in administrarea de antibiotice aminoglicozidice .
43. A F In primele 6 saptamani de sarcina uterul este organ intrapelvin.
44. A F Primele miscari fetale apar dupa saptamana a-18-a la primipare si dupa saptamana a-16-a la multipare.

69
45. A F Lauza este instruita la externare sa-si mentina o buna igiena locala, sa foloseasca tampoane vulvare sterile si sa evite
raporturile sexuale 6-8 saptamani.
46. A F Ligatura cordonului ombilical la nou-nascut se efectueaza la 10-15 cm de insertia abdominala.
47. A F Scorul APGAR evalueaza greutatea, inaltimea si perimetrele nou-nascutului.
48. A F Intr-o boala infectioasa, izvorul de infectie il constituie organismele vii in care patrunde agentul patogen si se multiplica.
49. A F Endemia reprezinta aparitia aceleiasi boli la un numar mai mare de persone dintr-o regiune, avand o sursa comuna de
infectie.
50. A F Un rol important in apararea antiinfectioasa il are sistemul imunitar, prin cele 2 tipuri de limfocite.
51. A F Masca Filatov este un semn patognomonic intalnit in rujeola.
52. A F Exantem maculo-papulos generalizat de culoare rosie se intalneste in rujeola.
53. A F Punerea in evidenta a agentului etiologic din diferite produse patologice se realizeaza prin examen biochimic.
54. A F Anticorpii specifici din serul bolnavului se pun in evidenta prin examene bacteriologice.
55. A F Vaccinurile sunt produse biologice preparate din agenti microbieni inactivi sau omorati care si-au pastrat puterea
imunizanta.
56. A F Imunizarea activa se realizeaza prin administrarea de seruri sau imunoglobuline care contin anticorpi specifici gata
fabricati.
57. A F Toxiinfectiile alimentare se manifesta clinic atat prin tulburari digestive, cat si prin fenomene toxice generale.
58. A F Profilaxia antitetanică în cazul arsurilor nu este obligatorie.
59. A F Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi capacitatea vaselor.
60. A F Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie, după permeabilizarea căilor respiratorii.
61. A F Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin urechi şi nas i se aplică
tampoane compresive.
62. A F Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este caracteristică pentru IMA.
63. A F Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic va fi asezat in poziţie decubit dorsal.
64. A F Defibrilarea este o metodă de tratament aplicată tuturor bolnavilor în stare de şoc.
65. A F Coma de gradul III se caracterizează prin pierderea totala a conştientei, abolirea reflexelor, perturbarea circulaţiei şi
respiraţiei, midriază.
66. A F Monitorizarea biologică se referă la supravegherea comportamentului pacientului si a funcţiilor vitale, după un orar
stabilit.
67. A F TTGO (testul de toleranta la glucoza oral) este pozitiv cand valoarea glicemiei la 2h si 3h este mai mare sau egala cu 180
mg % iar glucoza este prezenta in urina.
68. A F Administrarea solutiilor glucozate pe cale i.v. nu necesita tamponare cu insulina.
69. A F In coma hipoglicemica, atitudinea de urgenta este administrarea de glucoza i.v. 33%.
70. A F Guta este o boala metabolica provocata de consumul exagerat de legume si fructe proaspete.
71. A F Administrarea antiinflamatoarelor se face inainte de masa cu 30 minute.
72. A F Teste de inflamatie sunt VSH, fibrinogen, proteina C reactiva.
73. A F Insulina este un hormon hiperglicemiant secretat de celulele  din insulele Langerhans.
74. A F Diabetul insipid este o afectiune a hipofizei posterioare datorata deficitului partial sau complet de ADH.
75. A F Tratamentul de electie in hipotiroidie consta in administrare de hormoni tiroidieni.
76. A F Prin metastaza se intelege cresterea rapida in volum a tumorii.
77. A F Diagnosticul de certitudine al tumorilor maligne este dat de examenul histopatologic din biopsie.
70
78. A F Regurgitatia reprezinta refluxul alimentelor din stomac sau esofag in gura, precedat de greata si insotit de contractura
muschilor abdominali.
79. A F Pustulele pot fi primitive sau secundare, prin infectarea veziculelor care se pustulizeaza.
80. A F Diureza este procesul de formare si eliminare a urinei din organism pe timpul noptii.
81. A F Furunculul este o infectie specifica foliculului pilosebaceu produsa de stafilococ.
82. A F Subfebrilitatea reprezinta mentinerea temperaturii corporale intre 38-390 C.
83. A F Hipertermia poate constitui un mecanism de aparare al organismului impotriva invaziei microbiene.
84. A F Temperatura corporala prezinta aceleasi valori in toate cavitatile in care se masoara.
85. A F Escarele sunt distrugeri tisulare datorate unui deficit de nutritie locala.
86. A F Pentru explorarea organismului, echografia foloseste razele Roentgen.
87. A F In caz de reactii alergice la substantele de contrast asistenta medicala va administra analgezice majore in doze mari.
88. A F Pentru examenul bacteriologic sputa va fi prelevata intr-un recipient curat si uscat.
89. A F Heparina este un medicament cu efect anticoagulant.
90. A F Hemocultura reprezinta investigatia de baza in septicemie.
91. A F Endocardita reumatismala este declansata de o infectie cu stafilococ auriu.
92. A F In cursul tratamentului cu cortizon regimul dietetic va fi normosodat.
93. A F Flebalgia este provocata de injectarea rapida a solutiei medicamentoase sau de unele substante iritante.
94. A F Sondajul gastric se poate efectua si pe cale endonazala cu sonda Einhorn.
95. A F Sonda Einhorn ajunge in duoden cand marcajul 40-45 cm se afla la arcada dentara.
96. A F Hemocultura reprezinta examenul bacteriologic al urinei.
97. A F Pentru examene hematologice sangele poate fi prelevat prin punctie venoasa sau capilara.
98. A F Leucocitele prezinta valori normale cuprinse intre 4000-10000/mm3.
99. A F Inaintea recoltarii exsudatului faringian nu este necesara o pregatire fizica a pacientului.
100. A F Mentinerea tubului de gaze mai mult de 2 ore poate produce escare ale mucoasei rectale

