Sunteți pe pagina 1din 2

Iuliu-Marius MORARIU

BISTRIÞEANUL
GAVRIL BÃNULESCU-BODONI
ÎN VIZIUNEA BASARABEANULUI
ANTONIE PLÃMÃDEALÃ

U
n mare ierarh al istoriei de ani7, rezervîndu-i, în primul
vieþii bisericeºti din caz, un spaþiu mai amplu, în care
Basarabia ºi al istoriei descrie viaþa ºi opera lui, iar în
ecleziastice româneºti a fost, apod- celelalte trei, referiri sporadice. Cu
ictic, Gavril Bãnulescu-Bodoni. toate acestea, el reuºeºte în cîteva
Ca mitropolit, el a fost, aºa cum pagini sã creioneze foarte clar
remarcã Antonie Plãmãdealã, ,,o portretul mitropolitului, accen-
personalitate controversatã”1, însã tuîndu-i calitãþile ºi remarcîndu-i
ca român ºi ca om de culturã a fost totodatã ºi greºelile, ceea ce face
în mod cert un om la înãlþimea descrierile lui speciale ºi unice.
vremii sale2. Cea dintîi sursã ne prezintã
Nãsãudeanul Iuliu Moisil, unul aºadar un profil bio-bibliografic.
dintre marii bãrbaþi români ai Mitropolitul oferã cîteva date
veacului trecut, într-un articol ded- biografice despre el ºi remarcã
icat personajului exprimã ºi el sen- popularitatea lui, reuºind în cîteva
timente asemãnãtoare. cuvinte sã rezume principalele ele-
Avînd în vedere calitãþile mul- mente biografice ºi sã stabileascã
tiple ale ierarhului, o multitudine de biografi ºi de originea celui prezentat.
istorici ºi-au concentrat atenþia asupra lui. Între ei, la Descrierea continuã în aceeaºi manierã galopantã,
loc de cinste se gãseºte ºi basarabeanul devenit mai autorul comprimînd într-o manierã sistematicã o mul-
apoi mitropolit al Transilvaniei, Antonie Plãmãdealã, titudine de evenimente8.
care, într-un fel este legat sufleteºte de bistriþeanul Ierarhul accentueazã faptul cã mitropolitul
nostru, prin faptul cã a studiat o perioadã la seminarul Bodoni a avut parte de o educaþie bogatã ºi variatã.
care îi poartã numele3, pe care ºi-l va aminti apoi cu Mitropolitul Antonie prezintã apoi cele douã pere-
drag toatã viaþa4, ºi cã a trãit sub înrîurirea realizãrilor grinãri între Iaºi ºi Poltava, care duc la remarcarea lui
sale în plan pastoral. Pentru acest fapt, precum ºi pen- de cãtre ruºi ºi la hirotonirea lui:
tru faptul cã, într-o manierã asemãnãtoare lui Gavril, ,,Fire nestatornicã, a plecat la Seminarul din
Antonie a devenit mitropolitul unei regiuni strãine Poltava, dar a revenit dupã doi ani din nou la Iaºi. A
originii lui5, ºi pentru frumuseþea evocãrilor sale, am plecat apoi iarãºi la Poltava, fiind astfel remarcat de
considerat potrivit ca acest studiu sã analizeze felul ruºi. Aceºtia fac ca în 1792 sã fie hirotonit ca episcop
cum este creionat portretul mitropolitului bistriþean în de Bender ºi Akerman ºi vicar al exarhului pentru
opera mitropolitului basarabean. þãrile româneºti”9.
Spre deosebire de alte personalitãþi cãrora le Aºa începe cariera ecleziasticã a viitorului ierarh
descoperã documente de arhivã, sau le dedicã volume ºi, deopotrivã, datoritã intervenþiei þariste, ,,prologul
întregi, în cazul lui Gavril Bãnulescu nu se întîmplã ocupaþiei ruseºti, seculare ºi bisericeºti, în
aºa. Îl pomeneºte doar în opera sa ,Basarabia, în pre- Basarabia”10, dupã cum acelaºi autor se exprimã într-
faþa pe care o semneazã volumului lui Boris Buzilã, o prefaþã a unui volum de istorie bisericeascã11. Din
în dialogurile biografice cu scop memorialistic6 ºi aceastã posturã, el va conduce efectiv Mitropolia
într-un interviu dat cu ocazia împlinirii vîrstei de 70 Moldovei12, la ordinul Ecaterinei a II-a.

