Sunteți pe pagina 1din 66

COLEGIUL NAŢIONAL „ANA ASLAN” BRĂILA

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ


SPECIALIZAREA :
ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA PACIENTELOR CU
DISGRAVIDIE TARDIVĂ

COORDONATOR:
DOBROMIRESCU ANGELA

ABSOLVENT :DIMA D. ANGELICA

PROMOȚIA
2018

1
CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................................4

CAPITOLUL I
1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI
GENITAL FEMININ
1.1 APARATUL GENITAL FEMININ……………………………………...............................5
1.2 CICLUL MENSTRUAL…………………………………………………….......................11
1.3 FECUNDAŢIA………………………………………………….........................................13
1.4 EMBRIOGENEZA ȘI ORGANOGENEZA……………………………………………....14

CAPITOLUL II
1. DISGRAVIDIA TARDIVĂ
1.1 DEFINIŢIE………………………………………………………………………………...17
1.2 ETIOLOGIE…………………………………………………………………………….....17
1.3 FIZIOPATOLOGIE……………………………………………………………………….19
1.4 TABLOUL CLINIC……………………………………………………………………….21
1.5 FORME CLINICE………………………………………………………………………...24
1.6 INVESTIGAŢII DE LABORATOR ȘI PARACLINICE………………………………....25
1.7 COMPLICAŢII…………………………………………………………………………....26
1.8 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL…………………………………………………………..29
1.9 PROGNOSTIC…………………………………………………………………………….30
1.10 PROFILAXIE……………………………………………………………………………..31
1.11 TRATAMENT……………………………………………………………………………32
1.12 EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE………………………………………………………….….38

CAPITOLUL III
1. ÎNGRIJIREA PACIENTELOR CU DISGRAVIDIE TARDIVĂ
1.1 METODOLOGIA ASISTENŢEI ÎN CAZURILE URMARITE…………………………41
1.2 PLAN DE ÎNGRIJIRE…………………………………………………………………...42
1.3 EVALUARE FINALĂ…………………………………………………………………...63

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRĂRII…………………………………...64


BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………..65

2
MOTTO

„ Hipertensiune arterială (indusă de sarcină, N.n.) reprezintă cea


mai frecventă complicaţie medicală din cursul sarcinii, incidenţa ei
fiind apreciată între 5-10% din toate sarcinile, motiv pentru care
poate fi considerată o problemă de sănătate publică.”
Acad. Prof. Dr. I. Munteanu

3
INTRODUCERE

Pentru ca o sarcină să evolueze normal, sunt necesare condiţii locale şi


generale care să favorizeze dezvoltarea oului.
O mulțime de factorii interni și/sau externi pot afecta organismul gravidei și
pot perturba dezvoltarea fătului.
Cu o incidență mare, în a doua jumătate a sarcinii survine o afectare a
organismului gravidei, cu consecințe fetale implicite, care afectare poartă
denumiri diferite în funcție de ţară și de şcoală. Şcoala franceză și română
foloseşte încă denumirea “Disgravidie tardivă”, literatura anglo-saxonă
utilizează sintagma “Toxemie gravidică acută”, iar în ultimii ani de largă
circulaţie sunt “Hipertensiune arterială indusă de sarcină” și “Preeclampsie”.
În mod clasic sub denumirea de disgravidie tardivă erau reunite o serie
de sindroame clinice ce apar la femeia gravidă după săptămâna 24 de sarcină,
fiind induse de starea de gestaţie şi dispărând odată cu încetarea stării de
gestaţie fiind caracterizată prin triada simptomatică: hipertensiune arterială,
proteinurie, edeme.
În această lucrare voi prezenta îngrijirile acordate pacientelor cu
disgravidie tardivă, am ales aceasta temă deoarece am considerat ca este un
diagnostic foarte important pentru femeia gravidă, viaţa fătului, şi pentru
evoluţia sarcinii.

4
CAPITOLUL I

NOŢIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A


APARATULUI GENITAL FEMININ

1.1 APARATUL GENITAL FEMININ se compune din:


A.Organe genitale externe: muntele lui Venus, formaţiunile labiale şi
organele erectile.
B.Organe genitale interne: vagin, uter, trompele uterine şi ovarele.
C.Glande anexe.
A. Organele genitale externe

1. Vulva femeii adulte are o orientare de sus în jos și dinainte înapoi. Este
alcătuită din mai multe formaţiuni :
 Muntele lui Venus. Are forma unui triunghi cu vârful în jos.
Tegumentele sale sunt acoperite de pilozitate, cu o dispoziţie
triunghiulară caracteristică la femeia echilibrată hormonal.

5
 Formaţiunile labiale:
a) Labiile mari. La femeia normală prezintă feţele externe pigmentate
și acoperite de peri, în timp ce faţa lor internă este învelită de un
epiteliu lipsit de peri. Învelişul tegumentar al labiilor mari este
prevăzut cu glande sebacee și sudoripare.

b) Labiile mici. La exterior sunt separate de labiile mari prin şanţurile


nimfo-labiale, iar limita lor internă este formată de şanţurile nimfo-
himenale.

 Organele erectile:
a) Clitorisul este un organ impar, median, cu structură erectilă
omoloagă corpilor cavernoşi ai penisului, este situat în partea
anterioara a vulvei, înapoia comisurii anterioare a labiilor. Lungimea
sa este in general de 5-7 cm(2-3cm pentru rădăcină,2-3 cm pentru
corp şi 0,5 cm pentru gland).

b) Bulbii vestibulari sunt organe erectile imperfect dezvoltate, situate


pe părţile laterale ale deschizăturii vaginului în baza labiilor mici,
reprezentând formaţiuni omoloage cu corpul spongios al uretrei de la
bărbat. Au o lungime de 4cm si 1-2cm lăţime. Cei doi bulbi se unesc
înaintea uretrei prin extremităţile lor anterioare, luând aspect general
de potcoavă cu concavitatea spre posterior.

Din punct de vedere fiziologic, vulva în totalitate protejează orificiul


uretral şi actul micţiunii, labiile dirijând jetul urinar.

6
2. Corpul perineului.
Spaţiul situat între comisura vulvară şi anus este cunoscut sub numele de
corpul perineului. În profunzimea sa este situat centrul tendinos al perineului.
Rupturile obstetricale ale corpului perineului sunt direct implicate în patologia
prolapsului genital.

B. Organele genitale interne

1. Vaginul
Este turtit transversal în treimea inferioară şi dinainte înapoi în treimea
medie. Porţiunea superioară, prin inserţia fundurilor de sac pe colul uterin,
capătă o formă cilindrică. La femeile care prezintă rupturi vechi ale perineului,
vaginul încetează să mai fie o cavitate virtuală. Fanta vulvară întredeschisă
permite, în poziţie ginecologică, vizualizarea pereţilor săi pe o distanţă
variabilă.
Extremitatea superioară a vaginului se inserează pe colul uterin după un
plan oblic de sus în jos şi dinapoi înainte, astfel că peretele posterior este mai
lung cu 1-2 cm decât cel anterior. Prin inserţia vaginului pe col, se formează
bolta sau domul vaginal ( fornixul vaginal ).

7
2. Colul uterin.
Porţiunea inferioară a uterului, separată de acesta prin istm, se numeşte col.
Colul uterin este divizat în 2 porţiuni : intravaginală, accesibilă inspecţiei (sau
exocolul ) şi supravaginală.
La nivelul extremităţii distale a exocolului, se deschide orificiul extern al
colului. Acesta este :
 punctiform sau de formă circulară la nulipară;
 transversal, în formă de fantă, la multipare.

În totalitatea sa, colul femeii nulipare are o formă conică. La multipară are o
formă cillindrică şi este uşor turtit transversal. I se pot descrie astfel 2 buze:
 anterioară, mai rotunjită şi mai proeminentă
 posterioră, mai subţire, mai puţin reliefată.

Consistenţa colului la tactul vaginal este elastică, rezistenta asemănătoare


celei prezentate de către cartilajul nazal. În mod obişnuit, colul formează cu
corpul uterin un unghi obtuz, deschis anterior, iar orificiul său extern priveşte
înspre peretele posterior vaginal.

8
3. Corpul uterin.
Are forma unei pere turtite. Dimensiunile sale sunt ceva mai mari la
multipară decât la nulipară. La nulipară, lungimea corpului uterin depăşeşte
cu puţin lungimea colului. La multipară, în schimb, raportul lungimii
corpului/lungimea colului este de 2/1 şi chiar 3/1.
Uterul este situat în cavitatea pelvină între vezică şi rect, sub planul
strâmtorii superioare a excavaţiei pelvine.

Situarea şi orientarea normală a uterului se exprimă în funcţie de :


 raportul dintre corp şi col. În mod normal axele acestor 2 segmente se
intersectează sub un unghi obtuz deschis anterior, de 100-170˚,
realizând anteflexia. Când unghiul este deschis posterior, corpul uterin
este retroflectat.
 raportul dintre uter şi vagin. În mod obişnuit uterul este situat anterior
faţă de axul vaginului. Prin intersecţia axelor lor, se formează un unghi
deschis anterior, de 90-100˚ iar corpul uterin este anteversat. Dacă este
situat posterior faţă de axul vaginului, uterul se află în retroversie.
 raportul dintre uter şi micul bazin. Uterul este dispus de regulă în planul
medio-sagital al excavaţiei. El poate fi însă laterodeviat spre stânga sau
dreapta, în raport cu acest plan.

9
În condiţii normale, fiziologice, uterul, organ mobil, este deplasat înspre
anterior sau posterior, în funcţie de starea de plenitudine sau vacuitate a vezicii
sau a rectului. Consistenţa uterului este elastică, apropiată de cea a colului.
4. Ovarele.
Au forma ovoidă, uşor turtite. Lungimea lor medie este de 4 cm, lăţimea de
3 cm iar grosimea de 1cm.
Consistenţa lor este elastică, apropiată de cea a testiculelor. Ovarele sunt
situate în apropierea pereţilor laterali ai excavaţiei pelvine, înapoia
ligamentelor largi. În mod obişnuit nu sunt accesibile examenului clinic. Pot fi
însă percepute prin palparea bimanuală la femeile în plină activitate sexuală, cu
un panicul adipos şi o musculatură a pereţilor abdominali nu prea dezvoltată.
5. Trompele uterine.
Sunt 2 tuburi flexibile cu o lungime de 10 – 12 centimetri şi de grosimea unui
fir de păr. Trompele se termină în partea în care sunt legate de ovar printr-un
pavilion cu franjuri (fimbrii).
În trompele uterine are loc fecundarea (întâlnirea dintre ovul şi
spermatozoizi), rolul acestora fiind de a asigura supraviețuirea şi trecerea
ovulului şi spermatozoizilor spre locul de fecundare şi trecerea ovocitului
fecundat în uter, unde va fi implantat în endometru.