BAREM DE CORECTARE

71
1 5
2 5
. 5
3 5
. 6
4 5
. 7
5 5
. 8
6 6
. 9
7 6
. 0
8 6
. 1
9 6
. 2
1 6
. 3
1 6
0 4
1 6
1 5
1 6
2 6
1 6
3 7
1 6
4 8
1 7
5 9
1 7
6 0
1 7
7 1
1 7
8 2
2 7
9 3
2 7
0 4
2 7
1 5
2 7
2 6
2 7
3 7
2 7
4 8
2 8
5 9
2 8
6 0
2 8
7 1
2 8
8 2
3 8
9 3
3 8
0 4
3 8
1 5
3 8
2 6
3 8
3 7
3 8
4 8
3 9
5 9
3 9
6 0
3 9
7 1
3 9
8 2
4 9
9 3
4 9
0 4
4 9
1 5
4 9
2 6
4 9
3 7
4 9
4 8
4 1
5 9
4
6 0
4
7
4
8
5
9
5
0
5
1
5
2
5
3
4
III. Realizaţi corespondenţa

1. A B
a) Hematemeză 1. Căile respiratorii inferioare
b) Hemoptizie 2. Stomac, duoden
c) Rectoragie 3. Ultimul segment al colonului
d) Melenă 4. Căile respiratorii superioare
e) Epistaxis
a-2 ; b-1 ; c-3 ; d-2 ; e-4

2. A B
a) Sondă gastrică 1. Nelaton
b) Sondă urinară 2. Faucher
c) Sondă duodenală 3. Einhorn
4. Foley a-2 ; b-1,4 ; c-3 ;

3. A B
a) Hemoptizie 1. Sânge roșu aprins, aerat
b) Hematemeză 2. Sânge amestecat cu resturi alimentare
3. Căldură retrosternală
4. Efort de vărsătură a-1,3 ; b-2,4

4. A B
a) Hemostatice 1. Heparină
b) Anticoagulante 2. Venostat
c) Antihistaminice 3. Vit. K
4. Clexane
5. HHC a-2,3 ; b-1,4 ; c-5;

5. A B
a) Factori de risc IMA 1. Efortul
b) Factori declanșatori 2. DZ
3. Mese copioase
4. Fumatul
5. HTA
a-2,4,5 ; b-1,3 ;

73/93
6. A B
a) Hemopericard 1. Cancer pulmonar
b) Hemotorax 2. Tamponada cardiacă
c) Hemoperitoneu 3. Sarcina ectopică
d) Hemoptizie 4. Stenoza mitrală
a-2 ; b-1 ; c-3 ; d-4,1 ;

7. A B
a) Tahipnee 1. T° peste 40°C
b) Tahicardie 2. P= 60b/min
c) Subfebrilitate 3. R=27/min
d) Hiperpirexie 4. T°= 36-37°C
5. T°= 37-38°C
6. P= 100b/min a-3 ; b-6 ; c-5 ; d-1 ;
8. A B
a) Angina pectorală 1. Nu cedează la nitriți
b) Infarct miocardic 2. Durata durerii mai mare de 30 min.
3. Cedează la nitroglicerină
4. Încetează la repaus fizic
a-3,4 ; b-1,2
9. A B
a) Colica renală 1. Glob vezical
b) Colica biliară 2. Hematurie
c) Retenția acută de urină 3. Icter
4. Durere lombară
5. Durere în hipocondrul drept
a-2,4 ; b-3,5 ; c-1 ;

