Sunteți pe pagina 1din 1142

VASHE CIOCÂRLAN

Pteridophyta
et Spennatophyta

___ s

c
EDITURA CERES
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
CIOCÂRLAN, VASELE
Flora Ilustrată a R om ân iei: Pteridophyta et
Spermatophyta / prof. dr. VasileCiocârlan. -Bucureşti:
Ceres, 2009
Index
ISBN 978-973-40-0817-9

1. România

581.9(498):582.3 5+582.4____________ ________________

Redactori: Aurora Dumitru, Claudia Popa


Coperta: Paul Marcu

ISBN: 978-973-40-0817-9
CUPRINS

PREFAŢĂ LA EDIŢIA I ............................................................................... 5


PREFAŢĂ LA EDIŢIA A II-A.......................................................................... 8
PRESCURTĂRI ŞI SEMNE CONVENŢIONALE..........................................10
CONSIDERAŢII GENERALE........................................................................ 14
Privire generală asupra sistemului folosit................................................14
Consideraţii asupra nomenclaturii....... ................................................... 19
Descrierea (diagnoza) speciilor.............................................................. 21
Zonele şi etajele de vegetaţie................................................................. 22
împărţirea fitogeografică a teritoriului României................................... 24
Scări (trepte) pentru aprecierea ecologiei speciilor................................ 27
CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A ORGANELOR CORMOFITE-
LOR.........................................................................................................32
Rădăcina..................................................................................................32
Tulpina....................................................................................................34
Tulpinile subterane................................................................................. 38
Frunza.....................................................................................................40
Floarea................................................................................................... 42
Sămânţa.................................................................................................. 57
Fructul.....................................................................................................60
CUM SE DETERMINĂ O PLANTĂ.............................................................. 69
Ce sunt cheile dihotomice şi cum se folosesc......................................... 69
Cheia dihotomică pentru determinarea încrengăturilor.......................... 73
ÎNCRENGĂTURA PTERIDOPHYTA........................................................... 74
ÎNCRENGĂTURA SPERMATOPHYTA......................................................102
SUBÎNCRENGĂTURA PINOPHYTINA .....................................................102
Clasa Cycadopsida................................................................................102
Clasa Gynkgopsida................................................................................103
Clasa Pinopsida.....................................................................................103

3
Clasa Gnetopsida....................................... .115
SUBÎNCRENGĂTURA MAGNOLIOPIIYTINA .136
Clasa Magnoliopsida (Dicotylcdonalae).... .136
Clasa Liliopsida (Monocotyledonatae)...... .883
1086
LITERATURA DE BAZA....................................................................
INDEXUL DENUMIRILOR ŞTIINŢIFICE........................................ 1087
INDEX ALFABETIC GENERAL AL DENUMIRILOR POPULARE 1129
PREFAŢĂ LA EDIŢIA I

Ideea elaborării unei astfel de lucrări s-a născut cu mulţi ani în urmă, în
cadrul lucrărilor practice de sistematică desfăşurate cu studenţii. Materializarea
acestei idei a început cu circa 10 ani în urmă, întârzierea fiind generată de
importanţa ştiinţifică a acestei sarcini grele pe care mi-o asumam. între timp s-a
încheiat apariţia monumentalei opere Flora Republicii Socialiste România şi au
apărut şi alte lucrări care mi-au fost de mare ajutor. A apărut şi valoroasa
lucrare a lui AI. Beldie, cu caracter de determinator, care venea să completeze
Flora R.S.R.
Deşi au trecut abia 10 ani de la apariţia ultimei lucrări menţionate,
necesitatea unei noi Flore ilustrate s-a făcut simţită curând după apariţie, pe de
o parte datorită epuizării cărţii, de pe altă parte, datorită necesităţii de
completări cu date noi, date referitoare la plantele cultivate, la variabilitatea
infraspecificâ a acestora, la numărul de cromozomi, la necesitatea introducerii
unor taxoni omişi sau descoperiţi între timp etc. Introducerea în lucrare a peste
500 specii cultivate în scop ornamental, alimentar, forestier, medicinal etc.
apreciem că răspunde unei nevoi resimţită în literatura de specialitate.
Cu gândul că lucrarea se adresează în primul rând studenţilor biologi,
agronomi, horticultori, silvicultori, farmacişti etc. şi poate fi folosită deopotrivă
de profesori şi cercetători în domeniul biologiei plantelor sau chiar de pasionaţi
pentru cunoaşterea bogatei şi variatei lumi a plantelor, am acordat o importanţă
deosebită caracterizării organelor plantelor, folosirii nomenclaturii ,
caracterizării ecologice, răspândirii pe zone şi etaje de vegetaţie etc., alcătuind
o primă parte referitoare la aceste probleme. Atragem atenţia celor mai puţin
familiarizaţi cu terminologia botanică, de necesitatea însuşirii noţiunilor din
această parte, întrucât nu s-a mai alcătuit un index cu explicarea termenilor
ştiinţifici.
Lucrarea va apărea în 2 volume: în volumul I sunt tratate ferigile,
gimnospermele şi angiospermele dicotiledonate-dialipetale, urmând ca în
volumul II să apară gamopetalele şi monocotiledonatele.

5
Dorinţa noastră de a alcătui o lucrare de sinteză actuală, asupra Florei
României, care să corespundă tuturor aşteptărilor a fost mare şi strădaniile
depuse au fost şi mai mari. Reuşita, cel puţin în parte, va fi satisfacţia deplină a
muncii noastre.
La încheierea redactării materialului se pot face unele precizări, unele
consideraţii asupra conţinutului volumelor I şi II, eventual unele comparaţii a
taxonilor prezenţi în lucrare, cu numărul de taxoni prezentaţi în Flora R.S.R. şi
Flora României de Al. Beldie. Foarte probabil, botaniştii s-au întrebat adesea,
câte specii de plante există în flora noastră 7 La această întrebare nu se poate da
un răspuns precis, nici măcar cu privire la flora cormofitelor, unde numărul este
diferit de la un autor la altul. Faptul pare justificat, întrucât flora este un
element dinamic, pe de o parte, pe de altă parte, ca urmare a acumulării de date
ştiinţifice în urma cercetărilor, se modifică interpretarea valorii taxonilor, prin
ridicare sau coborâre în rang, sau chiar introducere în sinonimie. Şi totuşi,
comparând datele din Flora R.S.R. cu cele din Flora României de Al. Beldie,
constatăm, la prima vedere, o sărăcire vizibilă a numărului de specii în Flora
României. In Flora R.S.R. se prezintă 3405 specii spontane, faţă de numai 3063
specii şi 504 subspecii în lucrarea lui Al. Beldie. Este o diferenţă în minus de
342 de specii ! Desigur există motivaţii ştiinţifice, principala motivaţie fiind
concepţia autorului despre specie şi potrivit acestei concepţii un număr mare de
specii au coborât pe verticală devenind subspecii sau au căzut în sinonimie.
în lucrarea noastră am prezentat 3759 de specii, 623 fiind cultivate şi 3136
spontane cu 840 de subspecii. Se remarcă o îmbogăţire substanţială a florei cu
409 taxoni (73 de specii şi 336 subspecii) faţă de Flora României de Al. Beldie.
Şi în lucrarea noastră este un minus de 269 de specii faţă de Flora R.S.R.
Această diferenţă se explică prin:
1. neincludcrea în calcul a speciilor dubioase, controversate, care nu au
putut fi confirmate datorită absenţei materialului documentar (aceste
specii în Flora R.S.R. sunt numerotate, în timp ce noi nu le-am
numerotat, speciile fiind prezente în chei cu semnul ?);
2. alte specii au suferit un transfer pe verticală prin coborârea valorii lor
sau au căzut în sinonimie.
Este foarte probabil ca cercetările viitoare să confirme prezenţa unora dintre
speciile prezentate de noi cu semn de întrebare. După datele noastre, flora
vasculară spontană a României cuprinde:

6
în c r e n g ă tu ri Familii Genuri Specii
Pleridofitc 8 22 65
Gimnosoerme 4 7 12
94 dicot. 569 dicot. 2392 dicot.
Angiosperme 116 746 3059
22 monocot. 177monocot. 667 monocot.
Total 3 128 775 3136 840

S-au iconografiat 2112 taxoni.


b îgurile sunt luate, în cea mai mare parte, după Flora R.S.R. şi o mică parte
din Garcke, Flora Bulgariei, Flora Slovenska, Javorka-Csapody, Flora
României de Al. Beldie, câteva fiind originale.
Convinşi fiind că lucrarea poate fi îmbunătăţită, solicităm călduros pe toţi
specialiştii să ne comunice sugestiile şi observaţiile lor, pentru a putea ţine cont
de ele la o eventuală nouă ediţie.
în încheiere, aducem calde mulţumiri tuturor colegilor care ne-au ajutat cu
bibliografie, informaţii, material documentar. Aceleaşi mulţumiri şi
recunoştinţă Editurii Ceres pentru sprijinul acordat ca această lucrare să vadă
umina tiparului, ajungând astfel în mâinile atâtor doritori care vor să cunoască
bogata comoară floristică a ţării noastre.

7
PREFAŢĂ LA EDIŢIA A II-A

Flora ilustrată a României a fost bine primită şi apreciată de specialişti. Mai


mult, a devenit un instrument de lucru individual şi colectiv în facultăţile care
studiază botanica. Lucrarea s-a epuizat foarte rapid. Aceste lapte ne-au
încurajat şi ne-au determinat să ne gândim la o nouă ediţie.
Putem spune că nu am încetat o clipă lucrul în vederea îmbunătăţirii
cunoaşterii şi completării florei vasculare a României. în cei 10 ani scurşi de la
prima ediţie, s-au descoperit şi publicat numeroşi taxoni noi-genuri, specii şi
subspecii. De asemenea au apărut lucrări importante pe plan european, lucrări
care aduc schimbări deosebite, în principal schimbări ,de nomenclatură şi
schimbări care se referă la reevaluarea unor taxoni. Constatăm cu bucurie că
flora vasculară a României este mult mai bogată şi se îmbogăţeşte prin
cercetările noi, dar în acelaşi timp, constatăm că este incomplet cunoscută.
în această nouă ediţie, autorul a ţinut seama de datele noi şi a făcut
modificări profunde la Clasa Polypodiopsida, a refăcut cheile de determinare la
multe genuri: Salicornia, Pubatilla, Dianthus,^maranthus, Limonium,
AlchemiUa, Erodium, Cornus, Vincetoxicum, Calaţnintha, Linaria, Euphrasia,
Hieracium, Agrostis, Agropyron etc.; a introdus un paragraf nou cu împărţirea
floristică a României şi harta cu provinciile floristice. De asemenea s-a făcut
actualizarea nomenclaturii şi reevaluarea mult^ţ taxoni.
Astfel, ediţia a Il-a a acestei lucrări este mult schimbată faţă de prima ediţie.
Se îmbogăţeşte conţinutul prin adăugirea taxonilor recent descoperiţi, a
taxonilor consideraţi dispăruţi şi a taxonilor introduşi eronat în Flora României,
menţionând acest lucru. S-au adăugat şi câteva planşe noi cu specii descoperite
recent în flora României. De asemenea, la sfârşitul lucrării, în addenda s-a
adăugat lista cuprinzând combinaţiile nomenclaturale noi care apar în ediţia a
Il-a şi lista câtorva taxoni noi pentru ştiinţă.
O problemă dificilă o reprezintă taxonii citaţi în flora României, care nu au
putut fi verificaţi şi confirmaţi sau infirmaţi din lipsă de material.
Cunoaşterea exactă a taxonilor ce cresc în România este necesară şi pentru
a şti ce introducem în “listele roşii” în scopul ocrotirii.
După datele noastre, flora vasculară spontană a României cuprinde:

încrengături Familii Genuri Specii Subspecii


Pteridophyta 12 24 69 3
Spermatophyta 128 766 3228 495
Total 2 140 790 3297 498

Faţă de prima ediţie, flora noastră s-a îmbogăţit cu: 15 genuri, dintre care
5 descoperite recent (Cenchrus, Eclipta, Grindetia, Monochoria, Paspalum),
9 rezultate prin schimbarea valorii sistematice (Comastoma, Elymus, Gentia-
nopsis, Gymnocarpium, Oreopteris, Phegopteris, Pseudorchis, Schoenoplec-
tus, Traunsteinera) şi 1 redescoperit după peste 100 de ani (Trachomitum);
160 specii, unele descoperite în ultimii 10-15 ani, altele rezultate prin
reexaminarea şi reevaluarea rangului taxonomic. Diferenţa în minus, la
subspecii, se explică prin numărarea,-în prima ediţie şi a subspeciilor tipice.
în încheiere, aducem calde mulţumiri tuturor colegilor specialişti care ne-au
ajutat în vederea documentării şi Editurii Ceres care a înţeles importanţa unei
astfel de lucrări ştiinţifice şi ne-a oferit generosul ei sprijin.

Bucureşti, ianuarie 2000 Autorul *


Prof. Dr. V.Ciocârlan
Univ. de Ştiinţe Agron. Bucureşti,
Bulevardul Mărăşti 59 sector 1

9
PREFAŢĂ LA EDIŢIA A III-A

O ediţie nouă a lucrării - Flora ilustrată a României a devenit necesară din


două motive: epuizarea rapidă a ediţiei a II a şi, în egală măsură, necesitatea
introducerii datelor noi, referitoare la Flora României, date rezultate în urma
cercetărilor din ultimii 10 ani. Aşadar, sperăm că această nouă ediţie, va împlini
aşteptările specialiştilor, fiindcă vine cu modificări importante referitoare la
nomenclatură, aprecierea valorii taxonomice, îmbogăţirea florei României cu
taxoni noi etc. Să exemplificăm câteva din aceste date noi.
- îmbogăţirea florei vasculare a României cu 45 taxoni, din care 38 de
specii şi 7 subspecii. Din cele 38 de specii, 11 sunt specii adventive, fapt care
determină semnificativ modificarea procentuală a numărului de specii adventive
în flora României, faţă de datele anterioare. Taxonii noi au fost introduşi în
cheile de determinare. Iată câteva exemple de specii noi: Allium albiflorum,
Asperula laevigata, Daucus broteri, Jurinea tzcir-ferdinandi, Ranunculus
neapolitanus, Silene thessalonica, Thymus alternans etc. Specii adventive:
Amaranthus tuberculatus, Eriochloa villosa, Plantago sempervirens, Senecio
inequidens etc.
- Eliminarea din flora României a unor specii eronat introduse, chiar şi în
listele roşii, precum şi prezenţa unor specii declarate stinse.
- Modificarea valorii taxonomice şi modificarea autorilor.
- Refacerea cheilor de determinare Ia unele genuri: Aconitum, Callitriche,
Epipactis, Senecio, Soldanella, Tragopogon etc.
- Completarea răspândirii la unele specii rare.

10
- în cazul neconcordanţei datelor referitoare la valoarea taxonomică, dintre
datele din literatura străină şi taxonii prezenţi în flora României, menţionăm că
a prevalat opţiunea autorului.
Rămâne nerezolvată problema taxonilor citaţi în flora României, care din
lipsă de material, nu pot fi confirmaţi sau infirmaţi. Aceşti taxoni au fost
introduşi în chei şi notaţi cu ?
în încheiere, aducem calde mulţumiri tuturor colegilor specialişti care ne-au
ajutat în vederea documentării şi Editurii Ceres care a înţeles importanţa unei
astfel de lucrări ştiinţifice şi ne-a oferit generosul ei sprijin.

Bucureşti, ianuarie 2009 Autorul


Prof. Dr. V.Ciocârlan
Univ. de Ştiinţe Agron. Bucureşti,
Bulevardul Mărăşti 59 sector 1

11
PRESCURTĂRI ŞI SEMNE CONVENŢIONALE

Unităţi sistematice (taxoni) 20-50cm sau până la 15 m. = înălţimea


încreng. = încrengătura ( Phylum, Dîvisio) plantei
Cls. = clasa (Classis) C. = corola
Ord. = ordinul ( O rdo) cult. = cultivat
Fam. = familia ( Familia ) diam. = diametru-
Subfam. = subfamilia ( Subfamilia ) em.(emendavit) = îmbunătăţit de
Trib. = tribul ( Tribus) end. = endemit
Gen. = gen ( Genus) ex. “ după
Subgen. = subgen ( Subgemts) excl. = exclusiv
Sect. j secţia ( Sectio ) ext. = extern
fl. = floareţi)
Ser. = seria ( Series )
fl. mase. = floare masculină
Sp. = specie ( Species )
fl. fem. = floare feminină
Subsp. = subspecie ( Subspecies) fl. herm. = floare hermafrodită
Convar. = convarietatea { Convarietas) fr. = fruct(e)
Var. = varietatea ( Varietas ) frz. - frunzăţe)
Cv. = cultivând, adică soiul sau varietatea gros. = grosime
cultivată in = în
inel. = inclusiv
F. = forma ( Forma )
inf. = inferior
infl. = inflorescenţă(e)
Biofnrmele (formele biologice, formele int. = intern
de viaţă) înălţ. = înălţime
T = terofite ( Therophyta ) K. = caliciu
Ht = hemiterofite ( Hemitherophyta ) lăţ. = lăţime
H = hemicriptofite ( Ilernichryptophyta ) longitud. = longitudinal
lung. = lungime
G = geofite ( Geophyta )
p.max.p, - în cea mai mare parte
Hd = hidrofite ( Hydrophyta) p.min.p. = în cea mai mică parte
Hh = hidrohelofite ( Hydro-helophyta ) p.p.(pro parte) = în parte
Ch = camefite ( Chamaepkyta ) pro sp.fpro specie) = considerat ca specie
Ph = fanerofite ( Phanerophyta ) (R) = relict boreal
Ep = epifite ( Epiphyta ) răd. = rădăcmă(i)
răsp. - răspândire
săm. = sămânţă(e)
Descrierea speciei
s.l.ţsensu lato) = în sens larg
auct.(auctorum) = al autorilor în general s.str.(sensu stricto) = în sens strict

12
sup. = superior alp.-eur. = alpin-europeană, în munţii înalţi
transv. = transversal(ă) din Europa
tulp. = tulpină(i), tulpinal(e) alt. = altaică
I-XH = perioada înfloririi sau maturării anat. = anatolică
sporilor la ferigi atl. = atlantică
2n = numărul de cromosomi din celulele atl.-centr.-eur. = atlantic-central-european
somatice bale. = balcanică
x = genbmul (setul de bază) la genuri carp. = carpatică
cauc. = caucazică
Frecvenţa (gradul de răspândire) centr.-eur. = central-european
frecv. = frecventă (comună) centr.-eur.-mont. —central-european -montan
spor. = sporadică circ. = circumpolar
f. rară= foarte rară circ. alp. = circumpolar alpin (în munţii
înalţi din Europa, Asia, America de Nord)
Răspândirea pe zone şi etaje de vegetaţie circ. arct.-alp. = circumpolar arctic alpin (în
z.step. = zona stepei regiunile arctice, subarctice şi în munţii
z.silvostep. = zona silvostepei înalţi din emisfera nordică)
z.păd,stej “ zona pădurilor de stejar circ. arct.-alp.-euram. = circumpolar arctic
e.g. = subetajul gorunului alpin euramerican (ca mai sus, dar lipseşte
e.f. = subetajul fagului din munţii din Asia Centrală)
e.b. = etajul boreal (al molidului) circ. bor. = circumpolar boreală (în regiunile
e.s. = etajul subalpin (al jneapănului) arctice şi subarctice)
e.a. = etajul alpin (al pajiştilor alpine) cont.-eur. = continental-europcan
cont.-euras. = continental-eurasiatic
Importanţa cosm. = cosmopolită (ubicvistă)
alim. = alimentară end. = specie endemică (endemit)
antieroz. = antierozională eur. - europeană
arom. = aromatică euram. = euramericană
bur. rud. = buruiană ruderală euras. = eurasiatică
bur. seg. = buruiană segetală euras.-arct.-alp. = eurasiatic-arctic-alpin(în
cond, = condimentară regiunile arctice şi munţii înalţi din Europa
fixat. = fixatoare şi Asia)
for. = forestieră euras.-arct.-alp.-eur. = eurasiatic-arctic-
fruct. = fructiferă alpin-european (în regiunile arctice din
fur. = furajeră Europa şi Asia şi munţii înalţi din Europa)
ind. = industrială euras.-hor. = eurasiatic-boreal
leg. = legumă euxinic = în jurul mării negre
med. = medicinală medit. = mediteranean
mei. = meliferă moes. - moesic (în V şi N balcanilor)
oleag. = oleaginoasă pan. = panonic
om. - ornamentală pont. = pontic
tan. = tanantă şarm. = sarmatic
text. = textilă submedit. = submediteranean
tinct. = tinctorială sudet. = sudetic (în munţii Sudeţi)
tox. = toxică temp. - temperat (zona)

Răspândirea generală (arealul) Caracterizarea ecologică


adv. = adventivă, specie introdusă mai Scara pentru umiditate
târziu xer. = xerofită
alp. = alpină, specie răspândită în Alpi xeromez. = xeromezofită

13
mez. = mezofîtă Scara pentru lumină
mezohigr. = mczohigrofită hei. = heliofită
higr. = higrofită scia. = sciadofită
hidr. - hidrofită helscia. = heliosciadofită
curif. = eurifitâ curifot. = eurifotofită

Scara pentru căldură Alte caracteristici ecologice


hekistotctm. = hekistotermofitâ hal. = halofită
psichroterm. - psichrotermofită hal. obl. = halofită obligată
microtetm. = microtermofUă hal. fac. = halofită facultativă
tnezoterm. = mezotermofită xerohal. = xerohalofită
subtcrm. = subtermofită mezohal. = mezobalofită
tenn. = termofîtă higrohal. = higrohalofită
megatcrm. = megatenuofită sp. calc. = specie calcicolă
curiterm. = euritermofită sp. silic. = specie silicicolă

Alte prescurtări
Scara pentru troficitate add.= addenda
extr. oligotr. = specie extrem oligotrofă Afr. =Africa
oligotr. = specie oligotrofă Alb. = Albania
oligomczotr. “ specie oligomezotrofă altitud. = altitudine
mczotr. - specie mczotrofă Am. = America
eutr. - specie cutrofă Aus. = Austria
megatr. = specie megatrofâ Austr.= Australia
euritr. = specie euritrofâ As. = Asia
Han. = Banat
Scara pentru azot (N) bolov. = bolovănişuri
N, = specie indicatoare de soluri foarte slab Buc. = Bucovina
aprovizionate Bulg. = Bulgaria
Nţ = specie indicatoare de soluri slab bur. = buruienişuri
aprovizionate calc. = calcaroase (roci)
N3 = specie indicatoare de soluri mijlociu CE = Consiliul Europei - ocrotire
aprovizionate chasmof. = chasmofită (creşte în crăpăturile
N* = specie indicatoare de soluri bine stâncilor)
aprovizionate chionof. = chionofdă (creşte în staţiuni cu
Ns = specie indicatoare de soluri foarte bine mari depuneri de zăpadă)
aprovizionate chionohigrof. = chionohigrofită (în locuri cu
Ng= specie cu largă amplitudine ecologică stagnări de apă din topirea zăpezilor)
Criş. = Crişana
Scara pentru aciditate (pH) cuv. gr. = cuvânt grecesc
sp. neutr. = specie neutrofilă cuv. lat. = cuvânt latinesc
sp. slab acid. = specie slab acidofdă dl. = deal
sp. mod. acid. = specie moderat acidofilă Dobr. = Dobrogea
sp. p. acid. = specie puternic acidofdă E. = est
sp. f. p. acid. = specie foarte puternic fig. = figura
acidofilă grohot. - grohotişuri
sp. extr. acid. - specii excesiv şi extrem hort.(hortulanorum) = al grădinarilor, specie
acidofile creată de horticultori
sp. alcal. = specie alcalinofîlă jud. = judeţul
sp. euriacid. = specie euriacidofilă Jug. = Iugoslavia

14
sol. arg. = soluri argiloase
loc. ■= locuri (staţiuni)
sol. lut. = soluri lutoase
loc. rud. = locuri ruderale
sol. lut.-arg. —soluri luto-argiloase
loc. cult. = locuri cultivate
sol. lut.-nis. = soluri luto-nisipoase
M aram . = M aram ureş
sol. nis. = soluri nisipoase
M old. = M oldova
sol. nis .-lut. = soluri nisipo-lutoase
mrea. = m ănăstirea
sol. schel. = soluri scheletice
m t. = m untele
sp. spont. specie spontană
mţii. = m unţii sp. subsponL “ specie subspontană
M unt. = M untenia
T rans. = T ransilvania
N = nord
tuf. = tufărişuri
nitrof. = nitro filă
Ucr. = U craina
nis. = nisip(uri)
V = vest
ORo = ocrotit în R om ânia
variab. = variabili tatea
obs. = observaţie
vers. - versanţi
Olt. = O ltenia
zăv. = zăvoaie
păd. = păduri
pag. = pag in ă
Senine
paj. “ pajişti . .
* - plantă cultivată
petrof. = petrofil (creşte pe bolovăm şuri şi
x = hibrid
grohotişuri)
± = m ai m ult sau m ai puţin
p l . « plantă(e)
> = m ai m are.
piş, =• planşa
psam of. “ psam ofilâ (creşte pe n isip u n ) < = m ai mic
? = specie cu prezenţă nesigură
Ro. = R om ânia
S = sud
sax. = saxicolă (de stâncării)

15
CONSIDERAŢII GENERA CE

P rivire generală asupra sistem u lu i folosit


în lucrarea de faţă se prezintă numai plantele superioare care au corpul
diferenţiat în organe - rădăcină, tulpină, frunze şi la cele mai evoluate - floare,
sămânţă şi fruct. Acest grup de plante poată numele de Cormophyta şi are
valoare sistematică dc subregn, denumit Cormobionta sau Tracheobionta.
Subregnul este alcătuit din plante diferite ca organizare, toate având, pe lângă
organe diferenţiate, elemente de conducere, vase, ceea ce a dus şi la denumirea
dc Plantae vasculares sau Tracheophyta. Aici intră 2 încrengături: ferigile şi
plantele cu sămânţă divizate în unităţi inferioare, după cum vom vedea imediat.