10
1.2 CICLUL MENSTRUAL

a) Ciclul ovarian începe cu prima zi a menstruaţiei şi durează 28±3 zile:


-ciclul ovarian este iniţiat în faza foliculară, în unul sau mai mulţi foliculi,
se maturizează apoi în a-14-a zi se rupe şi se elimină ovulul (ovulaţie). Ovulul
trece prin trompă în uter. In cursul fazei foliculare, celulele foliculare secretă
hormoni estrogeni;
- în faza luteică sau progestativă, în care foliculul rupt se transformă în
corp galben care secretă progesteron, corpul galben are funcţie progestativă, de
pregătire pentru gestaţie. Dacă ovulul nu este fecundat, corpul galben
degenerează cu 4 zile înainte de menstruaţie.

b).Ciclul hormonal:
-hormonii foliculari sau estrogeni, sunt secretaţi în lichidul folicular de
celulele foliculului Graf.
-hormonii progestativi sunt secretaţi de corpul galben în faza luteică, de
corticosuprarenală şi placentă. Cel mai important este progesteronul.

11
 Rolul hormonilor estrogeni:
-stimularea la pubertate a dezvoltării caracterelor secundare feminine
-opresc creşterea în lungime a oaselor
-determină retenţie de apa şi sodiu
-asupra uterului determină dezvoltarea musculaturii şi declanşează faza
proliferativă a mucoasei uterine.
 Rolul progesteronului:
-împreună cu estrogenii, a căror secreţie continuă şi în corpul galben
determină trecerea mucoasei uterine din faza proliferativă în faza secretorie,
pregătind-o pentru nidarea oului, închide orificiul şi colul uterin, secreţia
glandelor cervicale se reduc;
-reduce motilitatea spontană a uterului şi receptivitatea faţa de ocitocină;
-stimulează dezvoltarea glandelor mamare, pregătindu-le pentru secreţia
lactată, fără a o declanşa;
-are efecte catabolice asupra metabolismului proteic, fiind important în
sarcină pentru că mobilizează aminoacizii necesari pentru creşterea fătului;
-accelerează respiraţia,pulsul,acţionează asupra centrilor reglatori termici;
-dacă nidarea nu se produce, secreţia de progesteron este continuată de
placentă.

c).Ciclul endometrial. Simultan cu transporturile ovariene şi endocrine,


se dezvoltă şi ciclul endometrial care este alcătuit din 3 faze:
-faza proliferativă sau estrogenă;
-faza secretorie sau progestativă;
-faza de descuamare sau menstruaţia.

12
1.3 FECUNDAŢIA - reprezintă procesul de contopire a unei celule
sexuale bărbăteşti (spermatozoidul) cu celula sexuală femeiască (ovulul).
Aceasta are loc la nivelul ampulei tubei uterine (1/3 externă).
Înaintarea spermatozoizilor se face prin mişcările ondulatorii ale cozii
acestora. Iar ovulul, fiind captat de trompa uterină, este antrenat spre uter, atât
prin mişcarea unor cili ai mucoasei acestui tub, cât şi prin contracţiile
pereţilor musculoşi ai trompei.
După ce s-a desprins din ovar, ovulul are o viaţă scurtă (1-2 zile), dacă nu
este fecundat. Spermatozoidul poate trăi mai mult (7-8 zile). Pe calea parcursă,
se află milioane de spermatozoizi, dintre care, cel mai viguros fecundează
ovulul. Fecundaţia constă în contopirea nucleilor şi citoplasmelor celor două
celule de sex diferit.
Din ovulul fecundat se va dezvolta, prin diviziune, noua fiinţă. În drumul
lui, prin trompă spre uter, ovulul fecundat se divide în două celule asemănătoare
care rămân lipite una de alta. Fiecare din aceste celule se divide din nou,
rezultând patru celule. Acestea se divid mai departe, astfel că, în câteva zile,
rezultă un grup de celule de forma unei mure, care ajunge în uter si se fixează
în mucoasa acestuia. Prin diviziuni repetate în decurs de nouă luni, se formează
embrionul (produsul oului fecundat, în primele 3 luni de viaţă) şi apoi fătul
(copilul după vârsta de 3 luni, până la naştere).

13
1.4 EMBRIOGENEZA ŞI ORGANOGENEZA
Embriogeneza începe odată cu fecundaţia, proces prin care
spermatozoidul se uneşte cu ovocitul formând zigotul.
Perioada embrionară începe în momentul fecundaţiei până în luna a III-a
apoi urmează perioada fetală până la naştere.

 La sfârșitul primei luni de sarcină (4 săptămâni) embrionul are o lungime


de 1 cm şi cântăreşte 1 gram, este curbat, membrele sunt schiţate sub formă
de mugur, inima este proeminentă. Oul este înconjurat de trofoblast (celule
aşezate la periferia oului din care se va forma corionul), prezentând vilozităţi
în întreaga suprafaţă, iar vezicula ombilicală este bine dezvoltată.
 La sfârşitul lunii a doua (săptămâna 8-9) embrionul are o lungime de 4 cm
şi cântăreşte 10-12g, prezentând extremitatea cefalică bine dezvoltată;

14
începe diferenţierea organelor interne, ficatul ocupă o mare parte din
cavitatea abdominală, rinichii sunt în plină formare. Începe diferenţierea
lamei cavitale, se dezvoltă în special vilozităţile din regiunea pediculului de
fixaţie, cavitatea amniotică începe să crească.
 La trei luni (săptămâna 11-13), oul are placenta formată, atât anatomic cât
şi funcţional.Vezicula alantoidiană şi cea ombilicală sunt atrofiate, lichidul
amniotic şi membranele oului sunt evidente. Fătul măsoară 9 cm şi are o
greutate de 50-55g, capul este bine format, degetele sunt formate, se
diferenţiază organele genitale externe pentru fiecare sex.
 La sfârşitul lunii a patra (săptămâna 16-17), placenta este complet
dezvoltată, fătul măsoară 16cm şi are o greutate de 270g. Părţile corpului
fetal sunt foarte bine diferenţiate, fătul începe să schiţeze mişcări, fiind
acoperit de o piele foarte subţire, pe suprafaţa căreia se găsesc firişoare de
lanugo.
 La sfârşitul lunii a cincea (săptămâna 21-22), fătul are o lungime de 25 cm
şi cântăreşte 650g. Glandele sebacee încep să secrete, pielea fiind acoperită
de vernix caseosa. Bătăile cordului fetal se percep, mişcările membrelor
devin active şi mai puternice. Intestinul conţine meconiu, rezultat al
secreţiilor intestinale, rinichiul își începe funcţiile, iar în vezică se găseşte
urină.
 La sfârşitul lunii a şasea (săptămâna 26), fătul are o lungime de 35 cm şi
o greutate de 1000g. Toate organele sunt în stare să funcţioneze, dar sunt
imperfecte. Sistemul nervos este insuficient dezvoltat, circumvoluţiunile
cerebrale sunt incomplete. Fătul este considerat viabil, dar cu un grad mare
de imaturitate, adaptarea la viaţa extrauterină fiind foarte dificilă.

15
 La sfârşitul lunii a şaptea (săptămâna 30-31), fătul cântăreşte 1400g şi
măsoară 40cm, fiind viabil imatur. El are aspect de bătrân, cu pielea roşie,
la băieţi testiculele coboară spre canalul inghinal, iar la fetiţe clitorisul şi
labiile mici proiemina între labiile mari.
 La sfârşitul lunii a opta (săptămâna 36), fătul are o lungime de 45 cm şi o
greutate de 2500g. Aspectul pielii se apropie de acela a nou născutului,
începe osificarea în epifize. Fătul se adaptează mai bine la viaţa extrauterină,
nu mai este imatur.
 La sfârşitul lunii a noua (săptămâna 40), fătul prezintă toate caracteristicile
cunoscute la naşterea efectută la termen, are o lungime de 48-50cm şi
cântăreşte 3000-3200g, cu lanugo pe corp, testiculele coborâte în scrot,
labiile mari la fetiţe acoperă labiile mici, unghiile depăşesc pulpa degetelor,
iar inserţia cordonului este la jumătatea distanţei dintre apendicele xifoid şi
pubis, circumferinţa craniului este mai mare decât orice parte a corpului.

16
CAPITOLUL II

DISGRAVIDIA TARDIVĂ
I. ETIOLOGIA ŞI FIZIOPATOLOGIA
DISGRAVIDIEI TARDIVE

1.1. DEFINIȚIE
Disgravidiile tardive sunt afecţiuni ce apar în ultimul trimestru
de sarcină. În mod clasic sub denumirea de disgravidie tardivă erau reunite o
serie de sindroame clinice ce apar la femeia gravidă după săptămâna 24 de
sarcină, fiind induse de starea de gestaţie şi dispărând odată cu încetarea stării
de gestaţie fiind caracterizată prin triada simptomatică: hipertensiune arterială,
proteinurie, edeme.

1.2 ETIOLOGIE
Numeroasele teorii despre cauzele şi mecanismele de instalare a
disgravidiei tardive i-au atras eticheta de „boală a teoriilor”.
 Teoria imunologică atribuie debutul fenomenelor unei reactivităţi
imunomaterne incorecte, excesive sau inadecvate faţă de semialogrefa

17
fetală. În disgravidia tardiva ar fi vorba de o invazie trofoblastică
anormală în uterul matern, consecutiv căreia survin modificări vasculare
asemănătoare celor observate la rejetul alogrefelor în patul placentar.
Toleranţa imunologică este sub nivelul celei din sarcina normală. Alţi
cercetători au observat complexe imune depuse în organe cum ar fi
rinichii gravidei, ceea ce ar putea să rezulte din dintr-o supraîncărcare
antigenică maternă, prin suprainvazie trofoblastică.
 Teoria ischemiei uteroplacentare, ceva mai veche, constată survenirea
hipertensiunii arteriale a gravidei, când fluxul utero-placentar scade cu
40%. Mnemotehnic este ca şi cum, atunci când din diverse cauze fluxul
de sânge utero-placentar scade, prin creşterea presiunii în sângele matern
organismul gravidei ar încerca să compenseze, să asigure totuşi un flux
utero-placentar satisfăcător. Cauze de diminuare a fluxului utero-
placentar ar putea fi, endoteliale, mecanice vasculare, nonadaptative, etc.
 Teoria alterării reactivității vasculare, prin înlănţuirea retenției de
ioni de sodiu în sarcină – alterare a compoziţiei electrolitice a pereţilor
arteriali – modificare a reactivităţii vaselor de sânge la gravidă este de
asemenea luată în considerare.
Unele observaţii evidenţiază posibili factori genetici.
Sunt de asemenea implicaţi mai mulţi factori de dietă. Au un rol
defavorabil condiţiile socio-economice deficitare (disgravidia tardiva, „boală a
subnutriţiei”), insuficientul aport de calciu, zinc şi magneziu. Rolul factorului
sodiu apare scăzut în ultimii ani, recomandările de regim hiposodat la gravide
fiind actualmente controversate.
După instalarea disgravidiei tardive se recomandă totuşi evitarea
excesului sodat, dat fiind că în această condiţie epurarea renală de sodiu este
deficitară.

