Organele prin intermediul carora se realizeaza controlul gestiunii societatilor

comerciale
1. SA
Potrivit art 159 si urm controlul gestiunii se poate realiza prin intermediul genzorilor sau auditorilor
financiari. In plus, Legea 31/90 vorbeste si despre numirea unor auditori interni, acestia existand in
cadrul societatilor care opteaza pentru auditori financiari.
Potrivit art. 160 controlul gestiunii se realizeaza in mod obligatoriu prin intermediul auditorilor
financiari in urmatoarele situatii:
• In cazul in care situatile financiare ale societatii sunt supuse in mod obligatoriu obligatiei de
auditare potrivit legii;
• In cazul in care situatile financiare ale societatii sunt supuse obligatiei de auditare potrivit
optiunii societatii;
• In cazul in care s-a optat pentru sistemul dualist de administrare.
Auditorii financiari analizeaza aspectele economice ale situatiei financiare, auditorii interni
analizeaza toate aspectele si regulile societatii.
In privinta auditorilor financiari nu se reglementeaza numarul acestora. Se se reglementeaza insa
obligativitatea organizarii auditului intern. Acesta se va realiza prin intermediul auditorilor interni din
cadrul societatilor.
Cu privire la societatile ce nu au obligatia desemnarii auditorilor financiari, controlul gestiunii se va
realiza prin intermediul cenzorilor. Cu privire la acestia, art 159 reglementeaza necesitatea de a
exista cel putin 3 cenzori si un supleant, fara a fi reglementat un organ colectiv de control.
B) SRL
Potrivit art 199 controlul gestiunii in cadrul SRL se realizeaza ca si la SA prin intermediul cenzorilor
sau auditorilor financiari. Ca si la SA trebuie organizat auditul intern acolo unde controlul se
realizeaza prin intermediul auditorilor financiari.
In privinta SRL controlul se realizeaza obligatoriu prin auditori financiari in doua situatii:
• In cazul in care situatiile financiare sunt supuse obligatiei de auditare potrivit legii;
• In cazul in care situatiile financiare sunt supuse obligatiei de auditare potrivit optiunii
societatii.
In privinta societatilor care nu se incadreaza in ipoteza realizarii controlului prin auditori financiari,
Legea 31/90 distinge intre doua situatii:
• Daca societatea are mai mult de 15 asociati atunci aceasta isi realizeaza controlul prin
intermediul cenzorilor.
• Daca societatea are cel mult 15 asociati nu exista obligatia organizarii controlului prin
intermediul cenzorilor. Astfel, daca societatea doreste poate opta pentru controlul prin
intermediul cenzorilor, iar in cazul in care nu se opteaza pentru acest control vor fi
imputerniciti sa realizeze controlul gestiunii asociatii SRL.
Potrivit art 199 la SRL pot fi unul sau mai multi cenzori respectiv un auditor financiar.

Conditiile pe care trb sa le indeplineasca o persoana pentru a deveni cenzor

1. SA
Reglementate prin art 161 si se refera la urmatoarele:
• Cerinta referitoare la calitatea de asociat la societatea a carei gestiune va fi controlata.
Potrivit art 161 cenzor poate fi o persoana care are calitatea de actionar. Nu este permis
cumulul insa cu privire la cenzorul expert-contabil.
• Cerinta referitoare la gradul de rudenie. Potrivit art 161 nu pot deveni cenzori rudele sau
afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv sau sotii administratorilor.
• Cerinta referitoare la capacitatea de exercitiu. Potrivit art 161 coroborat cu 73 indice 1 si
art 6 alin 2-> Nu vor deveni cenzori persoanele care sunt incapabile.
• Cerinta referitoare la moralitate. Potrivit art Art 161 coroborat cu 73 indice 1 si art 6 alin
2-> Nu pot deveni cenzori ersoanele care au fost condamnate pentru infractiunile
mentionate in art 6
• Cerinta cu privire la alte activitati desfasurate concomitent. Potrivit art 161-> Nu pot fi
cenzori persoanele care primesc un salariu sau o remunaratie de la administratori sau de la
societate sau de la un alt angajator care se afla in raporturi contractuale sau in concurenta
 cu societatea. Sanctiune: In masura in care a fost numit cenzor o persoana care nu
respecta conditiile mentionate, potrivit art 161 acestea sunt decazute din mandat.
• In plus, separat de restul cerintelor anteriare, avem cerinta referitoare la nr de mandate->
Potrivit art 166 coroborat cu art 153 indice 16 ->ca regula o persoana poate detine
functia de cenzor cumuland maxim 5 mandate. Pentru depasirea numarului de mandate
este prevazuta o sanctiune speciala respectiv incetarea de drept a mandatului obtinut prin
depasirea numarului legal la expirarea unui termen de o luna de la aparitia situatiei de
incompatibilitate.

2) SRL
Potrivit art 199 dispozitiile prevazute pentru cenzori la SA se aplica si in cazul SRL.