TABEL SINOPTIC CU UNITĂŢILE SISTEMATICE


CUPRINSE ÎN LUCRARE
ÎNCRENGĂTURA PTERIDOPHYTA
C l a s a L y c o p o d io p sid A :
Ordinul Lycopodiales: 1. Lycopodiaceae
Ordinul Seîaginellales: 2. Selaginellaceae
Ordinul Isoetales: hoeiaceae
CLASA EQVISETOPSIDA:
Ordinul Equisetales: 3. Equisetaceae
C l a s a P o l y p o d io p s id a .
Ordinul Ophioglossales: 4. Ophioglossaceae
Ordinul Osmundales\ Osmundaceae
Ordinul Polypodiales: 5. Polypodiaceae s.str.
6. Blechnaceae
7. Adiantaceae
8. Dennstaedtiaceae
9. Aspleniciceae
Ordinul Marsileales: 10. Marsileaceae

16
Ordinul Satviniales: 11. Salviniaceae
12. Azollaceae

ÎNCRENGĂTURA SPERMA TOPHYTA


SUBÎNCRENGĂTURA PINOPHYTINA (<Gymnospermae p. max. p).
CLASA CYCADOPSIDA:
Ordinul Cycadales: 13. Cycadaceae
CLASA GlNKGOrSJDA:
Ordinul Ginkgoales: 14. Ginkgoaceae
CLASA PlNOPSJDA(Coniferopsida):
Ordinul Pinales-. 15. Pinaceae
16. Taxodiaceae
17. Cupressaceae
Ordinul Taxales: 18. Taxaceae
Clasa Gnetopsida :
Ordinul Ephedrales: 19. Ephedraceae

SUBÎNCRENGĂTURA MAGNOL1OPHYTINA (Angiospermae)


CLASA MAGNOUOPSIDA (Dicotyledonatae):
Subclasa Magnoliidae (inel. RanuncuUdae):
Ordinul Magnoliales: 20. Magnoliaceae
Ordinul Berberidales 21. Berberidaceae
Ordinul Aristolochiales: 22. Aristolochiaceae
Ordinul Nymphaeales: 23. Nymphaeaceae
24. Nelumbonaceae
25. Ceratophyllaceae
Ordinul Ranunculales: 26. Rammculaceae
Ordinul Papctverales: 27. Papaveraceae
28. Fumariaceae
29. Hypecoaceae
Subclasa Hamamelidae:
Ordinul Hamamelidales\ 30. Platanaceae
Ordinul Urticales: 31. Ulmaceae
32. Moraceae
33. Cannabaceae
34. Urticaceae
Ordinul Juglandales: 35. Juglandaceae
Ordinul Fagales: 36. Fagaceae
37. Betulaceae

17
38 . Corylaceae
Subclasa Caryophyllidae:
Ordinul Caryophyllales: 39. Phytolaccaceae
40. Nyctaginaceae
41. Molluginaceae
42. Tetragoniaceae
43. Portidacaceae
44.
Caryophyllaceae
45. Amaranthaceae
46. Chenopodiaceae
Ordinul Cactales'. 47. Cactaceae
Ordinul Polygonales: 48. Polygonaceae
Ordinul Plumbaginales: 49. Plumbaginaceae
Subclasa Rosidae:
Ordinul Saxifragaîes: 50. Hydrangeaceae
51. Grossulariaceae
52. Crassulaceae
53. Saxifragaceae
54. Parnassiaceae
Ordinul Rosales: 55. Rosaceae
Ordinul Fabales (Leguminosales): 56. Mimosaceae
57. Cesalpiniaceae
58. Fabaceae (Leguminosae)
Ordinul Haloragales: 59. Haloragaceae
Ordinul Myrtales\ 60. Lythraceae
61. Punicaceae
62. Onagraceae
63. Trapaceae
Ordinul Elaeagnales: 64. Elaeagnaceae
Ordinul Thymelaeales: 65. Thymelaeaceae
Ordinul Comales'. 66. Comaceae
Ordinul Santalales: 67. Santalaceae
68. Loranthaceae
Ordinul Celastrales: 69. Celastraceae
70. Aquifoliaceae
Ordinul Euphorbiales: 71. Buxaceae
72. Euphorbiaceae
Ordinul Rhamnales: 73. Rhamnaceae
74. Vitaceae

18
Ordinul Sapiiidales\ 75. Staphyleaceae
76. Aceraceae
77. Sapindaceae
78. Hippocastanaceae
Ordinul Rutales: 79. Anacardiaceae
80. Simaroubaceae
81. Rutaceae
Ordinul Geraniales: 82. Zygophyllaceae
83. Oxalidaceae
84. Geraniaceae
85. Tropaeolaceae
86. Balsaminaceae
Ordinul L in a t e x : 87. Linaceae
Ordinul P o ty g n U îl c S - 88, Polygalaceae
Ordinul Apiales (UmbeU/iUi): 89. Araliaceae
90. Apiaceae (Umbellifeme)
Subclasa Dilleniideae,
Ordinul Paeoniales: 91. Paeoniaceae
Ordinul Theales: 92. Hypericaceae
93. Elatinaceae
Ordinul Malvales: 94. Tiliaceae
95. Malvaceae
Ordinul Sarraceniales (Nepenthales): 96. Droseraceae
Ordinul Violales: 97. Violaceae
98. Cistaceae
Ordinul Tamaricales: 99. Tamaricaceae
100. Frankeniaceae
Ordinul Begoniales: 101. Begoniaceae
Ordinul Capparales (Cruciferales): 102. Brassicaceae (Crucifercie)
103. Resedaceae
Ordinul Salicales: 104. Salicaceae
Ordinul Cucurbitales: 105. Cucurbitaceae
Ordinul Ericales: 106. Ericaceae
107. Empetraceae
108. Pyrolaceae
109. Monoîropaceae
Ordinul Primulales: 110. Primulaceae
Subclasa Asterideae (inel. Lamiidae):
Ordinul Gentianales: 111. Gentianaceae
112. Menyanthaceae
113. Apocynaceae
19
114. Asclepiadaceae
Ordinul Oleales: 115. Oleaceae
Ordinul Polemoniales: 116. Convolvulaceae
117. Cuscutaceae
118. Polemoniaceae
Ordinul Boraginales: 119. Boraginaceae
120. Hydrophyllaceae
Ordinul Lamiales: 121. Verbenaceae
122. Lamiaceae (Labiatae)
123. Callitrichaceae
124. Hippuridaceae
Ordinul Plantaginales: 125. Plantaginaceae
Ordinul Scrophuiariales: 126. Scrophulariaceae
127 .Buddlejaceae
128. Solanaceae
129. Globulariaceae
130. Bignoniaceae
131. Acanthaceae
132. Pedaliaceae
133. Gesneriaceae
134. Orobanchaceae
135. Lentibulariaceae
Ordinul Campanulales: 136. Campanulaceae
137. Lobeliaceae
Ordinul Rubiales: 138. Rubiaceae
Ordinul Dipsacales: 139. Caprifoliaceae
140. Adoxaceae
141 Valerianaceae
142. Dipsacaceae
Ordinul Asterales (Compositales): 143. Asteraceae (Compositae) ....
CLASA LILIOPSIDA (Monocotyledonatae):
Subclasa Alismatidae:
Ordinul Alismatales: 144. Alismataceae
145. Butomaceae
Ordinul Hydrocharitales: 146. Hydrocharitaceae
Ordinul Najadales: 147. Juncaginaceae
(Potamogetonaîes)
148. Scheuchzeriaceae
149. Potamogetonaceae
150. Ruppiaceae

20
151. Najadaceae
152. Zannichelliaceae
153. Zosîeraceae
Subclasa Liliidae (inel. Commelinidae şi ZingiberidaeY
Ordinul Liliales (inel. Asparagales, Pontederiales, Dioscoreales)
154. Pontederiaceae
155. Dioscoreaceae
156. Trilliaceae
157. Liliaceae
158. Smilacaceae
159. Alliaceae
160. Amaryllidaceae
161. Iridaceae
162. Agavaceae
Ordinul Orchidales'. 163. Orchidaceae
Ordinul Commelinales: 164. Commelinaceae
Ordinul Juncales: 165. Juncaceae
Ordinul Cyperales: 166. Cyperaceae
Ordinul Poales (Graminales): 167. Poaceae (Gramineae)
Ordinul Zingiberales: 168. Cannaceae
Subclasa Arecidae:
Ordinul Arecales: 169. Arecaceae
Ordinul Typhales (Pandanales): 170. Sparganiaceae
171. Typhaceae
Ordinul Arales: 172. Acoraceae
173. Araceae
174, Lemnaceae

Detalierea mai departe şi completarea cu denumiri româneşti va fi


făcută pe parcurs, la fiecare unitate sistematică.

21
C o n s i d e r a ţ ii a s u p r a n o m e n c l a t u r ii
Folosirea nomenclaturii urmează regulile şi recomandările Codului
Internaţional de Nomenclatură Botanică. Cu toate acestea, în toate operele
floristice recente, găsim diferenţe apreciabile în denumirea şi interpretarea
multor taxoni. Există un grad însemnat de subiectivism, mai ales în aprecierea
valorii sistematice a taxonilor Ia nivel de gen-specie. Ne confruntăm adesea cu
întrebarea: Prunus L. s.l. sau Prunus L., Cerasus MiU., Amygdalus L., Persica
Mill. etc. sau Chrysanthemum L. s.l. sau Chrysanthemum L., Balsamita MiU.,
Leucanthemum Mill., Tanacetum L. etc?
Aprecierea mai critică a caracterelor fructului, seminţei, polenului,!
genomului, (x), în sensul sporirii importanţei acestora, ar putea conduce la o mai
justă apreciere taxonomică şi la o uniformizare a punctelor de vedere diferite. în
sprijinul uniformizării nomenclaturii vine principiul tipizării, obligatoriu pentru
taxonii inferiori familiei, inclusiv pentru familii. Acest principiu poate fi extins
şi este folosit şi pentru taxonii de rang superior familiei. Principiul tipizării
trebuie riguros aplicat pentru taxonii infraspecifici de la speciile polimorfe,
inclusiv la speciile cultivate. în aceste situaţii, unul dintre taxonii infraspecifici
trebuie să repete automat epitetul specific, fără autor de exemplu: Daucus
carota L. subsp. carota, în loc de subsp. sylvestris (Mill.) Domin Epitetele
typicus, genuinus, vulgaris, communis sau cele formate cu particula eu
(euofficinalis), sunt contrare Codului şi vor fi înlăturate, fiind înlocuite automat
cu epitetul specific, de exemplu: Lycopersicon esculentum Mill. subsp.
esculentum, în loc de subsp. typicum Luckwill; Secale cereale L. var. cereale,
în loc de var. vulgare Kom etc.
Taxonii infraspecifici (infraspecifici) de la plantele spontane (subspecia,
varietatea şi forma) nu pot fi extinşi şi aplicaţi la plantele cultivate decât parţial,
fiindcă la plantele cultivate variabilitatea, pe de o parte, este mult mai mare şi
este nevoie de mai mulţi taxoni, pe de altă parte, conţinutul acestor taxoni este
altul. La plantele cultivate se folosesc următorii taxoni infraspecifici: subspecia,
convarietatea, varietatea şi cultivatul sau soiul.
Uneori nu se pot deosebi subspecii, ci numai convarietăţi, varietăţi şi
cultivaturi, subspeciile spontane având un areal propriu, ceea ce nu este cazul la
plantele cultivate.
Iată două exemple:
Persica vulgaris Mill. - piersic
subsp. vulgaris - piersic cu flori de tip rozaceu
convar. vulgaris - piersic cu fructe (epicarp) păroase
var. vulgaris - mezocarpul (pulpa) neaderentâ la endocarp (sâmbure)

22
cv. Sonthland sau se scrie fără abreviaţia cv., dar se pune între
ghilimele simple ‘Southland’.

Hordeum vulgare L. - orz


convar. vulgare (= subsp. tetrastichum (Stokes) Celak.) - orz cu patru rânduri
var. vulgare (var. pallidum Ser.,)
cv. Intensiv 1.

Se înţelege că la ambele exemple mai există şi alte unităţi.


Astăzi denumirea plantelor cultivate s-a simplificat şi se face prin folosirea a
trei taxoni: gen, specie şi cultivar(soi). Iată câteva exemple:
Triticum aestivum Marquis;
Cerasus avium Erianne;
Syringa vulgaris Mont Blanc
Cultivarul (soiul) adesea este de origine hibridă, interspecifică sau
intergenerică; în acest caz se notează părinţii:

(iCamellia japonica x C. saluensis) Donation;


(Festuca pratensis x Lolium perenne) Prior

Se observă, în primul caz cultivarul este de origine interspecifică, în al


doilea caz intergenerică. Când cultivarul a rezultat din încrucişări multiple,
repetate şi nu se mai cunosc părinţii, se foloseşte numai numele generic,
trecându-se în paranteze numele grupului de hibrizi, ca de exemplu:
Roşa (Hibrid Tea) ‘Richmond’

D escrierea (d iagn oza) sp eciilor


Speciile, ca şi celelalte unităţi sistematice, vor fi prezentate sub forma
cheilor dihotomice, alcătuite pe baza caracterelor morfologice diferenţiale,
evidente şi constante.
Subliniem că în cheile dihotomice pentru genuri şi specii vom prezenta toate
genurile şi speciile spontane şi subspontane, cunoscute la noi în ţară, precum şi
cele frecvent cultivate. La fiecare specie se vor prezenta caracterele care
formează împreună diagnoza acelei specii într-o ordine bine aleasă, pe care o
vom reda în continuare.
Denumirea ştiinţifică şi autorul; în paranteză, când este cazul se prezintă
sinonimia, apoi denumirea populară, planşa şi figura.
Durata de viaţă pentru plantele erbacee: anuală, anuală de iarnă
(hibemantâ), bisanuală, perenă monocarpică (înfloreşte şi fructifică o singură
dată, ca şi speciile anuale şi bisanuale), toate formând grupa plantelor
monocarpice, perenă. Speciile perene sunt plante policarpice, înfloresc şi

23
fructifică de mai multe ori în viaţă. Forma de creştere (habitusul) pentru plantele
lemnoase: arbore, arbust, subarbust şi liane.
Formele biologice (formele de viaţă) reprezintă adaptarea convergentă a
diferitelor specii la anumite condiţii ale mediului, în principal forma sub care
trec plantele în perioada de repaus (iama şi în stepă şi vara, când perioada de
vegetaţie se întrerupe pentru unele plante) şi poziţia organelor de reînnoire (a
mugurilor). S-au stabilit pentru plantele superioare 7 grupe de plante, respectiv
7 forme biologice:
1. Therophyta (Th) reprezintă grupa speciilor anuale care parcurg ciclul
biologic, de la germinaţie până la formarea de noi seminţe, intr-o singură
perioadă de vegetaţie şi trec perioadele nefavorabile (iama şi uneori vara) sub
formă de seminţe sau spori.
2. Hemichryptophyta (H) este grupa plantelor la care organele de reînnoire,
care rezistă peste iarnă, se află chiar la suprafaţa solului, fiind protejate de
părţile moarte, în special frunze şi zăpadă. Această grupă poate fi subdivizată în
euhemichryptophyîa, care cuprinde speciile perene şi hemitherophyta (Ht), care
include speciile bisanuale şi anualele de iarnă,
3. Geophyta (G) cuprinde plante de uscat, cu organele de rezistenţă (bulbi,
rizomi, tuberculi, muguri pe rădăcini) situate în sol, la o anumită adâncime de la
suprafaţă.
4. Hydrophyta (Hd) este grupa plantelor de apă la care organele de
rezistenţă iernează la fundul apei. Aici se poate separa subgrupa hydro-
helophyta (HH) la care organele de rezistenţă iernează în ape puţin adânci sau în
mlaştini.
5. Chamaephyta (Ch) cuprinde speciile cu muguri de regenerare deasupra
solului, până la 25-30 cm înălţime. Protejarea se face ca şi la hemichrypto­
phyta.
6. Phanerophyta (Ph) cuprinde plantele lemnoase la care mugurii sunt
situaţi deasupra pământului, mai sus de 25-30 cm înălţime, fiind protejaţi de
catafile.
7. Epiphyta (E) este grupa plantelor care se dezvoltă pe tulpinile
fanerofitelor.
Descrierea speciei începe cu înălţimea medie a plantei, apoi caracterele
organelor vegetative, inflorescenţa, floarea, fructul, sămânţa şi se încheie prin
indicarea perioadei înfloritului sau a maturării sporilor la ferigi cu cifre romane
(1-XU), reprezentând lunile anului.
Numărul de cromozomi reprezintă numărul din celulele somatice (2n) şi la
genuri se dă genomul, adică numărul de bază notat prin x.
Staţiunea (habitatul) reprezintă condiţiile locale în care creşte specia dată.
Exemple de staţiuni: pajişti însorite, mlaştini, locuri ruderale, stâncării
calcaroase, păduri de fag, locuri cultivate etc.

24
Răspândirea în ţară: se dă mai întâi frecvenţa generală a speciei; foarte
frecventă (f. comună), frecventă (comună), sporadică, rară, foarte rară şi apoi
răspândirea pe zone şi etaje de vegetaţie. La speciile rare şi foarte rare se face
indicarea localităţilor, munţilor, provinciilor, judeţelor.

Zonele şi e ta j e l e de vegetaţie
Răspândirea naturală a vegetaţiei s-a tăcut sub influenţa acţiunii factorilor
climatici şi edafici. Teritoriul ţării noastre este situat în întregime în climatul
temperat, şi anume, acolo unde se întâlneşte influenţa climatului temperat-
moderat, caracteristic Europei de vest şi centrale, cu climatul temperat excesiv
al Europei de est. Datorită acestui fapt, pe de o parte, şi datorită prezenţei
Munţilor Carpaţi, pe de altă parte, vegetaţia ţării noastre este foarte variată. In
plus, se adaugă şi o influenţă mai slabă sudică. In general, vegetaţia se zonează
după trei direcţii: latitudinal, de la ecuator spre poli, zonele de vegetaţie urmând
zonele climatice, longitudinal, după poziţia uscatului faţă de oceane şi mări şi
altitudinal, zonare determinare de relieful muntos. Vegetaţia României se
zonează (diferenţiază) numai latitudinal, în zone de vegetaţie şi altitudinal în
etaje de vegetaţie. Zonarea longitudinală pentru România este neînsemnată.
Z o n e l e de v e g e t a ţ i e
1. Zona stepei cuprinde o vegetaţie ierboasă caracteristică şi izolat tufărişuri
de arbuşti. Pădurile lipsesc datorită precipitaţiilor scăzute, 350-450 (500) mm,
anual. Temperatura medie anuală >10,5°C. Solurile caracteristice: soluri bălane
şi cernoziomuri.
2. Zona silvostepei face trecerea spre zona următoare - zona pădurilor de
stejar, având o vegetaţie ierboasă ± asemănătoare cu cea din stepă, dar şi păduri
izolate, ceea ce denotă o creştere a regimului precipitaţiilor (450-600 mm) şi o
uşoară scădere a temperaturii (10,5°-9°C.). Solurile predominante sunt
cernoziomurile levigatc; este răspândită în câmpie şi dealuri joase. Speciile
lemnoase principale: Quercus pedunculiflora (stejarul brumăriu) şi Q.robur
(stejarul).
3. Zona nemorală (a pădurilor de stejari) este răspândită în câmpia înaltă
din Muntenia şi Oltenia şi în podişuri joase (piemonturi). Temperatura variază
între 8°-10,5°C.; precipitaţiile între 550-700 mm. Solurile principale sunt: soluri
brune, brune roşcate şi soluri cenuşii de pădure.
Speciile principale: Quercus robur în nordul Moldovei şi Q.cerris (cerul) şi
Q.frainetto (gâmija) în sudul şi vestul ţării.
E t a j e l e de v e g e t a ţ i e
1. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase)

25
la. Subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) şi de amestec
răspândit în dealurile subcarpatice şi podişuri, între 300-600 (700) m
altitudine.
lb. Subetajul pădurilor de fag (Fagus sylvatica) şi de amestec, între
600-1200 (1350) m altitudine.
2. Etajul boreal (al pădurilor de molid -Picea abies) între 1200-1700
(1850) m altitudine.
3. Etajul subalpinjaljneapănului - Pinus mugo cu smirdar - Rhododendron
myrtifolium) între 1700-2000 (2200) m altitudine.
4. Etajul alpin (al pajiştilor alpine) peste 2000 (2200) m altitudine.
Subliniem că zonalitatea latitudinală se întâlneşte cu zonalitatea aititudinală
care o continuă, la baza subetajului gorunului, adică la baza dealurilor subcar­
patice.
Pe lângă vegetaţia zonală, există şi o vegetaţie intrazonală, reprezentată
prin vegetaţia din Delta Dunării şi lunci, vegetaţie de sărături, de nisipuri şi
turbării.
Caracterizarea ecologică se prezintă numai în măsura în care se cunosc
exigenţele pentru un anumit factor. Prezentarea se va face prescurtat, conform
scării prezentate la prescurtări.
Variabilitatea infraspecifică este prezentată până la subspecii şi numai ca
excepţie şi pentru varietăţi.
Importanţa se redă prin abrevieri care arată utilizarea sau însuşirea unei
anumite specii (a se vedea la prescurtări).
Răspândirea generală încheie descrierea şi este redată prin prescurtarea
denumirii arealului ocupat de specia respectivă (a se vedea la prescurtări).

îm p ărţirea fito g eo g ra fică a terito riu lu i Rom âniei


PROVINCIILE FLORISTICE
Poziţia geografică a României, la întâlnirea şi întretăierea influenţelor
climatice central-europene, cu cele continentale din est şi cu influenţele sudice,
submediteraneene, de mai mică importanţă, explică prezenţa principalelor
categorii de elemente floristice din flora României. Pe de altă parte, prezenţa
munţilor a contribuit la diversificarea tipurilor de elemente floristice. Desigur şi
trecutul geologic şi evoluţia teritoriului îşi au rolul lor în formarea tipurilor de
flore.
In împărţirea României în provincii floristice trebuie să se ţină seama de mai
multe criterii.
1. Criteriul floristic constă în cunoaşterea exactă a arealului speciilor
spontane, a celor dominante în primul rând, ca şi al speciilor lemnoase care

26
exprimă mai fidel condiţiile climatice şi edafice, în comparaţie cu speciile
ierboase; cunoaşterea endemitelor şi relictelor şi a arealului lor. Liniile, care
delimitează arealul speciilor, folosite în raionarea floristică, trebuie să fie liniile
care delimitează arealul abundent, continuu şi nu liniile arealului total, cu
localităţi puţine, rare, izolate. Poate acest mod de interpretare, folosirea
arealului total, explică de ce unii autori au dus provincia floristică balcano-
moesiacă până în nord-estul extrem al Moldovei, iar alţii au făcut din Dobrogea,
provincia floristică est-mediterancană şi din nord-vestul Olteniei şi sud-estul
Banatului provincia vest-mediteraneană.
2. Criteriul pedogeografic. Cunoscând relaţia strânsă dintre plantă şi sol,
relaţie de determinare reciprocă, flora şi vegetaţia fiind o rezultantă a
influenţelor condiţiilor edafice, alături de cele climatice, rezultă necesitatea
cunoaşterii solului şi a folosirii criteriului pedogeografic în raionarea floristică.
Acest lucru este foarte important, fiindcă tipul de sol se schimbă foarte greu,
după sute de ani, în timp ce flora şi vegetaţia se pot schimba profund, mai ales
sub influenţa omului, în câteva decenii. De aceea, în anumite situaţii, tipul de sol
reprezintă un criteriu hotărâtor.
3. Criteriul climatic, în principal apa şi căldura. împreună cu solul, este
determinant în distribuţia florei şi a vegetaţiei; o raionare floristică ideală ar
trebui să coincidă până la suprapunere cu raionarea pedogeografică şi cu cea
climatică.
4. Criteriul geomorfologic şi fizico-geografic. Relieful şi mediul geografic
(formele de peisaj) se asociază şi se influenţează reciproc cu factorii de climă şi
soi, determinând unităţi spaţiale naturale de floră şi vegetaţie. Dacă ne referim la
munţi, unde trebuie să avem în vedere altitudinea, panta (înclinarea), expoziţia,
natura substratului geologic, sau dacă ne referim la câmpii cu reţea densă de
ape, cu debit permanent sau câmpii fără ape sau ape rare şi debit temporar, ne
dăm uşor seama cum toţi aceşti factori influenţează direct sau indirect factorii
climatici şi edafici şi, în consecinţă, condiţionează răspândirea elementelor
floristice şi a comunităţilor vegetale.
5. Criteriul ecologic. O raionare floristică care foloseşte şi îmbină judicios
criteriile menţionate şi în special arealul (arealul abundent), cu criteriul
pedogeografic şi criteriul climatic este şi o raionare ecologică. Provinciile
floristice astfel delimitate se apropie de aşa numitele teritorii ecologic omogene,
bineînţeles la o altă scară.
în continuare prezentăm sintetic provinciile floristice ale României şi harta
(fig. D-*

* Pentru detalii a se vedea lucrarea in Stud. şi cerc. de biol., ser. biol. veg., T.48, 1, p.15-27
(1996)

27
6

28
\
Fig. 1 - Provinciile floristice ale României (după V. Ciocârlan 1996)
A. R e g iu n e a C e n tr a l-e u r o p e a n ă
1. Provincia Panonică
2. Provincia Piemonturilor vestice
3. Provincia Transilvană
4. Provincia Carpatică
4.1. Subprovincia Carpatică
4.1.1. Districtul Munţilor Centrali Nordici
4.1.2. Distr. Munţilor Rodnei şi Maramureşului
4.1.3. Distr. Munţilor Bistriţei
4.1.4. Distr. Flişului transilvano-moldavic
4.1.5. Distr. Câliman-Harghita
4.1.6. Distr. Carpaţilor de Curbură
4.1.7. Distr. Munţilor Bucegi
4.1.8. Distr. Carpaţilor meridionali
4.1.8.1. Subdistr. Munţilor Făgăraş
4.1.8.2. Subdistr. Masivul Parâng
4.1.8.3. Subdistr. Masivul Godeanu
4.1. 9. Distr. Munceilor Cemei şi Mehedinţului
4.1.10. Distr. Munţilor Banatului şi Poiana Ruscăi
4.1.11. Distr. Munţilor Apuseni
4.2. Subprovincia Subcarpatică
4.2. 1. Distr. Subcarpaţilor moldoveneşti
4.2. 2. Distr. Subcarpaţilor de Curbură
4.2. 3. Distr. Subcarpaţilor getici
5. Provincia Danubiano-getică
5.1. Distr. Podişului Getic
5.2. Distr. Câmpiei Danubiene
6 Provincia Podişul Moldovei
B. R e g iu n e a P o n tic o -s u d -s ib e r ia n ă
7. Provincia Danubiano-pontică
7.1. Distr. Silvostepa Bărăganului, Moldovei şi Dobrogei
7.2. Distr. Silvostepa Jijiei

29
7.3. Distr. Stepa Bărăganului (Stepa Pontică)
7.4. Distr. Stepa Dobrogei (Stepa Pontic-balcanică)
7.5. Distr. Păduros al Dobrogei de Nord
7.6. Distr. Delta Dunării şi Complexul lacustru Razim-Sinoe
C. R e g iu n e a M e d ite r a n e a n ă
S u b r e g iu n e a S u b m e d ite r a n e a n ă
8 Provincia Euxinicâ
8.1. Distr. Litoralului maritim
Obs. încadrarea teritoriilor din estul Moldovei (Chifu şi colab., 2006)precum şi
provincia floristică Ponto-sarmatică (Borza, 1960) în regiunea floristică Irano-
turanianâ, este mai mult decât îndoielnică. Meusel şi colab., 1964, arată că
regiunea floristică Irano-turaniană se află în sudul şi estul Mării Caspice şi nu
ajunge în Europa-

Scări (trep te) pentru aprecierea eco lo g iei sp eciilor


Răspândirea plantelor pe o anumită suprafaţă de teren este condiţionată de
factorii mediului abiotic şi în consecinţă, prezenţa unor anumite plante, pe un
anumit teritoriu, reflectă caracterul factorilor ecologici din acel teritoriu. Astfel,
plantele reprezintă indicatori ecologici ai factorilor de mediu. Fiecare specie de
plantă manifestă anumite cerinţe faţă de apă, căldură, lumină, substanţele
minerale din sol şi poate trăi într-un interval cu limite de variabilitate
determinată a factorilor menţionaţi Există, desigur, plante adaptate să trăiască la
o variabilitate mare a factorilor ecologici şi aceste plante sunt slabe indicatoare;
alte plante însă manifestă toleranţe restrânse sau chiar foarte restrânse faţă de un
anumit factor ecologic şi aceste specii sunt bune indicatoare. Pentru aprecierea
comportării ecologice a speciilor faţă de factorii mediului abiotic s-au elaborat
scări (trepte), respectiv s-au alcătuit grupe de plante în funcţie de comportarea
faţă de un anumit factor ecologic.