18
1.3 FIZIOPATOLOGIE
Patogenia eclampsiei s-ar datora factorului vascular prin spasm
arteriolar, produs mai ales în organele de esenţială valoare vitală (creier,
ficat, rinichi). Prin irigaţia insuficientă se produc tulburări ischemice ,
consecutiv prin degradare apar substanţe nocive , toxice care influenţează
metabolismele şi sistemele endocrine.
Hipertensiunea indusă de sarcină este o boală specifică omului. Ea apare
în special la primipare şi este asociată cu o cantitate sau o funcţionalitate
crescută a tromboplastului. Există o predispoziţie genetică pentru această
afecţiune şi apare frecvent la femei cu HTA preexistentă.
La gravidele cu disgravidie tardiva s-a mai constatat posibilitatea
apariţiei coagulării intravasculare diseminate şi o activitate fibrinolitică
deficitară. Fibrinogenul şi trombocitele scad, protrombina şi timpul parţial de
tromboplastină cresc.
a) Patologia patului utero-placentar. În sarcina normală arterele spiralate
ale patului placentar suferă o serie de modificări pe măsură ce sunt invadate de
citrofoblast. Când aceste modificări sunt reduse au drept consecinţă un flux
sanguin placentar scăzut care devine insuficient odată cu avansarea gestaţiei.
Mai recent s-a sugerat că există o dezvoltare incompletă a microvascularizaţiei
placentare fetale în preeclampsia care ar justifica perfuzia redusă a placentei
fetale.
b) Patologie renală. Glomerulii se măresc şi, astfel au loc distrucţii
tubulare, ce au consecinţă scăderea filtrării glomerurale şi a fluxului plasmatic
renal. Apare proteinuria din cauza disfuncţiei glomerurale şi hiperuricemia
datorită disfuncţiei tubulare. Datorită distrucţiilor în urină pot apărea globule
roşii, depozite hialine şi săruri de calciu. Iniţial în preeclampsie ca semn
precoce se reduce clearance-ul acidului uric, apare hiperuricemie şi mai târziu
proteinuria ce este considerat un semn tardiv.

19
c) Ficatul. Se realizează evaluarea funcţiei hepatice: hemoleucogramă,
teste biochimice care evidenţiază un nivel crescut de uraţi; transaminaze,
bilirubina, teste de coagulare.

d) Creierul. În cadrul eclampsiei se produce vasospasm arterial cerebral


determinând ischemie şi edem cerebral.

e) Sistemul cardiovascular. În preeclampsie scade volumul plasmatic.


Studiile au arătat că gravidele predispuse la preeclampsie prezintă un debit
cardiac crescut şi vasodilataţie compensatorie.

f) Coagularea, fibrinoliza şi trombocitele. Studiile histopatologice au


relevat prezenţa depozitelor de fibrină şi constituirea de trombi în
microcirculaţie la femeile cu preeclampsie.

g) Endoteliul vascular. Mecanismul care stă la baza leziunii şi disfuncţiei


endoteliale este neclar. Endoteliu vascular are un rol important în controlul
hemostazei, trombozei şi tonusului vascular. În hipertensiunea indusă de
sarcină apare disfuncţia endotelială, este transformată într-o suprafaţă
trombogenică asociată cu vasoconstricţie.

h) Neutrofilele, metabolismul lipidic. Neutrofilele produc o serie de


substanţe ce acţionează asupra structurilor vasculare şi pot distruge integritatea
celulelor endoteliale. În preeclampsie apar modificări şi în metabolismul
lipidic, cresc trigliceridele şi acizii graşi.

20
1.4 TABLOUL CLINIC
1. Semne clinice principale (HTA, proteinurie şi edeme) ce
apar în a doua jumătate a sarcinii.
 Hipertensiune arterială. Preeclampsia este caracterizată prin
valori ale TA>140/90mmHg sau mai mari, care se mențin mai mult
timp. Se consideră o creştere anormală dacă valoarea sistolică
este>30mmHg şi diastolica>cu 15mmHg decât cele anterioare.
HTA se poate asocia cu modificări ale fundului de ochi, simptome
neurologice, semne de insuficienţă cardiacă. O altă caracteristică a
TA in preeclampsie este labilitatea valorilor şi ritmului cu valori
scăzute dimineaţa şi crescute noaptea invers decât în sarcina
normală.

 Proteinuria - este de obicei ultimul semn al triadei ce


caracterizează preeclampsia şi reprezintă prezenţa proteinelor
urinare în concentraţie>de 0,3g/l în urina din 24h. Proteinuria în
preeclampsie este în mod obişnuit moderată sub 2g/24h, şi numai
în formele severe poate fi mai mare asociindu-se cu sindrom
nefrotic. Proteinuria apare şi izolat în a doua jumătate a sarcinii şi
nu se asociază cu HTA şi edem. Din punct de vedere calitativ
proteinuria din preeclampsie este de tip glomerural. Studii recente
au arătat că şi microproteinuria, cu valori de 150-300mg/24h, poate
conduce la aparţia unor complicaţii materne (dezlipirea de retină)
sau fetale (hipotrofie, moarte fetală intrauterină), având
semnificaţie predictivă mai ales când se asociază cu valori crescute
ale acidului uric.

21
 Edemul. A fost descris ca fiind cel mai precoce semn în
preeclampsie, indică o modificare în conţinut, intensitate şi
distribuţie a fluidelor organismului. Spre deosebire de edemele din
cursul unei sarcini normale care sunt declive, edemele din
preeclampsie apar la mâini şi faţă sau generalizat, este alb-moale şi
poate apărea brusc, poate fi asociat cu HTA şi proteinurie.

Prezenţa edemului nu este un semn de alarmă deosebit. Disgravidia


tardiva poate apărea şi în absenţa retenţiei de lichide, responsabilizat fiind
volumul plasmatic redus. De aceea la cazurile de disgravidie tardiva, utilizarea
diureticelor poate fi periculoasă; ele reduc şi mai mult volumul plasmatic
circulant şi prin aceasta diminuă perfuzia utero-placentară.

22
Creşterea excesivă in greutate - este datorată acumulării de lichide în
spaţiul intra şi extracelular, au loc creşteri in greutate cu 10%, au loc retenții
de săruri. În patogeneza edemului din preeclampsie intervine probabil, un
mecanism de origine renală, fiind dovedit că există o diminuare a capacităţii
de excreţie renală a sodiului. Totuşi preeclampsia poate apărea şi în absenţa
retenţiei de lichide, volumul plasmatic fiind redus în comparaţie cu sarcina
normală, chiar dacă este prezent edemul.

2. Semne asociate:
- tulburări renale – oligurie, hematurie, anurie
- tulburări cardiace – tahicardie, tensiune sistolică crescută (160) diastolică
(110)
- tulburări respiratorii – modificări în ritmul respirator , edem pulmonar;
- cefalee persistentă şi intense: apare rar in formele uşoare şi mai frecvent la
cele severe, este localizată frontal sau occipital şi este rezistentă la
tratament;
- dureri epigastrice (sub formă de bară) sau in hipocondrul drept; reprezintă
un simptom al unei preeclampsiei severe, cu valoare de iminenţă a
agravării/trecerii disgravidiei tardive în eclampsie (crize convulsive); apare
datorită distensiei capsulei hepatice, determinată de hemoragii şi edem;
- tulburări senzoriale: ameţeli, vâjâituri in urechi, diplopie, scotoame;
- astenie cu stare de somnolenţă, alteori stări de agitaţie, polipnee.

Aceste semne sunt grave, constituie eclampsismul, adică


iminența de intrare în eclampsie!

23
1.5. FORME CLINICE

Principalele forme clinice ale disgravidiilor din a doua jumătate a


sarcinii care joacă un rol important în morbiditatea şi mortalitatea maternă şi
fetală sunt: nefropatiile gravidice, eclampsia, apoplexia utero-placentară,
hematoamele genitale.
Nefropatiile gravidice – principalele semne sunt: albuminuria, edemele,
şi HTA. De cele mai multe ori însă şi mai ales la începutul bolii, triada
simptomatică nu este completă, fiecare simptom putând apărea izolat sau
asociat cu unul din celelalte două.
Eclampsia este disgravidia severă, cu accese convulsive urmată de stare
comatoasă. Apariţia eclampsiei poate să apară în sarcină (trimestrul III)
intrapartum şi postpartum. Tabloul clinic constă în HTA gravă (200 mmHg) ,
insuficienţă renală, oligurie până la anurie, creşterea hemoconcentraţiei,
hemoglobina atingând cifra de 125%, retenţia de azot, creşte acidul uric în
sânge ajungând până la 6 mg, criza convulsivă sau eclamptică care se compune
în desfăşurarea ei în patru faze:
- faza de invazie
- faza convulsiilor tonice
- faza convulsiilor clonice
- faza de comă
Apoplexia utero-placentară - sindrom hemoragic paroxistic care apare
în ultimul trimestru de sarcină sau în timpul naşterii şi care din punct de vedere
anatomopatologic se caracterizează prin hemoragii placentare şi uterine şi duc
la formarea unui hematom retroplacentar şi la decolarea placentei. În formele
grave debutul este brusc cu durere violentă în abdomen însoţită de stare de şoc,
puls frecvent, paloare, extremităţi reci, dispnee, stare de agitaţie, anxietate.
Tensiunea arterială este la început ridicată apoi se prăbuşeşte, traducând starea
de şoc. Diureza este foarte redusă şi în urină se depistează prezenţa albuminei.

24
Hematoamele genitale sunt revărsările sanguine care se pot produce în
ţesutul celular vulvar şi perivaginal. Ele se pot întâlni atât în cursul sarcinii, dar
şi în timpul naşterii sau imediat după naştere. Hematoamele genitale trebuie
considerate ca accidente apoplectice asemănătoare cu apoplexiile utero-
placentare. În hematoamele mari , mai ales în cazul celor cu localizare
pelviabdominală, apar semne de hemoragie internă, cu alterarea stării generale
şi intensificarea durerii.

1.6 INVESTIGAŢII DE LABORATOR ŞI


PARACLINICE
- hemoglobina şi hematocritul pot fi crescute datorită hemoconcentraţiei,
sau, în cazurile severe, poate exista anemie din cauza hemolizei.
- trombocitopenia este considerată semnul cel mai precoce, survenind
chiar cu câteva săptămâni înainte ca semnele clinice ale disgravidiei tardive să
devină evidente;
- acidul uric este peste 6mg% ;
- creatinina serică este normală (0,6-0,8%) în forma clinică medie şi
creşte in disgravidia tardiva severă
- glicemia şi electroliţii serici sunt normali;
- proteinele totale, albuminele şi gamaglobulinele sunt semnificativ
diminuate.
- lipidele plasmatice sunt moderat crescute, iar creşterea se acentuează
odată cu severitatea preeclampsiei.
- examenul de urină poate evidenţia proteinurie şi ocazional cilindri
hialini.

25
1.7 COMPLICAŢII

 Preeclampsia
Înainte de a se instala complicaţia majoră a disgravidiei tardive
(eclampsia) asistăm, uneori, la apariţia unui sindrom premergător - a
sindromului neurovascular de alarmă - cunoscut sub denumirea de eclampsism
sau preeclampsie.

În cadrul acestui sindrom apar tulburări nervoase, ce preced cu câteva ore


eclampsia.

Bolnava este astenică, cu o stare de somnolenţă. Alteori este agitată,


prezentând tulburări psihice.