10. A B
a) Calcemie 1. 0,6-1,20 mg%
b) Fibrinogen 2. 80-110 mg%
c) Glicemie 3. 9-11 mg%
d) Creatinină 4. Absentă
e) Proteinurie 5. 200-400 mg%
a-3 ; b-5 ; c-2 ; d-1 ; e-4 ;

74/93
11. A B
a) Durere „în bară” 1. Astm bronșic
b) Poziție „ cocoș de pușcă” 2. Pancreatită
c) Ortopnee 3. Meningită
d) Mâna de „mamoș” 4. Tetanie
a-2 ; b-3 ; c-1 ; d-4 ;

12. A B
a) Durerea în IMA 1. Iradiază în spate și în sus
b) Durerea în colica renală 2. Iradiază în jos spre organele genitale
c) Durerea în colica biliară 3. Iradiază în umăr și braț stâng
4. Nu iradiază a-3 ; b-2 ; c-1 ;

13. A B
a) Puncție vezicală 1. Recoltare de țesut
b) Puncție venoasă 2. Recoltare de sânge
c) Puncție biopsică 3. Evacuarea urinei
4. Recoltarea urinei
5. Injectare de med a-3,4 ; b-2,5 ; c-1 ;

14. A B
a) V1 1. Spațiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară
b) V2 2. Spațiul 4 intercostal stâng
c) V3 3. Spațiul 4 intercostal drept
d) V4 4. Jumătatea distanței dintre V2 și V4
e) V5 5. Spațiul 5 intercostal stâng pe linia axilară medie
f) V6 6. Spațiul 5 intercostal stâng pe linia axilară anterioară
a-3 ; b-2 ; c-4 ; d-1 ; e-6 ; f-5 ;

15. A B
a) Electrod roșu 1. Braț stâng
b)Electrod verde 2. Picior stâng
c) Electrod negru 3. Picior drept
d) Electrod galben 4. Braț drept
a-4 ; b-2 ; c-3 ; d-1 ;

75/93
16. A B
a) Midriază 1. Înjumătățirea câmpului vizual
b) Mioză 2. Vedere dublă
c) Diplopie 3. Contracția pupilei
d) Hemianopsie 4. Dilatația pupilei
a-4 ; b-3 ; c-2 ; d-1 ;

17. A B
a) Coma diabetică 1. Debut brusc
b) Coma hipoglicemică 2. Debut lent
3. Transpirații
4. Uscăciunea pielii și mucoaselor
5. Senzație de foame
6. Polidipsie a-2,4,6 ; b-1,3,5 ;

18. A B
a) Funcția renală 1. TGP, TGO
b) Funcția hepatică 2. Creatinină
c) Funcția hematopoietică 3. Bilirubină
d) Funția pancreatică 4. Uree
5. Număr de eritrocite
6. Amilaze a-2,4 ; b-1,3 ; c-5 ; d-6 ;

19. A B
a) Șoc hipovolemic 1. Reacție anormală antigen-anticorp
b) Șoc cardiogen 2. Pierderi de sânge sau plasmă
c) Șoc anafilactic 3. Infecții
d) Șoc toxico-septic 4. Scăderea funcției de pompă a inimii
a-2 ; b-4 ; c-1 ; d-3 ;

20. A B
a) Soluții macromoleculare 1. Ser fiziologic
b) Soluții electrolitice 2. Dextran 40
c) Derivate de sânge 3. Soluție Ringer
4. Plasmă
5. Dextran 70
a-2,5 ; b-1,3 ; c-4 ;

76/93
21. A B
a) Ulcer gastro-duodenal 1. Titrul ASLO
b) R.A.A 2. Helicobacter pylori
c) Diabet zaharat 3. Exsudatul faringian
d) Hipotiroidie 4. Glicemie
5. T3,T4,TSH
a-2 ; b-1,3 ; c-4 ; d-5 ;

22. A B
a) Stomac 1. Hemoptizie
b) Cavitate nazală 2. Epistaxis
c) Plămân 3. Hematemeză
d) Esofag 4. Melenă
5. Hemoragie digestivă inferioară
a-3,4 ; b-2 ; c-1 ; d-3,4 ;

23. A B
a) Analgezic 1. No-Spa
b) Antiinflamator 2. Algifen
c) Antispastic 3. Diclofenac
d) Antipiretic 4. Paracetamol a-2 ; b-3 ; c-1 ; d-4 ;

24. A B
a) Dispnee 1. Durere la nivelul urechii
b) Disfagie 2. Dificultatea de a înghiți
c) Odinofagie 3. Sete de aer
d) Otodinie 4. Durere la nivelul faringelui
5. Diminuarea auzului a-3 ; b-2 ; c-4 ; d-1 ;

25. A B
a) Adenom hipofizar 1. Radiografie pulmonară
b) Ulcer gastro-duodenal 2. Radiografie de șea turcească
c) Pneumotorax 3. Tranzit baritat
d) Sinuzită 4. Radiografie craniană
e) Osteoporoză 5. DEXA
a-2 ; b-3 ; c-1 ; d-4 ; e-5 ;