S cara p en tr u u m id ita te
Grupele de plante alcătuite după exigenţele manifestate faţă de apă, se referă
la regimul de umiditate al solului din perioada estivală mijlocie, cunoscut fiind
că primăvara sau toamna, solul are o umiditate mai ridicată. Se admit, în general
cinci grupe principale de plante şi două intermediare (2 şi 4).
1. Xerofitele sau speciile xerofile cresc pe soluri uscate până Ia uscat-
revene.
2. Xeromezofitele cresc pe soluri uscat-revene până la revene.

30
3. Mezofitele sau speciile mezofile cresc pe soluri revene până la reavăn-
jilave.
4. Mezohigrofitele se dezvoltă pe soluri reavăn-jilave până la jilav-umede.
5. Higrofitele sau speciile higrofile se dezvoltă pe soluri jilav-umede până
la umed-ude. Acest grup de plante are rădăcinile în apă sau în solul
înmlăştinit.
6. Hidrofitele sau speciile hidrofile sunt plante de apă care cresc pe soluri
permanent ude până la submerse, având organele de regenerare sub apă.
7. Eurifitele sunt speciile adaptate la oscilaţiile mari ale regimului de
umiditate care adesea este alternant.
Majoritatea speciilor din ţara noastră se încadrează în categoria mezofitelor,
mezoxerofitelor şi mezohigrofitelor.

Scara p e nt r u că ld ur ă
Plantele sunt organisme poikiloterme, temperatura lor depinzând direct de
cea a mediului ambiant; aceasta însemnă că adaptările termice ale plantelor pot
fi apreciate după prezenţa lor în anumite zone climatice, prezenţă care serveşte
şi ca indicator termic. Fiecare specie ocupă un areal cu limite nordice şi sudice,
limite ce pot fi apreciate prin izoterme. Temperaturile medii anuale, împreună
cu suma gradelor de temperatură efectivă egală sau mai mare de 10°C, sau
numărul de zile cu temperaturi medii egale sau mai mari ca 10°C, reprezintă cel
mai important criteriu pentru caracterizarea termofiliei (cerinţele faţă de
căldură) plantelor. în funcţie de comportarea faţă de temperatură vom deosebi
pentru ţara noastră mai multe grupe de specii răspândite diferenţiat, pe zone şi
etaje de vegetaţie.
Menţionăm că la speciile cu areal larg, chiar în condiţiile ţării noastre, există
populaţii care manifestă cerinţe diferite faţă de căldură, astfel că aceste specii se
pot încadra în grupe diferite.
1. Hekistotermofitele sunt plantele adaptate să trăiască la temperaturi
foarte scăzute, în condiţiile foarte friguroase din climatul alpin, cu temperaturi
medii anuale negative, -2,5°-0,5°C; formează în parte etajul alpin (al pajiştilor
alpine, tundra alpină), peste (2000) 2200 m altitudine.
2. Psichrotermoiîtele sunt plantele adaptate să trăiască ia condiţii de frig,
cu temperaturi medii anuale între -0,5° şi +2°C din climatul subalpin, ce
corespunde etajului subalpin (al jneapănului) (1700) 1800-2200 m altitudine.
3. Microtcrmofitele sunt plantele adaptate la temperaturile scăzute ale
climatului boreal, rece şi umed, cu temperaturi medii anuale între 2°-4°C (4,5°),
ce corespunde etajului boreal (al molidului) 1300-1700 (1850) m altitudine.

31
4. Mezotermofitele reprezintă grupa de plante cu cerinţe mijlocii faţă de
căldură, răspândită în climatul temperat răcoros şi umed, între izotermele anuale
4,5°-7,5°C, corespunzător îh mare parte subetajului fagului 800-1300 m
altitudine.
5. Subtermofîtele reprezintă grupa de plante cu cerinţe mijlocii spre mari
faţă de căldură (specii subtermofile), răspândită între izotermele 7,5° şi 10,5°C.
aici domină climatul continental de dealuri. Din punct de vedere al vegetaţiei
cuprinde subetajul gorunului, zona nemorală cu subzona pădurilor de stejari
mezofili şi silvostepa nordică.
6. Termofitele sunt plante iubitoare de căldură (specii termofile) răspândite
în climatul continental de câmpie, cu temperaturi medii anuale mai mari ca
10,5°C, Din punct de vedere al vegetaţiei, acest grup de plante este răspândit şi
formează în bună parte zona nemorală cu subzona pădurilor de stejari termofili,
silvostepa sudică şi vestică şi zona stepei.
7. Megatermofitele sunt specii cu cerinţe foarte ridicate faţă de
temperatură. La noi în ţară cresc în spaţii adăpostite şi încălzite peste iarnă şi
foarte rar în câmpuri unele specii anuale.
8. Euritermofltele reprezintă grupa speciilor care manifestă cerinţe largi
faţă de căldură, fiind numite şi termoindiferente.

Scara pent ru lumină


Comportarea plantelor faţă de factorul lumină a determinat în decursul
timpului, formarea unor adaptări variate în funcţie de intensitatea ilum inării
Astfel, s-au diferenţiat plante şi grupe de plante care manifestă exigenţe diferite
faţă de lumină. De fapt, toate speciile au nevoie de lumină, dar toleranţa faţă de
lumină este diferită. Se pot deosebi patru grupe de plante în funcţie faţă de
toleranţa faţă de lumină.
1. Heliofitele sau speciile heliofile (fotofile) sunt plantele care cresc în
plină lumină şi nu suportă umbrirea.
2. Sciadofitele sau speciile sciadofile (heliofobc, fotofobe) reprezintă
plantele care suportă umbrirea şi nu cresc în plină lumină, fiind adaptate
Ia o intensitate redusă a luminii. Se mai numesc plante de umbră.
3. Heliosciadofitele reprezintă o grupă de specii intermediară între primele
două; plantele din această grupă cresc în plină lumină, dar suportă şi
umbrirea fiind denumite plante de semiumbră.
4. Eurifotofitele sunt o grupă de plante care manifestă exigenţe largi faţă
de lumină, manifestând toleranţe, atât faţă de lumina plină, cât şi faţă de
umbrire.

32
S c a r a p e n t r u a c i d i t a t e (pH)
După adaptarea plantelor la reacţia soluţiei solurilor, exprimată prin
valoarea pH în orizonturile superioare, deosebim următoarele categorii de
plante şi soluri:
1. Specii neutrofile, cresc pe soluri neutre, pH=7,2-6,8;
2. Specii foarte slab până la slab acidofile, cresc pe soluri cu pH=6 ,8-6,0;
3. Specii moderat acidofile, cresc pe soluri moderat acide, pH=6 ,0-5,0;
4. Specii puternic acidofile, cresc pe soluri puternic acide pH=5,0-4,5;
5. Specii foarte puternic acidofile, cresc pe soluri foarte puternic acide
pH=4,5-4,0;
6 . Specii excesiv şi extrem acidofile, cresc pe soluri cu pH sub 4,0;
7. Specii alcalinofile, cresc pe soluri alcaline, pH-ul peste 7,2;
8 . Specii euriacidofile (eurioxifite) au o largă amplitudine ecologică faţă
de reacţia solului; adesea sunt numite şi plante indiferente.

Sc ar a p e n t r u t r o f i c i t a t e (T)
Gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive este numit troficitate
şi este foarte variat, deosebindu-se mai multe categorii de soluri. Pe aceste
soluri cresc diferite categorii de plante care s-au adaptat la capacitatea mai
ridicată sau mai scăzută de aprovizionare cu ioni nutritivi.
9. Specii extrem oligofrofe cresc pe soluri cu troficitate foarte scăzută
(T<10).
5. Specii oligotrofe cresc pe soluri cu troficitate scăzută (T=10-30).
6 . Specii oligomezotrofe cresc pe soluri cu troficitate scăzută până la
mijlocie (T=30-50).
7. Specii mezotrofe cresc pe soluri cu troficitate mijlocie (T=50-80).
8 . Specii eutrofe cresc pe soluri cu troficitate ridicată (T=80-140),
9. Specii megatrofe cresc pe soluri cu troficitate foarte ridicată (T>140).
10. Specii euritrofe prezintă mare amplitudine ecologică faţă de troficitatea
solului.

Sc ar a p e n t r u azo t (N)
Azotul, în concentraţie mare este toxic pentru majoritatea plantelor. Există
însă şi specii care s-au adaptat la conţinutul mare de cationi de amoniu (NH4+) al
unor soluri, pe care se dezvoltă luxuriant. Aceste plante se numesc nitrofile.
Aceste specii s-au adaptat şi sunt indicatoare pentru un anumit grad de
aprovizionare a solului cu azot. Se deosebesc următoarele 6 trepte:
Ni - specii care indică soluri foarte slab aprovizionate;

33
N 2 - specii care indică soluri slab aprovizionate;
N3 specii care indică soluri mijlociu aprovizionate;
N4 - specii care indică soluri bine aprovizionate;
N5 - specii care indică soluri supraîngrăşate, foarte bogate;
N6 - specii cu largă amplitudine ecologică numite adesea şi indiferente.
Subliniem că speciile notate cu N4 şi mai ales cu N5 reprezintă adevăratele
nitrofite (specii nitrofile).

Alte c a r a c t e r i s t i c i e c o lo g i c e
Pe lângă pil, troficitate, gradul de aprovizionare a solului cu azot, există
specii care indică şi alte caracteristici edafice, dintre care menţionăm;
- calcifitele sau speciile calcicole s-au adaptat şi se dezvoltă pe soluri care
au o mare cantitate de cationi de Ca++;
- halofitele sau speciile lialofîle se dezvoltă pe soluri saline, cu un conţinut
ridicat de cationi de Na+şi Mg~; ele sunt fie halofite obligate (stricte) care cresc
numai pe soluri sărăturoase, fie halofite facultative (adaptabile) care se pot
dezvolta şi pe soluri nesalinizate; dacă soiul salinizat este uscat avem
xerohalofite, dacă este reavăn în stratul rizosferic, mezohalofite şi dacă este
umed, higrohalofite;
- psamofitele sau speciile psamofîle cresc pe nisipuri litorale sau
continentale, indicând textura nisipoasă a solului.

34

I
CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A
ORGANELOR CORMOFITELOR

Cunoaşterea plantelor şi posibilitatea de a le identifica cu această, floră-


determinator cere stăpânirea unor noţiuni despre morfologia externă a
organelor. De aceea, vom prezenta succint alcătuirea şi variabilitatea acestor
organe.

Rădăcina
Este organul vegetativ care îndeplineşte funcţiile de fixare şi absorbţie,
creşte în sol, de sus în jos, nu poartă frunze şi nici muguri decât foarte rar.
Origine. Ia naştere din rădăciniţa embrionului în cursul germinaţiei seminţei
(rădăcini embrionare) sau se formează la nodurile bazale ale tulpinilor, pe bulbi,
rizomi, tuberculi şi chiar frunze (rădăcini adventive) (piş. I, fig. 1).
Forme şi tipuri de rădăcini (piş. I, fig. 2). în urma ramificării rădăcinii
rezultă trei forme principale:
- rădăcinile pivotante au axul principal mult mai dezvoltat în comparaţie cu
ramificaţiile secundare şi sunt de origine embrionară;
- rădăcinile fasciculate au forma unor fire de lungimi şi grosimi
asemănătoare şi sunt de origine adventivă;
- rădăcinile rămuroase, caracteristice plantelor lemnoase, au ramificaţiile
secundare bine dezvoltate, astfel că pot egala sau chiar depăşi rădăcina
principală.
R ă d ă c i n i m e t a m o r f o z a t e (piş. II). Pe lângă funcţia de fixare şi
absorbţie, rădăcinile unor plante îndeplinesc şi alte funcţii, în care scop s-au
adaptat modificându-şi forma şi structura. Iată câteva dintre cele mai des
întâlnite:
- rădăcinile tuberizate sunt mult îngroşate, prin dezvoltarea mare a unor

Planşa I. 1. Originea embrionară (a) şi adventivă (b) a rădăcinii de porumb (Zea mays), r-rădăcina
embrionară; ra-rădăcini adventive; t-tulpiniţa. 2 - Forme de rădăcini: a-fasciculată; b-pivotantă cu
nodozităţi: c-rămuroasă.

35
PLANŞA I

36
ţesuturi în care se depozitează substanţe de rezervă. Se tuberizcază, fie rădăcina
principală, fie rădăcinile secundare, fie rădăcinile adventive (piş. II, a, b, c);
- rădăcinile cu muguri reprezintă o excepţie. Din aceşti muguri iau naştere
tulpini aeriene numite drajoni, iar procesul de formare se numeşte drajonare
(piş. fi, d);
- rădăcini cu nodozităţi (piş. I, 2b) se întâlnesc la plante din familia
leguminoase. Pe ramificaţiile secundare (radicele) apar mici umflături datorită
diviziunii celulelor în care au pătruns bacterii (Rhizobium leguminosarum)
fixatoare de azot, cu care rădăcinile trăiesc în simbioză;
- rădăcini aeriene fixatoare (agăţătoare), aşa cum se întâlnesc la iederă
(Hedera helix), sunt de origine adventivă (piş. II, e);
- rădăcini sugătoare (haustori) se întâlnesc la plante parazite şi semiparazite
(piş. II, f);
- rădăcini respiratoare (pneumatofori) se găsesc la unele plante ce cresc în
terenuri mlăştinoase.

Tulpina
Este un organ articulat, format din noduri şi intemoduri; creşte de jos în sus,
poartă muguri, frunze, flori şi fructe şi îndeplineşte funcţia de conducere a sevei
brute şi a sevei elaborate.
Origine. Tulpina ia naştere din embrion în cursul germinaţiei seminţei.
Embrionul este alcătuit din rădăciniţă, tulpiniţă, muguraş şi cotiledoane. In
timpul germinaţiei, din rădăciniţă rezultă rădăcina embrionară (principală), din
tulpiniţă axa hipocotilă, din muguraş axa epicotilă şi tulpina (piş. III, 1).
Cotiledoanele la cele mai multe specii sunt scoase la suprafaţa pământului,
servesc la asimilaţie şi după 3-4 săptămâni pier.
Creşterea şi ramificarea tulpinii. Sunt fenomene care au loc simultan.
Creşterea în lungime se face prin muguri terminali şi axilari (laterali), iar
ramificarea se face prin muguri axilari.
C r e ş t e r e a este neuniformă şi duce la formarea a două feluri de ramuri:
- ramuri scurte (microblaste sau brahiblaste) cu intemoduri foarte scurte;
- ramuri lungi (macroblaste sau dolihoblaste) cu intemoduri lungi.
R a m i f i c a r e a , consecinţă a creşterii în lungime, este de patra feluri:
- dihotomică - din mugurul terminal se formează două axe; dacă mugurul
terminal moare sau dă naştere la o inflorescenţă şi sub el se află doi muguri

Planşa II, Rădăcini metamorfozate: tuberizate; a - pătrunjel (Pelroselinum crispum); b - gherghină


(Dahliă)\ c - grâuşor (Ranunculus ficaria); d - cu muguri la pălămidă (Cirsium arvense); e -
rădăcini aeriene fixatoare la iederă (Hedera helix); f - haustbri la vâsc (Viscum album).
)
37
P L A N Ş A II

38
opuşi ia naştere o dihotomie aparentă;
- monopodială - mugurul terminal este activ în tot cursul vieţii plantei
formând o tulpină principală bine dezvoltată;
- simpodială - mugurul terminal are a activitate limitată, el dă naştere la o
inflorescenţă sau la un cârcel, sau moare şi creşterea în lungime este preluată de
mugurul axilar cel mai apropiat;
- ramificarea mixtă - (monopodial-simpodială) începe monopodial şi
continuă simpodial.
Tipuri de tulpini aeriene
T u l p i n i e r b a c e e , cu poziţie dreaptă (erectă sau ortotropă):
1. Culmul (paiul) este o tulpină cu noduri evidente şi intemoduri alungite,
deobicei fistuloase (goale), acoperite parţial de teaca frunzei (exemplu
la graminee).
2. Calamusul are noduri neevidente, intemoduri pline cu un ţesut
spongios, intemodurile inferioare foarte scurte, astfel că frunzele, cel
mai adesea, pleacă de la bază şi ultimul intemod foarte alungit, exemplu
la speciile de pipirig (Juncus), rogoz (Carex).
3. Caulisul este o tulpină simplă sau ramificată, anuală sau perenă, fără
noduri evidente, plină sau fistuloasă, de obicei de consistenţă moale.
Este foarte frecventă la umbelifere, labiate, compozite.
4. Scapul este format dintr-un singur internod alungit terminat cu o floare
sau cu inflorescenţa. Intemodurile bazale sunt foarte scurte, nodurile
foarte apropiate şi frunzele dispuse în rozetă bazală, exemplu Ia păpădie
(Taraxacum)
T u l p i n i l e v o l u b i l e se răsucesc în jurul unui suport, de exemplu la
volbură (Convolvulus arvensis).
T u l p i n i l e a g ă ţ ă t o a r e se prind de alte plante, prin cârcei, de
exemplu mazărea (Pisum), prin rădăcini adventive - iedera (Hedera helix).
T u l p i n i l e t â r â t o a r e (plagiotrope) se alungesc pe sol şi formează
rădăcini adventive la noduri; exemplu la trifoiul alb târâtor (Trifolium repens).
Există plante care au tulpini drepte de la baza cărora pleacă tulpini subţiri,
târâtoare, numesc stoloni, exemplu la fragi (Fragaria).

Planşa III. 1 - Originea tulpinii la o plantulă de fasole (Phaseolus vulgarii); rp - rădăcină


principală; rs - rădăcini secundare; c - colet; ah - axă hipocotilă; cot - cotiledoane; ae - axă
epicotilă; f - primele frunze, mt - mugur terminal. 2 - tulpini aeriene metamorfozate asimilatoare:
2a - cladodie la grozamă (Gcnistella sagittalis); 2b - filocladie la ghimpe (Ruscus aculeatus); î -
frunză; fl - floare; 2c,d - tulpini aeriene metamorfozate tuberizate 2c - gulie (Brassica rupestris);
2d - ridichea de lună (Raphanus sativus var. sativus).

39
P L A N Ş A III

40
Tulpini lemnoase
Arborii au deasupra păântului un singur ax principal neramificat -
trunchiul, ce poartă coroana.
Arbuştii sunt de dimensiuni mai reduse şi au mai multe tulpini la suprafaţa
solului, fără a se deosebi un trunchi, de exemplu la liliac (Syringa),
porumbar (Prunus spinosa), coacăz (Ribes), alun (Corylus avellana).
Subarbuştii (semiarbuştii) au numai baza tulpinii lignificată din care se
formează lăstari, ce rămân de consistenţă erbacee şi pier peste iarnă,
exemplu levănţica {Lavandulă).
T u l p i n i a e r i e n e m e t a m o r f o z a t e (piş. III) s-au adaptat
modificându-şi forma şi structura şi îndeplinesc şi alte funcţii,
1. Tulpini asimilatoare (piş. III, fig. 2a, 2b) sunt foarte bogate în
clorofilă şi au frunzele reduse. La cactacee, tulpinile sunt şi
asimilatoare şi suculente, acumulând o mare cantitate de apă în
ţesuturi.
a. Cladodiile sunt tulpini asimilatoare lăţite, de exemplu ia
grozamă (Genistella sagittalis).
b. Filocladiile sunt ramuri lăţite de forma frunzelor, exemplu la
ghimpe (Ruscus).
2. Tulpini tubcrizate (piş. III, fig. 2c, 2d). La unele plante, părţi din
tulpină s-au adaptat pentru funcţia de depozitare a substanţelor de
rezervă. De exemplu la gulie (Brassica rupestris) câteva internoduri de
la baza tulpinii s-au tuberizat; la grâuşor (Ranunculus ficaria) s-au
tuberizat mugurii axilari care poartă denumirea de tuberule; alteori,
substanţele de rezervă se depozitează în frunzele care acoperă mugurii
axilari şi care se numesc bulbili, exemplu la unele specii de Album.
3. Tulpini transformate în spini, exemplu la porumbar (Prunus spinosa)
sau în cârcei la viţa de vie (Vitis vinifera).

Tulpinile subterane
Sunt o categorie de tulpini metamorfozate care se dezvoltă în sol şi servesc
pentru depozitarea substanţelor de rezervă şi înmulţire vegetativă. Se întâlnesc
la plante perene şi sunt de 4 feluri.

Planşa IV. 1 - Forme de limb: a - aciformă; b - solziformă; c - liniară; d - lanceolată; e -spatulatâ;


f - ovată; g - eliptică; h - rombică; i - cordată; j - reniformă; k - circulară (orbiculară) cu inserţie
peltată; 1 - bastată; m - triunghiulară; n - sagitată. 2 - Vârful limbului: a - acut; b -acuminat; c -
mucronat; d - rotunjit; e - obtuz; f - trunchiat; g - emarginat. 3 - Baza limbului: a - cuncată; b -
rotunjită; c - trunchiată; d - cordată; e - reniformă; f - sagitată; g - bastată; h - auriculată,

41
P L A N Ş A IV

i
1. Rizomii sunt microblaste ± îngroşate şi lignificate, cu intemoduri relativ
scurte, cu rădăcini adventive la noduri, frunze reduse şi muguri din care
se formează tulpini aeriene, Poziţia în sol este variată, iar ramificarea
este, fie monopodială, fie simpodială.
2. Tuberculii sunt microblaste puternic îngroşate, tuberizate, acoperite cu
suber şi prevăzute cu frunze reduse şi muguri, exemplu la cartof
(Soîanum tuberosum) şi napul porcesc (Helianthus tuberosus).
3. Bulbii sunt microblaste ± disciforme, care poartă la bază rădăcini
adventive, iar în partea superioară un mugur terminal din care se va
dezvolta tulpina aeriană. Ei sunt acoperiţi de frunze cărnoase în care se
depozitează substanţele de rezervă şi care se numesc tunice (tunice
interne), iar la exterior au frunze subţiri, uscate, numite catafile (tunice
externe). In subsuoara frunzelor cărnoase se formează adesea muguri
axilari, ce vor da naştere la bulbii de înlocuire sau la bulbili. După cum
se acoperă tunicile deosebim două feluri de bulbi: bulbi tunicaţi, când
tunicile se acoperă complet una pe cealaltă (la ceapă - Allium cepa)\
bulbi solzoşi când tunicile se acoperă parţial, ca la crin (Lilium),
4. Bulbo-tuberul are o parte centrală tuberizată, asemănătoare
tuberculului, iar la exterior frunze uscate (catafile), ca la bulbii tunicaţi;
exemplu la şofran (Crocus), gladiole (Gladiolus).

Frunza
Este organul vegetativ al tulpinii, cu poziţie laterală, caracterizat prin
monosimetrie, creştere limitată şi durată de viaţă scurtă, câteva luni sau cel mult
câţiva ani (frunze sempervirescente). îndeplineşte funcţiile de fotosinteză,
transpiraţie şi respiraţie.
Origine. Frunzele iau naştere din muguri vegetativi sau micşti, împreună cu
o axă care le poartă şi cu care formează o unitate numită lăstar.
Părţile frunzei. O frunză completă are trei părţi: limbul (lamina) partea
turtită, dezvoltată şi străbătută de nervuri; peţiolul (codiţa) şi teaca - partea
inferioară, dilatată a peţiolului prin care frunza se prinde de lăstar. Există şi
frunze incomplete la care lipseşte una sau chiar două dintre părţile componente.
Limbul este partea cea mai importantă a frunzei la care deosebim
nervaţiunea, forma, vârful, baza şi marginea limbului.
Ner v aţ i une a este modul de ramificare a fasciculelor libero-lemnoase în
limb şi poate fi:
- dihotomică, care reprezintă o bifurcare repetată;

43
- penată, asemănătoare unei pene, adică cu o nervură principală mai
dezvoltată, cu poziţie median-longitudinală, din care pleacă lateral nervuri
secundare;
- palmată, nervurile pleacă radiar de la baza limbului, asemănător degetelor
depărtate de la palmă;
- paralelă, nervurile sunt ± paralele între ele şi paralele cu marginea
limbului;
- arcuată (curbată), nervurile sunt curbate şi convergente către vârf.
Formel e l imbului sunt mult folosite în caracterizarea plantelor şi determină
denumirea frunzelor. Cele mai comune forme sunt prezentate în piş. IV, 1.
Vârful limbului este variat şi prezentat în piş. IV, 2.
Baza limbului este prezentată în piş. IV, 3.
Margi nea limbului (piş. V-l) poate fi întreagă, sinuată (ondulată), cu mici
incizii (dinţaturi), când adânciturile pătrund mai puţin de un sfert şi în acest caz
între două incizii se separă dinţi şi cu mari incizii, când adânciturile pătrund mai
adânc şi între două incizii se individualizează lobi sau segmente.
Micile incizii se definesc după poziţia dinţilor faţă de margine şi sunt de trei
feluri:
- serată, dinţii sunt ascuţiţi şi orientaţi către vârful limbului,
- dinţată, dinţii sunt ascuţiţi şi perpendiculari pe margine,
- crenată, dinţii sunt rotunjiţi.
Marile incizii se definesc după nervaţiune şi după gradul de adâncire a
inciziilor. Sunt de patru feluri:
- lobată, când inciziile pătrund până la un sfert din limb;
-fidată, până la jumătate;
- partită, până Ia trei sferturi;
- sedată, până la nervura mediană la frunzele cu nervaţiunea penată şi până
la baza limbului la frunzele cu nervaţiunea palmată.
Combinând tipul de nervaţiune - penat sau palmat, cu denumirea inciziei
rezultă: frunze penat-lobate, penat-fidate, penat-partite şi penat-sectate,
respectiv frunze palmat-lobate. palmat -fidate, palmat-partite şi palmat-sectate
(piş. v-n)
Frunzele simple sunt cele prezentate până acum, adică acele frunze la care
limbul este format dintr-o singură porţiune, fie cu marginea intreagă, fie cu mici
incizii, fie cu mari incizii.
Frunzele compuse au limbul alcătuit din mai multe porţiuni individualizate
numite foliole, fiecare foliolă având peţiol propriu (piş. VI-I). Sunt dc două
feluri: penat-compuse şi palmat-compuse, după cum nervaţiunea este penată sau
palmată. Cele penat-compuse, la rândul lor, sunt imparipenat-compuse când se

44
termină cu o foliolă şi paripenat-compuse când se termină cu cârcei sau cu un
vârf erbaceu.
Peţiolul şi teaca frunzei sunt mai puţin variabile (piş. VI-II şi III).
Frunzele incomplete sunt acelea la care lipseşte una din părţile componente.
Cel mai adesea lipseşte peţiolul sau lipsesc şi peţiolul şi teaca, în aceste cazuri
vorbim de frunze sesile.
Anexele frunzelor sunt formaţiuni care însoţesc frunza (piş. VI-IV). Există
patru feluri de anexe:
- stipelele, în număr pereche, se găsesc la baza peţiolului;
' - ohrea, o formaţiune în formă de pâlnie rezultată din concreşterea
stipelelor;
- upechiuşele şi ligula, întâlnite la frunza gramineelor, la baza limbului.
Dispoziţia frunzelor (modul de prindere pe lăstar) este de trei feluri:
- alternă, câte una la un nod;
- opusă, câte două la un nod, una în faţa celeilalte;
- verticilată, câte trei sau mai multe la acelaşi nod.