Apare o cefalee, asociată cu tulburări senzoriale (vâjâituri în urechi, uneori


alterarea sau pierderea vederii). Se asociază vărsături, dureri abdominale,
polipnee (frecvenţă respiratorie crescută).

 Eclampsia

1. Faza de invazie
Faza de invazie care durează 30 secunde-1 minut, este caracterizată prin:
- convulsii mici, localizate la faţă (faza grimaselor), fruntea învineţită,
pleoapele se închid şi se deschid în contracţii mici involuntare ale membrelor
superioare care sunt în hiperpronaţie (mişcări de răsucire a mâinii spre interior)
- proiectarea limbii înafara, prin gura întredeschisă care prezintă mişcări de
propulsie şi retragere.
- globii oculari privesc în sus şi înafară
- capul execută mişcări de lateralitate

26
2.Faza de convulsii tonice
Urmează rapid după prima şi durează 30-50 de secunde şi se caracterizează
prin:
- contracţiile mici ale feţei sunt înlocuite cu contractura întregului corp, capul
este în extensie forţată, coloana în extensie externă, adică capul este rigid în
opistotonus sau “cocos de puşcă”
- respiraţia se opreşte prin contracţia diafragmului şi a intercostalilor, faţa se
cianozează
- maseterii se contractă cu putere, maxilarul inferior este puternic apropiat de
cel superior (trismus). Dacă limba este cuprinsă între dinţi, ea poate fi
secţionată ( evitarea acestui eveniment putându-se face prin introducerea unei
spatule de lemn sau a unei pipete de cauciuc între dinţi)
- apare o spută sanghinolentă la comisura buzelor
- TA se ridică foarte mult până la 250-270 mmHg, cea maximă

3.Faza de convulsii clonice


Durează 3-4 minute şi se caracterizează prin:
- începe cu o respiraţie profundă şi zgomotoasă, urmată de o expiraţie lungă şi
se caracterizează prin mişcări involuntare şi dezordonate.
- musculatura se destinde dar apoi aproape toţi muşchii sunt animaţi de
contracţii clonice, localizate mai ales la cap şi membre descriind caracteristica
de “tolosar” ( membrele superioare) iar cele inferioare o mişcare de înot.
- capul execută mişcări de lateralitate
- gravida execută salturi în sus şi lateral, putând chiar să cadă din pat
- globii oculari prezintă nistagmus, la nivelul feţei se constată grimacee

27
4.Faza comatoasă
Poate să dureze de la câteva ore până la 1-2 zile, se caracterizează prin:
- pierderea totală a sensibilităţii şi a cunoştinţei
- faţa violacee, congestionată, cu midriază şi reflex corneean abolit
- respiraţie stertoasă (zgomotoasă)
- musculatura este total relaxată, flască
- reflexele tendinoase abolite
Faza comatoasă poate fi superficială (frecvent) sau profundă, cu respiraţie
stertoasă, variind ca intensitate, de la o stare de obnubilare până la coma
completă, cu insensibilitate totală şi rezoluţie musculară completă. În aceasta
perioadă accesele eclamptice se pot repeta la intervale variabile de la câteva
minute la câteva ore. De obicei sub tratament, crizele se răresc şi devin din ce
în ce mai slabe. Uneori coma se poate termina cu exitus, datorită unei hemoragii
cerebrale.

28
1.8 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

În stabilirea diagnosticului diferenţial, crizele de eclampsie se vor


diferenţia de:
- epilepsii, în care se produce o emisiune involuntară de urină, iar semnele
de disgravidie sunt absente.
- coma uremică, în care ureea este crescută, iar respiraţia are un miros de
acetonă.
- tumori cerebrale sau meningită, care prezintă semnele neurologice
corespunzătoare
- come de altă origine (alcoolică, diabetică, prin hemoragie cerebrală) în
care printr-o anamneză atentă, examene de laborator şi examenul genital
se pune diagnosticul
Ştiind că eclampsia apare pe fondul unei disgravidii, evolutive cu
accentuarea triadei simptomatice ( HTA, proteinurie, edeme) rolul asistentei
medicale din ambulator este deosebit de important în urmărirea gravidei pentru
prevenirea trecerii disgravidiei în eclampsie.

29
1.9 PROGNOSTIC

În ultima vreme prognosticul a fost ameliorat, mortalitatea maternă în


timpul crizelor devenind foarte rară, pentru făt, însă mortalitatea este destul de
ridicată survenind în 50% din cazuri.
Prognosticul şi urmările pre – şi eclampsice depind de gravitatea
manifestărilor lor. În general ele se pot preveni, supraveghind din vreme şi
continuu evoluţia sarcinii înlăturând precoce toate cauzele nocive şi tratând
radical apariţia lor.
Modul de desfăşurare al comei are valoare de PROGNOSTIC.
Dacă este profundă şi chiar dacă crizele convulsive reapar, prognosticul
este favorabil. Dacă însă în timpul comei bolnava este agitată, prognosticul este
grav. Dacă coma durează peste 24 ore, prognosticul este rezervat. Prognosticul
matern al eclampsiei este foarte grav având o mortalitate de 15%, iar cel fetal
este cel mai grav. Moartea fătului în uter în timpul crizei este de 50%.
Dintre examenele de laborator trebuie menţionate:
- acidoza, scăderea rezervei alkaline
- examenul de urină, cu albuminurie şi cilindrurie
- hipoproteinurie
- creşterea ureei şi acidului uric
- modificări de EKG şi EEG
Există însă şi o formă particular deosebit de gravă: eclampsia din
postpartum, care poate surveni în perioada de delivrenţă sau în primele 48 de
ore din postpartum. Aceasta se caracterizează prin frecvenţa accidentelor
vasculare şi cerebrale, punând în joc prognosticul vital, uneori şi prin rezistenţa
acestor forme la tratamentul clasic. În aceste cazuri se va cerceta sistematic, o
eventuală afecţiune neurologică, fie vasculară, fie tumorală.

30
1.10 PROFILAXIE

Măsurile de prevenire sunt concentrate pe identificarea gravidelor cu risc


crescut, urmată de monitorizare clinică şi de laborator, pentru a împiedica
instalarea disgravidiei sau a surprinde cât mai precoce instalarea ei.

La consultaţia prenatală vor fi făcute:


- testul postural (roll-over-test)
- urmărirea TA, competența şi atenţia în trimestrul II de sarcină,
semnalând gravidele cu tensiune diastolică egală sau mai mare de 90
mmHg
- recoltarea sângelui pentru dozarea acidului uric (creşterea acestuia
precede apariţia sindromului hipertensiv).

La consultaţia prenatală se poate depista stadiul preclinic (cazurile de risc).


Aceasta se poate exterioriza sub:
- forma uşoară (TA – 140/90mmHg), proteinuria peste 0,30g ‰ în 24 de
ore, modificări ale fundului de ochi, creşterea tensiunii arteriale
retiniene, edem papilar retinian.
- dispensarizare ce constă în controlul la 2 săptămâni al T.A , al greutăţii,
examen sumar de urină, proteinemie, uricemie (dozarea acidului uric în
sânge) şi controlul evoluţiei fătului, BCF, circumferinţa abdominală,
înălţimea fundului uterin.
- se recomandă regim normo-sodat, normo-caloric şi bogat în vitamine
- se recomandă regim de viaţă şi muncă de protecţie (evitarea oboselii
fizice şi psihice, a frigului, a umezelii).

31
1.11 TRATAMENT

 Tratamentul curativ:
Tratamentul trebuie făcut numai în spital şi nu ambulatoriu. Pot fi exceptate
primiparele tinere cu valori tensionale de până la 135 / 80 mmHg fără edeme
sau proteinurie. Tratamentul va consta în :
- repaus la pat, de preferat decubit lateral stâng
- evitarea frigului şi a umezelii
- regim normosodat, hipoproteic, normoglucidic
Pentru situaţiile excepţionale de valori mari ale TA şi / sau apariţia semnelor
premonitorii accesului eclamptic, recomandăm ca atitudine de urgenţă, la
dispensarul medical până la transportul la spital:
- diazepam 20 mg i.m.
- hidralazină 5-10 mg
- sulfat de magneziu 10 ml 20% i.v. sau profund i.m. 5g sol 50% cu
monitorizarea atentă a reflexelor rotuliene şi a respiraţiei. În caz de semne
de intoxicaţie antidotul ideal este 1g Ca gluconic i.v. sau i.m.

 Tratament profilactic şi igieno-dietetic


Administrarea de aspirină în doze reduse de 60 – 80 mg / zi la gravidele
cu risc începând cu săptămâna 28 de sarcină reduce semnificativ riscul
apariţiei HTA induse de sarcină.
În HTA de sarcină instalată tratamentul cu aspirină nu dă rezultate.

Esenţială în eclampsie este conduita profilactică în care medicul de


medicină generală joacă un rol important prin efectuarea consultaţiei prenatale
în mod corect şi complet:
- control la 2 săptămâni al TA
- controlul greutăţii

32
- regim normosodat, normocaloric, bogat în vitamine
- regim de viaţă şi muncă de protecţie
- evitarea oboselii, frigului şi umezelii

În formele uşoare :
-se derulează în ambulatoriu;
-dispensarizare;
- repaus la domiciliu;
-control săptămânal, la dispensar;
-regim alimentar normosodat, bogat in proteine şi vitamine;.
-aport suplimentar de Ca;
-aportul de magneziu
-sedative uşoare, la nevoie;
-medicaţie antihipertensivă pentru femeile cu HTA cronică preexistentă

În formele medii :
Se internează în spital gravida :
 Gravidelor cu vârsta gestaţională de 37 săptămâni sau peste li se
va declanşa naşterea.
 Gravidele sub 37 de săptămâni de amenoree intră în atentă
monitorizare.

- Monitorizarea maternă:
 TA de 4 ori /zi (diastolica să nu fie peste 100mmHg);
 -cântărire zilnică a gravidei (o creştere rapidă în greutate este semn
de agravare);
 diureza (cel puţin 30ml/oră);
 surprinderea altor semne clinice (cefalee, tulburări de vedere,
dureri epigastrice. Pericol!)