77/93
 26. A B
a) Hipotermie 1. T ˃40 °C
b) Hiperpirexie 2. T= 37-38 °C
c) Subfebrilitate 3. T= 38-39 °C
d) Febră ridicată 4. T=39-40 ° C
5. T˂35°C
a-5 ; b-1 ; c-2 ; d-4 ;

27. A B
a) Oligurie 1. Diureză ˃ 2000ml
b) Anurie 2. Lipsa secreției de urină
c) Disurie 3. Diureză ˂ 500ml
d) Poliurie 4. Dificultate la micțiune
e) Polakiurie 5. Micțiuni frecvente, cu volum mic
a-3 ; b-2 ; c-4 ; d-1 ; e-5 ;

28. A B
a) Astm bronșic 1. Vasodilatatoare coronariene
b) IMA 2. Bronhodilatatoare
c) Colica renală 3. Antispastice
d) Colica biliară 4. Aplicații calde
a-2 ; b-1 ; c-3,4 ; d-3 ;

29. A B
a) Cancer de sân 1. Testul Papanicolau
b) Cancer pulmonar 2. PSA
c) Cancer de prostată 3. Mamografie
d) Cancer de col uterin 4. Examenul citologic al sputei
a-3 ; b-4 ; c-2 ; d-1 ;

30. A B
a) Macula 1. Vezicule pe traiectul unui nerv
b) Herpes Zoster 2. Buchet de vezicule situat nazolabial
c) Pustulă 3. Pată de culoare a tegumentului
d) Herpes Simplex 4. Veziculă cu conținut purulent

a-3 ; b-1 ; c-4 ; d-2 ;

78/93
31. A B
a) Anemie Biermer 1. Lipsa vit. D
b) Anemie feriprivă 2. Lipsa vit. B12
c) Hemofilie 3. Lipsă de Fe
4. Lipsa factorilor de coagulare VIII/IX
a-2 ; b-3 ; c-4 ;

32. A B
a) OI 1. A,B
b) AII 2. α
c) BIII 3. αβ
d) ABIV 4. β
5. A
6. B
a-3 ; b-4,5 ; c-2,6 ; d-1

33. A B
a) Placenta praevia 1. Degenerescența chistică a vilozităților coriale
b) Mola hidatiforma 2. Inserția placentei în segmentul inferior al uterului
c) Sarcina ectopică 3. Implantarea embrionului în afara cavității uterine
4. Decolarea prematură de placentă
a-2 ; b-1 ; c-3 ;

34. A B
a) Plagă penetrantă 1. Depășește peretele abdominal sau toracic
b) Plagă perforantă 2. Nu depășește peretele abdominal sau toracic
c) Plagă nepenetrantă 3. Lezează și un organ din cavitatea respectivă
a-1 ; b-3 ; c-2 ;

35. A B
a) Semne de probabilitate în fracturi 1. Perceperea crepitațiilor osoase
b) Semne de certitudine în fracturi 2. Impotență funcțională
3. Netransmiterea mișcării dincolo de focar
4. Întreruperea continuității osului evidențiată radiologic
a-2 ; b-1,3,4 ;

79/93
36. A B
a) Examen bacteriologic 1. ASLO
b) Examen serologic 2. Urocultură
c) Examen biochimic 3. TGP,TGO
4. Hemocultură
5. Exsudatul faringian
a-2,4,5 ; b-1 ; c-3 ;

37. A B
a) Insuficiență renală 1. Regim hiposodat
b) Insuficiență cardiacă 2. Regim hipoprpteic
c) Insuficiență hepatică 3. Regim hipolipidic
4. Regim hiperproteic
5. Regim hiperlipidic
a-1,2 ; b-1,3 ; c-2,3

38. A B
a) Injecția s.c. 1. Deltoid
b) Injecția i.m. 2. 1/3 medie a brațului
3. Flancurile abdominale
4. Periombilical
a-2,3,4 ; b-1

39. A B
a) Explorarea vaselor de sânge 1. Scintigrafia
b) Explorarea cu izotopi radioactivi 2. Spirometria
c) Explorare funcțională 3. Angiografie
4. EKG
a-3 ; b-1 ; c-2,4

40. A B
a) Endometru 1. Prima menstruație
b) Miometru 2. Mucoasa uterină
c) Menarha 3. Mușchiul uterului
d) Amenore 4. Lipsa menstruației
5. Lipsa congenitală a uterului
a-2 ; b-3 ; c-1 ; d-4 ;

80/93
41. A B
a) Prevenirea escarelor 1. Mobilizare
b) Prevenirea trombozelor 2. Anticoagulante
c) Prevenirea hemoragiilor 3. Hemostatice
4. Masajul regiunilor predispuse

a-1,4 ; b-2 ; c-3 ;