Floarea
La plantele superioare - Pinophytina (Gymnospermae) şi Magnoliophytina
(Angiospermae) - apare un organ nou, specializat în vederea reproducerii, numit
floare. De fapt, floarea, de cele mai multe ori, reprezintă un complex de organe,
unele cu rol de apărare şi altele cu rol de producere a gârneţilor. în urma
fecundaţiei se formează sămânţa, care la gimnosperme este golaşă, iar la
angiosperme este închisă în fruct.
Floarea la Pinophytina (Gymnospertnae) (piş. VII, 1,2). este golaşă, lipsită
de înveliş floral, fiind formată, fie numai din stamine care produc grăunciorii de
polen şi aceştia la rândul lor produc gârneţii bărbăteşti, fie numai din cârpele de
forma unor solzi plani care poartă ovulele în care se găsesc gârneţii femeieşti.
Aşadar, la gimnosperme există două feluri de flori: bărbăteşti şi femeieşti,
separate şi numite flori unisexuate. Florile bărbăteşti au fonna unor conuri mici,
iar cele femeieşti formează conuri mult mai mari.
Floarea la Magnoliophytina (Angiospermae) (piş. VII - II) este variat
alcătuită, o floare completă fiind formată din: pedicelul floral terminat cu
receptaculul, învelişul floral numit periant, staminele a căror totalitate formează
androceul care reprezintă sexul bărbătesc şi carpetele a căror totalitate formează

Planşa V. I - Marginea limbului: 1 - întreagă; 2 - dinţată; 3 - serată; 4 - crenată; 5 - sinuată. II •


Marile incizii: 1 - penat-lobat; 2 - penat-fidat; 3 - penat-partil; 4 - penat-sectat; 5 - palmat-lobat; 6
-•palmat-fidat; 7 - palmal-partit; 8 - palmat-sectat.

45
PLA N ŞA V

II

46
gineceul - sexul femeiesc. La baza florii, adică la baza pedicelului se află
bracîeea, iar mai sus pe pedicel, sub sepale, la uncie flori se află două
bracteole.
Pedicelul floral (codiţa florii) este partea prin care floarea se insera pe
tulpină. Uneori pedicelul lipseşte, florile fiind în acest caz sesile.
Receptaculul (axul florii) reprezintă partea terminală a pedicelului, mai
dezvoltată, pe care se prind celelalte părţi ale florii, adică periantul, androceul şi
gineceul. El variază ca formă, de la forma convexă (globuloasâ) până la forma
concavă (cupă).
Periantul este, de obicei, reprezentat prin două învelişuri, unul extern,
format din frunzişoare verzi numite sepale, a căror totalitate formează caliciul şi
unul intern, format din frunzişoare colorate altfel decât verde, numite petale, a
căror totalitate formează corola. Uneori învelişul floral nu este diferenţiat în
sepale şi petale, respectiv în caliciu şi corolă, ci este uniform şi în acest caz se
numeşte perigon. Frunzişoare Ic care alcătuiesc perigonul, nu sunt nici sepale,
nici petale, ci tepale. Tepalele pot fi aşezate pe un singur rând sau pe două
rânduri (cercuri), fiind verzi şi în acest caz vorbim de perigon sepaloid, ca la
sfeclă (Beta), nuc (Juglans) sau colorate, când vorbim de perigon petaloid, ca
la lalea (Tulipa), crin (Lilium) etc.
Caliciul, după raportul dintre sepale, poate fi dialisepal, cu sepale libere şi
gamosepal, cu sepale unite, când poate avea forma de tub (tubulos), clopot
(campanulat), pâlnie(infundibuliform), urcior (urceolat) etc. Unirea sepalelor,
de cele mai multe ori este parţială şi părţile care rămân libere se numesc lacinii.
Calicului sau caliciul extern se întâlneşte rar, exemplu la Fragaria (frag).
Corola poate avea petalele libere, când se numeşte corolă dialipetală sau
unite - gamopetală. Corola gamopetală are diferite forme, ca şi caliciul. O
petală este formată dintr-o parte lăţită numită lamină, care se continuă cu o parte
îngustată numită unguiculă, prin care se prinde de receptacul. La baza laminei
petalei sau tepalei, Ia unele flori există o formaţiune anexă, numită ligii!ă şi
totalitatea lor formează coronula sau paracorola, ca la narcise (Narcissus).
Perigonul, asemănător caliciului şi corolei, după raportul dintre tepale,
poate fi dialitepal, ca la lalea (Tulipa), crin (Lilium) şi gamotepal, ca la
zambile (Hyacinthus), lăcrămioare (Convallaria) etc. Există şi flori complet
lipsite de înveliş floral, ca Ia salcie (Salix) şi frasin (Fraxinus).

Planşa VI. I - Frunze compuse: 1 - imparipenat-compusă la nuc (Juglans regia)-, 2 - paripenat-


compusâ la măzăriche ( Vicia sativa); 3 - palmat-compusă la lupin (Lupinus albuş)', II - Forme de
peţiol: 1 - cilindric; 2 - canaliculat; 3 - umflat; 4 - auricular III - Forme de teci: 1 - cilindrică şi
despicată; 2 - cilindrică şi întreagă; 3 - umflată. IV - Anexele frunzelor: 1 - urechiuşe (h) şi ligulă
(1); 2 - stipelefst); 3 - ohree (o).

47
PLA N ŞA VI

48
Simetria învelişului floral determină şi simetria florii (piş. VII-III). Dacă
sepalele, petalele sau tepalele unei flori au aceeaşi formă, sunt egale ca mărime
şi uniform situate ca poziţie reciprocă, prin acea floare se pot duce nenumărate
planuri de simetrie. Astfel de flori au simetrie radiară (polisimetrie) şi se
numesc flori actinomorfe. Dacă printr-o floare se pot duce numai două planuri
de simetrie, de exemplu floarea de varză, această floare este bisimetrică. Prin
alte flori se poate duce un singur plan de simetrie, exemplu floarea de gura
leului care este monosimetrică sau zigomorfă. Există şi flori asimetrice.
Androceul este format din totalitatea staminelor şi reprezintă sexul
bărbătesc. O stamină (piş. VII-IV) este alcătuită dintr-un filament care poartă
terminal antera. O anteră este formată din două părţi simetrice (două jumătăţi)
unite între ele prin conectiv, care reprezintă partea terminală a filamentului
staminal. O jumătate de anteră - teca este formată din doi saci polenici, deci
antera are patru saci polenici, Anterele se deschid variat, cel mai adesea prin
crăpături longitudinale, mai rar crapă transversal sau se deschid prin pori
(deschidere poricidă), prin valve (valvicid) etc. şi eliberează polenul.
Filamentele staminale pot fi libere şi atunci vorbim de androceu dialistaminal
(dialistemon) sau unite şi atunci vorbim de androceul gamostaminal
(gamostemon). Uneori se unesc anterele, fenomenul fiind numit sinanterie.
Filamentele staminale, în cazul androceului dialistaminal, pot fi egale, sau
inegale, când androceul este didinam (cu patru stamine, din care două au
filamente mai scurte şi două mai lungi) şi tetradinam (cu şase stamine, din care
patru cu filamente mai lungi şi două mai scurte) (piş. VII-V, 1,2). Androceul
gamostaminal poate fi monadelf diadelf, triadelf etc, după cum filamentele sunt
unite în unul, două sau trei mănunchiuri (piş. VII-V, 3,4,5).
Gineceul este format din totalitatea carpelelor şi reprezintă sexul feminin.
Deosebit de important este faptul că la angiosperme, cârpei a nu mai este plană,
în formă de solz, ca la gimnosperme, ci este închisă, are forma unui vas, astfel
că ovulele sunt închise. Intr-o floare se găsesc una sau mai multe cârpele.
Gineceul format din mai multe cârpele, după raportul dintre cârpele, poate fi
dialicarpelar (apocarp) cu cârpele libere şi gamocarpelar (sincarp), cu carpelcle

Planşa V II. I - Floarea la Gymnospermae: 1 - floarea bărbătească şi o stamină cu cei doi saci
polenici deschişi; 2 - floarea femeiască reprezentată prin carpelă (c), cu cele două ovule (ov) pe
partea internă (superioară) şi bracteea (b) pe partea externă (inferioară). II Floarea la
Angiospermae'. p - pedicel; r -receptacul; s - sepale; pe - petale; per - pedant; st - stamine; g -
gineceu. III - Simetria florii: 1 - radiară (actinomorfă); 2 - monosimetrică (zigomorfă). IV -
Alcătuirea staminei: f - filament; c - conectiv; a - anteră; sp -sac polenic; t - tcca. V - Tipuri de
androceu: 1 - dialistaminal didinam; 2 - dialistaminal tetradinam; 3 - gamostaminal monadelf; 4 -
gamostaminal diadelf; 5 - gamostaminal triadelf.

49
P L A N Ş A V II

50
Planşa VIII. I - Alcătuirea gineceului (g) şi ovarul (o) în secţiune transversală: stg - stigmat; ca ■
carpelă; lo - lojă ovariană; ov - ovule; pl - placentă. II - Poziţia ovarului: 1 - superior; 2 - inferior şi
liber faţă de receptacul; 3 - inferior şi concrescut cu receptaculul. III - Alcătuirea ovulului (I) şi
tipuri de ovule: 2 - ortotrop; 3 - anatrop; 4 - campilotrop; m - micropil; ch - chalază; h - hil; f -
funicul; ie - integument extern; ii - integument intern; n - nucelă; se - sac embrionar; a - antipode;
cs - celulă secundară; o - oosferă; s - sinergide; fc - fascicul conducător. IV - Placentaţia: 1 -
parictal-laminală; 2 - parietal-mediană; 3 - parietal-marginală; 4 - parietal-unghiulară (axilară); 5 -
centrală.

51
unite (piş. VIII-I). Din punct de vedere morfologic, gineceul este alcătuit din trei
părţi: ovarul - partea bazală mai umflată, stilul - porţiunea cilindrică ce continuă
ovarul şi stigmatul - partea terminală a stilului.
Poziţia ovarului în floare se apreciază în raport cu locul de fixare a
învelişului (învelişurilor) floral faţă de ovar sau gineceu. Dacă învelişul floral se
prinde pe receptacul la baza ovarului (gineceului) acesta este superior, în acest
caz receptaculul fiind convex sau cel mult plan. Dacă receptaculul este concav
(în formă de cupă) ovarul (gineceul) este adăpostit în interiorul receptaculului,
fiind inferior faţă de învelişul floral fixat deasupra. Există şi o situaţie
intermediară - ovar semiinferior (piş. VIII-II).
Ovarul prezintă în interior una sau mai multe cavităţi numite loji ovariene
sau loculi. Pe pereţii interiori ai carpetelor, în lojile ovariene se află localizate,
în anumite puncte, placentele (ţesuturi placentare) pe care se află fixate ovulele
(piş. VIU-I).
Raportul dintre numărul de cârpele şi numărul de loji ovariene. în general,
când ovarul este alcătuit dintr-o singură carpelă are o singură lojă. Când ovarul
este alcătuit din mai multe cârpele, pot fi două situaţii: o singură lojă, dacă
unirea dintre cârpele s-a făcut numai prin margini şi mai multe loji, în număr
egal cu numărul carpelelor, când unirea s-a făcut şi prin pereţii laterali (piş.
Vni-IV).
Ovulul şi placentaţia
Alcătuirea ovulului. Un ovul este alcătuit dintr-un funicul (picioruş) prin
care se prinde de ţesutul placentar şi poartă ovulul propriu-zis. Locul de fixare
al ovulului de funicul se numeşte Iul. Ovulul este acoperit la exterior de unul sau
două integumente (unul extern şi altul intern), care lasă o mică deschidere
numită micropil. Integumentele acoperă un masiv de celule numit nucelă. în
nucelă se află sacul embrionar format din şapte celule: oosfera (gametul
feminin) mărginită de două sinergide, orientate spre micropil, la polul opus se
află trei antipode, iar la mijlocul sacului embrionar se află celula secundară,
care îndeplineşte rolul unui al doilea gamet. Prin funicul vine din carpelă un
fascicul conducător ce se ramifică la baza nucelei, locul de ramificare numindu-
se chalază.
în interiorul ovarului se găsesc ovulele fixate pe placente. Poziţia
placentelor şi deci şi a ovulelor se numeşte placentaţie. Alcătuirea ovulelor este
variată şi tipul de ovul, ca şi tipul de placentaţie, sunt caractere importante, cu
mare valoare în sistematică. Fără să detaliem descrierea ovulului (piş. VIII-III,
1) vom preciza că diversitatea tipurilor de ovule se reduce la trei, după poziţia
reciprocă dintre micropil, hil şi chalază (piş. VIII-III, 2,3,4).
Ovulul ortotrop (drept), are micropilul, hilul şi chalaza situate pe o linie
dreaptă, verticală.

52
Ovulul anatrop, cel mai des întâlnit, este un ovul răsturnat cu 180°, astfel că
micropilul, se află lângă hil, iar chalaza în partea opusă. In urma întoarcerii cu
180°, corpul ovulului concreşte cu funiculul şi rezultă un cordon reliefat, vizibil
la sămânţă şi numit raja.
Ovulul campilotrop este curbat în formă de rinichi, astfel că micropilul, hilul
şi chalaza sunt apropiate, mai precis, micropilul şi chalaza sunt de o parte şi alta
a hilului (exemplu la Leguminosae).
Tipurile principale de placentaţie pot fi reduse la două:
placentaţia parietală, când ovulele sunt prinse pe placente de origine
carpelară (piş. VIII-IV, 1-4);
placentaţia centrală, când ovulele sunt prinse pe placente de origine axială
(receptaculară), pe o coloană centrală fără legătură cu pereţii carpelelor
(piş. vni-iv, 5).
Placentaţia parietală prezintă patru variante:
parietal-laminală (totală) când ovulele sunt fixate pe toată faţa internă;
parietal-marginală, ovulele se află de o parte şi alta a liniei de sutură;
parietal-mediană, ovulele se află fixate în dreptul nervurilor mediane;
parietal-unghiulară (axilară, axială, central-unghiulară), ovulele se află în
unghiul intern al fiecărei cârpele, respectiv în partea internă a fiecărei loji.
Stilul cea de a doua parte a gineceului care continuă ovarul, se prezintă
variat, uneori chiar lipseşte (piş. IX-I).
Stigmatul este partea terminală a stilului, cu rol de a recepţiona polenul, în
care scop prezintă papile. Este mai dezvoltat decât stilul şi de multe ori prezintă
lobi sau ramificaţii, numărul acestora indicând numărul de cârpele ce alcătuieşte
gineceul (piş. IX-I),
Tipuri de flori după repartiţia sexelor
După prezenţa sau repartiţia sexelor în cadrul aceleiaşi flori deosebim
următoarele categorii:
1. flori hermafrodite (monocline) care au şi androceu şi gineceu;
2. flori unisexuate (dicline) au un singur sex şi sunt unisexuate bărbăteşti
care au numai androceu şi unisexuate femeieşti care au numai gineccu;
3. flori agame (asexuate) sunt flori sterile fără sexe

Tipuri de plante după repartiţia sexelor (piş. IX-II)


1, Plante cu flori hermafrodite - toţi indivizii unei specii au numai flori
hermafrodite
2, Plante monoice au flori bărbăteşti şi femeieşti pe aceiaşi tulpină, exemplu
porumb.

53
I

1 ^ 2
h

Planşa IX. I - Forme de stil (st) şi stigmat (jug): 1 - stil terminal; 2 - stil lipsă, stg. disciform;
3 - stile şi stg. foliacee, petaloide; 4 - stg, plumoase. II - Tipuri de plante după repartiţia sexelor: 1
hermafrodite, 2 - monoice; 3 - dioice; 4-6 - poligam-monoice: 4 - ginandromonoice;
5 - ginomonoicc; 6 - andromonoice; 7-9 - poligam-dioice: 7 - ginandrodioice; S - androdioice;
9 - ginodioice;

54
3. Plante dioice au flori bărbăteşti şi femeieşti pe tulpini separate, exemplu
cânepa.
4, Plante poligame au flori hermafrodite şi unisexuate pe aceiaşi tulpină sau
pe tulpini diferite ale aceleiaşi specii.
După cum sexele sunt separate pe acelaşi individ (tulpină), pe doi sau trei
indivizi, plantele poligame se împart în: poligam-monoice, poligam-dioice şi
poligam-trioice.
a.Plantele poligam-monoice au flori hermafrodite, plus unul sau ambele
sexe şi sunt de trei feluri:
- gincmdromonoice (trimonoice - hermafrodite, femeieşti şi bărbăteşti);
- ginomonoice - hermafrodite plus femeieşti;
-andromonoice- hermafrodite plus bărbăteşti.
b. Plantele poligam-dioice au pe un individ flori hermafrodite şi pe un alt
individ unul sau ambele sexe şi ele sunt de trei feluri:
- ginandrodioice - hermafrodite plus femeieşti şi bărbăteşti;
- gitiodioice - hermafrodite plus femeieşti;
-androdioice- hermafrodite plus bărbăteşti.
c - Plantele poligam-trioice au sexele separate pe trei indivizi, având flori
hermafrodite, bărbăteşti şi femeieşti sau alte combinaţii, pe un individ
putând să se afle două feluri de flori - bărbăteşti, femeieşti şi hermafrodite
plus femeieşti sau bărbăteşti, femeieşti şi hermafrodite plus bărbăteşti etc.
I nf l o r e s c e n ţ e l e
Florile se dezvoltă câte una, solitar sau mai multe la un loc, formând o
inflorescenţă. Ca poziţie, atât florile solitare, cât şi inflorescenţele, se găsesc, fie
terminal, fie lateral (axilar).
Inflorescenţele reprezintă grupări variate de flori şi ramuri care poartă
florile. La o inflorescenţă deosebim axul principal numit şi rahis, pe care se află
florile sau axul principal se ramifică, florile fiind situate pe axe de ordin
superior (secundare, terţiare etc.).
Clasificarea inflorescenţelor se face ţinându-se cont de tipul de ramificare
(monopodial sau simpodial), de faptul dacă florile se află pe axul principal sau
pe axe secundare, de forma axului (alungit, scurt, subţire, gros) şi de lungimea
pedicelilor florali. Vom deosebi mai întâi două grupe mari de inflorescenţe:
I. Inflorescenţe monopodiale (racemoase, botritice, nedefinite, centripetale,
bazifugale), la care axul principal se termină cu un mugur vegetativ, ramificarea
este deci monopodială şi creşterea continuă este nedefinită, iar înflorirea se face,
fie centripet, fie bazifug.
II. Inflorescenţe simpodiale (cimoase, definite, centrifugale) la care axul
principal se termină cu o floare, ramificarea este deci simpodială, definită, axele
de ordin superior depăşesc prima floare, inflorirea făcându-se centrifug.

55
La aceste două grupe principale se poate adăuga o a treia grupă -
III.Inflorescenţele mixte (racemo-cimoase).
Inflorescenţele racemoase se împart în două subgrupe: simple şi compuse,
după cum florile sunt situate pe axul principal, sau pe axe de ordin superior.
I. Inflorescenţele racemoase
A. Simple au florile situate pe axul inflorescenţei (piş. X, 1-8).
1. Spicul are axul alungit şi subţire, iar florile sunt ± sesile, de exemplu la
pătlagină (Plantago).
2. Amentul (mâţişorul) este asemănător cu spicul, are însă flori unisexuate,
axul flexibil, de multe ori pendul şi căzător, exemplu nuc (Juglans),
salcie (Salix), plop (Populus) etc.
3. Spadicele se caracterizează prin axul îngroşat şi cărnos, cu flori sesile,
unisexuate, acoperite de o frunză modificată, în formă de cornet numită
spata, de exemplu la rodul pământului (Arum maculatum),
4. Rac emul are axul alungit şi subţire, florile pedicelate, pedicelii'cam de
aceeaşi lungime, deci se termină la nivele diferite şi sunt, fie altemi, fie
opuşi, exemplu la coacăzul negru şi roşu (Ribes), salcâm (Rubinia),
zambile (Hyacinthus), lăcrămioare (Convallaria) etc.
5. Corimbul este asemănător cu racemul, dar pedicelii florilor sunt inegali,
descresc de la bază spre vârf, astfel că florile ajung cam la aceeaşi
înălţime, de exemplu la pâr (Pyrus communis).
6. Umbela are axul scurt şi subţire, pedicelii florilor au aceeaşi lungime şi
florile ajung la aceeaşi înălţime. Pedicelii pleacă din puncte apropiate,
ceea ce atrage după sine gruparea bracteelor la baza inflorescenţei sub
formă de involucru, exemplu la iederă (Hedera helix), cireş (Cerasus
avium), ghizdei (Lotus comiculatus).
7. Capitulai se caracterizează printr-un ax scurt şi îngroşat pe care se află
florile ± sesile; exemplu la trifoi (Trifolium), varga ciobanului
(Dipsacus) etc.
8. Antodiul (calatidiul) are axul scurt şi puternic îngroşat, discifonn sau
globulos, florile sesile şi cu frunzişoare (hipsofile) pe faţa inferioară

Planşa X. I - Inflorescenţe racemoase simple: I - spic; 2 - ament; 3 - spadicc; 4 - racem;


5 - corimb; 6 - umbelă; 7 - capitul (Trifolium repens); 8 - antodiu; inv - involucru; sp - spata; fl -
flori ligulate; fl t - flori tubuloase; II - Inflorescenţe racemoase compuse: 1 - spic compus cu
spiculeţ tnflor; 2 - racem compus; 3 - panjcul; 4 - corimb compus; 5 - umbelă compusă; inv -
involucru; invl - involucel, r - rahis; as - axă spiculeţ; a fl - axa florii; gi - gluma inferioară; gs -
gluma superioară; pi - palee inferioară; ps - palee superioară; a - androceu; g - gineceu; 1 - lodicule;
c - culm; p - prag; 1,2,3,4 - locul de inserţie al florilor (7 şi 1 original).

56
PLANŞA X

57
formând involucrul, exemplu la Compositae - floarea soarelui (Helianthus),
muşeţel (Matricaria) etc.
B. Compuse au florile situate pe ramificaţii ale axului inflorescenţei, astfel
că o ramificaţie secundară formează o inflorescenţă simplă, iar inflorescenţa
compusă este alcătuită din mai multe inflorescenţe simple. Cele mai frecvent
întâlnite vor fi prezentate în continuare.
1. Spicul compus (piş. X fig. II-1) întâlnit la grâu (Triticum), secară (Secale)
etc. prezintă un ax principal în continuarea paiului numit rahis (axul spicului).
La nodurile rahisului se află axe secundare ce poartă l-n flori dispuse sesil. Un
ax secundar, împreună cu florile pe care le poartă alcătuieşte un spiculeţ. Axele
secundare reprezintă axele spiculeţelor. La bază, spiculeţul este protejat de două
frunzişoare modificate numite glume, iar fiecare floare este îmbrăcată în doi
solzişori numiţi palee. Aşa dar, spicul compus este alcătuit din mai multe spice
simple care poartă numele de spiculeţe şi care sunt sesile, ca şi florile.
2. Racemul compus (piş. X, fig. II-2) la Cruciferae - ridiche (Raphanus),
varză (Brassica) etc.
3. Punicului (piş. X, fig, II-3) se aseamănă întrucâtva cu racemul compus,
dar are formă piramidală şi ramificarea se repetă de multe ori, nu se opreşte la
ramurile de ordinul doi. Se întâlneşte la liliac (Syringa), lemn câinesc
(Ugustrum) etc.
4. Panicul cu spiculeţe (panicul spiculifer) se caracterizează prin aceea că
ultimile ramificaţii poartă spiculeţe pedunculate şi nu flori. Exemplu la ovăz
(Avena), fîruţă (Poa) etc
5. Panicul spiciform întâlnit la timoftică (Phleum), mohor (Setaria) etc. are
spiculeţele scurt pedunculate asemănându-se cu spicul compus.
6. Corimbul compus (piş. X, fig. 11-4) exemplu Ia păducel (Crataegus),
scoruş (Sorbus) etc.
7. Umbela compusă (piş. X, fig. II-5) se întâlneşte la Umbelliferae ■
morcov (Daucus), cucută (Conium) etc. şi este alcătuită din umbele simple
numite umbelule ce au la bază involucel , la baza umbelei compuse fiind
involucrul.
8. Spadice cu spiculeţe (spadix spiculifer) este inflorescenţa femeiască de la
porumb, învelită în hipsofile numite pănuşe şi unde axul inflorescenţei poartă
spiculeţe femeieşti, biflore.
9. Umbela cu spice este inflorescenţa de la pirul gros (Cynodon) numită şi
spic digitat.
10. Racem cu umbele se întâlneşte la iederă (Hedera helix).
11. Corimb cu antodii - la coada şoricelului (Achillea).

58
II. Inflorescenţele cimoase
Şi acest grup poate fi împărţit în inflorescenţe cimoase simple şi compuse,
dar întrucât la puţine dintre ele există corespondent între simplu şi compus,
renunţăm la această împărţire.
1. Monohaziul (cima unipară) are axul principal terminat cu o floare, de sub
care pleacă o singură ramificaţie laterală, ce se va termina tot cu o floare şi aşa
mai departe, ramificaţia continuă unilateral. Monohaziul se prezintă sub patru
variante.
a - Drepaniul (cima seceră) - ramificarea se face în acelaşi plan şi aceeaşi
direcţie, de exemplu la gladiole (Gladiolus), rugină (Juncus bufonius)
(piş. XI, fig. 1).
b - Ripidiul (cima evantai) - ramificarea se face în acelaşi plan, dar
alternativ în direcţii opuse, de exemplu la stânjenel (Iris) (piş. Xl, fig. 2)
c - Bostrixul (cima elicoidală) - ramificarea se face în planuri diferite,
după o linie elicoidală, de exemplu la crinul galben (Hemerocallis)
(piş. XI, fig. 3).
d - Cincinul (cima scorpioidă) - ramificarea se face în planuri diferite care
duc într-o singură direcţie, la început inflorescenţa fiind răsucită
(piş. XI, flg. 4). Cincinul rareori este simplu, exemplu la măsălariţă
(Hyoscyamus niger), de obicei este dublu, ca la nu-mă-uita (Myosotis),
tătăneasă (Symphytum) etc.
2. Dihaziul (cima bipară) are axul principal terminat cu o floare, de sub care
pleacă două ramuri opuse, care se termină cu câte o floare. Acesta este dihaziul
triflor, întâlnit rar, exemplu la castanul comestibil (Castanea saliva)
inflorescenţa femeiască; mai frecvent, ramificarea continuă, rezultând dihaziul
multiflor întâlnit la guşa porumbelului (Silene vulgaris), voalul miresei
(Gypsophila muralis) etc. (piş. XI, fig. 5). O variantă a dihaziului cu ramurile
foarte scurte este glomerulul de la sfeclă (Beta).
3. Pleiohaziul. De sub floarea terminală pleacă trei sau mai multe axe
secundare, exemplu la aglică (Filipendula vulgaris) (piş. XI, fig. 6).
III. Inflorescenţele mixte (racemo-cimoase)
Acestea reprezintă diferite combinaţii între o inflorescenţă racemoasă şi una
cimoasă. Iată câteva exemple.
1. Ament cu dihazii se întâlneşte la mesteacăn (Betula), carpen
(Carpinus).
2. Racem cu dihazii la Silene otites.
3. Panicul cu dihazii la Galium uliginosum.
4. Umbelă cu cime elicoidale la Allium.
5. Cimă cu antodii la Hieracium aurantiacum.