33
- Monitorizare fetală:
 mişcările fatale;
 BCF;
 urmărire ecografică;
 Investigaţiile de laborator:
- proteinurie; - uricemie;
- hematocrit; - creatinină;
- numărătoare de trombocite; - uree sanguină;
- teste hepatice; - ionogramă.
 Tratament:
- regim alimentar normosodat, normocaloric, bogat în proteine şi vitamine;
- sedative;
- diuretice (dacă sunt edeme importante ce nu cedează la repaus) Nefrix
(hidroclorotiziadă) 25mgX2/zi;
-hipotensoare când TA nu scade la repaus: hidralazina (Hipopresol) 25mg-
100mg/24h. Tensiunea diastolică nu trebuie să scadă sub 90mmHg.
Dacă TA rămâne stabilă la valori sub 140/100 şi proteinuria <0,5g/24h,
urmărirea se face în continuare în ambulatoriu, cu recomandări de
dispensarizare, repaus relative la pat, măsurare zilnică a TA şi mişcărilor fetale.
Formele severe: (se internează de urgenta)
- repaus la pat în decubit lateral stâng;
- hidralazină (50-200mg/24h), sau nifedipină (oral 10mg), în doze
fragmentate şi până la diminuarea presiunii diastolice sub110 mmHg, dar să
nu scadă sub 90-100mmHg.
- pacientelor cu vârsta gestaţională <34 săptămâni li se administrează
corticosteroizi (Dexametazonă-f.II) pentru accelerarea maturării pulmonare
fetale.
- regim hiposodat, bogat în proteine (sub controlul funcţiei renale) şi
vitamine (fructe şi legume);

34
- diuretice în caz de edeme rezistente, creşterea brutală în greutate, oligurie
funcţională sau manifestări critice cum ar fi insuficienţa cardiacă sau edemul
pulmonar acut.
- sedative;
- se monitorizează ritmic: TA, diureză, frecvenţa ventriculară, statusul
cerebral, mişcările fetale active, bătăile cordului fetal, lichidul amniotic (prin
amnioscopie);
 Investigaţiile de laborator:
- acid uric, - număr trombocite,
- creatinină, - enzime hepatice
- hematocrit,

La pacientele cu HTA rezistentă la tratament se declanşează naşterea


indiferent de vârsta gestaţională. Prevenirea sindromului de depresă
respiratorie neonatală se realizează prin administrare de Betamethasone 12mg
cu repetare la 24h înaintea declanşării artificiale a travaliului.

În travaliu se administrează:
- sulfat de Mg i.m. ;
- hidralazin 5- 10 mg. i.v dacă tensiunea trece de la 160/110 mmHg ;
- analgezice – mialgin 50 -100 mg repetat la 3 ore;
- scurtarea expulziei prin aplicare de forceps.

 Tratamentul preeclampsiei
La apariţia semnelor gravida se internează în spital. Se asigură repaus cel
puţin 8-10 zile în decubit lateral. Regim 1500 ml ceai diuretic , 2-3 cartofi
copţi la mesele principale , brânză de vaci, fructe , legume , 30-50 gr.

35
Tratament medicamentos:
- medicaţia sedativă:- Fenobarbital 30-50 mg la 6 h (1 cp = 15 mg sau 100
mg), Hidroxizin 3-2 cp/zi (1 cp = 25 mg), Diazepam 2-4 mg la 6 h (1 cp =
2 mg)
- medicaţia antispastică: - Papaverină 2-3 fiole / zi i.m.
- medicaţie diuretică: - Furosemid 20 – 40 mg i.v. sau i.m. , 1 fl = 20 mg,
Nefrix 25 – 75 mg în 24 ore (1 cp = 25 mg)
- medicaţie hipotensoare: - Hidralazin în regim cronic 50 - 100 - 200 mg
/24h în funcţie de valorile TA fără să scadă tensiunea diastolică sub
90 – 100 mmHg, Presinol, Metildopa cp 500 mg (1 cp = 250 mg)

 Tratamentul în accesul eclampsiei


- bolnava imobilizată
- depărtător între dinţi
- limba susţinută cu o pensă de limbă
- eliberarea CRS prin aspiraţia secreţiilor, salivă, sânge, vărsătură
- oxigenoterapie
- monitorizare maternă: puls, TA, respiraţie, temperatură, diureza, examen de
laborator: ionogramă, uree, acid uric, hemoleucogramă, trombocite, probe
de coagulare, probe hepatice
- monitorizare fetală (BCF)

Tratamentul medicamentos:
- oprirea convulsiilor – SO4MG – 4 g i.v. ritm de 1 g / minut urmat imediat
de 10 g i.m – în fiecare fesă câte 5 g injectate profund, eventual cu soluţie
xilină 2% 1 ml. Dacă convulsiile nu se opresc se mai injectează după 15
minute încă 4 g i.v. 1 g / minut – diazepam în injecţie i.v 10 – 20 mg, urmată

36
de menţinerea în p.i.v. la aproximativ 100 mg / 24 ore + SO4MG injectat
i.m.
- scăderea tensiunii arteriale – Hidralazin i.v. 5 – 10 mg la 15 – 20 minute
- până la un răspuns convenabil (tensiunea diastolică 100 – 110 mmHg,
sistolică 150 – 160 mmHg); Hydergine 1 -2 mg / 24 ore ; SO4Mg
- diuretice în oligurie, edeme, iminenţe de edem pulmonar acut, insuficienţă
cardiacă: furosemid 20 mg i.v. până la 5-6 fl/ 24 ore.
- tratamentul efectelor secundare – în funcţie de tabloul electrolitic, Ph
sanguin, aspect clinic, modificări cardiace – seruri bicarbonate, THAM,
hidrocortizon, digitalice injectabile, etc

Naşterea (declanşarea artificială a travaliuliu) are următoarele


indicaţii la cazurile de disgravidie tardiva:

Cauze materne Cauze fetale

-vârstă gestaţională >38 săptămâni -oligoamnios


-număr trombocite <100 000/mm³ -restricţie severă a creşterii fetale
-deteriorarea progresivă a funcţiei -prezenţa deceleraţiilor tardive pe
hepatice cardiotokogramă
-deteriorarea progresivă a funcţiei -reducerea severă a fluxului utero-
renale placentar, la Doppler
-suspiciuni de dezlipire a placentei -scor biofizic anormal
-cefalee intensă persistentă
-tulburări de vedere

-durere epigastrică, greaţă, vărsături

37
1.12 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

Un loc aparte în tratarea pacientei cu disgravidie tardivă îl ocupă


tratamentul medicamentos şi puterea de convingere a asistentei medicale,
atmosfera de calm şi simpatie pe care va şti să o creeze în jurul pacientei, care
o vor face pe aceasta să-şi recapete optimismul şi încrederea în viaţă.
Astfel asistenta medicală discută permanent cu pacienta, pentru a nu-i
confirma sentimentele de respingere, dă relaţii despre tratamentul
medicamentos şi modul de administrare. Asistenta medicală o ajută în găsirea
unor activităţi prin care să se simtă valoroasă. Ea informează medicul despre
starea pacientei, dacă este anxioasă, dacă se alimentează suficient, dacă
întreţine relaţii şi contacte cu cei din jurul ei, dacă doarme noaptea. De
asemenea are grijă ca pacienta să fie supravegheată permanent, deoarece pot
apărea complicaţii.
Asistenta medicală va urmări ca bolnava să păstreze regimul igieno-
dietetic impus pe tot parcursul spitalizării, fără consum de cafea, alcool, sare,
lichide în exces deoarece consumul acestora poate precipita apariţia unor
complicaţii.
Împreună cu datele semnificative de la cazurile monitorizate cu literatura
de specialitate se pot stabili câteva perceperi utile în îngrijirea gravidelor cu
preeclampsie.
Disgravidia tardivă este o afecţiune preocupantă prin incidenţa clinic
(5 – 10 % din sarcini, predominant la primipare), prejudiciile gravidei şi fătului,
consecinţele familiale şi sociale. Cu toate cercetările înterprinse persistă destule
necunoscute referitoare la etiopatogenia afecţiunii. Totuşi, acestea nu
influenţează atitudinea medicală privitoare la prevenire, depistare precoce şi
terapie.

38
Evoluţia disgravidiei, spontană sau sub tratament, se caracterizează prin
oscilaţii, uneori paroxisme. De aici rezultă poate cel mai bine rolul Asistenţei
în echipă în aceste cazuri.
O monitorizare strânsă, împreună cu particularizarea asistenţei împiedică
evoluţia spre eclampsie şi în cele mai multe cazuri readuce echilibrul,
permiţând continuarea sarcinii.

Participarea asistentei medicale la investigaţii:


Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea şi
examinarea clinicǎ a bolnavei.
Ajutând medicul şi pacienta, asistenta medicalǎ creeazǎ un climat
favorabil pentru relaţia: Medic – Pacient – Asistentǎ medicală
Pentru aceasta asistenta medicală trebuie sǎ ţinǎ cont de urmǎtoarele
sarcini:
 sǎ pregǎteascǎ fizic şi psihic pacienta
 sǎ pregǎteascǎ materialele şi instrumentele necesare examinǎrii
 sǎ pregǎteascǎ documentele necesare: fişa de observaţii, rezultatele
examinǎrii
 asigurǎ condiţii de microclimat în salon, pregǎteşte produsele biologice
şi le trimite la laborator
 transportǎ în condiţii optime produsele recoltate la laborator, dupǎ ce în
prealabil le eticheteazǎ
 pregǎteşte pacienta fizic şi psihic pentru examene paraclinice
 administreazǎ tratamentul medicamentos numai la indicaţia medicului.
Evoluţia şi prognosticul sunt favorabile în contextul în care tratamentul
este aplicat corect şi factorii favorizanţi sunt îndepǎrtaţi.
La externare, bolnavei i se explică necesitatea de a urma tratamentul
medicamentos prescris de medic şi să meargă la control periodic.

39
Bolnava va urmări combaterea factorilor de risc prin măsuri de profilaxie
secundară reducând incidenţa eclampsiei, prevenirea complicaţiilor. Ea va
cunoaşte împrejurările periculoase ce trebuie evitate la locul de muncă, cât şi
în viaţa particulară. Se va insista asupra evitării de a consuma băuturi alcoolice,
cafea, tutun şi asupra importanţei evitării stresurilor şi suprasolicitărilor. Se va
insista să se restabilească la gravide încrederea în sine, reducerea la capacitatea
lor de muncă anterioară îmbolnăvirii şi dezvoltarea funcţiilor fizice şi psihice.
O bună educaţie a bolnavei reduce şansele unei decompensări sau agravări
a bolii.

40
CAPITOLUL III

ÎNGRIJIRILE PACIENTELOR CU
DISGRAVIDIE TARDIVA

1. METODOLOGIA ASISTENŢEI LA CAZURILE


URMĂRITE

Am plecat de la conceperea îngrijirii cazurilor de disgravidie tardiva în cinci


etape:
I. CULEGEREA DE INFORMAŢII
II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
III. PLANIFICAREA INTERVENŢIILOR
IV. EXECUTAREA INTERVENŢIILOR
V. EVALUAREA ÎNGRIJIRILOR
Procesul de îngrijire reprezintă aplicarea personalizată a modului ştiinţific
de rezolvare a problemelor, analiza situaţiei şi a posibilităţilor de îngrijire
destinate acoperirii nevoilor fizice şi psihosociale ale persoanelor cu
disgravidie tardiva. Este neavenită administrarea stereotipă, rutinieră, a
îngrijirilor.
Acesta credem că este un mod de a gândi logic, care permite o intervenţie
conştient planificată a îngrijirilor, în scopul protejării şi promovării sănătăţii
individului.