42. A B
a) Nou-născut eutrofic 1. Lungime 50cm
b) Nou-născut prematur 2. Lungime 45cm
3. G=3200gr
4. G=2400gr
5. Vârsta= 33 săptămâni
6. Vârsta= 39 săptămâni
1. a-1,3,6 ; b-2,4,5 ;

43. AB
a) Diaree 1. Imobilizarea
b) Constipație 2. Toxiinfecție alimentară
3. Creșterea peristaltismului intestinal
4. Alimentația săracă în fibre
5. Consum redus de lichide
a-2,3 ; b-1,4,5 ;

44. A B
a) Anemie 1. Hb= 8gr/100ml sânge
b) Leucemie 2. L= 15.000-20.000/mm3
3. Ht= 25%
4. Glicemie= 100mg a-1,3 ; b-2
45. A B
a) Vaccinul BCG 1. I.m.
b) Vaccinul antipoliomielitic 2. I. d.
c) Vaccinul DTP 3. S.c.
d) Vaccinul antitetanos 4. Oral
a-2 ; b-1,3,4 ; c-1 ; d-3 ;

81/93
46. A B
a) Vaccinare 1. Imunitate activă naturală
b) Seroprofilaxie 2. Imunitate activă artificială
c) Trecere prin boală 3. Imunitate pasivă
d) γ-globuline 4. Imunitate nespecifică

a-2 ; b-3 ; c-1 ; d-4 ;

47. A B
a) Arsură gr.I 1. Escară dermică profundă
b) Arsură gr.II 2. Flictene cu conținut sanguinolent
c) Arsură gr.III 3. Flictene cu conținut serocitrin
d) Arsură gr.IV 4. Eritem, edem a-4 ; b-3 ; c-2 ; d-1 ;

48. A B
a) Bandaj în „praștie” 1. Cap
b) Bandaj în „căpăstru” 2. Articulație
c) Capelina 3. Nas
d) Bandaj în „8” 4. Bărbie a-3 ; b-4 ; c-1 ; d-2

49.
A B
a) Glaucom 1. Tensiune intraoculară (TIO)˂ 20mmHg
b) Cataractă 2. TIO = 40-80mmHg
3. Scăderea vederii
4. Opacifierea cristalinului a-2,3 ; b-3,4

50. A B
a) 9% 1. Trunchi anterior
b) 1% 2. Trunchi posterior
c) 18% 3. Membru superior
4. Membru inferior
5. Cap
6. Zona perineală
50. a-3,5 ; b-6 ; c-1,2,4

82/93
51. Realizaţi corespondenţa între efectele imobilizării şi cele ale exerciţiului asupra organismului.
A B
a. creşte oxigenarea ţesuturilor
b. scade peristaltismul
1. Efectele imobilizării c. creşte peristaltismul
2. Efectele exerciţiului fizic d. creşte amplitudinea respiratorie
e. scade amplitudinea respiratorie
f. produce tromboză venoasă
1 1-b,e,f 2-a,c,d

52. Realizaţi corespondenţa între definiţiile din coloana A şi puncţiile corespunzătoare din coloana B.
A B
1. Pătunderea cu un ac în spaţiul subarahnoidian. a. Amniocenteza
2. Pătrunderea cu un ac în cavitatea peritoneală. b. Toracocenteza
3. Pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală. c. Puncţia rahidiană
4. Aspirarea transabdominală a lichidului amniotic. d. Paracenteza
3 1-c 2-d 3-b 4-a

53. Realizaţi corespondenţa între tipurile de şoc şi etiologia fiecăruia.

A B
1. Şoc hipovolemic a. hemoragii
2. Şoc anafilactic b. dureri intense
3. Şoc septic c. pierderi lichidiene
4. Şoc traumatic d. infecţii
e. alergeni
1-a,c 2-e 3-d 4-b

54. Realizaţi corespondenţa între greutatea la naştere a prematurului şi gradul prematurităţii.

A B
1. Prematur gradul I a. 1000-1500g
2. Prematur gradul II b. 1500-2000g
3. Prematur gradul III c. sub 1000g
4. Prematur gradul IV d. 2000-2500g

1-d 2-b 3-a 4-c

83/93
55. Realizaţi corespondenţa între acţiunile din coloana A şi fazele procesului de nursing din coloana B.
A B
1.Asistenta discută cu pacientul obiectivele necesare
însănătoşirii. a.Aprecierea
2.Asistenta şi pacientul apreciază împreună măsura în
care au fost atinse obiectivele. b.Analiza şi interpretarea datelor
3.Asistenta colectează toate datele pertinente despre
pacient şi cazul lui. c.Planificarea
4.Asistenta îndeplineşte acţiunile necesare pentru
atingerea obiectivelor. d. Aplicarea/ Implementarea
5.Asistenta identifică problemele actuale şi potenţiale
ale pacientului. e.Evaluarea
1c, 2e, 3a, 4d, 5b.