Desemnarea persoanelor care participa la activitatea de control

1. SA
Potrivit art 160 adunarea generala ordinara va hotari contractarea auditului financiar sau numirea
cenzorilor, iar potrivit art 111 adunarea generala ordinara numeste cenzorii si auditorii financiari. In
plus, art 160 indice 1 stabileste obligatia consiliului de administratie sau directoratului de a
inregistra in registrul comertului orice schimbare a cenzorilor sau a auditorilor financiari.
2) SRL
Potrivit art 199 coroborat cu art 194 contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor este
de competenta adunarii asociatilor la fel si desemnarea cenzorilor si auditorilor financiari.
Revocarea persoanelor care participa la activitatea de control
Atat la SA cat si la SRL activitatea este una simetrica desemnarii cu precizarea ca, in privinta
revocarii cenzorilor la SA exista o neconcordanta intre art 166 si art 111 litera b. Astfel, potrivit art
166 competenta de revocare apartine din perspectiva majoritatii necesare adunarii generale
extraordinare, in timp ce art 111 plaseaza revocarea cenzorilor in competenta adunarii generale
ordinare fara a fi prevazute conditii generale de majoritate.

Atributiile organelor de control

1. SA
Principalele atributii ale cenzorilor sunt reglementate de art 163. Astfel, cenzorii sunt obligati sa
supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite, daca
registrele sunt legal tinute si daca evaluarea elementelor patrimoniale este realizata conform legii.
In privinta SA art 163 reglementeaza si atributii ale auditorilor interni. Acestia avan ca scop sa
constate daca exista nereguli in administratia societatii sau orice incalcari ale dispozitiilor legale ori
statutare( din actul constitutiv)
2) SRL
Potrivit art 199 dispozitiile referitoare la cenzori din materia SA se aplica si la SRL.
Desfasurarea activitatii organelor de control
1. SA
Sunt reglementate in Legea 31/90 doua aspecte:
• Sesizarea cenzorilor si a auditorilor interni
• Modul de lucru al cenzorilor
Cu privire la sesizare, art 164 indice 1 precizeaza faptul ca orice actionar are dreptul sa sesizeze
cenzorilor sau auditorilor interni nereguli constatate in activitatea societatii.
In privinta modului de lucru, potrivit Legii 31/90, art 165 cenzorii lucreaza, ca regula, separat. Se
prevede faptul ca acestia lucreaza impreuna in cazul in care trebuie realizat un raport pentru
adunarea generala si in acest caz se prevede faptul ca in masura in care exista neintelegeri intre
cenzori se vor pute prezenta rapoarte separate in adunarile generale. Potrivit art 165 deliberarile si
constatarile facute cu ocazia exercitatii mandatului lor sunt trecute intr-un registru special.
2) SRL
Se aplica aceleasi reguli

Raspunderea persoanelor care participa la activitatea de control a gestiunii

1. SA
Potrivit art 166 intinderea si efectele raspunderii sunt guvernate de regulile din materia mandatului
angajarea raspunderii cenzorilor se poate realiza de catre societate sau de catre creditori.
2) SRL
Aceleasi reguli.

Modificarea societatilor
Sediul materiei: Legea 31/90 art 204 si urm.; Legea 26/90, ordinul ministrului justitiei 2584/2008
Definitie: Modificarea societatilor reprezinta modificarea actului constitutiv. Legea 31/90 exemplifica
la art 113 din materia societatilor pe actiuni modificari ale actului constitutiv.
Procedura de modificare: Implica mai multe etape:
1. adoptarea actului modificator
2. Inregistrarea in registrul comertului a actului modificator
3. publicarea in Monitorul Oficial partea IV-a a actului modificator
4. Opozitia la actul modificator

1. Adoptarea actului modificator.

Tipurile de acte modificatoare: Potrivit art 204, ca regula, modificarea actului constitutiv se
realizeaza prin hotarare a adunarii generale a asociatilor. Prin exceptie, modificarea se poate
realiza si prin hotarare a consiliului de administratie, respectiv directorat sau modificare prin
hotararea instantei judecatoresti. Aceasta din urma este reglementata pentru societatile in nume
colectiv in comandita simpla si SRL pentru situatia excluderii sau retragerii asociatilor. Temei de
drept suplimentar: 223, 224, 226.
Forma actului modificator: Potrivit art 204 alin 2, actul modificator trebuie sa imbrace forma
autentica ad validitatem atunci cand modificarea are ca obiect urmatoarele:
• Majorarea capitalului social se realizeaza prin subscrierea in natura a unui bun imobil
• A fost modificata forma de societate fiind aleasa societatea in nume colectiv sau societatea
in comandita simpla
• A fost aleasa majorarea capitalului social prin metoda subscriptiei publice.

2) Inregistrarea in registrul comertului

Potrivit art 204 se depun la registrul comertului actul modificator si actul constitutiv actualizat.
Prin exceptie, inregistrarea in registrul comertului se va face doar in temeiul hotararii judecatoresti
in cazul excluderii sau retragerii asociatilor.