59
Planşa XI. - Inflorescenţe cimoase: 1 - drepaniu (în profil şi din faţă); 2 - ripidiu; 3 - bostrixul în
proiecţie; 4 - cincimii Ia tătăneasă (Symphyhtm officinale) şi în proiecţie; 5 - dihaziu;
6 - pleiohaziu.

60
Sămânţa
în urma polenizării, adică a ajungerii grăunciorului de polen pe stigmat,
acesta germinează, formează un tub polenic care va conduce gârneţii bărbăteşti
la ovul, respectiv la sacul embrionar (piş. XII, fig. I). Urmează fecundarea. Un
gamet bărbătesc fecundează oosfera, ia naştere zigotul principal (sexuat), care
va forma apoi embrionul, partea cea mai importantă a seminţei; al doilea gamet
bărbătesc fecundează celula secundară a sacului embrionar, rezultă zigotul
secundar (vegetativ) care va forma endospermul (albumenul), o altă parte
componentă a seminţei. Aceasta este dubla fecundaţie ce caracterizează
angiospermele. La gimnosperme fecundaţia este simplă, se formează numai
zigotul principal.
Din integumentele ovulului se va forma o altă parte componentă a seminţei
şi anume tegumentul seminal, iată deci că din ovul, în urma fecundaţiei, ia
naştere sămânţa.
1. Tegumentul seminal acoperă sămânţa şi prezintă diferite formaţiuni anexe
(piş. XII, fig. II, 1-4) care servesc în sistematică pentru recunoaşterea speciilor.
Hilul este cicatricea (urma) care rămâne pe sămânţă în urma desprinderii de
funicul.
Micropilul (cicatricea micropilului) se observă la unele seminţe, fie ca o
mică adâncitură, fie ca o uşoară ridicătură. Este urma fostului micropil. Rafa se
prezintă ca o dungă longitudinală situată între hil şi chalază. Provine din
concreşterea funiculului cu ovulul, în timpul transformării acestuia în sămânţă.
Se găseşte la seminţele ce provin din ovule anatrope, de exemplu la ricin
(Ricinus) La aceleaşi seminţe se observă şi chalaza la capătul rafei, opus
hilului, sub forma unei proeminenţe circulare sau a unei linii proeminente,
ramificate. La unele seminţe de leguminoase, ce provin din ovule campilotrope,
lângă hil, opus micropilului, se găsesc două excrescenţe alipite ce formează
strofiolul (tuberculi gemeni).
Arilul este o anexă cărnoasă care se dezvoltă începând din jurul hilului
şi acoperă total sau parţial sămânţa, exemplu la Nuphar.
Ariloidul este asemănător arilului, dar începe să se dezvolte din jurul
micropilului, exemplu la seminţele de salbă moale (Euonymus europaea).
Caruncula este o excrescenţă cărnoasă ce se dezvoltă Ia unele seminţe
în jurul micropilului pe care îl acoperă, exemplu la ricin (Ricinus). Caruncula
bogată în ulei este numită elaiosom, exemplu la Viola.
2. Embrionul este alcătuit din patru părţi: radicală (rădăciniţa), axă hipocotilă
(tigelă, tulpiniţă), cotiledoane (2-15 la gimnosperme, 2 la dicotiledonate şi 1 la
monocotiledonate) şi plumula (gemula, muguraşul). La unele seminţe,
embrionul este voluminos, îndeosebi cotiledoanele în care simt depozitate

61
substanţele de rezervă, endospermul în acest caz lipsind. Astfel de seminţe sunt
formate numai din două părţi: tegument seminal şi embrion şi se numesc
exalbuminate (piş. XIII, fîg. 1,2). Celelalte seminţe care au şi endosperm
(albumen) se numesc albuminate (piş. XIII, fîg. 1,1)

Planşa XII. I - O floare completă secţionată longitudinal în momentul fecundaţiei: ped - pedicel; r
- receptacul; s - sepalc; p - petale; st - stamină, f st - filament staminal; a - anterâ; gr p - grăuncior
polen; o - ovar; lo - lojă ovariană; ov - ovul; stig - stigmat; tp - tub polenic; se - sac embrionar . II -
Formaţiuni anexe ale tegumentului seminal : 1 - sămânţa de fasole (Phaseolus vulgaris)-, 2 -
sămânţa de ricin (Ricinus communis)', 3 - sămânţa de tisă {Taxus baccata)', 4 - sămânţa de salbă
moale (Euonymus europaea), h - hil; m - micropil; r - radiculă; ra - rafa; eh - chalaza; st - strofiol;
s - sămânţa; c - caruncula; a - arii; ad - ariloid.

62
3. Endospermul (albumenul) conţine amidon, grăsimi, substanţe proteice etc.;
Ia unele seminţe, substanţele de rezervă se depun şi în nucelă, rezultând ţesutul
nutritiv numit perisperm.

Planşa XIII. I - Tipuri de seminţe: 1 - albuminate de ricin (Ricinus communis) în secţiune


longitud.; 2 - exalbuminate de fasole (Phaseolus vulgarii) desfăcută longitud.; ts - tegument
seminal; r - radicula; h - hipocotil; p - plumula; cot - cotiledoane; embr - embrion; e - endosperm; c
- caruncula; II - Germinaţia epigee (1) şi hipogee (2); r - rădăcina; h • hipocotil; c - cotiledoane; e -
epicotil; pt - protofile; mt - mugur terminal.

63
în timpul germinaţiei, primul organ care iese din sămânţă este radicula, apoi
apare axa hipocotilă, care la unele plante se alungeşte mult şi scoate
cotiledoanele la suprafaţa solului; alteori axa hipocotilă creşte puţin şi
cotiledoanele rămân în pământ (piş. XIII, fig. 11-1,2). Primul tip de germinaţie
se numeşte epigee (şi cotiledoanele se numesc epigee), al doilea tip hipogee (şi
cotiledoane hipogee).

Fructul
Este ultimul organ care a apărut în filogeneză şi caracterizează angiosper-
mele. Se formează din peretele ovarului în urma fecundaţiei. De multe ori însă,-
la formarea fructului participă şi alte părţi ale florii, de exemplu receptaculul la
plante cu ovar inferior şi aderent, sau învelişul floral. înţelegem fructul în acest
sens larg, adică ceea ce rezultă din ovar, plus şi alte părţi ale florii care concresc
cu ovarul, formând o unitate. Nu vom denumi aceste fructe “false” fiindcă
natura nu este falsă. Fructul închide seminţele pe care la apără. Peretele fructului
se numeşte pericarp şi este diferenţiat în trei părţi: epicarpul, partea externă,
subţire, uneori acoperit cu ceară, exemplu la prun, viţă de vie; mezocarpul -
partea cea mai dezvoltată ca volum şi endocarpul - partea internă, subţire în
majoritatea cazurilor, rareori mai dezvoltat, exemplu la prun, cireş, unde se
cheamă în vorbirea curentă sâmbure. întrucât fructul este mult folosit în
caracterizarea plantelor, vom prezenta principalele tipuri de fructe. Nu vom
intra în detalii referitoare la clasificare, ci vom prezenta numai acele noţiuni pe
care le folosim în lucrare. Va trebui mai întâi să arătăm că fructul rezultă, fie
dintr-o floare la care gineceul este dialicarpelar sau gamocarpelar, indiferent
dacă alături dc ovar mai participă sau nu şi alte părţi ale florii, fie din întreaga
inflorescenţă. Mai departe, în clasificarea fructelor vom folosi criteriul consistenţei
pericarpului, uscat sau cărnos şi dacă se deschide sau nu, şi vom avea:
I. Fructe care se formează dintr-o floare
A. Fructe simple ce rezultă din gineceul (ovarul) format din una sau mai multe
cârpele unite sau mai multe cârpele libere care concresc cu receptaculul. Dintr-o
floare rezultă un singur fruct.
B. Fructe multiple rezultă din gineceul dialicarpelar, deci cu mai multe cârpele
libere şi din fiecare carpelă (ovar) rezultă un fruct.
C. Fructe mericarpice (dialicarpoide) iau naştere din gineceul gamocarpelar,
dar la maturitate se desfac în fructe parţiale numite mericarpii.

Planşa XIV. - Fructe simple, uscate, dehiscente: 1 - folicula (Consolida); 2 - leguma (Pisum);
3 - silicva (Sinapis); 4 - silicula (a - latiseptă la Camelina, b angustiseptă la Capsella);
5 - capsula (a - loculicidă; b - septicidă; c - septifragă; d - operculată; e - poricidă; f - denticulată);
Inm - linia nervurii mediane; Isv - linia suturii ventrale; s - seminţe; sp - septum.

64
PLANŞA XIV

65
II. Fructe care se formează din inflorescenţă = fructe compuse
A. Fructele simple sunt cele mai frecvent întâlnite şi în funcţie de consistenţa
pericarpului se împart în uscate şi cărnoase, grupe care se împart la rândul lor
în dehiscente şi irulehiscente, după cum se deschid sau nu.
Fructe uscate dehiscente:
1. Folicula provine dintr-un ovar monocarpelar şi monolocular şi se deschide
pe o singură linie, linia de sutură ventrală, exemplu la nemţişor (Consolida)
(piş. XIV, fig. 1).
2. Leguma (păstaia) rezultă dintr-un ovar monocarpelar şi monolocular şi se
deschide pe două linii, linia suturii ventrale şi linia nervurii mediane dorsale,
exemplu la leguminoase - mazăre (Pisum), fasole (Phaseolus) etc. (piş. XIV,
fig. 2). Există şi păstăi indehiscente, sau păstăi gâtuite între seminţe care la
maturitate se fragmentează şi se numesc lomente.

Planşa XV. Fructe simple, uscate, indehiscente: ! - achenâ; 2 - samară (Fraxinus, Betula, Ulmus);
3 - cariopsă, 4 - păstaie indehiscentă (Onobrychis); 5 - lomentă (Ornithnpns)\ 6 - silicvă
indehiscentă (Raphantts sativus); 7 - siliculă indehiscentă (Cardaria draba); p - papus; r - rostru;
(7 - original).

66
PLANŞA XVI. Fructe simple, cărnoase: 1 - baca (Lycopersicon)\ 2 - hcsperida (Citrur);
3 - poama (Malus)\ 4 - drupa (Primus)', 5 - drupa parţial dehiscentă (Amygdalus communis);
ep - epicarp; m - mezocarp; end - endocarp; ţpl - ţesut placentar; ps - pungi secretoarc;
s - seminţe; fv - fascicule vasculare; (5 - original).

67
3. Silicva provine dintr-un ovar bilocular şi se deschide în două valve, pe patru
linii longitudinale, de jos în sus, câte două de fiecare parte a peretelui
despărţitor. Lungimea depăşeşte lăţimea mai mult de trei ori, exemplu la varză
(Brassica), muştar (Şinapis) etc. (piş. XIV, fig. 3).
3. Silicula este asemănătoare silicvei, dar lungimea şi lăţimea sunt ± egale, sau
lungimea depăşeşte lăţimea cel mult de trei ori. Silicula poate fi latiseptă,
când fructul este comprimat dorsiventral şi peretele este de lăţimea fructului
şi angustiseptă, când fructul este comprimat lateral şi peretele este mult mai
îngust; de exemplu la traista ciobanului (Capsella), lubiţ (Camelina),
(piş. XIV, fig. 4). Ca excepţii, există silicve şi silicule indehiscente.
4. Capsula ia naştere dintr-un ovar cu 2-n cârpele unite. Poate fi monoloculară,
biloculară sau pluriloculară. Este fructul cel mai răspândit şi prezintă mai
multe tipuri, în funcţie de modul de deschidere (piş. XIV, fig. 5).
Capsule valvicide se deschid prin crăpături longitudinale, de la vârf spre bază.
Ele sunt de trei feluri:
- loculicide - crăpăturile se produc în dreptul nervurilor mediane;
- septic ide - crapă în dreptul liniilor de unire;
- septifrage - crapă în dreptul liniilor de sutură, dar pereţii se rup, valvele
separându-se de partea centrală (ţesutul placenlar plus pereţii despărţitori) de
care sunt prinse seminţele.
Capsule denticulate se deschid numai la vârf, prin dinţi.
Capsule operculate se deschid transversal, separând un căpăcel (opercul).
Capsule poricide se deschid prin pori situaţi apical, subapical, lateral sau bazai.
Capsule cu deschidere neregulată, exemplu la Cuscuta.
Fructe uscate indehiscente:
Aceste fructe nu se deschid la maturitate şi conţin, în cele mai multe cazuri,
o singură sămânţă.
1. Achena1 provine dintr-un gineceu superior sau inferior, este uniloculară şi
monospermă, sămânţa fiind liberă, neconcrescută cu pericarpul sau numai
puţin aderentă. Este foarte răspândită. Exemplu la Compositae,
Polygonaceae, Fagaceae, (piş. XV, fig. 1).
2. Samara este o achenă aripată. Pericarpul creşte sub formă de aripă în jurul
seminţei la ulm (Ulmus), unilateral la frasin (Fraxinus) sau bilateral la
mesteacăn (Betula) (piş. XV, fig. 2).

1 înţelegem achena în sens mai larg, inclusiv nuca şi nucula, pentru că mărimea fructului şi graadul
de lignificare al pericarpului sunt criterii nesatistacătoare pentru a distinge trei tipuri de fructe,
între care găsim numeroase forme de trecere

68
3. Cariopsa este fructul propriu gramineelor şi se caracterizează prin aceea că
pericarpul este concrescut cu sămânţa (piş. XV, fig. 3). Cariopsa poate fi
golaşă la grâu (Triticum), secară (Secale), porumb (Zea), sau îmbrăcată Ia
orz (Hordeum), orez (Oryza).
4. Păstaia indehiscentă (piş. XV, fig. 4) are o sămânţă la trifoi (Trifolium),
sulfină (Melilotus), sparcetă (Onobrychis), 2-3 seminţe la alune de pământ
(Arachys hypogaea) sau mai multe seminţe la glădiţă (Gleditsia
triacanthas).
5. Lomenta (piş, XV, fig, 5) este un fruct puternic gâtuit între seminţe care la
maturitate se fragmentează în articule, fiecare arii cui având câte o sămânţă
exemplu la coronişte (Coronilla varia), seradelă (Ornithopus sativus).
6. Silicva indehiscentă se întâlneşte la ridiche (Raphanus sativus) (piş. XV,
fig. 6).
7. Silicula indehiscentă (piş. XV, fig. 7) se întâlneşte la urda vacii (Cardaria
draba) etc.
Fructe cărnoase
Aceste fructe au pericarpul cărnos şi marea lor majoritate nu se deschide
(piş. VI, fig. 1-5).
1. Baca are pericarpul în întregime cărnos şi diferenţiat într-o parte externă
sub forma unei pieliţe subţiri ce reprezintă epicarpul plus hipocarpult apoi
pulpa cărnoasă, suculentă ce reprezintă mezocarpul şi redus la un singur rând de
celule urmează endocarpul. Uneori ţesutul placentar este foarte dezvoltat, de
exemplu la tomate (Lycopersicon)
2. Peponida (melonida) este asemănătoare bacei, dar partea externă se
lignificâ la maturitate, ca la dovleac (Cucurbita), castravete (Cucumis) etc.
3. Hesperida este fructul de la citrice (Citrus) cu pericarpul diferenţiat
astfel: epicarpul pielos, cu pungi secretoare, mezocarpul spongios (buretos) şi
endocarpul membranos, cu peri suculenţi, reprezintă partea comestibilă.
4. Poama este fructul de la măr (Malus), păr (Pyrus) şi provine în cea mai
mare parte din receptacul, care concreşte cu carpelele. Din carpelă este distinct
endocarpul cartilaginos, care închide seminţele.
5. Drupa are endocarpul puternic sclerificat, în vorbirea curentă se numeşte
sâmbure, exemplu la prun (Prunus), cireş (Cerasus avium) etc.
6. Drupa parţial dehiscentă se întâlneşte la migdal (Amygdalus
communis) şi nuc (Juglans regia), are epicarpul şi mezocarpul uscat la
maturitate şi crapă, iar endocarpul sclerificat închide sămânţa.
Un fruct cărnos dehiscent este baca de la plesnitoare (Ecbaltium elaterium),
care Ia maturitate aruncă seminţele în afară, prin orificiul rezultat în urma
desprinderii fructului de pedicel

69
B. Fructele multiple (piş. XVII, fig. 1-4) se clasifică la fel ca şi fructele
simple, după consistenţa pericarpului, în uscate şi cărnoase şi mai departe în
dehiscente şi indehiscente.
Fructe multiple, uscate, dehiscente.
1. Polifolicula se întâlneşte la taulă (Spiraea), bujor (Paeonia), căldăruşc
(.Aquilegia) etc.
Difolicolă (Periploca).

Planşa XVII. Fructe multiple 1 - polifolicula (Helleborus); 2 - poliachena (Ranunculus)-, 3


polidrupa {Rubus)\ 4 - bidrupa (Persica vulgaris)', r - receptacul; d - drupeolă; ep - epicarp; m
mezocarp; end - endocarp; t - tegument; s - sămânţa; p - pedicel; ls - linie de sutură (4 - original).

70
Fructe multiple, uscate, indehiscente.
1. Poliachena (polinucula), exemplu la piciorul cocoşului (Ranunculus),
trandafir (Roşa).
2. Polisamara (Liriodendron).
Fructe multiple, cărnoase.
1. Polidrupa întâlnită la mur şi zmeur (Rubus) este o reunire de drupe mici
numite drupeole.*3

PLANŞA XVIII. I - Fructe mericarpice: 1 dicariopsa (Foeniculum)\ 2 - disamara (Acer):


3 - tetrachena (Lithospermiun); c - carpofor, m - mericarp; sp - stilopodiu; st stil. II - Fructe
compuse: 1 - soroza (Morar); 2 - glomerul (Beta); 3 - sicona (Ficus carica).

71
2. Polibaca (Phytolacca esculenta, Hydrastis)
3. Didrupa se întâlneşte la unele soiuri de piersic (Persica vulgaris), la care
gineceul este format din două cârpele libere,
C. Fructele mericarpice (dialicarpoide).
Sunt fructe uscate (piş. XVIII. fig. I) ce se desfac în mericarpii monosperme.
1. Dicariopsa, la Umbelliferae şi unele Rubiaceae.
2. Di samara la genul Acer.
3. Tctrachena (letranucula) la Boraginaceae şi Labiatae.
II. Fructele compuse.
Iau naştere dintr-o inflorescenţă (piş. XVIII, fig. II). Deşi au loc modificări
puternice, concreşterea florilor între ele şi cu axele inflorescenţei, modificarea
învelişurilor florale şi ale axelor inflorescenţei, se poate totuşi vedea fructul
rezultat dintr-o floare. Ca exemple de fructe compuse menţionăm:
1. Soroza este fructul de la dud (Morus), provenit din inflorescenţa
femeiască spiciformă, unde învelişurile florale devin cărnoase, fructele propriu-
zise fiind achene.
2. Glomerulul este fructul de la sfeclă {Beta vulgaris) unde învelişurile
florale se lignifică, concresc, devin persistente şi închid fructele propriu-zise
care sunt achene.
3. Sicona se întâlneşte la smochin {Ficus carica), unde întreaga
inflorescenţă a devenit cărnoasă închizând în interior fructele propriu-zisc care
sunt achene.

72
CUM SE DETERMINĂ O PLANTĂ

în determinarea plantelor, totdeauna se pleacă de la general la particular,


adică de la unitatea sistematică (taxonul) cea mai mare, cea mai cuprinzătoare,
de la încrengătură (Phylum) şi apoi se trece la unităţi inferioare, adică la clase,
ordine, familii, genuri şi specii. La speciile polimorfe, cultivate sau spontane, se
vor determina şi unităţile sistematice infraspecifice. Reamintim că în această
lucrare sunt cuprinse numai plantele superioare, deci prezentul determinator
poate fi folosit numai pentru determinarea plantelor superioare: ferigile,
gimnospermele şi angiospermele. Pentru plantele inferioare (muşchi, licheni
etc.) trebuie să se apeleze la alte lucrări.
Cum stabilim în care din cele trei grupe se încadrează o plantă superioară pe
care nu o cunoaştem şi vrem să o determinăm şi cum mergem mai departe la
unităţi inferioare până ajungem la identificarea speciei? Acest lucru se face
folosind cheile dihotomice de determinare care ne conduc fără greş, treptat, de
la încrengătură la specie.

Ce sunt cheile dihotomice şi cum se folosesc


Cheile dihotomice1reprezintă descrieri succinte ale unităţilor sistematice. Se
prezintă aşadar, caracterele principale, uşor vizibile ale acestor taxoni, sub
formă de articole numerotate, fiecare articol având două părţi. Primul articol va
fi notat cu l a şi lb , al doilea cu 2a şi 2b etc. aceste numere fiind plasate în
stânga paginii. Ele se numesc numere caracteristice fiindcă în dreapta lor se
prezintă caracterele taxonilor. Important de subliniat este faptul că la cele două
părţi ale aceluiaşi articol, caracterele prezentate se exclud reciproc, sunt
antitetice. Ceea ce se afirmă la la este negat la lb. De exemplu la - Plante cu
flori, lb - Plante fără flori sau la - Plante cu sămânţă golaşă, lb - Plante cu
sămânţă închisă în fruct etc. caracterele plantei pe care o determinăm se1

1 Ca excepţie, am folosit şi cheia trihotomică, adică un anumit articol arc, pe lângă a, b şi c; de


exemplu articolul 1 are la, lb, lc.

73
încadrează, corespund în mod obligatoriu, fie la la, fie la lb. în dreapta paginii,
la sfârşitul fiecărei părţi a articolului, găsim un nume care reprezintă taxonul în
care se încadrează planta, sau găsim un număr numit număr indicator, care ne
trimite Ia un alt articol unde trebuie continuată determinarea. Aici se citesc
iarăşi cu atenţie caracterele de la a şi b, se compară cu cele ale plantei pe care o
determinăm şi vedem dacă se potriveşte a sau b şi ce este în dreapta paginii. Se
merge deci pe drumul indicat de cheia dihotomică, folosind principiul eliminării
caracterelor necores-punzătoare, plecând de la încrengătură la taxoni mai mici
Ia clasă, familie, gen şi specie. Deducem că există chei dihotomice separate
pentru determinarea tuturor taxonilor. Se determină întâi încrengătura, apoi în
cadrul încrengăturii se determină clasa, în cadrul clasei se determină familia, în
cadrul familiei se determină genul şi apoi, în cadrul fiecărui gen, există cheia
dihotomică pentru determinarea speciilor. Exactitatea determinării se verifică
apelând la figură. Pentru înţelegere deplină vom recurge la puterea exemplului.
Vom lua o plantă binecunoscută, dar pe care presupunem că nu o cunoaştem şi
nu ştim ce nume ştiinţific are şi din ce familie face parte. Să apelăm Ia o specie
de Ranunculus - Piciorul cocoşului. Avem grijă mai întâi, să recoltăm o plantă
completă, cu rădăcini, în momentul înfloririi şi fructificării. Plecăm de la cheia
dihotomică pentru determinarea încrengăturilor şi citim primul articol cu la si
lb.

la Plante fără flori şi fără seminţe................................ încreng. Pteridophyta


lb Plante cu flori şi seminţe..................................... încreng Spermatophyta.. 2
Planta noastră având flori şi seminţe se încadrează la lb, care ne trimite la 2,
unde se continuă determinarea.
2a Cârpei a este ± plană, solzoasă, şi poartă ovule descoperite. Florile suni
lipsite de înveliş floral ...........Subincreng. Pinophytina (Gymnospermae)
2b Carpela (carpelele) este (sunt închise) în formă de vas, formând ovarul care
adăposteşte ovulele. Florile prezintă înveliş floral..........................................
.......................................... Subîncreng. Magnoliophytina (Angiospermae)
Piciorul cocoşului are cârpele închise şi floarea cu învelişuri florale, deci se
încadrează la 2b în Magnoliophytina unde se continuă determinarea,
l a Embrionul şi plantula cu 2 cotiledoane. Limbul cu nervaţiunea penată sau
palmată. Flori pe tipul 5 ....... ..........Cls. Magnoliopsida (Dicotyledonatae)
lb Embrionul şi plantula cu 1 singur cotiledon. Limbul cu nervaţiunea
paralelă. Flori pe tipul 3 .................... Cls. Liliopsida (Monocotyledonaîae)
Examinând planta de piciorul cocoşului, constatăm că nervaţiunea este
ramificată şi florile sunt pe tipul 5, deci se încadrează în Cls.
Magnoliopsida, unde se continuă determinarea.

74
la Plante cu flori golaşe sau flori cu perigon .................................... -..............2
lb Plante cu flori care au înveliş floral evident diferenţiat în caliciu şi corolă 83
Examinând floarea de piciorul cocoşului constatăm că are înveliş floral
format din sepale şi petale, deci se încadrează la lb , care ne trimite la 83.
83a Corola dialipetală ....................................................................................... 8^
83b Corola gamopetală................................................................... ^02
La floarea de piciorul cocoşului petalele fiind libere, continuăm
determinarea la 84. o:
84a Ovar superior ............................................................................................
84b Ovar inferior............................................................... ............................
Se examinează cu atenţie floarea şi se constată că gineceul este superior,
fiindcă slaminele, petalele şi sepalele se prind pe receptacul dedesubtul
carpelelor şi se continuă determinarea la 85.
85a Ovar 1 ........................................................................................................86
85b Ovare numeroase.............................................................................. x/*
La floarea de piciorul cocoşului fiind cârpele numeroase şi libere una faţă
de alta, determinarea se continuă la 174.
174a Plante acvatice cu frunze peltate........................................ Nelumbonaceae^
174b Plante cu alte caractere, frunzele nu sunt peltate ........................................ 175
Frunzele de la planta noastră nu sunt peltate şi se continuă determinarea la
175
175a Plante lemnoase; flori mari, peste 5 c m ............................... Magnoliaceaee
175b Plante cu alte caractere ............................................................................17^
Planta se încadrează la 175b şi determinarea se continuă la 176
176a Arbori cu frunze palmatc .......................................................... Platanaceae
176b Plante cu alte caractere ............................................................................I 77
Se continuă determinarea la 177
177a Arbori cu frunze imparipenat compuse............................... Simaroubaceae
177b Plante cu alte caractere ............................................................................. I 78
Planta se încadrează la 177b, se continuă deci determinarea la 178
178a Gineceu bicarpelar................................................................. Saxifragaceae
178b Gineceu multicarpelar............................................................................. ; l 7^
Gineceul la floarea de piciorul cocoşului fiind multicarpelar se continuă
determinarea la 179
179a Plante cu frunze simple, suculente............................................ Crassulaceae
179b Frunzele nu sunt groase, suculente ........................................................... 180
Planta noastră se încadrează la 179b şi se continuă determinarea la 180
180a Frunze cu stipele..........................................................................Rosaceae
180b Frunze fără stipele .................................................................................... 181

75
Frunzele la piciorul cocoşului nu au stipele
181a Plante perene. Flori solitare, mari, peste 6 cm...........................Paeoniaceae
181b Hori mai mici. Cârpele numeroase. Fructe poliachene.....Ranunculaceae
Caracterele plantei noastre corespund perfect cu cele afirmate la 181b, deci
piciorul cocoşului aparţine familiei Ranunculaceae unde se continuă
determinarea
la Flori zigomorfe.......................................................................................... 2
lb Flori actinomorfe....................................................................................... 4
Floarea fiind actinomorfă determinarea se continuă la 4
4a Frunze opuse............................................................. .................. Clematis
4b Frunze alterne ......................................................................................... 5
La planta noastră frunzele sunt alterne şi determinarea se continuă la 5
5a Hori pintenate............................................................................................ 6
5b Hori nepintenate........................................................................................ 7
Floarea la piciorul cocoşului este nepintenată şi se merge la 7
7a Cârpele 1 ........................................................ Actaea
7b Cârpele 2 sau mai m ulte........................................................................... g
Gineceul fiind multicarpelar se continuă la 8.
8a Fructe folicule unite ........................................................................Nigella
8b Capele şi fructe libere, achene......... ....................................................... 9
Planta se încadrează la 8b şi se continuă la 9
9a Flori mici, verzui........................................................................ Cimicifuga
9b Plante cu alte caractere .......................................................................... 10
Corespunde 9b şi determinarea se continuă la 10a
10a înveliş floral nediferenţiat........................................................................ 1 1
10b înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolă............................................ 1 9
Corespunde 10b şi se continuă determinarea la 19
19a Petale cu ţesut nectarifer la bază, acoperit de s o lz .................................. 20
19b Petale fără ţesut nectarifer ............................................................. ........ 22
Se smulge cu grijă o petală, se examinează cu lupa şi se observă la bază, pe
faţa superioară un solzişor care acoperă ţesutul nectarifer, corespunde deci
19a care ne trimite la 20
20a Plante mici, până la 10 cm, cu tulpina scap ....................... Ceratocephalus
20b Plante mai mari, cu alte caractere........................................................... 21
Planta se încadrează la 20b şi se continuă determinarea la 21
21a Plantă alpină, perenă. Petale albe...................................... Callianthemum
21b Plante cu alte caractere. Petale galbene .................................. Ranunculus
Planta noastră aparţine genului Ranunculus care este descris Ia numărul 21,
în cadrul familiei Ranunculaceae. Se merge la genul Ranunculus şi se

76
determină specia procedând în acelaşi mod. Considerând că procedeul
determinării s-a însuşit ne oprim la gen, lăsând satisfacţia determinării
speciei celor care iubesc plantele şi vor să le cunoască.