56. Realizaţi corespondenţa între caracterul hemoragiei -coloana A şi afecţiunea specifică din coloana B.
A B
1. Sânge roşu,deschis a. Sarcina extrauterină
2. Sânge negricios b. Cancer uterin
3. Sânge spălăcit c. Fibrom uterin 1c ; 2 a ; 3 b.

57 A B
a. escare
b. constipație
1. Efectele imobilizării c. creşte peristaltismul
2. Efectele mobilizării d. predispune la infecții respiratorii
e. creşte amplitudinea respiratorie
f. creşte oxigenarea ţesuturilor 1 a, b, d ; 2 c, e, f .

58. Realizaţi corespondenţa între analize şi valorile potrivite din coloana B.

A B
1. Urocultura a. 52 mm/ 1h
2. Hemoglobina normală, la barbaţi b. 90 mg/ 100ml
3. Glicemie normală c. 15,5 mg/ 100ml
4. VSH crescut d. pozitivă/ negativă

1d ; 2c; 3b; 4a.

84/93
59. Realizaţi corespondenţa între traumatizaţii din coloana B şi poziţiile în care trebuie transportaţi, din coloana A,
în funcţie de localizarea leziunii.
A B
1.Poziţia şezând, cu spatele sprijinit. a.traumatizatul cranian
2.Poziţia de DD cu capul într-o parte. b.traumatizatul toracic
3.Poziţia DD pe plan dur. c.traumatizatul la coloana vertebrală
4.Poziţia şezând cu capul aplecat în faţă. d.traumatizatul la faţă
5.Poziţia de DD cu genunchii flectaţi. e.traumatizatul abdominal
1b, 2a, 3c, 4d, 5e.

60. Realizaţi corespondenţa între grupele de soluţii din coloana A şi reprezentanţii din coloana B.
A B
1. Soluţii izotone a. Glucoză 5 %
2. Soluţii hipertone b. Glucoză 33 %
c. Manitol 20 %
d. Ser fiziologic 9 ‰ 1 a, d ; 2 b, c .

61. Realizaţi corespondenţa între sărurile din coloana B şi rolul lor din coloana A.
A B
1. Previne apariţia cariilor dentare. a. Magneziul
2. Menţine echilibrul osmotic. b. Fluorul
3. Esenţial pentru formarea hemoglobinei. c. Sodiul
4. Participă la contracţia fibrei musculare, formarea d. Fierul
oaselor şi dinţilor. e. Calciul 1 b ; 2 c ; 3 d ; 4 e, a .

62. A B
1. Asistenta educă copiii pentru o igienă dentară a. Îngrijiri preventive primare
corectă. b. Îngrijiri preventive secundare
2. Educarea unui cardiac în legătură administrarea c. Înrijiri preventive terţiare
corectă a medicamentelor la domiciliu.
3. Educarea pacientului în legătură cu regimul alimentar
în enterocolită
4. Recuperarea si reintegrarea socioprofesionala
1a; 2, 3 b ; 4c.

85/93
63. Realizaţi corespondenţa între termenii din coloana A şi coloana B.
A B
1. Peniciline a. hemoragii
2. Anticoagulante b. alergii
3. Anticoncepţionale orale c. edeme
4. AIS (antiinflamatorii steroidiene) d. tromboze
1b ; 2a ; 3d ; 4c .

64 A B
1. Măsura energiei de care are nevoie organismul în
condiţii de repaus. a. Metabolismul
2. Temperatura corpului între 38 şi 39ºC. b. Subfebrilitatea
3. Temperatura corpului între 37 şi 38ºC. c. Sindromul febril
4. Complex de simptome care acompaniază febra. d. Febra moderată
1a, 2d, 3b, 4c.

65. A B
1. Rol în promovarea vindecării ţesuturilor. a.Vitamina B12
2. Creşte rezistenţa la infecţii, stimulează apetitul. b.Vitamna C
3. Rol în reproducere. c.Vitamina A
4. Rol în sinteza hemoglobinei. d.Vitamina E
1c, 2b, 3d, 4a.

66. A B
1. Produce pierderea temporară a sensibilităţii prin a. analgezice narcotice
inhibarea conducerii nervoase. b. psihoterapie
2. Derivate din opiu care calmează durerea. c. analgezice nenarcotice
3. Combate durerea prin explicarea suferinţei. d. anestezia locală
4. Calmează durerea moderată cu efecte secundare e. tratamentul etiopatogenic
puţine. 1d, 2a 3b, 4c.

67. A B
1. virusul HIV a. aerogenă
2. virusul hepatitic A b. parenterală
3. virusul hepatic B c. sexuală
4. virusul gripal d. fecal-orală
e. urinară
1 b, c ; 2d ; 3 b, c ; 4 a .