41
2. PLAN DE ÎNGRIJIRE

CAZUL NR.1

I. Culegerea de date
 Surse de informaţie:
 Pacienta
 Foaia de observaţie
 Echipa de îngrijire
 Familia
 Rezultate analizelor de laborator, ecografii, fişa de urmărire a
sarcinii

 Date relativ stabile:


- Nume: A.
- Prenume: L.
- Vârsta: 35 ani
- Sex: feminin
- Ocupaţia: vânzătoare
- Starea civilă: recăsătorită
- Religie: ortodoxă
- Naţionalitate: română
- Alergii: neagă
- Grupa sanguină: BIII , Rh +

42
 Date variabile:
-Domiciliul: Buzău
-Condiţii de locuit: deficitare, apartament 2 camere
-Aspectul cavitaţii bucale:
o Buze palide
o Dantura deficitară, lipsuri dentare si carii
o Limba uscată
o Reflex de deglutiţie prezent
-Aspectul faciesului: paloare, anxietate, edeme
-Acuitate vizuală: normală
-Acuitate auditivă: normală
-Acuitate olfactivă: percepe gustul si mirosul
-Acuitate dureroasă: suportă relative cu dificultate C.U.D.
-Acuitate tactilă: prezentă
-Semne particulare: nu prezintă
-Mobilitate articulară: păstrează
-R.O.T: normale
-Sistem osos: integru
-Reţeaua de susţinere: familia

Date antropometrice
- Înălţimea: 1,80m.
- Greutatea: 90kg

Data internării: 19.03.2013

43
II. Anamneza
A.H.C.- neagă
A.P.F.- menarhă la 13 ani, cicluri regulate de 4-5 zile, nedureroase, flux
normal
A.P.O.- 1 naştere la termen (2800g)
- 0 avorturi
A.P.G.- neagă patologie inflamatorie, tumorală sau hemoragică în sfera
genitală
A.P.P.- neagă boli transmisibile sau de alta natură
A.P.Chir.- fără

Motivele internării: - C.U.D., de câteva zile cefalee, stări de greaţă şi


vărsături, durere in epigastru, vertij, spune că se simte foarte slăbită şi că are o
stare de somnolenţă.

Istoricul bolii:
D.U.M.- 16.07.2012
D.P.M.F.A.- 18.11.2012
- Gravida cu o sarcină de 35 săptămâni, acuză C.U.D. nesistematizate, de
câteva zile cefalee, stări de greaţă şi vărsături, durere în epigastru, vertij,
spune că se simte foarte slăbită şi că are o stare de somnolenţă. În ultima
săptămână a luat în greutate 2 kg. Gravida prezintă edeme importante la faţă
mâini şi membrele inferioare. Ea afirmă ca în ultima lună mai are o
constipaţie rebelă, iar eliminările urinare sunt reduse .Pacienta este anxioasă şi
ii este teamă de evoluţia sarcinii, să nu i se intâmple ceva fătului.

44
Examenul clinic general:
Stare generală- apatie alternând cu agitaţie psihomotorie
Tegumente şi mucoase- palide, edeme generalizate
Sistem musculo-adipos- normal reprezentat
Sistem ganglionar- nepalpabil
Aparat respirator- torace normal conformat
-murmur vezicular prezent
Aparat digestiv- ficat şi splină în limite normale
-tranzit intestinal încetinit (constipaţie)

Aparat cardio-vascular
-Puls = 86/min
-T.A. = 150/90mmHg

Aparat uro-genital- micţiuni frecvente în ultima perioadă a sarcinii


S.N.C.- somnolenţă alternând cu agitaţie, conştientă

III. Elemente de igienă


1.Alimentaţie:
-Apetit- diminuat
-Alimente preferate- caşcaval, mezeluri
-Alimente evitate- nu a respectat regimuri alimentare
-Lichide preferate- sucuri acidulate
-Cantitatea de lichide- 1500ml
-Dificultăţi digestive- constipaţie
-Masticaţie- fără dificultăţi

45
2.Eliminări:
-Tranzit- un scaun/zi înaintea sarcinii, un scaun la 3-5 zile în ultimele luni, de
consistentă tare.
-Diureza- 6-8 micțiuni/zi la începutul sarcinii. Actual diureza scăzută: 650 ml
-Transpirații- abundente, mai ales in ultimul trimestru de sarcină
-Vărsături- aproape tot timpul
-Expectorații- nu prezintă
-Metroragii- amenoree de sarcină

3.Igiena personala:
-Baie generală- baie generală de 1-3 ori pe săptămană.
-Baie parțial- zilnic, de câteva ori pe zi.

4.Activitati si repaos:
-Activități- treburi ușoare gospodărești, îngrijește de celălalt copil minor.
-Odihna- in ultima vreme doarme 3-4 ore ziua , petrece câteva ore la tv, 8 ore
de somn/noapte.

5.Obisnuinte de viată:
-Consumă cafea- da
-Consumă alcool- nu
-Fumează- nu

IV.Comportament
 Orientată temporo-spatial, somnolentă
 Colaborează cu echipa de îngrijire
 Posedă capacități adaptive
 Nu creează probleme anturajului sau echipei de îngrijire

46
Diagnostic medical: IIG, IP, sarcină 35 săptămâni, făt viu, unic, prezentaţie
craniană, occipitoiliacă stângă, membrane intacte, disgravidie tardivă
(HTA+edeme) .

Examen clinic obstetrical


F.U.- abdomen destins de volum de un uter gravid cu nivelul superior la
34cm. suprasimfizar . La polul inferior craniul fetal, la cel superior pelvisul
fetal; in flancul stâng spatele fetal, in cel drept, pârți mici fetale.
B.C.F.- 136 b/min
C.U.D.- nesusținute
T.V.- colul lung închis, nu sângerează, nu pierde lichid amniotic (punga
amniotică perceptibilă, craniul fetal mobilizabil in O.I.S.A.)

Din culegerea de date rezultă că pacienta are următoarele probleme:


 HTA
 edeme
 cefalee
 stări de greaţă şi vărsături
 durere in epigastru
 vertij

Nevoi fundamentale perturbate:


 Nevoia de a evita intrarea in eclampsie
 Nevoia de a diminua T.A. si de a scădea edemele
 Nevoia de somn, confort
 Nevoia de a asigura o diureza bună
 Nevoia de a deprinde reguli igieno-sanitare
 Nevoia de a menține fătul in condiții optime

47
Analize efectuate:
- Gr. sanguină BIII , Rh +
-urocultură <1000 UFC/ml
-proteinuria = absenta
-examen fund de ochi = normal la ambii ochi
-hematologice: -RBC = 3,88 mil.cel./mic.
-HGB = 11,9 g/dl
-MCHC = 203 g/dl
-biochimice: -acid uric = 5,2mg/dl
-creatinină = 0,84 mg/dl
-uree=33 mg/dl
-glucoză=63mg/dl
-TGO = 22 u/l
-TGP = 16 u/l

Tratament 19.03.2013.

- Dopegyt-comprimate 2/zi,(când TA>160→3c./zi)


- Adalat intre Dopegyt (când TA>140)
- Scobutil-f.II/zi;
- Diazepam-f.I/zi-seara
-Furosemid-f.I/zi
- Torecan-f.I/zi
-Tardyferon-compr.I/zi
- regim desodat
- repaus la pat in DL stg.

48
Tratament 20.03.2013

- Dopegyt-comprimate 2/zi,
-Adalat intre Dopegyt
-Scobutil-f.II/zi;
-Diazepam-f.I/zi-seara
-Furosemid-f.I
- Torecan-f.I/zi
-Tardyferon-compr.I/zi
-regim desodat
-repaus la pat in DL stg.

Tratament 21.03.2013

-Dopegyt-comprimate 2/zi,
-Adalat intre Dopegyt când TA>140;
-Scobutil-f.II/zi;
-Diazepam-f.I/zi-seara
- Torecan-f.I/zi
-Tardyferon-compr.I/zi
-regim desodat
-repaus la pat in DL stg.

49
ZIUA I
Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
Alterarea funcţiei circulatorii Pacienta să prezinte -măsor TA, puls, BCF; Ora12:TA=150/90mmHg
datorită sarcinii patologice o circulaţie -recomand pacientei să nu consume cafea; Pulsul= 86 b/min
manifestată prin HTA, tahicardie. adecvată, in limite -recomand să consune alimente bogate in proteine Ora15:TA=150/90mmHg
fiziologice. şi vitamine (fructe şi legume); Ora18:TA=140/90mmHg
-recomand să reducă sarea şi grăsimile Ora21:TA=140/80 mmHg
din alimentaţie; Pulsul= 86 b/min.
-aerisesc salonul; BCF=136 b/min.
-repaus la pat in DL stg.
-administrez la indicaţia medicului, medicaţia Starea pacientei s-a
prescrisă: menţinut aceeaşi 30
-Dopegyt-comprimate 2/zi, când min.,după care in urma
TA>160→3c./zi; administrării tratamentului
-Adalat intre Dopegyt când TA>140; s-a îmbunătățit.
-Scobutil-f.II/zi;
-Diazepam-f.I/zi-seara

50
Alterarea confortului din cauza Pacienta să prezinte -liniştesc pacienta şi ii explic că aceste simptome In urma administrării
sarcini patologice manifestată o diminuare a sunt temporare şi pot fi combătute; medicaţiei, cefaleea şi
prin: cefalee intensă, dureri in cefaleei şi a durerii -ii recomand să se odihnească, să evite activităţile durerea epigastrică au
epigastru. epigastrice. care o obosesc; diminuat in intesitate.
-ii asigur o atmosferă de linişte in salon;
-aerisesc salonul;
-aplic comprese reci pe frunte şi pungă cu gheaţă
in regiunea epigastrică;
-administrez la indicaţia medicului:
-Algocamin-f.II;
-ser glucozat 5 % 1000 ml.

Acumulare excesivă de lichide in Diminuarea -cântăresc pacienta; G=90 Kg


ţesuturi din cauza sarcinii edemelor. -recomand să consume alimente bogate in
patologice manifestată prin edeme. proteine şi vitamine (fructe şi legume), fără In urma intervenţiilor
Să înțeleagă grăsimi; realizate s-a observat o
necesitatea -regim desodat, ii explic ca sarea favorizează diminuare minimă a
respectării acumularea de lichide in ţesuturi; edemelor faciale.
regimului. -realizez bilanţul ingesta excreta;
-sfătuiesc pacienta sa poarte îmbrăcăminte şi
încălțăminte lejeră;
-să se odihnească in decubit lateral stg. - explic
necesitatea respectării regimului;
-administrez la indicaţia medicului:
-Furosemid-f.I;
-ser glucozat 5%-1500 ml.