CHEIA DIHOTOMICĂ PENTRU


DETERMINAREA ÎNCRENGĂTURILOR

la Plante fără flori şi fără seminţe. înmulţirea se face prin spori şi vegetativ .....
....................................................................................încreng. Pteridophyta
lb Plante cu flori şi seminţe. înmulţirea se face prin seminţe şi vegetativ.........
.................................................................... încreng. Spermatophyta..... 2
2a Carpela este ± plană, solzoasă şi poartă ovule descoperite, iar mai târziu,
după fecundare, seminţe golaşe Fructul lipseşte. Polenul germinează pe
ovul, stigmatul lipseşte. Florile sunt lipsite de înveliş floral. Plante
lemnoase ........................................................................................................
.................................................Subîncreng. Pinophytina (Gymnospermae)
2b Carpela (carpelele) este închisă (sunt închise) în formă de vas, formând
ovarul care adăposteşte ovulele. Mai târziu, după fecundare, ovulele devin
seminţe şi sunt închise în fruct care rezultă din ovar. Polenul germinează pe
stigmat. Florile prezintă, în general, înveliş floral. Plante erbacee şi
lemnoase ...........................Subîncreng. Magnoliophytina (Angiospermae)

77
ÎNCRENGĂTURA P T E R ID O P H Y T A 1

C h e ia d ih o t o m ic ă p e n t r u d e t e r m in a r e a c l a s e l o r

la Plante cu tulp. articulate, simple sau ramificate, cu ramuri în verticil. La


noduri se află frz. reduse, scvamiforme, dispuse verticilat şi concrescute
într-o teacă comună dinţată. Sporofilele sunt în formă de scut şi sunt
grupate în spice terminale, având câte 5-12 sporangi...... Cls. Equisetopsida
lb Plante cu alte caractere; tulp. nu prezintă noduri evidente; frz. nu sunt
reduse, şi concrescute în teci comune; sporofilele nu sunt în formă de scut. 2
2a Plante cu frz. mici, până la 1 cm lung., grupate în spirală pe ramuri sau cu
frz. mai lungi, subulate, grupate bazai. Sporangii sunt grupaţi câte unul la
subsuoara frz................................................................. Cls. Lycopodiopsida
2b Plante cu frz. mari, de cele mai multe ori puternic divizate; când frz. sunt
mici, atunci plantele sunt acvatice sau de mlaştină. Sporangii sunt grupaţi în
sori, pe marginea sau pe faţa inf. a frz. sau sunt închişi în sporocarpi situaţi
la baza peţiolului.......................................................... Cls. Polypodiopsida

CLS. LYCOPODIOPSIDA
C h e ia d ih o t o m ic a p e n t r u d e t e r m in a r e a f a m il iil o r 2
la Plante izospore, adică sporangii şi sporii sunt asemănători. Frz. fără ligulă,
rigide, >3 m m ............................................................. Fam. Lycopodiaceae
lb Plante heterospore, frz. cu ligulă................................................................ 2
2a Plante terestre cu frz. solzoase, mici, de 1-3 mm, grupate în spirală pe
ram uri..........................................................................Fam. SelagineUaceae
2b Plante acvatice sau de mlaştini, cu frz. radicale, subulate, de 10-30 cm lung.
........................................................................................... Fam. Isoetaceae

*De la cuv, gr. pteris = ferigă şi phyton = plantă.


2Se renunţă la alcătuirea cheilor de determinare pentru ordine, unităţi interpretate diferit sub
raportul conţinutului.

78
LYCOPOD1ACEAE

CLS. POLYPODIOPSIDA (FILICOPSIDA)


C h e ia d ih o t o m ic ă p e n t r u d e t e r m in a r e a f a m il iil o r .
la Sporangii sunt grupaţi pe marginea sau pe faţa inf. a frz., mai rar sunt
grupaţi terminal, spiciform sau paniculiform; plante izospore, terestre,
foarte rar de mlaştini ................................................................................... 2
lb Sporangii sunt închişi în sporocaipi grupaţi la baza peţiolului frz.; plante
heterospore, acvatice şi de mlaştini............................................................ 4
2a Sporangi sesili sau subsesili, fără inel mecanic............................................ 3
2b Sporangi pedicelaţi, cu inel mecanic........................... Fam. Polypodiaceae
3a Plante mari, de 60-150 cm, Prefoliaţie circinată (vârful frz. tinere răsucit ca
o cârjă) Sporangii scurt pedicelaţi, se deschid longitud. în 2 valve. Peretele
sporangelui subţire, unistratificat.................................. Fam. Osmundaceae
3b Plante mici, până la 60 cm. Prefoliaţia nu este circinată Sporangii sesili, se
deschid printr-o crăpătură transv. Peretele sporangelui gros, multistratiflcat.
4a Plante de mlaştini, cu rizom subţire, târâtor. Frz. lung peţiolate, cu 4 foliole.
Sporocarpii conţin şi macrosporangi şi microsporangi .. Fam. Marsileaceae
4b Plante acvatice, fără rizomi, natante. Sporocarpii conţin: unii macro­
sporangi, alţii microsporangi................... ................................................... 5
5a Plante cu câte 2 frz. ovat eliptice, opuse, natante, de circa 1 cm. lung. şi o a
treia frz.. transformată în răd........................................... Fam. Salviniaceae
5b Plante cu frz. mici, de circa 1 mm, imbricate şi bilobate.... Fam. Azollaceae

ÎNCRENG. PTERIDOPHYTA

CLS. LYCOPODIOPSIDA
O r d . L y c o p o d ia l e s

Fam . Lycopodiaceae Pal. exfMirb.

Este reprezentată în flora României prin genul Lycopodium1 şi Huperzia.


Sunt plante erbacee, perene, cu frunze mici, rigide, fără ligulă. Sporangii sunt
grupaţi izolat şi axilar. Sporii, ca şi sporangii, sunt. asemănători - izospori şi dau
naştere la protale monoice pe care se formează anteridii şi arhegoane.

1 Fragmentarea genului Lycopodium este în continuare disputată şi discutabilă, Opinăm pentru


menţinerea unităţii genului, ca şi Garcke (197Z), Szafer şi colab. (1986), Cronquist (1993) etc.
Numai Huperzia poate fi acceptat ca gen separat având trofofile şi sporofîle asemănătoare.

79
LYCOPOD1ACEAE
la Tulp. ascendente, ramificate dihotomic. Trofofilele şi sporofilele sunt ±
asemănătoare. Sporangii sunt grupaţi axilar spre vârf..................1 Huperzia
lb Tulp. târâtoare, cu ramuri laterale scurte. Trofofilele şi sporofilele sunt
diferenţiate. Sporangii sunt grupaţi în spice terminale............ 2 Lycopodium

1 Huperzia liernh.

1 II. selago (L.) Schrank et Mart. (Lycopodium selago L.) (piş. XIX,
fig. 1) - Plantă perenă , Ch., 5-20 cm. VIII-X. 2n=circa 90, 264, 272. Spor.
e.f.-e.s.; loc. înierbate, ± umede, păd., tuf., turbării. Sp. mod. acid., oligotr.,
mezohigr., scia.-helscia., microterm., calc. Med. Cosm.

2 Lycopodium L. - B r ă d i ş o r
x=13,17, 23
l a Tulp. şi ramuri cilindrice. Frz. liniar-lanceolate, alterne, libere ................. 2
lb Tulp. şi ramuri ± turtite. Frz. mici, scvamiforme, opuse şi decusate,
± concrescute cu ramurile .......................................................................... 4
2a Sporofilele sunt tot atât de lungi sau mai lungi decât trofofilele cu care se
aseamănă. Tulp. este scurtă, până la 10 cm. lung., cu o singură ramură
erectă, terminată cu un spic sporifer sesil, mai gros decât ramura şi
neevident separată de aceasta
1 L. inundatum L. (Lycopodiella inundata (L.) Holub; Lepidotis
inundata (L.) C.Bomer) (piş. XIX, fig. 2) - Plantă perenă, Ch., 5-15 cm.
VI1-X. 2n=156. Rară, e.f.-e.b.; mlaştini oligotr., turbării. Mţii.:Ouaş-Gutâi,
Gilău, Mt.Mare, Bodoc, Ceahlău, Cătiaşu (Buzău), Botcni (Argeş). Circ.(R).
CE.
2b Sporofilele sunt mai scurte decât trofofilele şi formează spice bine
diferenţiate, cilindrice. Tulp. lungi până la 1 m.................................. ........ 3
3a Spice sporifere lung pedunculate, câte 1-3, mai frecvent 2; sporofilele, ca şi
trofofilele, sunt prevăzute la vârf cu câte un păr lung, alb.
2 L. clavatum L. - P e d i c u ţ ă . (piş: XIX, fig. 3). Plantă perenă, Ch., 1
m. lung., târâtoare şi 5-15-cm înălţ. VII-IX. 2n=68. Spor. e.g.-e.b.; tuf., paj.,
margini dc păd. Sp. p. acid., oligotr,, eurifi, hel.-helscia,, calcifugă. Med.
Cosm.
3b Spice sporifere sesile şi solitare. Sporofilele şi trofofilele fără păr terminal.
3 L annotinum L. - C o r n i ş o r . (piş. XIX, fig. 4). Plantă perenă,
Ch., - 1 m.lung., târâtoare şi 10-30 cm înălţ. VII-IX. 2n=68. Spor. e.f.-e.b.;

80
_______________________________________________SELA GINELLA CEAE
loc. umede, mlaştini, păd., tuf., turbării. Sp. p. acid., oligotr., mez-
mezohigr., helscia.-scia. Circ.
4a Spice sporifere sesile şi solitare, de 5-15 mm lung., situate la vârful
ramurilor erecte şi fasciculate.
4 L. alpinum L. (Diphasiastrum alpinum (L.) Holub; Diphasium
alpinum (L.) Rothm.) (piş. XIX, fig. 5) Plantă perenă, Ch., 5-15 cm. VII-IX.
2n=46, 48-50. Spor. e.b.-e.s.; paj., tuf, Sp. oligotr., mez. Circ.-arct.-alp. CE
4b Spice sporifere lung pedimculate şi grupate câte 2-6................................... 5
5a Ramuri de 2-3 mm lăţ., evident turtite. Frz. de pe muchii evident mai late şi
mai lungi ca cele de pe feţele turtite.
5 L. complanalum L. (Diphasiastrum complanatum (L.) Holub;
Diphasium complanatum (L.) Rothm.) - Ş e r p u ş o r . (piş. XIX, fig. 6a, b)
Plantă perenă, Ch. -1 m, târâtoare. VII-VIII. 2n=46. Spor. e.f.-e.b.; păd., tuf.
Sp. oligotr., calcifugă. Circ.(R). CE
5b Ramuri mai înguste, de 1,2-1,5 mm. lăţ., slab turtite, uneori trimuchiate.
Frz. de pe muchii numai cu puţin mai late şi mai lungi ca cele de pe feţele
turtite.
6 L. tristachyum Pursh (Diphasiastrum tristachyum (Pursh) Holub;
Diphasium tristachyum (Pursh) Rothm.) (piş. XIX, fig. 6c) - Plantă perenă,
Ch. -1 m, târâtoare. VII-VIII. 2n=46. Spor. e.f.-e.b.; păd., tuf. Sp. oligotr.,
calcifugă, Circ.(R). CE
O r d . S e ia g in e l l a l e s

Fam . Selaginellaceae Willk.

în flora României cuprinde un singur gen - SelagineUa, cu două specii de


plante mici. erbacee, perene. Frz. sunt solzoase, moi, cu ligulă şi diferenţiate în
trofofile - frz. asimilatoare şi sporofile - frz. purtătoare de sporangi. Sporangii
sunt diferenţiaţi în macrosporangi care conţin macrospori şi microsporangi care
conţ8uin microspori. SelagineUa este deci heterosporă. Macrosporii prin
germinare dau protale femenine pe care se formează arhegoane, iar microspori i
dau protale masculine pe care se formează anteridiile.

1 SelagineUa Bcauv. - S t r u ţ u ş o r i
x=9
la Tulp. târâtoare, radial simetrice, cu ramuri ascendente. Trofofilele şi
sporofilele au marginea dinţată, sunt aşezate în spirală şi sunt asemănătoare
ca formă, dar diferite ca mărime, sporofilele fiind de circa 2 ori mai lungi ca

81
1SOETACEAE
trofofilele. Spicele sporifere sunt aşezate câte unul şi nu sunt separate
distinct de restul ramurii.
1 S. selaginoides (L.) Beauv.ex Schrank et C.F.P.Mart. (piş. XIX, fig, 7)
- Plantă perenă, Ch., 2-12 cm. VII-IX. 2n=18. Frecv., e.s.-e.a.; paj., tuf. Sp.
calc. Circ.
lb Tulp. târâtoare, turtite dorsi - ventral. Trofofîlele şi sporofilele au marginea
± întreagă şi sunt aşezate pe patru şiruri, Trofofilele situate pe muchii sunt
mai mari. Sporofilele sunt mai mici decât trofofilele şi formează spice
sporifere distincte de restul ramurei, grupate câte 1-2.
2 S. helvetica (L.) Spring (piş. XIX, fig.8) - Plantă perenă, Ch., 2-10 cm,
VI-VIII. 2n=18. Frecv., e.f.-e.g.; paj., pe substrat stâncos. Sp. calc. Euras.

ORD. ISOETALES

Fam. lsoetaceae Rchb.

Cuprinde un singur gen - Isoetes L. Plante perene, heterospore, adesea


submerse. Frz. subulate grupate bazai. Sporangi solitari, sesili, adăpostiţi la baza
frz. într-o cavitate.

Isoetes L.
x=10,ll
la Frz. de culoare verde închis, de 8-25(40) cm lung. şi 3-5 mm lăţ., rigide,
erecte. Macrospori de 530-700 p, rugoşi.
? I. lacustris L. - Sp. perenă, HH(H), de circa 20 cm. VI1-1X. 2n=circa
110. Bălţi şi lacuri puţin adânci. A fost menţionată din Transv., dar nu s-a
mai găsit. Eur. centr. şi de N.
lb Frz. de 5-15 cm lung. şi 1,5 mm lăţ., verzi deschis, moi, patente sau
recurbate. Macrospori de 440-550 p, cu spini fini, lungi.
? I. echinospora Duricu (7. setacea auct. non Lam.) - Sp. perenă,
HH(H), de circa 5-15 cm. VII-IX. 2n=22 (circa 100). Bălţi şi lacuri puţin
adânci.
A fost menţionată din Transv., dar nu ş-a mai găsit. Eur. centr. şi de N.

PLANŞA XIX. 1 - Huperzia selago; 2 - Lycopodium inundatum; 3 - L. clavatum: a - habitus; b -


trofofilă; idem la 1 şi 2; c - sporofilă cu sporange deschis; 4 - L aimotinum; 5 - L alpinum; -
fragment plantă; x - ramură cu sporangi; 6 - L. complaiiatum: a - fragment plantă; b - fragment
ramură; c - L. tristachyum; 1 - Selaginella .selaginoides: - fragment plantă; a şi b - sporofile cu
macro şi microsporangi; 8 -5 . helvetica.

82
PLANŞA XIX

i
EQUISETACEAE

CLS. EQUISETOPSIDA

Ord . E q u is e t a l e s

Fam . Equisetaceae Michx. ex DC.


Cuprinde un singur gen - Equisetum, cu mai multe sp. erbacee, perene.
Tulp. sunt articulate, iar firz. reduse la scvame dispuse sub formă de verticile şi
concrescute în teci comune, dinţate. Sporofilele au formă peltată (scut), sunt
grupate terminal sub formă de spice şi poartă câte 5-12 sporangi. Sporii sunt
asemănători - izospori, dar protalele sunt dioice.

1 Equisetum L. - Coada calului


x=9
l a Tulp. de două feluri, una fertilă ce poartă terminal un spic de sporofile cu
sporangi, alta sterilă, verde, asimilatoare ........................... 2
lb Tulp. asemănătoare ................................................................................... 5
2a Tulp. fertilă este de culoare brună, apare înaintea celei sterile şi piere după
răspândirea sporilor................................................................................... 3
2b Tulp. fertile şi sterile apar în acelaşi timp. Tulp. fertilă după răspândirea
sporilor nu piere, ci îşi dezvoltă ramuri scurte, verzi, devenind asemă­
nătoare cu tulp. sterilă.................................................................................4
3a Tecile tulp. fertile îndepărtate una de alta, în număr de 4-6, cu câte 6-12
(16) dinţi, spicul de 1-4 cm lung.
1 E. arvense L. (piş. XX, flg. 1) - Sp. perenă, G., 15-50 cm. III-V.
2n=216. Frecv., z. silvostep.-e.b.; lunci, loc. nis., ogoare. Sp. eurif., euritr.,
euriacid., helscia. Bur., med. Cosm.
3b Tecile tulp. fertile numeroase, apropiate, cu câte 20-30 (35) dinţi, spicul
de 4-8 cm lung.
2 E. telmateia Ehrh. (E. maximum auct.) (piş. XX, fig. 2) - Sp. perenă,
G., 30-100 cm. IV-V. 2n=216. Frecv., z. step.-e.b.; păd., zăv., paj., malul
apelor. Sp. eutr., higr. Circ.
4a Tulp. sterilă cu ramuri în verticil, subţiri, arcuite în jos, ramuri încă odată
ramificate. Tecile cu dinţii uniţi în 3-6 lobi.

PLANŞA X X . 1 - Equisetum arvense; 2 - E. telmateia: a - fragment din tulpina fertilă; b - detaliu


din tulpina sterilă, idem la 1; 3 - E. sylvaticum: - fragment din tulpină; 4 - E. pratense; - fragment
din tulpina sterilă; 5 - E. fluviatile: - fragment din tulpină (a) şi detaliu (b); idem la 7; 6 - £.
palustre: - fragment din tulpina cu spic; 7 - E. ramosissimum; 8 - E. variegatum; 9 - E. hyernale'. -
fragment din tulpina cu spic.

84
PLA N ŞA X X

85
EQUISETACEAE__________________________________________________________________
3 E. sylvaticum L. (piş. XX, fig. 3) - Sp. perenă, G., 15-60 cm. IV-VI.
2n_216. Frecv., e.g.-e.b.; pâd. zăv,, paj. înmlăştinite. Sp. mezotr., higr. Circ.
4b Tulp. sterilă cu ramuri în verticil, ramurile simple, neramificate. Tecile cu
câte 10-12 dinţi, în număr egal cu dungile tulp.
4 E. pratense Ehrh. (piş. XX, fig. 4) - Sp. perenă, G., 10-40 cm. VI-IX.
2n=216. Spor. e.g.-e.b.; păd. zăv., tuf., paj. Sp. higr., mezotr., helscia.Circ.
5a Tulp. netede, moi, toamna pier. Spice obtuze, fără mucron la v â rf............. 6
5b Tulp. ± aspre, rigide, de cele mai multe ori hibernante. Spice mucronate la
v â rf.............................................................................................................. 7
6a Tulp. netede sau cel mult fin striate, de 4-10 mm gros. Tecile cu (10) 15-20
(30) dinţi.
5 E.fluviatile L. em Ehrh.(E. limosum L.) - P i p i r i g (piş. XX, fig. 5).
Sp. perenă, HH., 30-150 cm. V-VI. 2n=216. Frecv. z, păd. stej. - e.b.; paj.
înmlăştinite, malul apelor. Sp. mezotr., higr. Circ.
6b Tulp. adânc brăzdate, de 1-3 mm gros., cu (4) 6-10(12) brazde şi tecile cu
tot atâţia dinţi.
6 E. palustre L - B a r b a u r s u l u i de b a h n e (piş. XX, fig. 6). Sp.
perenă, G., 20-50 cm. VI-IX. 2n=216. Frecv. z. păd. stej.-e.b.; paj.
înmlăştinite, turbării. Sp. euritr., higr. Tox. Circ.
7a Tulp. ramificată, cu (6)8-20(26) coaste, toamna piere.
7 E. ramosissimum Desfi (piş. XX, fig. 7) - Sp, perenă, G., - 1 m. V-
VII. 2n=216. Spor. z. step.-e.f.; nis. aluviale, malul apelor, lacurilor, ogoare.
Sp. euritr. Cosm.
7b Tulp. neramificată sau cel mult la bază ramificată, hibernează.................. 8
8a Tulp. subţiri, de circa 10-30 cm înălţ. şi 2 mm gros., târâtoare sau
ascendente, ramificate la bază, cu 4-8 coaste.
8 E. variegatum Schleich. cx Weber et D. Mohr - P i p i r i g (piş. XX,
fig. 8). Sp. perenă, G., 10-30 cm. IV-V1II. 2n=216. Spor. loc. umede şi nis.
din e. f.-e.b. Circ.
8b Tulp. robuste, 50-100 cm înălţ. şi 5-6 mm gros., cu (7)8-20(30) coaste.
Dinţii tecilor cad devreme.
9 E. hyemale L. - P i p i r i g (piş. XX, fig. 9). Sp. perenă, G., 30-100
cm.VI-VIII. 2n=216. Frecv. z.păd. stej - e.b.; malul apelor, tuf. Sp.mezotr.,
higr., helscia. Circ.

PLANŞA XXI. 1 - Ophioglossum vulgatiun; 2 - Botrychium lunaria ; 3 - B. matricariifolium-, 4


B. rnultifidum; 5 - B. virginianumi 6 - Asplenium scolopendriunv, 7 - Matteuccia struthiopteris; -
fragm ente de trofofilă (a) şi sporofilă (b); 8 - Blechnum spicant, - trofofilă (a) şi sporofilă (b); •
fragmente.

86
PLA N ŞA XXI

87
OPHIOGLOSSACEAE

CLS. POLYPODIOPSIDA
O r d . O p h io g l o s s a l e s
Fam. Ophioglossaceae (R. Braun) C. Agardh
Cuprinde ferigi care au frz. formate din două părţi complet distincte; o parte
inf., sterilă, verde, asimilatoare, fără sporangi numită trofofilâ şi o parte sup.,
fertilă care poartă sporangi i şi se numeşte sporofilă. Sporangii sunt fără inel
mecanic, se deschid printr-o crăpătură transv. Sporii sunt izospori, iar protalele
monoice.
la Partea fertilă a frz. cu sporangi concrescuţi, grupaţi pe două rânduri în
formă de spic liniar. Partea sterilă a frz. întreagă, nedivizată 1 Ophioglossun
lb Atât partea fertilă a frz., cât şi cea sterilă, divizată, ramificată; sporangii
sunt liberi ................................................................................2 Botrychium

1 Ophioglossum L. Limba şarpelui


x=15?
1 O. vulgatum L. (piş. XXI, fig. 1) Sp. perenă, G., 5-30 cm. Segmentul
steril al frz. este alungit ovat-eliptic, întreg; cel fertil este redus la nervura
mediană şi poartă terminal 12-40 perechi de sporangi sesili, concrescuţi, cu
deschidere transv. VI-VII. 2n=circa 480, 496, 500 -520. Spor. z, silvostep.-
e. b.; paj. umede. Sp. oligotr., slab acid.- alcal., mez.-mezohigr., hel.-
helscia., calc. Circ.

2 Botrychium Sw. - L i m b a c u c u l u i
x=15?
la Partea sterilă a frz. mai lungă decât lată, glabră......................................... 2
lb Partea sterilă a frz. mai lată decât lungă, ± triunghiulară, în tinereţe păroasă. 3
2a Partea sterilă a frz. este alungit oblongă, simplu penat-sectată, cu 3-9 perechi
de lobi.
1 B. lunaria (L.) Sw. (piş. XXI, fîg.2). Sp. perenă, G., 5-20 cm. V-IX.
2n=90, 96. Frecv. e.f.-e.s.; paj. Sp. xeromez.-mez., slab acid.-neutr., oligotr.
Cosm.

PLANŞA XXII. 1 - Asplenium officinarum; 2 - Notholaena marantae; 3 - Pteridium aquilinum\ -


detaliu de frunză (segmente secundare); 4 - Asplenium septentrionale; - detaliu de frunză; 5 - A,
trichomanes', 6 - 4 . viride", 7 - A. udulterinum; 8 - 4 . ruta-muraria\ 9 - 4 . lepidum; - fragment de
trofosporofilă, idem la 5,6,7,8; 1 0 -4 . cuneifoliwc, 11 - A. adiantum-nigrum\ 12 - 4. onopteris; -
fragment de trofosporofilă cu un segment primar, idem la 11.

88
P L A N Ş A X X II

89
OSMUNDACEAE
2b Partea sterilă a frz. Este alungit-ovat- triunghiulară, dublu penat-sectată.
2 B. matricariifolium (Retz.) A.Braun ex W.D. J.Koch (B. ramosum
(Roth) Asch.) (piş. XXI, fig.3) - Sp. Perenă, G., 10-20 cm. VI-VII. 2n=circa
180. Rară, e.b. Jud. Bistriţa-Năsâud (Colibiţa). Euram
3a Partea sterilă a frz. Este peţiolată, de 2-3 ori divizată, cu segmente obtuze.
3 B. multifidum (S.G.Gmel.) Rupr. (piş. XXI, fig. 4) - Sp. Perenă, G.,
10-25 cm. VII-IX. 2n=90. Spor. E.f.-e.b.; paj. Sp. Mez.,oligotr., calcifugâ.
Circ.
3b Partea sterilă a frz. Este sesilă, de 2-3 ori divizată, cu segmente acute.
4 B. virgittianum (L.) Sw. (piş, XXI, fig. 5) - Sp. Perenă, G., 10-60 cm.
VI-VIII. 2n=180-184. Rară, e.g.-e.b.; rarişti. De păd., paj. Jud.: Hunedoara,
Caraş-Severin, Argeş, Iaşi, Suceava. Circ.