Revista românã nr. 4 (70) / 2012  23


Va urma apoi pentru ierarhul moldovean o Note:
perioadã petrecutã pe scaunele episcopale ruseºti13, 1. Antonie Plãmãdealã, Basarabia, Tipografia
dupã care, între 1808-1810, va ajunge din nou în Eparhialã, Sibiu, 2002, p. 103.
Moldova, ca exarh al sinodului rus14. 2. Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. V,
Editura Comitetului de culturã ºi educaþie socialistã al
Aceastã perioadã a fost aºadar, pentru bistriþeanul
judeþului Bistriþa-Nãsãud, Bistriþa, 1984, p. 215. Boris
nostru, una de ascensiune, de creºtere15. Buzilã, Din istoria vieþii bisericeºti din Basarabia, Editura
Viaþa lui Gavril Bãnulescu, presãratã cu atîtea Fundaþiei Cultural Române, Bucureºti, 1996, p. 24. Iuliu
plecãri ºi reîntoarceri, va cunoaºte ºi acum, pentru Moisil, Gavril Bãnulescu-Bodoni (1750-1812), în rev.
scurtã vreme, între 1810-1812, o scurtã revenire în „Arhiva Someºanã”, anul XII, nr. 21, Nãsãud, 1937, p. 697.
þara lui dragã, din nou ca exarh, însã ºi pentru 3. Teodor Vîrgolici, Destinul mitropolitului cãrturar
Muntenia, aceasta fiind a doua etapã a ,,prologului Antonie Plãmãdealã, în vol. „Basarabia”, Tipografia
ocupaþiei ruseºti”. Ulterior, dupã 1812, el nu va Eparhialã, Sibiu, 2002, p. 9; Antonie Plãmãdealã, Biserica
în mers, vol. I, Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, 1999,
pãrãsi propriu-zis Moldova, rãmînînd în Basarabia,
p. 306.
care însã, de aceastã datã, nu va mai fi pãmînt româ- 4. Antonie Plãmãdealã, Biserica în mers, vol. II,
nesc, ci va reveni ruºilor. Va urma o nouã etapã, mai Tipografia Eparhialã, Sibiu, 1999, p. 17.
liniºtitã ºi bogatã în realizãri, în ciuda stãpînirii, ca 5. Lucru pe care Î.P.S.. Antonie îl vede ca pe un schimb:
mitropolit al provinciei mai-sus pomenite, din 1813 „Ei bine, cînd m-am trezit eu mitropolit în Transilvania, mi-
ºi pînã la moarte16. În tot timpul petrecut aici, el va am zis în sinea mea – nu ºtiu dacã am spus-o ºi public – dar
þine legãtura cu românii de dincoace de Prut17. mi-am zis: Dumnezeu m-a trimis aici în schimb. L-a trimis
Meritele sale, cu preponderenþã în plan cultural ºi în Basarabia din Transilvania pe Gavril Bãnulescu Bodoni
administrativ, datorate în parte ºi vremurilor de ºi pe mine m-a trimis în schimb, sã fac ºi eu ceea ce a fãcut
el acolo”; Valeriu Dãescu, La 70 de ani, în vol. Biserica în
restriºte, le remarcã ºi Antonie Plãmãdealã, care spune:
mers, vol. II, Tipografia Eparhialã, Sibiu, 1999, p. 237.
,,Personalitate controversatã, uneori sub aspre 6. Antonie Plãmãdealã, Amintirile mitropolitului
acuzaþii de trãdare de neam, biografiile lui reþin însã Antonie Plãmãdealã, convorbiri cu Dragoº ?euleanu ºi
cîteva fapte care îi aratã ºi partea de luminã: a tipãrit Carmen Dumitru, Editura Cum, Bucureºti, 1999.