51
Alimentație inadecvată cantitativ Pacienta să aibă o -ajut pacienta in timpul vărsăturilor, susţinând-o; După intervențiile realizate
şi calitativ din cauza sarcinii stare de bine, fără -ii recomand să evite mişcările bruşte; pacienta prezintă o
patologice manifestată prin greţuri greţuri şi vărsături. -o invăţ să respire profund, aerisesc salonul; diminuare a stării de greaţă
şi vărsături. -ii ofer un pahar cu apa; şi nu mai vomita.
Pacienta să fie -am redus aportul de lichide şi alimente;
echilibrată -am administrat la indicaţia medicului medicaţia:-
hidrolectrolitic. vitamine B1, B6, C –cate o fiola/zi;
-Torecan-f.I/zi;
-glucoză 5%-1500 ml.
-după încetarea vărsăturilor administrez lichide
reci in cantităţi mici;
-am explorat preferinţele alimentare ale pacientei,
lăsând-o sa aleagă alimentele preferate,
respectând regimul;
-ii recomand să consume alimentele in cantităţi
mici şi dese;
-fac bilanţul ingesta excreta.
Alterarea eliminărilor urinare din Pacienta să prezinte -am facut bilanţul ingesta excreta, pentru a G=90Kg.
punct de vedere cantitativ din eliminare urinară in calcula aportul de lichide necesar gravidei/24 h; Proteinuria = absentă.
cauza sarcinii patologice limite fiziologice. -am cântărit pacienta; Cantitatea de urină in
manifestată prin oligurie. -am sfătuit pacienta să respecte regimul alimentar 24 h 600 ml.
hiposodat;
-să consume alimente bogate in proteine şi Datorită disgravidiei,
vitamine; retenţia de lichide se
-am colectat urina in recipient pentru examene de menţine.
laborator;
-pentru a stimula eliminarea de urină am dat In urma administrării de
drumul la apa de la robinet şi am pus bazinet cald Furosemid f.I, cantitatea de
sub pacientă, urină a crescut la 900 ml.
-la indicaţia medicului am administrat:
-Furosemid-f,I;
-glucoză 5 %-1500 ml.

52
Alterarea somnului din cauza Gravida să prezinte -am aerisit salonul; In urma intervenţiilor
sarcinii patologice manifestată un somn calitativ şi -am identificat activităţile agreate de pacientă realizate starea de
prin somnolenţă. cantitativ care să nu o solicite prea mult şi am încurajat-o să somnolenţă este menţinută.
corespunzător. le efectueze;
-am observat raportul dintre starea de veghe şi de
somn.

Imposibilitatea desfăşurării Pacienta să nu mai -liniştesc gravida şi ii explic cauza ameţelilor; Pacienta a înțeles cauza
activităţilor zilnice prezinte ameţeli şi -sfătuiesc gravida să se ridice încet din pat, iar ameţelilor şi a zis că o să-
din cauza sarcinii patologice să-şi poată dacă ameţeşte să stea culcată până işi revine; mi respecte sfaturile.
manifestată prin ameţeli (vertij), desfăşura -o sfătuiesc să se odihnească suficient;
oboseală. activităţile zilnice. -să ia vitaminele şi preparatele de Fe;
-Elevit-c.1/zi;
-tardyferon-compr.1/zi.

Diminuarea tranzitului intestinal Combaterea -sfătuiesc gravida să consume alimente bogate in In urma administrării de
din cauza sarcinii manifestată prin constipaţiei. fibre (legume şi fructe); supozitoare pacienta a
constipaţie. -să consume lichide suficiente; eliminat scaun de
Pacienta să aibă -explic gravidei că in ultimul trimestru de sarcină consistenţă normală.
tranzit intestinal in constipaţia este frecventă, datorită compresiunii
limite fiziologice. uterului pe rect; Pacienta a inţeles sfaturile
-sfătuiesc gravida să bea dimineața când se date de mine şi a zis că o
trezeşte apă calduţă sau ceai călduţ; să le respecte.
-la indicaţia medicului am administrat supozitoare
cu glicerină 2/zi; Plegomazin f.I/zi.
-am stabilit împreună cu pacienta un program de
eliminare;
-am urmărit frecventa scaunelor şi le-am notat in
F.O.

53
Anxietate din cauza necunoaşterii Pacienta să fie -am incurajat gravida vorbindu-i cu blândeţe; In urma discuţiilor cu
evoluţiei sarcinii patologice liniştită şi să nu ii -am sfătuit-o să respecte sfaturile personalului pacienta, am ajuns la
manifestată prin nelinişte şi frică. fie frică. medical; concluzia ca are incredere
-să aibă incredere in echipa medicală care o in personalul medical care
ingrijeşte; are grijă de ea, dar tot ii
-i-am explicat evoluţia sarcinii şi necesitatea de a este frică de evoluţia
sta liniştită. sarcinii.

Deficit de cunoştinţe in legătură cu Pacienta să prezinte -explic pacientei necesitatea de a cunoaşte In urma discuţiilor cu
factorii de risc şi severitatea bolii. cunoştinţe legate de manifestările bolii şi semnele de agravare a bolii; pacienta aceasta a afirmat
simptomele de -să raporteze medicului dacă apar semne de că a inţeles ce i-am
agravare şi evoluţia agravare a bolii; explicat şi că a invăţat
bolii. -să aibă incredere in personalul medical care o cunoştinte noi despre
ingrijesc. boală.

Alterarea imaginii de sine din Gravida să aibă o -explic pacientei că modificările tegumentare, Gravida a inţeles ce am
cauza sarcinii. viziune bună despre pigmentaţia facială, abdomenului şi sânilor sunt sfătuit-o şi a zis că
aspectul său. fiziologice şi va dispărea după naştere; incearcă să se complacă
-sfătuiesc gravida să evite să stea la soare pentru a aşa cum este.
nu se accentua pigmentaţia facială.

54
ZIUA a-II-a
Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
Alterarea funcţiei circulatorii Pacienta să prezinte -măsor TA, puls, BCF; Ora12:TA=170/100mmHg
datorită sarcinii patologice o circulaţie -recomand pacientei să nu consume cafea; Pulsul=87 b/min.
manifestată prin HTA, tahicardie. adecvată, in limite -recomand să consune alimente bogate in Ora15:TA=150/90mmHg
fiziologice. proteine şi vitamine (fructe şi legume); Ora18:TA=140/90mmHg
-recomand să reducă sarea şi grăsimile Ora21:TA=140/80 mmHg
din alimentaţie; Pulsul=86 b/min.
-aerisesc salonul; BCF=140 b/min.
-repaus la pat in DL stg.
-administrez la indicaţia medicului, medicaţia Starea pacientei s-a
prescrisă: menţinut aceeaşi 30 min.,
-Dopegyt-comprimate 2/zi,când TA>160→3c./zi; după care in urma
-Adalat intre Dopegyt când TA>140; administrării tratamentului
-Scobutil-f.II/zi; s-a imbunătăţit.
-Diazepam-f.I/zi-seara

Alterarea somnului din cauza Gravida să prezinte -am aerisit salonul; In urma intervenţiilor
sarcinii patologice manifestată prin un somn calitativ şi -am identificat activităţile agreate de pacientă realizate starea de
somnolenţă. cantitativ care să nu o solicite prea mult şi am incurajat-o somnolenţă este menţinută.
corespunzător. să le efectueze;
-am observat raportul dintre starea de veghe şi de
somn.

55
Acumulare excesivă de lichide in Diminuarea -cântăresc pacienta; G=90 Kg
ţesuturi din cauza sarcinii edemelor. -recomand să consume alimente bogate in
patologice manifestată prin edeme. proteine şi vitamine (fructe şi legume), fără In urma intervenţiilor
Să inţeleagă grăsimi; realizate s-a observat o
necesitatea -regim desodat, ii explic ca sarea favorizează diminuare minimă a
respectării acumularea de lichide in ţesuturi; edemelor faciale.
regimului. -realizez bilanţul ingesta excreta;
-sfătuiesc pacienta sa poarte îmbrăcăminte şi
încălțăminte lejeră;
-să se odihnească in decubit lateral stg.
-explic necesitatea respectării regimului;
-administrez la indicaţia medicului:
-ser glucozat 5%-1500 ml.
Alimentaţie inadecvată cantitativ şi Pacienta să aibă o -ajut pacienta in timpul vărsăturilor, susţinând-o; După intervenţiie realizate
calitativ din cauza sarcinii stare de bine, fără -ii recomand să evite mişcările bruşte; pacienta prezintă o
patologice manifestată prin greţuri greţuri şi vărsături. -o invăţ să respire profund, aerisesc salonul; diminuare a stării de greaţă
şi vărsături. -ii ofer un pahar cu apa; şi nu mai vomita.
Pacienta să fie -am redus aportul de lichide şi alimente;
echilibrată -am administrat la indicaţia medicului
hidrolectrolitic. medicaţia:-vitamine B1, B6 , C – cate o fiola/zi;
-Torecan-f.I/zi;
-glucoză 5%-1500 ml.
-după incetarea vărsăturilor administrez lichide
reci in cantităţi mici;
-am exporat preferinţele alimentare ale pacientei,
lăsând-o sa aleagă alimentele preferate,
respectând regimul;
-ii recomand să consume alimentele in cantităţi
mici şi dese;
-fac bilanţul ingesta excreta.

56
Alterarea confortului din cauza Pacienta să prezinte -liniştesc pacienta şi ii explic că aceste simptome In urma administrării
sarcini patologice manifestată prin: o diminuare a sunt temporare şi pot fi combătute; medicaţiei, cefaleea şi
cefalee intensă, dureri in epigastru. cefaleei şi a durerii -ii recomand să se odihnească, să evite durerea epigastrică au mai
epigastrice. activităţile care o obosesc; diminuat in intesitate.
-ii asigur o atmosferă de linişte in salon;
-aerisesc salonul;
-aplic comprese reci pe frunte şi pungă cu gheaţă
in regiunea epigastrică;
-administrez la indicaţia medicului:
-Algocamin-f.I;
-ser fiziologic 1500 ml.

Alterarea eliminărilor urinare din Pacienta să prezinte -am facut bilanţul ingesta excreta, pentru a G=90Kg.
punct de vedere cantitativ din eliminare urinară in calcula aportul de lichide necesar gravidei/24 h; Proteinuria=absentă.
cauza sarcinii patologice limite fiziologice. -am cântărit pacienta; Cantitatea de urină in
manifestată prin oligurie. -am sfătuit pacienta să respecte regimul alimentar 24 h 800 ml.
hiposodat;
-să consume alimente bogate in proteine şi Datorită disgravidiei,
vitamine; retenţia de lichide se
-am colectat urina in recipient pentru examene de menţine.
laborator;
-pentru a stimula eliminarea de urină am dat In urma administrării de
drumul la apa de la robinet şi am pus bazinet cald Furosemid f.I,cantitatea de
sub pacientă, urină a crescut la 1000 ml.
-la indicaţia medicului am administrat:
-Furosemid-f,I;
-glucoză 5 %-1500 ml.

57
Anxietate din cauza necunoaşterii Pacienta să fie -am încurajat gravida vorbindu-i cu blândeţe; In urma discuţiilor cu
evoluţiei sarcinii patologice liniştită şi să nu ii -am sfătuit-o să respecte sfaturile personalului pacienta, am ajuns la
manifestată prin nelinişte şi frică. fie frică. medical; concluzia ca are încredere
-să aibă încredere in echipa medicală care o in personalul medical care
îngrijește; are grijă de ea, dar tot ii
-i-am explicat evoluţia sarcinii şi necesitatea de a este frică de evoluţia
sta liniştită. sarcinii.

Imposibilitatea desfăşurării Pacienta să nu mai -liniştesc gravida şi ii explic cauza ameţelilor; Pacienta a înțeles cauza
activităţii din cauza sarcinii prezinte ameţeli şi -sfătuiesc gravida să se ridice incet din pat, iar ameţelilor şi a zis că o să-
patologice manifestată prin ameţeli să-şi poată dacă ameţeşte să stea culcată până işi revine; mi respecte sfaturile.
(vertij), oboseală. desfăşura -o sfătuiesc să se odihnească suficient;
activităţile zilnice. -să ia vitaminele şi preparatele de Fe;
-Elevit-c.1/zi;
-tardyferon-c.1/zi.