86/93
68. A B
a. suprafeţele articulare rămân în contact direct după traumatism
1. Fractura b. suprafeţele articulare pierd raporturile normale după traumatism
2. Entorsa c. impotenţa funcţională
3. Luxaţia d. durere
e. crepitaţii osoase
f. deformarea regiunii 1cdef, 2acd, 3bcdf.

69 A B
a) Prolaps 1. Multiplicare rapidă a celulelor
b) Proliferare 2. Deplasare în jos al unui organ
c) Pronație 3. Simptom ce apare înaintea manifestărilor specifice bolii
d) Prodrom 4. Rotirea mâinii, palma sa priveasca în jos
a-2, b-1, c-4, d-3

70. A B
a) Hematemeză 1. Căile respiratorii inferioare
b) Hemoptizie 2. Stomac
c) Rectoragie 3. Ultimul segment al colonului
d) Epistaxis 4. Căile respiratorii superioare
a-2, b-1, c-3, d-4

71. A B
a) Osteoporoză 1. Tumoră malignă a osului
b) Osteopatie 2. Secționarea osului
c) Osteosarcom 3. Rarefierea substanței osoase
d) Osteotomie 4. Afecțiune osoasă
a-3, b-4, c-1, d-2

72. Realizaţi corespondenţa între termenii din coloana A şi coloana B.

A B
a) Calcemie 1. 0,6-1,20 mg%
b) Fibrinogen 2. 9-11 mg%
c) Creatinină 3. Absentă
d) Proteinurie 4. 200-400 mg%
a-2, b-4, c-1, d-3

87/93
73 A B
a) Melanom 1. Scaun cu sânge digerat
b) Melenă 2. Primul scaun al nou născutului
c) Menarhă 3. Tumoră malignă a pielii
d) Meconiu 4. Prima menstruație
a-3, b-1, c-4, d-2

74.. A B
a) Hidrotorax 1. Acumulare de lichid într-o articulație
b) Hidramnios 2. Cantitate excesivă de lichid amniotic
c) Hidrartroză 3. Ascita
d) Hidroperitoneu 4. Acumulare de lichid în cavitatea pleurală a-4, b-2, c-1, d-3

75. A B
a) Hipoglicemie 1. Debut brusc
b) Hiperglicemie 2. Debut lent
3. Sete, piele uscată
4. Piele umedă a-1,4 b-2,3

76. A B
a) Funcția renală 1. TGP, TGO
b) Funțtia hepatică 2. Creatinină
c) Funcția hematopoietică 3. Amilaze
d) Funția pancreatică 4. Număr de eritrocite
a-2, b-1, c-4, d-3

77. A B
a) Soluții macromoleculare 1. Ser fiziologic, soluție Ringer
b) Soluții electrolitice 2. Dextran 40,70
c) Derivate de sânge 3. Plasmă, masă eritrocitară
a-2, b-1, c-3

78. A B
a) Ablație 1. Secționarea unui țesut
b) Incizie 2. Îndepărtarea chirurgicală a unui țesut sau organ
c) Histerotomie 3. Extirparea uterului
d) Histerectomie 4. Incizia uterului a-2, b-1, c-4, d-3

88/93
79. A B
a) Vernix caseosa 1. Formațiune legată de făt prin cordonul ombilical
b) Lanugo 2. Grăsimea care acoperă fătul
c) Amnios 3. Peri fini, lungi care acoperă fătul
d) Placenta 4. Lichidul care protejează fătul
a-2, b-3, c-4, d-1

80. A B
a) OI 1. A,B
b) AII 2. α,B
c) BIII 3. αβ
d) ABIV 4. β,A
a-3, b-4, c-2, d-1

81 A B
a) Tomie 1. Reconstrucția țesuturilor lezate
b) Rafie 2. Sutura plăgii
c) Plastie 3. Incizia unui țesut sau organ
a-3, b-2, c-1

82. A B
a) Prevenirea escarelor 1. Tapotaj, exerciții de tuse
b) Prevenirea trombozelor 2. Anticoagulante
c) Prevenirea hemoragiilor 3. Hemostatice
d) Prevenirea infecțiilor respiratorii 4. Masajul regiunilor predispuse a-4, b-2, c-3, d-1

83. A B
a) Diaree 1. Imobilizarea
b) Constipație 2. Toxiinfecție alimentară
c) Vărsături 3. Alimentația săracă în fibre
4. Consum redus de lichide a-2, b-1,3,4 c-2

84 A B
a) Anemie 1. Hb= 8gr/100ml sânge
b) Leucemie 2. L= 30.000/mm3
c) Diabet zaharat 3. Glicemie= 258 mg%
4. Glicemie= 100 mg%
a-1, b-2 , c-3

89/93
85 A B
1.Nifedipin a. Betablocant
2.Metoprolol b. Blocant al canalului de calciu
3.Nitroglicerina c. Diuretic
4.Furosemid d. Nitrati
1 b ; 2a ; 3d ; 4c .