3) Publicarea in Monitorul Oficial

Ca regula, se publica in Monitorul Oficial actul modificator si o notificare cu privire la depunerea la
registrul comertului a actului constitutiv actualizat.
Prin exceptie, nu este obligatorie aceasta etapa pentru modificarea societatilor in nume colectiv sau
in comandita simpla.
4) Opozitia la actul modificator.
Potrivit art 61 orice persoana prejudiciata prin hotararea de modificare a actului constitutiv poate
sa formuleze o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei sa repare prejudiciile cauzate de
hotararea avand sca scop modificarea unei societati. Legea face referire la creditorii sociali, iar
uneori si la creditori particulari ai asociatilor.

A. Reducerea capitalului social

Reducerea capitalului social poate sa intervina intrucat se constata pierderi ale activului net sau se
considera ca nu mai este necesar un capital social la valoarea celu initial stabilit. Art 69, 153 indice
24.
Procedurile de reducere a capitalului: Potrivit Legii 31/90 reducerea capitalului social se poate
realiza prin urmatoarele metode:
• Micsorarea numarului de actiuni
• Diminuarea valorii nominale a actiunilor
• Dobandirea actiunilor de catre societate si anularea lor sau atunci cand reducerea
capitalului nu este motivata de pierderi diminuarea capitalului se poate face prin scutirea
 tatala sau partiala a asociatilor, de varsamintele datorate sau prin restituirea de catre
asociati a unei cote-parti din acorduri.
Aspecte procedurale speciale: Aspecte procedurae speciale cu privire la actul modificator.
Potrivit art 208 acesta trebuie sa arate motivele ce genereaza reducerea si procedeul de reducere
ales. Reducerea va putea sa fie realizata dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a
fost publicata in Monitorul Oficial. Cu privire la opozitia creditorilor, se reglementeza expres dreptul
creditorilor avand creante anterioare publicarii hotararii de modificare care nu au devenit scadente
pana la data publicarii de a face o pozitie in situatia in care societatea nu a oferit garantii pentru
executarea creantelor mentionate.

B. Majorarea capitalului social

Necesitatea majorarii capitalului social: Poate sa fie justificata de necesittea obtinerii unor fonduri
pentru dezvoltarea societatii sau de existenta unor prevederi legale care impun majorarea
capitalului social.
Procedeele de majorare a capitalului social: Potrivit art 210, majorarea se poate face prin:
• Emisiunea de actiuni
• Majorarea valorii nominale a actiunilor existente
In cazul emisiunii de noi actiuni este reglementat un drept de preferinta al actionarilor existenti cu
privire la actiunile trimise pentru majorarea capitalului social. Dreptul de preferinta se exercita
proportional cu cota de participare la capitalul social avand ca scop mentinerea pozitiei avute initial
de catre fiecare dintre asociati in cadrul societatii. Dreptul de preferinta trebuie exercitat intr-un
anumit termen, stabilit prin hotararea adunarii generale extraordinare sau prin hotararea consiliului
de administratie ori directoratului dupa expirarea termenului actiunile necumparate de actionarii
existenti vor putea fi oferite spre subscriere publicului. Nerespectarea dreptului de preferinta
constitutie o cauza de nulitate a majorarii capitalului social. Dreptul de preferinta poate fi insa
restrans sau ridicat prin hotarare a adunarii generale a actionarilor sau a consiliuui de administratie
ori directoratului.
Surse de finantare: Potrivit art 210 exista doua categorii de finantare, respectiv surse externe prin
raportare la fondurile societatii, categorii in care se incadreaza doua tipuri de acorduri(acordurile in
numerar si acordurile in natura) si surse interne, adica majorare din fondurile societatii, categorie in
care intra rezervele statutare si facultative, beneficiile si primele de emisiune. Intra tot in categoria
finantare din surse interne si situatia in care majorarea capitalului social se realizeaza prin
conversia creantelor impotriva societatii in actiuni ale acestora.
De citit: Art 220 -> 30% din valoarea nominala. Atat pentru aporturile in numerar cat si pentru
aporturile in creanta.
Primele de emisiune—> Atunci cand se emit noi actiuni exista niste interese contrare. Actionarii
existenti au un drept de preferinta, deci teoretic cand se face majorarea actionarii existenti n uar fi
prejudicitati pt ar putea cumpara toate actiunile si sa isi mentina ponderea. Dar exista situatii in
care actionarii existenti nu pot cumpara actiunile, acestia vor romane cu actiunile initial detinute
care nu vor mai fi 50% din cele detinute. Asa ca la emisiunea noua de capital social se
procedeaza: se emit actiuni de aceeasi valoare cu vechile actiuni unde se adauga un spor de
valoare numita prima de actiuni si vanduta persoanelor interesate cu un pret mai mare decat
valoarea lor. De prima de actiune vor putea beneficia tot actionarii atat cei initiali cat si cei noi.