Diminuarea tranzitului intestinal Combaterea -sfătuiesc gravida să consume alimente bogate in In urma administrării de
din cauza sarcinii manifestată prin constipaţiei. fibre (legume şi fructe); supozitoare pacienta a
constipaţie. -să consume lichide suficiente; eliminat scaun de
Pacienta să aibă -explic gravidei că in ultimul trimestru de sarcină consistenţă normală.
tranzit intestinal in constipaţia este frecventă, datorită compresiunii
limite fiziologice. uterului pe rect; Pacienta a înțeles sfaturile
-sfătuiesc gravida să bea dimineața când se date de mine şi a zis că o să
trezeşte apă calduţă sau ceai călduţ; le respecte.
-la indicaţia medicului am administrat
supozitoare cu glicerină 2/zi; Plegomazin f.I/zi.
-am stabilit împreună cu pacienta un program de
eliminare;
-am urmărit frecventa scaunelor şi le-am notat in
F.O.

58
ZIUA a-III-a
Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
Alterarea funcţiei circulatorii Pacienta să prezinte -măsor TA, puls, BCF; Ora12:TA=160/100mmHg
datorită sarcinii patologice o circulaţie -recomand pacientei să nu consume cafea; Pulsul=85 b/min.
manifestată prin HTA, tahicardie. adecvată, in limite -recomand să consune alimente bogate in proteine Ora15:TA=150/90mmHg
fiziologice. şi vitamine (fructe şi legume); Ora18:TA=140/90mmHg
-recomand să reducă sarea şi grăsimile Ora21:TA=135/80 mmHg
din alimentaţie; Puls=84 b/min.
-aerisesc salonul; BCF=140 b/min.
-repaus la pat in DL stg.
-administrez la indicaţia medicului, medicaţia Starea pacientei s-a
prescrisă: menţinut aceeaşi 30 min.,
-Dopegyt-comprimate 2/zi,când TA>160→3c./zi; după care in urma
-Adalat intre Dopegyt când TA>140; administrării tratamentului
-Scobutil-f.II/zi; s-a îmbunătățit.
-Diazepam-f.I/zi-seara

Alterarea somnului din cauza Gravida să prezinte -am aerisit salonul; In urma intervenţiilor
sarcinii patologice manifestată prin un somn calitativ şi -am încurajat-o să comunice cu celelalte paciente realizate starea de
somnolenţă. cantitativ din salon; somnolenţă este menţinută.
corespunzător. -am identificat activităţile agreate de pacientă care
să nu o solicite prea mult şi am încurajat-o să le
efectueze;
-am observat raportul dintre starea de veghe şi de
somn.

59
Acumulare excesivă de lichide în Diminuarea -cântăresc pacienta; G=89 Kg
ţesuturi din cauza sarcinii edemelor. -recomand să consume alimente bogate în
patologice manifestată prin edeme. proteine şi vitamine (fructe şi legume), fără În urma intervenţiilor
Să înţeleagă grăsimi; realizate s-a observat o
necesitatea -regim desodat, îi explic că sarea favorizează diminuare a edemelor
respectării acumularea de lichide în ţesuturi; faciale.
regimului. -realizez bilanţul ingesta excreta;
-sfătuiesc pacienta să poarte îmbrăcăminte şi
încălțăminte lejeră;
-să se odihnească in DL stg.
-explic necesitatea respectării regimului;
-administrez la indicaţia medicului:
-Furosemid-f.I;
-ser glucozat 5%-1500 ml.
Alimentaţie inadecvată cantitativ şi Pacienta să aibă o -ajut pacienta în timpul vărsăturilor, susţinând-o; După intervenţiie realizate
calitativ din cauza sarcinii stare de bine, fără -îi recomand să evite mişcările bruşte; pacienta prezintă o
patologice manifestată prin greţuri greţuri şi vărsături. -o invăţ să respire profund, aerisesc salonul; diminuare a stării de greaţă
şi vărsături. -îi ofer un pahar cu apa; şi nu mai vomita.
Pacienta să fie -am redus aportul de lichide şi alimente;
echilibrată -am administrat la indicaţia medicului medicaţia:-
hidrolectrolitic. vitamine B1, B6, C cate o fiola /zi;
-Torecan-f.I/zi;
-glucoză 5%-1500 ml.
-după încetarea vărsăturilor administrez lichide
reci în cantităţi mici;
-am explorat preferinţele alimentare ale pacientei,
lăsând-o să aleagă alimentele preferate,
respectând regimul;
-îi recomand să consume alimentele în cantităţi
mici şi dese;
-fac bilanţul ingesta excreta.

60
Alterarea confortului din cauza Pacienta să prezinte -liniştesc pacienta şi ii explic că aceste simptome În urma administrării
sarcinii patologice manifestată o diminuare a sunt temporare şi pot fi combătute; medicaţiei, cefaleea şi
prin: cefalee intensă, dureri în cefaleei şi a durerii -ii recomand să se odihnească, să evite activităţile durerea epigastrică au mai
epigastru. epigastrice. care o obosesc; diminuat in intesitate.
-ii asigur o atmosferă de linişte în salon;
-aerisesc salonul;
-aplic comprese reci pe frunte şi pungă cu gheaţă
in regiunea epigastrică;
-administrez la indicaţia medicului:
-Algocamin-f.II;
-ser fiziologic 1500 ml.

Alterarea eliminărilor urinare din Pacienta să prezinte -am facut bilanţul ingesta excreta, pentru a calcula G=89Kg.
punct de vedere cantitativ din eliminare urinară în aportul de lichide necesar gravidei/24 h; Proteinuria=absentă.
cauza sarcinii patologice limite fiziologice. -am cântărit pacienta; Cantitatea de urină în
manifestată prin oligurie. -am sfătuit pacienta să respecte regimul alimentar 24 h 600 ml.
hiposodat;
-să consume alimente bogate in proteine şi Datorită disgravidiei,
vitamine; retenţia de lichide se
-am colectat urina în recipient pentru examene de menţine.
laborator; În urma administrării de
-pentru a stimula eliminarea de urină am dat Furosemid f.I, cantitatea de
drumul la apa de la robinet şi am pus bazinet cald urină a crescut la 1000 ml.
sub pacientă,
-la indicaţia medicului am administrat:
-Furosemid-f,I;
-glucoză 5 %-1500 ml.

61
Anxietate din cauza necunoaşterii Pacienta să fie -am încurajat gravida vorbindu-i cu blândeţe; În urma discuţiilor cu
evoluţiei sarcinii patologice liniştită şi să nu ii -am sfătuit-o să respecte sfaturile personalului pacienta, am ajuns la
manifestată prin nelinişte şi frică. fie frică. medical; concluzia că are încredere
-să aibă încredere în echipa medicală care o în personalul medical care
îngrijește; are grijă de ea, dar tot îi
-i-am explicat evoluţia sarcinii şi necesitatea de a este frică de evoluţia
sta liniştită. sarcinii.

62
63
3. EVALUARE FINALA:

Pacienta A.L. este internată pe data de 19.03.2013 cu diagnosticul de : IIG, IP,


sarcină 35 săptămâni, făt viu, unic, prezentaţie craniană, occipitoiliacă stângă,
membrane intacte, disgravidie tardivă (HTA+edeme).
I se instituie tratament cu hipotensoare, diuretice şi antispastice. Sub tratament
T.A. s-a normalizat, edemele au cedat.
Gravida a fost externată pe data de 23.03 2013, după 4 zile de spitalizare, timp
în care s-a instituit tratament şi a fost supravegheată atent.
Se externează în stare bună, afebrilă, edeme diminuate, a scăzut în greutate
2 kg, G=88 kg, TA=125/80 mmHg, alura ventriculară 75 b/min , fătul viu,
BCF=130b/min ritmice, contracţiile uterine dureroase sistate , colul uterin lung
posterior, membrane intacte, prezentaţie sus situată, lichidul amniotic în cantitate
normală.
Recomandări la externare:
-tratament conform reţetei:- Dopegyt- compr.1-2/zi;
- Scobutil- compr. 2/zi;
- Elevit- compr.1/zi;
-regim desodat;
-evitarea efortului, frigului şi umezelii;
-control TA la 2 zile;
-control de specialitate peste 7 zile.

64
CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRĂRII

Lucrarea de diplomă având subiectul "Îngrijirile pacientelor cu disgravidie


tardiva”, conţine aproximativ 70 de pagini, fiind împărţită în două părţi:
- partea generală
- partea specială
Lucrarea este structurată în trei capitole.
În primul capitol, am prezentat date descriptive privind anatomia şi
fiziologia aparatului genital feminin, implicit ciclul menstrual, fecundaţia,
embriogeneza si organogeneza.
În al doilea capitol, am prezentat date descriptive privind
disgravidia, respectiv: definiţie, clasificare, etiologie, simptomatologie, evoluţie,
complicaţii, prognostic, tratament.
În capitolul al treilea am urmărit personal pe tot timpul spitalizării o
bolnavă cu disgravidie, bolnavă care a fost supusă îngrijirilor medicale, la care am
contribuit personal, conform atribuţiilor asistentei medicale, pacienta părăsind
spitalul cu o stare ameliorată şi cu indicaţii privind măsurile pe care trebuie să le
respecte, măsuri ce au fost consemnate în lucrare.
Numai o pregătire desăvârșită care să poată asigura o sesizare precoce a
simptomelor si semnelor prezentate de gravidă, o tehnică riguroasă care să asigure o
bună evoluție a bolii, poate ajuta pacienta să evolueze spre o stare mai bună. Pe lângă
aceste măsuri de urgență aplicate în spital, un rol important îl joacă profilaxia în
timpul sarcinii, depistarea semnelor în stadiul preclinic, deoarece prin măsuri chiar
obișnuite, instituite precoce, bazate pe regim igieno-dietetic, repaus sedative șI
spasmolitice pot fi obținute ameliorări, înlăturându-se complicațiile.
Închei această lucrare, aducând, dacă pot spune așa, un elogiu profesiei de
asistentă medicală, de nursă, elogiu dedicat acelora care prin muncă și profesionalism
ajută la salvarea de vieți omenești.

65
BIBLIOGRAFIE

1. Albu M.R. – Anatomia şi fiziologia omului, ed. Corint, Bucureşti 1997


2. Prof.univ.dr.doc. Enescu L – Farmacologie, Editura Dimitrie Cantemir,
Târgu Mureş 1998
3. Mozes C. – Tehnica îngrijirii bolnavilor, Editura Medicală, Bucureşti,
1998.
4. Terlemen, Georghiţă – Gincologie şi obstetrică, curs pentru studenţi de
medicină generală IMF Iaşi 1984
5. Baltă G, Stănescu M. O, Kyowski A, Titircă L – Tehnici speciale de
îngrijire a bolnavilor, Editura medicală, Bucureşti 1998
6. Agenda medicală – Editura Bucureşti 1998
7. Titrcă L. – Tehnici de îngrijire aplicate de asitenţii medicali, Editura Viaţa
Medicală Românească, București

66