86. A B
1.Ecografie a. Ulcer gastroduodenal
2.Endoscopie b. Litiaza biliara
3.Biopsie c. Cancer gastric
4.Examen baritat d. Esofag Barett
1b, 2d, 3c, 4a

87. A B
1.Hematurie macroscopica a. Pielonefrita acuta
2.Bacteriurie peste 100 000/ml b. Insuficienta renala cronica
3.Proteinurie masiva c. Glomerulonefrita acuta difuza
4.Creatinina peste 4mg/dl d. Sindrom nefrotic
1c, 2a, 3d, 4b

88. A B
a.Respiratie artificiala
b.Dezobstruarea CRS
c.Intubatie orotraheala
1.Asfixia albastra d.Masaj cardiac extern
2.Asfixia alba e.Oxigenoterapie
f.Cateterizarea arterei /venei ombilicale
g.Monitorizarea functiilor vitale
h.Asezarea NN in pozitie decliva
1a,b,e,g, h: 2a,c,d,e,f,g.

89. A B
1.Insuficienta cardiaca a. Tegumente palide,reci,fanere atrofiate.
2.Arteriopatie obliteranta b. Tegumente cianoticela extremitati,edeme.
3.Boala varicoasa c. Edem dupa ortostatism prelungit,
vase superficiale dilatate 1b ; 2a ; 3c .

90/93
90. A
1.Durere in epigastru B
2.Durere difuza abdominala
3.Durere in hipocondrul drept a. Ulcer duodenal
4.Durere cu iradiere in umarul drept b. Litiaza biliara
5.Durere cu iradiere in spate c. Rectocolita
6.Durere ce se amelioreaza dupa defecatie
7.Durere care apare toamna si primavara
1,5,7 a ; 3,4 b ; 2,6 c .

91 A B
a)Pronație 1. Apropiere de axul central al corpului
b) Abducție 2. Rotația mâinii cu palma în jos
c) Circumducție 3. Rotația mâinii cu palma în sus
d) Supinație 4. Depărtare de axul central al corpului
e) Adducție 5. Mișcare complexă de flexie, extensie, rotație, abducție
a-2, b-4, c-5, d-3, e-1

92. A B
a) Deshidratare izotonă 1. Administrăm sol. hipertone
b) Deshidratare hipotonă 2.Administrăm sol. izotone
c) Deshidratare hipertonă 3.Administrăm sol hipotone
a-2, b-1, c-3

93. A B
a) Treapta I de analgezie 1. Codeină
b) Treapta II de analgezie 2. Morfină
c) Treapta III de analgazie 3. Aspirină
4. Paracetamol a-3,4, b-1, c-2

94. A B
a) Osteofite 1. tumoră malignă a osului
b) Osteoliză 2. escrescențe osoase
c) Osteomielită 3. pierdere de substanță osoasă
d) Osteosarcom 4. infecția osului și măduvei
a-2, b-3, c-4, d-1

91/93
95. A B
1. Anchiloza a. lipsa sau diminuarea miscarilor normale
2. Hipotonie b.contractii involuntare a unuia sau mai multor muschi
3. Spasm c. scaderea tonusului muscular
4. Akinezie d. diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii 1- d; 2- c; 3- b; 4- a

96 A B
1.Genu varum a. genunchi apropiati, gleznele departate
2. Picior ecvin b. genunchi departati , gleznele apropiate
3. Genu valgu c. sprijinit pe varfuri
4. Picior talus d. spijinit pe calcai 1- b; 2-c; 3-a; 4- d

97 A B
1.Prezenta sangelui in urina a.melena
2.Scaun negru ca pacura b.hematurie
3.Glicozurie c.prezenta glucozei in urina
d.prezenta glucozei in sang1- b; 2- a; 3- c

98. A B
1.dismenoreea a.incapacitate vezicii de a-si evacua continutul
2.retentie urinara b.lipsa menstruatiei
3.amenoree c.lipsa urinei in vezica
4.anurie d.durere in timpul menstruatiei 1-d 2-a; 3-b; 4- c

99. A B
1.Halucinatiile a. Paralizia unei jumatati laterale a corpului
2.Hemiplegia b. Scaderea auzului
3.Monoplegi c. Scaderea sensibilitatii cutanate
4.Hipoestezia d. Paralizia unui singur membru
5.Hipoacuzia e. Perceptii fara obiect
6.Hipoventilatie g. Patrunderea unui volum mic de aer in plamani1- e; 2-a; 3- d; 4- c; 5- b; 6- g
100 A B
1.Claustrofobia a. Imposibilitatea de a pronunta cuvinte
2.Delirul b. Frica de spatiu inchis
3.Afazia c. Paralizia membrelor inferioare
4.Tetraplegia d. Tulburare de gandire
5.Paraplegia e. Paralizia celor 4 membre
6.Cianoza f.coloratie violacee a extremitatilor
1-b; 2-d, 3-a, 4- e, 5- c, 6-f

92/93
93/93