Ord. O sm u n d ale s

Fam. Osmundaceae Bercht. Et J. S. Presl

Cuprinde ferigi izospore, cu sporangi scurt pedunculaţi, fără inel mecanic;


se deschid longitud. Frz. Dimorfe, cu segmentele sup. Fertile (sporangifere).

Osmunda L.
x= ll
? O. regalis L. Sp, Perenă, G. (H), 60-150 cm. VI-VII. 2n=44. Arinişuri,
mlaştini. A fost menţionată din Trans. De botanişti din secolul trecut, dar nu
a mai fost regăsită.
ORD. POLYPODIALES

Fam. Polypodiaceae s. I.1

Cuprinde ferigile cele mai frecvente şi mai bine cunoscute. Sunt plante
perene cu rizom şi frz. Nediferenţiate în trofofile şi sporofile, aici frz. Joacă rol
dublu, în asimilaţie şi poartă şi sporangii, adică sunt trofosporofile. Sunt şi
excepţii, dar diferenţierea în trofofile şi sporofile nu diferă esenţial. Sporangii

Fam. P o ly p o d ia c e a e este vastă şi neunitară, mai ales din punct de vedere anatomic (tipul de stei,
numărul de fascicule vasculare în peţiol), caracterele sporangelui şi sporilor şi este împărţită în
numeroase familii. Pentru determinare este mai comod să determinăm genurile decât familiile, în
care caz ar trebui să facem secţiuni şi determinarea este dificilă şi nesigură. Vom prezenta
caracterizarea familiilor şi vom da o cheie generală a genurilor pentru P o ly p o d ia c e a e s.l.

90
POLYPODIACEAE
sunt grupaţi în sori pe faţa inf. A frz. Şi prezintă inel mecanic. Sporii sunt
izospori, iar protalele monoice.
la Frz. întregi, cu limb ± lanceolat şi baza cordată. Sori liniari, paraleli între ei,
acoperiţi de induzii care se deschid longitud. Şi median......... 11 Asplenium
lb Frz. Divizate................................................................................................ 2
2a Frz. Diferenţiate în trofofile (frz. Verzi, asimilatoare, sterile, adică fără
sporangi) şi sporofile (frz. Fertile, purtătoare de sporangi) diferite ca formă 3
2b Frz. Nediferenţiate, uniforme (trofosporofile)............................................ 4
3a Sporofile şi trofofile simplu penat sectate...................................8 Blechnum
3b Sporofile simplu penat sectate, trofofile dublu penat divizate 14 Matteuccia
3c Sporofile şi trofofile de 3-4 ori penat divizate .................... Cryptugramma
4a Frz. Discolore, faţa sup. Verde, cea inf. Brun-argintie datorită prezenţei unor
scvame care acoperă sorii ........................................................................... 5
4b Frz. Concolore, printre sori se vede faţa inf. Verde ................................... 6
5a Frz. Penat partite până la penat sectate ...................................l \ Asplenium
5b Frz. Dublu penat sectate..........................................................9 Notholaena
6a Sorii sunt confluenţi, aşezaţi pe marginea segmentelor frz. Şî acoperiţi, atât
de marginea răsucită a segmentelor, cât şi de induziu.............. 10 Pteridium
6b Sorii nu sunt situaţi pe marginea frz. Şi nu sunt acoperiţi de marginea
segmentelor, ci de induzii sau sunt nuzi ...................................................... 7
7a Sori alungiţi până Ia liniari. Induziul prezent şi persistent.......................... 8
7b Sori ovat-rotunzi. Induziul prezent, uneori caduc sau lipseşte ................... 9
8a Sori alungiţi-liniari. Plante mici, cu frz. De cel mult 12 cm. Lăţ.. 11 Asplenium
8b Sori alungiţi şi ± falcaţi, uneori în formă de potcoavă. Plante robuste, cu frz.
Mari, mai late de 12 cm............................................................. 12 Athyrium
9a Sori galbeni, nuzi. Limbul penat partit până la penat sectat, cu segmente
± întregi....................................................................................7 Polypodium
9b Sori bruni-negricioşi. Limbul de 2-4 ori penat divizat; dacă este simplu penat
sectat, atunci sorii sunt acoperiţi de induziu............................................. 10
10a Induziul divizat în lacinii filiforme, astfel că sorul apare ciliat în jurul bazei
13 Woodsia.................................................................................................... 3
10b Induziul întreg sau cel mult are marginea ciliată, sau lipseşte................ 11
11a Induziul fixat la bază şi lateral faţă de sor, are formă de glugă, mai târziu
devine reflect şi cad e.............................................. ................15 Cystopteris
11b Induziul este rotund sau reniform şi aşezat deasuprasorilor, sau lipseşte . 12
12a Induziul peltat, acopere sporangii ca o umbrelă............ 16 Polystichum
12b Induziul reniform sau lipseşte ................................................................... 13
13a Induziul reniform, persistent, fixat lateral printr-o margine .... 17 Dryopteris
13b Induziul cade de timpuriu sau lipseşte ....................................................... 14

91
POLYPODIACEAE
14a Frz. Cu limb eliptic-lanceolat, dublu penat sectat; segmentele de ordinul 2
sunt penat fidate. Induziul este mic şi caduc ............................ 12 Âthyrium
14b Frz. Cu limb triunghiular, de 2-3 ori penat sectat; dacă limbul este ±
lanceolat, atunci este simplu penat sectat................................................. 15
15a Limbul este de 2-3 ori penat sectat. Induziul lipseşte...... 19 Gymnocarpium
15b Limbul este simplu penat sectat, segmentele primare sunt penat fidate până la
partite, cu lobi ± întregi.............................................................................. 16
16a Limb triunghiular ovat, scurt şi des alb păros. Segmentele primare
concrescute prin bazele lor (excepţie perechea inf.) Induziul lipseşte.........
20 Phegopteris
16b Limb lanceolat, glabru sau glandulos-păros. Segmentele primare libere.
Induziul prezent, dar cade devreme.......................................................... 17
17a Peţiol mult mai scurt decât limbul care este prevăzut cu glande sesile pe faţa
inf. Frz. Zdrobite miroase a lămâie. Sorii situaţi pe marginea segmentelor, nu
confluează la maturitate ............................................................... 21 Lastrea
17b Peţiol ± egal cu limbul care este glabru. Frz. Zdrobite nu miroase a lămâie.
Sorii situaţi mai spre int., confluează la maturitate..................18 Thelypteris

Fam . Polypodiaceae s. str. Bercbt. Et J. Presl

Cuprinde un singur gen - Polypodium. Rizom polistelic sau solcnostelic,


târâtor. Limb simplu penat partit până la sectat. Sori oval-rotunzi, nuzi, fără
induziu. Spori bilaterali. Peţiol cu 3 fascicule la bază.

1 Polypodium L.
x=37
la Limbul liniar-lanceolat, penat-partit; nervurile secundare ale lobilor inf. De
2(3) ori bifurcate. Sori rotunzi, de 1,5-2 mm diam. Inelul mecanic al
sporangilor are 11-16 celule îngroşate. Sporii de 58-73 p lung. Frz. Noi se
dezvoltă primăvara şi la începutul verii.
1 P. vulgare L. - F e r i g u ţ ă (piş. XXIII, fig. 3) Sp. Perenă, G., 10-30
cm. VII-VIII. 2n=148. Frecv. Z. păd. Stej.-e.b,; păd., stâne. Umbroase. Sp.
Sax., eurif., helscia.-scia. Circ.
lb Limbul ovat, penat-partit; nervurile secundare ale lobilor inf. De 3-4 ori
bifurcate. Sori ovali, de 2,5 mm diam. Inelul mecanic cu 6-12 celule
îngroşate. Sporii de 73-90 p lung. Frz. Noi se dezvoltă în vară şi toamnă.
2 P. interjectum Shivas (P. vulgare subsp. Prionodes (Asch.) Rothm.)
—Sp. Perenă, G. 20-45 cm. VII-XII. 2n-222. Sp. Calc. Jud. Caraş-Severin
(Cheile Nerei). Eur. Centr.

92
BLECHNACEAE

Fam. Blechnaceae (C. Presl) Copel

Rizom dictiostelic. Peţiol cu 2 fascicule. Frz. Dimorfe. Sori liniari acoperiţi


de induziu. Spori bilaterali.

1 Blechnum L.
x=17
1 B. spicant (L.) Roth - Scăriţa muntelui (piş. XXI, fig. 8). Sp. Perenă,
H., 30-80 cm., limb lanceolat, penat-partit până la penat-sectat. Sori liniari
acoperiţi de induziu. VI-IX. 2n=68. Spor. E.f.-e.b.; paj., tuf. Sp. Mez.-
mezohigr., scia., helscia, mod. Acid., oligotr., calcifiigă. Relict terţiar. Circ.

Fam. Adiantaceae Newman (inel. Cryptogrammaceae şi Sinopteridaceae)

Rizom solenostelic (Nothoiaena) sau dictiostelic (Cryptogramma). Peţiol


cu un fascicul la bază. Sori submarginali acoperiţi de marginile revolute ale frz.
Spori tetraedrici.

? Cryptogramma R. Br. Ex Richardson


? C. crispa (L.) R. Br. Ex Hook. (Allosurus crispus (L.) Rohl. - Sp,
Perenă, G(H), 15-30. VII-IX. 2n=120. Stâne. Mont. Calcifugă. A fost
menţionată de botanişti transilvăneni din secolul trecut, dar nu s-a mai găsit.

1 Nothoiaena R. Br.
X=29?
N. marantae (L.) Desv. (piş. XXII, fig. 2) - Sp. Perenă, H., 10-30 cm;
Frz. Discolore cu limb lanceolat, dublu penat-sectat. VI-DC 2n=58. Rară,
stâne. Jud. Mehedinţi şi Tulcea. Sp. Xer., subterm., hei., sax., calcifugă.
Atl.- medit.-centr, Eur.

Fam. Dennstaedtiaceae Lotsy (Hypolepidaceae P. Sermollij

Rizom cu solenostel. Peţiol cu numeroase fascicule unite distal. Sori liniari


acoperiţi de marginile revolute ale frz. Şi de induziu. Spori tetraedrici.

1 Pteridium Gled. Ex Scop.


1 P. aquilinum (L.) Kuhn - F e r i g ă de c â m p . (piş. XXII,
fig. 3), Sp. Perenă, G., 50-180 (200) cm. Limb ovat triunghiular, de 2-4 ori

93
ASPLENIACEAE
penat-sectat. Sorii formează o linie continuă pe marginea segmentelor care
este răsucită şi acoperă sorii. VII-IX. 2n=104. Frecv. E.g.-e.b. Margini şi
tăieturi de păd., paj., pe sol nis., schel. Sp. Mezoxer.-mez., hel.-scia.,
oligotr., mod. Acid. Tox., împiedică regenerarea naturală a păd. Cosm.

Fam. Aspleniaceae Mett ex A.B. Frank


(inel. Athyriaceae, Dryopteridaceae, Thelypteridaceae, Woodsiaceae)

Rizom dictiostelic. Peţiol cu două fascicule. Sori variaţi, acoperiţi sau nu de


induziu. Spori bilaterali.

1 Asplenium L. - Feriguţă, Ruginiţă


x=36
l a Frz. Cu limb ± lanceolat, întreg şi baza cordată.
1 A. scolopendrium L. (Phyllitis scolopendrium (L.) Newman -
N ă v a l n i c , L i m b a c e r b u l u i (piş. XXI, fig. 6). Sp. Perenă, G, 20-
60 cm. Vn-IX. 2n=72. Spor. E.g.-e.f. Sp. Sax., calc., mezohigr., scia. Circ.
lb Frz. Divizate.................................................................................................2
2a Frz. Discolore, faţa sup. Verde, cea inf. Brun-argintie datorită prezenţei
unor sevame care acoperă sorii
2 A. ceterach L. (Ceterach officinarum Wiîld.) - U n g h i a c i u t e i
(piş. XXII, fig. 1). Sp. Perenă, H., 10-20 cm.; frz. Discolore; limb liniar-
lanceolat, penat-sectat. Sori liniari, fără induziu. Vl-IX. 2n=144 Spor. Z.
step.-e.f., stâne. Calc. Sp. Xer.-xeromez., hel.-helscia., term., sax., calc.
a - subsp. officinarum - Lung. medie a sporilor 41-48 p; 2n=144. Atl.-
medit.
b - subsp. bivalens (D. E. Mey.) Greuter et Burdet (C. javorkaeanum
(Vida) Soo.) Lung. medie a sporilor 32-39p. 2n=72. SE. Eur.
2b Frz. concolore, printre sori se vede faţa inf. verde...................................... 3
3a Lamina inegal divizată în 2-3(-5) segmente liniare. Sorii alungiţi,
confluenţi, ocupă toată suprafaţa segmentelor.
3 A. septentrionale (L.) Hoffm. (piş. XXII, fig. 4) - Sp. perenă, H., 5-15
cm. Vll-Vin. 2n=144 Frecv. e.g.-e.f. stâne. Sp. xer.-xeromez., sax.,
calcifugă. Circ.
3b Lamina 1-4 ori penat-divizată, cu segmente numeroase............................. 4

PLANŞA XXIH. 1 - Athyrium . filix-femina-, - segmente secundare; 2 - A. distentifoliunr, -


segmente secundare; 3 - Polypodium vulgare; 4 - Woodsia ilvensis; 5 - W. alpina; 6 - W. pulchella
- Cystopteris fragilis - segmente secundare-, 8 - C. regia - segmente secundare; 9 - C. montana-, 10
- C. su d e tic a - fragment de trofosporofilâ cu o parte din segmentul secundar inf., idem la 9.

94
P L A N Ş A X X II I
ASPLENIACEAE

4a Lamina simplu penat-sectată; peţiolul mult mai scurt decât lamina ........... 5
4b Lamina de 2-4 ori penat-divizată; peţiol mai lung decât lamina................. 7
5a Rahisul frz, este brun-negricios pe toată lung, şi ± aripat.
4 A. trichomanes L. - S t r a ş n i c (piş. XXII, fig. 5) Sp. perenă, H., 4-
20 cm. VI-VIII. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; stâne. Sp. eurif., helscia., sax. Cosm.
a - subsp. trichomanes - Scvamele rizomului lanceolate, până ta 3,5 mm
lung. Segmente ± suborbiculare, de 2,5-7,5 mm. Spori de 29-36 (t
2n=72. Calcifugă.
b ■ subsp. quadrivalens D.E.Mey. em Lovis - Scvamele rizomului liniar
lanceolate, de circa 5 mm lung. Segmente oblongi, de 4-12 mm lung.
Spori de 34-43 jr. 2n=144. Calcicolă.
5b Rahisul verde, cel puţin în partea sup. şi nearipat....................................... 6
6a Rahisul verde pe toată lung.
5 A. viride Huds. - P o c i t o c (piş. XXII, fig, 6) Sp. perenă, H., 5-20
cm. VI-VIII. 2n=72. Frecv. e.g.-e.b., stâne. calc. Sp. mez., helscia. Circ.
6b Rahisul în partea inf. brun, în cea sup. verde.
6 A. adulterinum Milde (piş. XXII, fig. 7) - Sp. perenă, H., 5-20 cm.
VII-VIII. 2n=144 Rară , stâne. Mţii.: Ţarcu şi Almăj. Eur.
7a Peţiol verde pe toată lung. sau cel mult la bază uneori brun. Lamina ±
obtuză ..........................................................................................................8
7b Peţiol brun. Lamina lung acuminată........................................................... 9
8a Frz. glabre. Ultimele segmente fin dinţate.
7 A. ruta-muraria L. - R u g in i ţ ă (piş. XXII, fig. 8) Sp. perenă, H., 5-
15 cm. V-IX. 2n=143. Frecv. z. silvostep.-e.s.; stâne. calc. Euras.
8b Frz. des glanduloase. Ultimele segmente crenat-lobate.
8 A. lepidum C. Presl (piş. XXII, fig. 9) - Sp. perenă, H., 4-15 cm. VII-
IX. 2n=144 Rară, e.g.-e.f.; stâne. calc. Sp. mez., scia. Jud.: Bihor, Cluj,
Alba, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj. Alp.-carp.-balc.
a- subsp. lepidum - Scvamele rizomului de 2-4 mm. Frz. glanduloase.
2n=144.
b - subsp. haussknechtii (Godet et Reut.) Brownsey (A. ruta-muraria L.
subsp. ponticum G. Grinţ.) - Scvamele rizomului de 1-3 mm; frz glabre.
Pe stâncării în Dobr. Şi M-ţii Bucegi. Ins. Creta, NE Spania şi SV As.
9a Frz. opace, nelucitoare, toamna se usucă. Ultimele segmente flabelate, cu
dinţi obtuzi.

PLANŞA XXIV. 1 - Polystichum lonckitis - fragment de trofosporofilă cu un segment primar; 2 -


P. aculeatum', 3 - P- setiferum - segment primar şi secundar; 4 - P. braunii-, 5 - Dryopteris filix-
mas\ 5a - D. affinis subsp. affinis-, 6 - D . cristata - fragment de trofofilă şi un segment primar
fertil; 7 - D . carthusiana-, 8 - D . dilatata-, - segment primar; idem la 2, 4, 7; 5 şi 5a segmente
secundare.

96
PLANŞA XXIV

97
ASPLEN1ACEAE
9 A. cuneifolium Viv. (inel. A.serpentini Tausch) (piş, XXII, fig. 10) -
Sp. perenă, H., 10-40 cm. VII-VIII. 2n=72. Spor. e.g.-e.f.; stâne. Eur.
9b Frz. lucitoare, hibemante. Ultimele segmente lanceolat-Iiniare, cu dinţi
ascuţiţi..........................................................................................................j
10a Segmente primare puternic încovoiate în sus şi arcuite unul spre altul.
Ultimele segmente lanceolat-Iiniare, cu baza acută.
10 A. onopteris L. (piş. XXII, fig, 12) - Sp. perenă, H„ 10-40 cm.; VII-
VIII. 2n=71. Rară e.g.-e.f.; stâne. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi. Medit.
10b Segmente primare ± drepte. Ultimele segmente ovat-eliptice, cu baza
obtuză.
11 A. adiantum-nigrum L. - P ă r u l M a i c i i D o m n u l u i (piş. XXII,
fig. 11). Sp. perenă, H., 10-40 cm.; VII-VIII. 2n=144 Spor. e.g.-e.f.; stâne.
Euras.

2 Athyrium Roth
x=10, (40?)
la Sorii alungiţi, falcaţi sau în formă de potcoavă. Induziul prezent şi
persistent.
1 A. JîUx-femina (L.) Roth - S p i n a r e a l u p u l u i (piş. XXIII, fig.
1). Sp. perenă, H., 30-100 cm. VI-IX. 2n=80. Frecv. e.g.-e.b,, păd., bur. Sp.
mezohigr., mezotr., slab acid. Cosm.
lb Sorii rotunzi, la început cu un induziu mic, caduc, Ia maturitate sorii devin
nuzi.
2 A. distentifoiium Tausch ex Opiz (A. alpestre (Hoppe) Milde) (piş.
XXIII, fig. 2) - Sp. perenă, H., 50-150 cm. VI-VIII. 2n=80. Spor. e.f.-e.b.,
păd., bur. Circ.

4 Woodsia R. Braun
x=39,41
la Limb penat-sectat, segmentele primare ± partite, cu 4-8 lobi pe fiecare
parte. Peţiolul, rahisul şi faţa inf. a limbului dens acoperite cu solzi şi peri
articulaţi.
1 W. ilvensis (L.) R. Braun. (piş. XXIII, fig. 4) - Sp. perenă, H., 10-2
cm. VII-VIII. 2n=82, E.b. stâne. Circ.-alp.
lb Segmentele primare cu 1-4 lobi pe fiecare parte. Rahisul şi faţa inf. a
segmentelor acoperite cu puţini solzi şi peri sau chiar glabră ..................... 2
2a Peţiol şi rahis glabru. Segmentele primare inf. (1-2 perechi) rotunde,
următoarele ovate- lanceolate, depărtate.

98
ASPLENIA CEAE
2 W. pulchella Bertol. (piş. CLXIV, fig.l) - Sp. perenă, H., 5-15 cm.
VII-VIII. 2n=circa 80, 164. F. rară, e.s.-e.a., stâne. Mţii. Piatra-Craiuiui, Ivi­
ţii Bucegi-Bucşoiu, Circ. bor. (R).
Obs. W. glabella R. Braun ex Richardson nu creşte în România; a fost citată
prin confuzie cu W. pulchella.
2b Peţiol şi rahis cu peri şi solzi rari. Segmentele primare ± asemănătoare,
ovat-rotunde, cu 1-2 (-4) lobi pe fiecare parte.
3. W. alpina (Bolton) S. F. Gray (piş. XXIII, fig. 5) - Sp. perenă, H., 2-
17 cm. VIII-IX. 2n=164. Rară e.f.-e.b., stâne. Mţii. Maramureş. Circ.-arct.-
alp.-euram. (R.)

4 Matteuccia Tod. (Struthiopîeris Willd.)


x=I0, 40?
1 M. struthiopteris (L.) Tod. (Struthiopîeris filicastrum AII.) - S p a t a
d r a c u l u i ( piş. XXI, fig. 7). Sp. perenă, H., 30-150 cm. Rizom cu stoloni
subterani. Sporofile simplu-penat-sectate cu margini revolute acoperind
sorii. Trofofile dublu penat-divizate. VIII-IX. 2n=80. Spor. e.g.-e.b., pe
malul apelor, zăv. Sp. higr., helscia., eutr. Circ.

5 Cystopteris Bemh. - F e r i g ă de p i a t r ă
x=7 (şi 42?)
la Peţiol mai scurt decât limbul, care este lanceolat sau ovat-lanceolat......... 2
lb Peţiol mai lung decât limbul, care este ovat-triunghiular........................... 3
2a Ultimele segmente ale frz. sunt ovate sau ovat-lanceolate, cu vârf ascuţit;
nervurile se termină în vârful dinţilor
1 C. fragilis (L.) Bemh. - F e r i g u ţ ă de s t â n c ă (piş. XXIII, fig. 7).
Sp. perenă, H., 10-40 cm. VIII-IX. 2n=168. Frecv. e.g.-e.s., stâne. Cosm.
2b Ultimele segmente sunt aproape liniare, cu vârf emarginat; nervurile se
termină în emarginatură
2 C. alpina (Lam.) Desv. (C. regia auct.) (piş. XXIII, fig. 8) - Sp.
perenă, H., 10-40 cm. VII-IX. 2n=252. Spor. e.f.-e.s., stânc.Centr. eur. (alp.)
3a Limb triunghiular, perechea inf. de segmente primare evident mai lungă
decât următoarele; segmentele secundare inf. sunt mai lungi decât
următoarele
3 C. montana (Lam.) Desv. (piş. XXIII, fig. 9) - Sp. perenă, G., 10-45
cm. VII-VIII. 2n=168. Spor. e.f.-e.s., stâne., păd. Sp. sax., calc., scia. Circ.-
arct.-alp.-euram.

99
ASPLENIACEAE
3b Limb ovat-triunghiular; perechea inf. de segmente primare numai cu puţin
mai lungă decât următoarele; segmentele secundare inf. sunt mai scurte sau
tot atât de lungi în comparaţie cu următoarele.
4 C. sudetica A. Braun et Milde (piş. XXIII, fig. 10) - Sp. perenă, G.,
20-40 cm. VIL VIII. 2n=168. Spor. e.f.-e.b., stâne. Sp. sax., mezohigr., scia.
Euras.

6 Polystichum Roth
x=41
l a Frz. simplu penat-sectate, segmentele întregi, slab curbate în sus, cu
marginea spinos-serată şi cu un lob bazai sup.
1 P. lonchitis (L.) Roth - Ş a r p e (piş. XXIV, fig. 1). Sp. perenă, H.,
10-50 cm.; VII-IX. 2n=82. Frecv. e.f.-e.s.; rarişti de păd., tuf., bur., stâne.
Sp. mez., mezotr. Circ.
lb Frz. de 2-3 ori penat-divizate ..................................................................... 2
2a Frz. rigide, pieloase. Segmentele secundare bazale şi sup. mult mai mari ca
celelalte şi auriculate unilateral, bazai, spre ext.
2 P. aculeatum (L.) Roth (P. lobaîum (Huds.) Bast.) - C r e a s t a
c o c o ş u l u i . ( p i ş . XXIV, fig. 2). Sp. perenă, H., 30-80 cm. VII-VIII.
2n=164. Frecv. e.f.-e.s.; păd., tuf., bur, Sp. mez.-mezohigr., scia., mezotr.
Euras'
2b Frz. moi. Segmentele secundare ± toate egale............................................ 3
3a Segmentele secundare distinct individualizate, ± peţiolate, ncdecurente şi
auriculate bazai spre ext. Sorii foarte mici, induziu mare.
3 P. setiferum (Forssk.) Woyn. (piş. XXIV, fig. 3). Sp. perenă, H., 30-
80 cm. VII-Vni. 2n=82, Frecv. e.g.-e.b.; păd., bur. Sp. mez.-mezohigr.,
scia., mezotr. Cosm
3b Segmentele secundare subsesile, decurente, nu sau slab auriculate, pe
ambele feţe cu solzi deşi. Sori mari şi induziu foarte mic.
4 P. braunii (Spenn.) Fee - C r e a s t a c o c o ş u l u i , (piş. XXIV, fig.
4). Sp. perenă, H., 30-100 cm. VII- VIII. 2n=164. Spor, e.f.-e.b,; păd. Sp.
mez., scia., mezotr. Circ.

P L A N Ş A X X V . 1 - P h e g o p te ris c o /m e c tilis; 2 - L a str e a I m b o s p e r m a ; 3 - T h e ly p te ris p a lu s tr is


- segm ente prim are m ijlocii şi unul mărit, idem la 3; 4 - G y m n o c a rp iu m ro b e rtia m u n ; 5 - G.
d ry o p te ris - fragm ent de trofosporotilă, idem la 1 şi 4; 6 - M a rs ile a quaclrifotia; 7 S a lv in ia
n a ta n s; 8 - A z o lla filic u lo id e s .