toate cãrþile de slujbã în româneºte, unele traduse de 7. Valeriu Dãescu, art. cit., p. 235-242.
el (Liturghierul din 1818), a organizat bine eparhia, a 8. Antonie Plãmãdealã, Basarabia, op. cit., p. 103.
dotat-o cu tipografie ºi, îndeosebi, a înfiinþat 9. Ibidem, p. 103.
Seminarul teologic din Chiºinãu (1813), care va juca 10. Care, datoritã împrejurãrilor sorþii începea cu un
bistriþean ºi pe care, acelaºi biograf o vedea ca pe o conjunc-
de-a lungul unei lungi perioade, pînã în 1918 ºi dupã
turã fericitã; Adrian Popescu, Biserica Ortodoxã între
aceea, pînã în 1944, rolul de pepinierã de preoþi ºi erezie ºi unitate, în vol. Biserica în mers, vol. I, Tipografia
laici de mare calitate”18. Eparhialã, Sibiu, 1999, p. 258.
O altã mare realizare a lui a fost tipãrirea Bibliei 11. Idem, Cuvînt înainte, în vol. Din istoria vieþii bis-
de la Sankt Petersburg, în anul 1819, care se va regãsi ericeºti din Basarabia, Editura Fundaþiei Cultural Române,
în casele moldovenilor pînã în vremea copilãriei mit- Bucureºti, 1996, p. 6.
ropolitului Antonie Plãmãdealã19. 12. Pr. prof. dr. Mircea Pãcurariu, Istoria Bisericii
Analizînd evocarea de faþã ºi celelalte momente în Ortodoxe Române, pentru Seminariile Teologice Liceale,
Editura Institutului Biblic ºi de Misiune al Bisericii
care mitropolitul Antonie îl evocã pe Gavril
Ortodoxe Române, 2006, p. 402.
Bãnulescu-Bodoni, observãm respectul pe care îl are 13. Cu toate acestea, „în slãvitul scaun al Kievului
faþã de acest bãrbat mare, cãruia îi recunoaºte real- rãmîne ceva mai mult de trei ani”, iar apoi: „a fost membru
izãrile ºi patriotismul. Dupã cum însuºi mãrturiseºte, de frunte al Sinodului, i s-a conferit cea mai înaltã decoraþie:
el pãstreazã amintirea care era comunã seminariºtilor Ordinul „Sf. Andrei, clasa I, cu briliante”. Ibidem, p. 27.
din Chiºinãu: 14. Antonie Plãmãdealã, Basarabia, op. cit., p. 103.
,,În amintirea seminariºtilor din Chiºinãu, mitro- 15. Teodor Tanco, op. cit., p. 214.
politul Gavriil Bãnulescu-Bodoni a rãmas ca întemei- 16. Antonie Plãmãdealã, Basarabia, op. cit., p. 103. Cf.
Iuliu Moisil, art. cit., p. 698.
etorul ºcolii lor, unicã în felul ei, iar pãcatele lui
17. ***, Enciclopedia Românã, Editura Minerva, Cluj-
politice au fost atribuite vremurilor, conjuncturilor, el Napoca, 1921, p. 14.
dovedindu-se, prin întemeierea Seminarului, pe care 18. Antonie Plãmãdealã, Basarabia, op. cit., p. 103-104.
l-a dorit românesc, a nu-ºi fi uitat neamul ºi datoria 19. Ibidem, p. 104.
faþã de el. ªi faptul cã i-a dat Biblia în româneºte, cîn- 20. Ibidem, p. 104.
tãreºte cît multe din pãcatele lui de pe celãlalt talger
al cîntarului”20.
 24 Revista românã nr. 4 (70) / 2012