100
ASPLENIACEAE

7 Dryopteris Adans.
x=41
la Limbul simplu penat-sectat, segmentele primare penat-partite .................. 2
lb Limbul de 2-3 ori penat-sectat, segmentele primare sunt 1-2 ori penat-
sectate ..........................................................................................................4
2a Frz. dimorfe, cele sterile mai mici, cu peţiol cât jumătatea laminei; cele
fertile mai mari, cu peţiol egal cu lamina. Lamina cu 10-20 segmente
primare pe fiecare parte a rahisului, iar acestea au 5-10 segmente secundare
pe fiecare parte {la mijlocul limbului).
1 D. cristata (L.) A. Gray (piş. XXIV, fig. 6). Sp. perenă, H., 30-70 cm.
VII-IX. 2n=164. Spor. e.f.-e.b.; zăv., margini de turbării eutrofe. Sp. higr.,
calcifugă. Circ. (R).
2b Frz. uniforme, Peţiolul cât 1/4-1/2 din lung. limbului. Limbul cu 20-35 de
segmente primare pe fiecare parte, iar acestea cu peste 15 segmente
secundare pe fiecare parte (la mijlocul limbului) ....................................... 3
3a Rahis pătat cu negru la punctele de inserţie ale segmentelor primare. Peţiol
şi rahis cu scvame dense, castanii. Segmentele secundare au margini ±
paralele şi sunt unite la bază (incizia nu ajunge la nervură). Induziul are
marginea recurbată sub sor, acoperindu-1 în tinereţe.
2 D. affinis (Lowe) Fraser-Jenk. (piş. XXIV, fig. 5a). Sp. perenă, H.,
50-150 cm. VE-X. Creşte împreună cu sp. următoare. Subatl.-submedit.
a - subsp affinis - Frz. persistente peste iarnă. Limb foarte lucios. Segmente
secundare neevident dinţate. Induziul ± convex, persistent. 2n=23.
b - subsp borreri (Newman) Fraser-Jenk. - Frz. nepersistente peste iarnă.
Limbul mat. Segmente secundare evident incizate până la lobulate.
Induziul ± plan, căzător. 2n=82.
3b Rahisul nu este negru pătat la punctele de inserţie ale segmentelor primare.
Peţiol şi rahis cu scvame rare, mai deschise la culoare. Segmentele
secundare sunt separate până la bază care este îngustată. Induziul ± plan,
nerecurbat sub sor pe care nu îl acoperă complet.
3 D.Jilix-mas (L.) Schott - F e r i g ă , (piş. XXIV, fig. 5). Sp. perenă,
H„ 30-150 cm. VII-IX. 2n=164. Frecv. z. păd.stej.- e.b.; păd., tuf., bur. Sp.
mez., scia., slab.-mod. acid., mezotr. Euras.
4a Primele 3-4 segmente secundare de pe ambele şiruri (inf. şi sup.), de la
segmente primare bazale sunt ± egale în lung. Limb de doua ori penat
sectat, cu peri glandulari, denşi, pe faţa sup., nu persistă peste iarnă.

102
ASPLENIACEAE
4 D. submontana (Fraser-Jenk. et Jermy) Fraser-Jenk. - Sp. perenă, H.,
20-45 cm. VI-VH. 2n=164. Stâne, calc. aproape de Băile Herculane.
Eur.centr. SV
4b Lamina de 2-3 ori penat sectată, slab glanduloasă pe faţa sup., persistă peste
iarnă.
5 D. pallida (Bory) C. Chr. ex Maire et Petitmengin. - Sp. perenă, H,
20-45 cm. VI-VII. Rară. M-ţii Mehedinţi-Inălăţul Mare. Medit.
4c Primele segmente secundare inf., de la segmentele bazale primare, mult mai
lungi ca cele din şirul sup............................................................................. 5
5a Scvamele peţiolului uniform colorate, palid-brune. Lamina de 2 ori penat-
sectată. Segmentele secundare penat-partite cu dinţi setacei. Induziu
neglandular.
6 D. carthusiana (Vili.) H. P. Fuchs (D. spinulosa Watt.) (piş. XXIV,
fig. 7) - Sp. perenă, H., 40-90 cm. VII-IX. 2n=164. Frecv. e.g.-e.b„ zăv.,
tuf., margini de turbării. Sp. mezohigr., mod. acid. Circ.
5b Scvamele peţiolului bicolore, brun-negricioase în centru şi palid-brune spre
margini. Lamina de 2-3 ori sectată.............................................................. 6
6a Primele segmente secundare inf., de lângă rahis, cel puţin cât 1/2 din lung.
segmenului primar. Spori brun-palizi, cu tuberculi acuţi.
7 D. expansa (C. Presl) Fraser-Jenk. et Jermy (D. assimilis S. Walker) -
Sp. perenă, H,, 60-150 cm. VII-IX. 2n=82. Spor. e.f.-e.b. Carp. Circ.
6b Primele segmente secundare inf., de lângă rahis, mai mici ca 1/2 din lung.
segmentului primar. Spori brun-închis, cu tuberculi obtuzi ....................... 7
7a Lamina de 3 ori penat-sectată, segmentele de ordinul 3 bine individualizate
(la segmenele primare bazale) şi penat-fidate. Induziul glandular.
8 D. dilatata (Hoffin.) A.Gray (D. austriaca auct.) (piş. XXIV, fig. 8) -
Sp. perenă, H., 60-150 cm. VII-IX. 2n=164. Spor. e.f.-e.b., tuf., bur., păd.
Sp. mez., scia., mezotr. Circ.
7b Lamina de 2 ori penat-sectată, segmentele de ordinul 2 penat-fidate până la
partite.Induziul neglandular.
9 D. remota (A. Braun ex Doll) Druce. - Sp. perenă, H., 60-150 cm.
VII-IX. 2n=163. Spor. e.f.-e.b. Jud.: Hunedoara, Argeş, Prahova, Suceava.
Eur. centr. şi de V.

8 Thelypteris Schmidel
1 T. palustris Schott (Dryopteris thelypteris (L.) A. Gray) - F e r i g ă
de b a l t ă (piş. XXV, fig. 3). Sp. perenă, G., 30-80 cm. VI-IX. 2n=70.
Spor. z.păd.stej.-e.f., zăv., malul apelor. Sp. higr. Circ.

103
MARSILEACEAE

9 Gymnocarpium Newman
la Peţiol, rahis şi faţa inf. a limbului cu peri glandulari scurţi. Peţiol cu diam.
de circa 2 mm.
1 G. robertianum (Hoffm.) Newman (Phegopteris robertiana (Hoffm.)
A. Br.) (piş. XXV, fig. 4) - Sp. perenă, G., 10-30 cm. VII-IX. 2n=160. Spor.
e.f.-e.b., rarişti de păd. pe sol schel., pietros. Sp. mez.-mezohigr., petrof.,
helscia., calc. Circ.
lb Peţol, rahis şi limb glabre. Peţiol până la 1 ram. diam.
2 G. dryopteris (L.) Newman (Phegopteris dryopteris Fee) (piş. XXV,
fig. 5) - Sp. perenă, G., 10-30 cm. VII-VIII. 2n=160. Frecv. e.f.-e.b., păd.,
bur. Sp. mez.-mezohigr., scia., mezotr. Circ.

10 Phegopteris (C. PresI) Fee


1 P. connectilis (Michx.) Watt (P. polypodioides Fâe) (piş. XXV,
fig. 1) - Sp. perenă, G., 15-30 cm, VII-VIII. 2n=90. Frecv. e.f.-e.b., păd.,
tuf. Sp. mez.-mezohigr., scia., mezotr. Circ.

11 Lastrea Bory s.str,


1 L. limbosperma (AII.) Heywood (Oreopteris limbospemia (Bellardi
ex AII.) Holub (piş. XXV, fig. 2) - Sp. perenă, H., 50-100 cm. VII-VIII.
2n=68, Spor. e.g.-e.b., păd., zăv., bur. Sp. mezohigr., helscia.-scia., oligotr.,
calcifugă. Circ.
ORD. M ARS1LEALES

Fam . Marsileaceae Mirb.

Cuprinde plante de mlaştini, perene, cu rizomi. Sporangii sunt diferenţiaţi în


macro şi microsporangi ce conţin macro şi microspori. Marsileaceele sunt deci
ferigi heterospore cu protale dioice. Macro şi microsporangii se află închişi
împreună în nişte formaţiuni numite sporocarpi, situaţi la baza peţiolului frz.
la Frz. lung peţiol ate, compuse, 4 foliolate. Sporocarpi pedunculaţi.l Marsilea
lb Frz. simple, filiforme. Sporocarpi sesili.......................................... Pilularia

1 Marsilea L.
x=10
1 . M. quadrifolia L. - T r i f o i c u p a t r u f oi (piş. XXV, fig. 6).
Sp. perenă, HH., 5-20 cm. Rizom subţire, târâtor, cu frz. 4 foliate.
Sporocarpi eliptici, de 3-5 mm., situaţi la baza peţiolului frz., pe pedunculi

104
SALVINIACEAE

de 1-2 cm lung., ramificaţi. VIII-X. 2n=40. Spor. în câmpie, în ape stagnante


puţin adânci şi mlaştini, uneori bur. seg. în orezării. Euras.

Pilularia L.
x=13
? P. globulifera L. - Sp. perenă, HH., 2-15 cm. VII-IX. 2n=26. A fost
menţionată din Trans. (Fuss, 1866), dar nu a mai fost regăsită.

O r d . S a l v in ia l e s

Fam. Salviniaceae T. Lestib.

Cuprinde plante acvatice, natante. Sporangii simt diferenţiaţi în macro şi


microsporangi ce conţin macro şi microspori. Salviniaceele sunt deci ferigi
heterospore cu protale dioice. Macro şi microsporangi i sunt închişi fiecare
separat în sporocarpi, formaţiuni globuloase situate la baza peţiolului frz.

1 Salvinia Seg.
x=9
1 S. natans (L.) AII. - P e ş t i ş o a r ă . ( p l ş . XXV, fig. 7). Sp. anuală,
T(HH). Plantă nalantâ cu tulp, până la 20 cm lung. Frz. ovat-eliptice, opuse.
Sporocarpi sferici, situaţi câte 3-8 la baza frz. submerse transformată în râd.
VIII-IX. 2n=18. Frecv. în câmpie, în ape puţin adânci, stagnante sau slab
curgătoare. Euras. CE.

Fam. Azollaceae Wettst.

Cuprinde plante acvatice, natante, foarte mici, de 1-4 cm. Sporangii sunt
diferenţiaţi în macro şi microsporangi ce conţin macro şi microspori.
Azollaceele sunt deci ferigi heterospore cu protale dioice. Macro şi
microsporangii sunt închişi fiecare separat în sporocarpi situaţi la baza frz.
Microsporii sunt grupaţi în câteva glomerule prevăzute cu peri, prin care se
agaţă de macrospori. Unicul gen Azoila formează simbioză cu alga albastră-
verzuie Anabaena azollae.

105
AZOLLACEAE

1 Azolla Lam.
x=8?
la Lobul sup. al frz. cu peri unicelulari, până la 25 mm lung,, obtuz şi cu
marginea lat-membranoasă. Glohidii neseptate.
1 A. fUiculoides Lam. (A. caroliniana Willd. non auct.) (piş. XXV fig. 8) -
Sp. anuală, T(HH), 7-15-mm. VII-X. Rară în ape stagnante. Adv. (Am. de N).
lb Lobul sup. al frz. cu peri bicelulari, de 0,5 mm lung.,subacut şi cu margine
membranoasă foarte îngustă. Glohidii septate.
? A. mexicana C. Presl (A. caroliniana auct. non Willd.). Prezenţa sp. la
noi neconfirmată.
Obs. S-au publicat şi următoarele specii adventive:
Cyriomium falcatum (L.f.) C. Presf - Fam. Dryopteridaceae. Jud. Bacău - Băile Slănie As
deE.
Pteris multifida Poir. Fam. Pieridaceae. Jud. Mehedinţi - Tumu Severin. As. de E.
Ceratopteris thaliclroides (L.) Brong. Fam. Parkeriaceae Jud. Bihor - Pârâul Peţea -
Oradea.

106
CYCADACEAE

ÎNCRENGĂTURA SPERMATOPHYTA

S U B ÎN C R E N G Ă T U R A P I N O P H Y T IN A (G Y M N O SP E R M A E 1)

C h e ia d ih o t o m ic ă p e n t r u d e t e r m in a r e a c l a s e l o r

l a Plante asemănătoare la port cu palmierii, având un trunchi scurt terminat cu


un smoc de frz. mari, penat-sectate, de circa 1 m lung...... Cls. Cycadopsida
lb Plante cu frz. aciculare, solzoase sau în formă de evantai, mult mai mici, ca
excepţie unele frunze aciculare pot atinge 15-20 cm. lung.......................... 2
2a Arbori cu frz. ± semicirculare sau în formă de evantai, bilobate şi căzătoare
2b Arbori sau arbuşti cu frz. aciculare sau solzoase, întregi ............................ 3
3a Arbuşti scunzi, puternic ramificaţi; ramurile cu intemoduri lungi de 3-4 cm.
şi noduri evidente. Frz. opuse, reduse la teci concrescute, mici, de circa 2
mm, membranoase, verzi la început pe partea ext., apoi devin alburii-brune..
..............................................................................................Cls. Gnetopsida
3b Arbori sau arbuşti cu internodurile lăstarilor foarte scurte şi frz. aciculare
sau solzoase, verzi...................................... Cls. Pinopsida (Coniferopsida)

CLS. CYCADOPSIDA

O rd . C ycad ales

Fam . Cycadaceae Pers.


Sunt plante asemănătoare la port cu palmierii. Prezintă un trunchi scurt
terminat cu un smoc de frz. foarte mari, de circa 1 m. lung,, penat-sectate. FI.
sunt dioice.

1 Cycas L. - C i c a s
la Segmentele frz. sunt de circa 0,5 cm. lăţ., revolute. Carpelele sunt penat-

1 D e la cuv. gr. gym nos= gol& ş, neacoperit; rperm a^săm ânţâ; p h y to if= plantă, deci plante cu
sem inţe golaşe.

107
GINKGOACEAE
sectate spre vârf.
1 *C. revoluta Thunb. Cult. orn Java.
lb Segmentele ffz. simt de circa 0,7 cm. lăţ, şi ± plane. Carpelcle sunt lăţite
spre vârf şi ± întregi.
2 *C. circinalis L. Cult. orn Afr.trop.

CLS. GINKGOPSIDA
O R D . G lN K G O A L E S

Fam. Ginkgoaceae Engler


Este reprezentată printr-un singur gen cu o singură specie - Ginkgo biloba a
cărei descriere succintă este prezentată în continuare.
1 Ginkgo L.
1 *G. biloba L. - G i n c o (piş. XXVI, fig. 1). Ph., arbore -30 m., dioic.
Frz. în formă de evantai, bilobate, peţiolate, căzătoare. FI. dioice, cele
femeieşti lung pedunculate. Săm. de circa 2,5 cm lung., cu înveliş cărnos
gălbui, neplăcut mirositor. V-VI. Săm. se maturează în IX. Om. Extrem
orient (China)

CLS. PINOPSIDA (CONIFEROPSIDA)


C h e ia d ih o t o m ic ă p e n t r u d e t e r m in a r e a f a m il iil o r

l a Frz. opuse sau în verticile, solzoase sau aciculare......... Fam. Cupressaceae


lb Frz. alterne sau grupate câte 2-5 într-o teacă comună, aciculare................ 2
2a FI. femeiască solitară, alcătuită din câţiva solzi sterili la bază şi unul singur,
cel sup. fertil, cu un ovul. Săm, acoperită incomplet de un înveliş cărnos
roşu numit arii ......................................................................Fam. Taxaceae
2b FI. femeieşti formează infl. asemănătoare unor conuri. Săm. lipsită de
înveliş cărnos.............................................................................................. 3
3a Carpelele poartă câte 2 ovule şi sunt deosebite de bracteele situate la bază.
Dacă bracteele sunt minuscule, greu de observat, în acest caz frz. nu sunt
solitare, ci grupate câte 2 sau mai multe Ia un loc. Stăm inele au câte 2 saci
polenici..................................................................................Fam. Pinaceae
3b Carpelele au câte 2-12 ovule şi sunt concrescute cu bracteele, care devin
nedistincte. Staminele au câte 2-8 saci polenici...............Fam. Taxodiaceae

108
PINACEAE

ORD. PINAIES

Fam . Pinaceae Adaus. (Abietaceae Bercht. et J. Piesl)

Cuprinde arbori răşinoşi cu tulp, ramificată monopodial. Frz. sunt aciculare.


FI. sunt unisexuate, iar plantele monoice. FI. bărbăteşti au forma unor conuri
mici, alcătuite dintr-un ax pe care sunt dispuse în spirală strânsă slaminele, ce
poartă câte 2 saci cu polen pe partea inf. FI. femeieşti sunt grupate în infl. care
au forma de conuri. O fl. femeiască este alcătuită dintr-o carpelă plană, sub
formă de solz şi poartă pe partea sup. câte 2 ovule descoperite. La baza fiecărei
fl. femeieşti se află câte o bractee, tot de formă solzoasă, ± concrescută cu
carpela. Carpelele şi bracteele sunt dispuse în jurul unui ax, după o linie spirală,
formând conurile. După polenizare, care se face prin vânt, polenul cade direct
pe ovule, are loc fecundaţia şi rezultă săm.
l a Frz. toate solitare, aşezate spiralat. Ramurile scurte lipsesc Solzii conului
pieloşi. Maturaţia conurilor are loc în primul a n ........................................ 2
lb Plante cu 2 feluri de ramuri: scurte ce poartă frz. grupate câte 2 sau mai
multe într-un mănunchi şi lungi ce poartă frz. dispuse izolat................. . 5
2a Ace cu baza îngroşată, după cădere lasă o cicatrice netedă. Conuri erecte, la
maturitate solzii (carpelele şi bracteele) cad şi axa conului rămâne pe
ram ură............................................................................................................
2b Ace cu baza neîngroşată, uneori îngustată. Conuri ± pendule, la maturitate
cad în întregime.............................................................. 3
3a Acele sunt prinse pe proeminenţe brune, persistente şi decurente pe lăstar
sau ramură care devin brăzdaţi şi zgrăbunţoşi. Bracteele foarte
mici..................................................................................................... 2 Picea
3b Lăstarii şi ramurile sunt fără proeminenţe decurente şi fără brazde ........... 4
4a Ace scurt peţiolate, peţiolul aşezat oblic faţă de lăstar. Conurile > 5 cm., cu
bractee exserte, trilobate. Frz. proaspete, strivite, degajă un miros plăcut de
lăm âie.....................................................................................3 Pseudotsuga
4b Ace scurt peţiolate, peţiolul alipit de lăstar. Conuri mici, de circa 2 cm.,
bracteele nu simt exserte ................................................................. 4 Tsuga
5a Ace moi, căzătoare, grupate câte 30-40 pe ramuri scurte................. 5 Larix
5b Ace rigide, persistente................................................................................. 6

109
PINACBAE
6a Ace grupate în fascicule de circa 25 pe ramurile scurte şi solitare pe
ramurile lungi, prinse pe proeminenţe brune, persistente Conurile la
maturitate se dezarticulează (carpelele şi bracteele cad de pe axul
persistent) ....................................................................................... 6 Cedrus
6b Ace grupate câte 2-5 pe ramurile scurte; pe ramurile lungi frz. sunt solitare,
scvamiforme şi caduce. Conurile nu se dezarticulelază la maturitate..7 Pinus
1 S u b fam . Abietoideae
1 Abies Mill. - B r a d
x=12
la Frz. prezintă dungi de stomate pe ambele feţe, au 5-7,5 cm. lung. şi sunt
uşor curbate în sus.
1 *A. concolor (Gordon et Glend.) Lindl. ex Hildebr. - B r a d
a r g i n t i u Ph., arbore -30 m. Cult. orn. V. Am. de N.
lb Frz. au dungi de stomate numai pe faţa inf., sau cel mult spre vârf au şi pe
faţa sup. Lung. frz. sub 3 cm........................................................................ 2
2a Lăstarii sunt scurt şi dens păroşi. Acele sunt orientate distih, vârful este
ştirbit şi fiecare bandă de stomate de pe faţa inf. este constituită din 5-8
şiruri de stomate. Săm. este de 0,7-1 cm. lung. (fără aripă). Bracteele
depăşesc puţin în lung. carpelele.
2 A. alba Mill. - B r a d (piş. XXVI, fig. 2). Ph., arbore -50 m. V-VI.
2n=24. Frecv. e.f.-e.b. Sp. mez.-mezohigr., mezoterm., hel.-scia., mod.
acid.- neutr., mezotr.-eutr. Ind., tan., om. Centr.-eur.-mont.
2b Lăstarii sunt cu peri rari. Acele sunt îndreptate către faţa sup. a lăstarului,
îngrămădite sub formă de perie; vârful este ştirbit şi benzile de stomate sunt
alcătuite din 8-10 şiruri. Prezintă şi pe faţa sup., în apropierea ştirbiturii, 1-3
linii scurte de stomate. FI. bărbăteşti sunt roşii strălucitoare. Săm. mare, de
1,3-1,4 cm. lung. Bracteele depăşesc aproape cu l/2Iung. carpetelor şi sunt
reflecte.
3 *A. nordmanniana (Steven) Spach - B r a d de C a u c a z Ph.,
arbore -70 m. V-VI. Cult. orn. Cauc., N. Anat.

2 Picea A. Dietr. - M o l i d
x=12
la Lăstari dens glandulos păroşi, Ace comprimate dorsi-ventral, cu dungi de
stomate numai pe faţa inf. (asemănătoare ± cu cele de brad) şi alipite de
lăstar. Conuri alungit-ovoide, de 4,5-6 cm. lung. şi 1 cm. diam.; solzii
carpelari suborbiculari.

110
P1NACEAE
1 *P. omorika (PanCic) Purkynă - M o l i d s â r b e s c (piş. XXVI,
fig. 3). Ph., arbore -30 m. V-VI. Cult. om. Jug..
lb Ace 4 muchiate, în secţiune transv. ronibice, cu dungi de stomate pe toate
cele 4 fe ţe .................................................................................................... 2
2a Lăstari glabri, glauci. Acele verzui-albăstrui, lucitoare; strivite, miroase
puternic neplăcut. Conuri mici, cilindrice, de 3,5-5 cm. lung.
2 *P. glauca (Moench) Voss - M o l i d c a n a d i a n Ph., arbore
-25 m. V-VI. Cult. orn. Am. de N
2b Acele strivite nu miroase neplăcut. Conuri > 6 cm. lung............................. 3
3a Lăstari dens pubescenţi. Frz. mici, de 0,6-0,8 (-1) cm. lung., lucitoare,
obtuze, îngrămădite pe faţa sup. a lăstarului şi alipite de acesta. Conuri
cilin-
dro-conice, de 6 cm. lung.
3 *P. orientativ (L.) Link - M o l i d c a u c a z i a n Ph., arbore -60 m.
V-VI. Cult. orn. As. de SV
3b Lăstari glabri sau cu peri rari scurţi. Frz. > 1 cm. lung., cu vârf ascuţit..... 4
4a Lăstari glabri, glauci. Frz. de 2-3 cm. lung., rigide, înţepătoare, de culoare
verde-albâstruie sau verde-argintie. Conuri de 6 -10 lung.
4 *P. pungens Engelm. - M o 1i d î n ţ e p ă t o r Ph., arbore -50 m. V-
VI. Cult. orn. mai ales sub cv. Argentea - M o l i d a r g i n t i u
Am. de N.
4b Lăstari glabri sau foarte slab păroşi. Frz. de 1-2 cm. lung., verzi-închis.
Conuri de 10-18 cm. lung.
5 P. abies (L.) H. Karst. (P. excelsa Link) - M o l i d (piş. XXVI,
fig. 4). Ph., arbore -50 m. V-VI. 2n=22, 24. Frecv. e.b.(800-1650 m. alt.).
Sp. mez.- higr., microterm., hei.- scia., mod. acid., oligotr.- mezotr. For.,
orn., ind., tan. Centr.eur. şi nordic
3 Pseudotsuga Camere
x=12,13
la Ace moi, de 2-3 cm. lung. orientate distih, verzi-întunecate pe faţa sup. şi cu
două dungi longitud., alburii, de stomate pe faţa inf. Conuri ovoide de 5-10
cm. lung. Bractee exserte, trilobate, alipite de solzii carpelari

PLANŞA X X V I. 1 - Ginkgo biloba; 2 - Abies alba - frz., secţiunea Iransv. şi bracteea (br) şi
solzul carpclar (sc) văzut ext. şi int. cu sem. (s); 3 - Picea omorika; 4 - P. abies; - fragment de
ramură cu frz.; 5 - Pseudotsuga menziesii. ; 6 - Larix decidua', 7 - Pinus cembra - un brahiblast cu
5 ace, secţiune transv. prin ac şi o carpelă cu 2 sem. (s); 8 - P. strobus\ 9 - P. nigra - un brahiblast
cu 1 ace şi conul; 10 - P. rnugo; 11 - P. syivestris - un brahiblast cu 2 acc şi conul.

111
PLANŞA XXVI

112
PINACEAE
1 *P. menziesii (Mirb.) Franco (P. taxifolia (Poir.) Britton) - D u g l a s
(piş. XXVI, fig, 5). Ph., arbore -80 m. V-VI. 2n=24, 26. Cult. for., om. V.
Am, de N.
lb Ace rigide, mai scurte, mai alipite de lăstari, verzi-brumării. Conuri mici, de
5-6 cm. lung., cu bractee lung exserte şi reflecte
2 *P. glauca (Mayr) Mayr - D u g l a s b r u m ă r i u Ph., arbore -45 m.
V-VI. Cult. om. V. Am. de N.
4 Tsuga (Aiitoine) Camere
1 *T. canadensis (L.) Carriere - Ţ u g a Ph., arbore. -30 m. Lăstari
păroşi. Muguri ovoizi, acuţi. Ace plane, ± distice, cu marginea fm serată, de
0,8-1,8 cm. lung, cu două dungi înguste de stomate pe faţa inf. Conuri mici,
de 1,7-2,5 cm. lung. V-VI. Cult. om. Am. de N.

2. Sub fam . Laricoideae

5L arâ:M iIl. - L a r i c e , Z a d ă
x=12
l a Frz. pe ambele feţe cu dungi de stomate. Lăstari roşietici-violacei. Solzii
carpelari, la maturitate au vârful răsfrânt.
1 *L. kaempferi (Lamb.) Carriere. (L. leptolepis (Siebold et Zucc.)
Endl.) - L a r i c e j a p o n e z - Ph., arbore -30 m. IV-VI. 2n=24. Cult. om.,
for. Jap.
lb Frz. cu dungi de stomate numai pe faţa inf. Lăstarii galbeni-bruni. Solzii
carpelari au marginea sup. nerăsfrântă.
2 L. decidua MiU. - L a r i c e , Z a d ă (piş. XXVI, fig. 6). Ph., arbore -
50 m. IV-VI. 2n=24. Spor. e.f.-e.b., pe sol ± schel. Sp. mez., microterm. -
mezoterm., slab acid.-mod.acid., mezotr.-eutr., drenofilă. Cult. om., for.,
ind., tan.
a - Conuri alungit-ovoide, de 2,5-4,2 cm. lung. Solzii carpelari glabri sau
slab pubescenţi în tinereţe. Săm. împreună cu aripa de 9-12 mm.
*subsp.decidua - L a r i c e de Al p i . Alp.
b - Conuri scurt-ovoide sau aproape sferice, de 1,8-2,8 cm. lung. Solzii
carpelari evident glandulos pubescenţi în tinereţe. Săm. împreună cu
aripa de 8,5-9 mm.
subsp. carpatica (Domin) âiman (var. polonica auct.) - L a r i c e de
C a r p a ţ i . Carp.-sudet.

113
PINACEAE

6 Cedrus Trew - C e d r u
1 *C. atlantica (Endl.) Carri&re - C e d r u a l g e r i a n - Ph., arbore -40 m.
Lăstari abundent păroşi la început, apoi ± glabri. Ace dispuse spiralat pe
ramurile lungi; pe ramurile scurte câte circa 25, persistente, rigide, verzi-
albăstrui. Conuri cilindrice, de 5-7 cm. lung. şi circa 4 cm. diam., erecte; la
maturitate solzii cad de pe axă. V-VI. Cult. ora. numai în staţiuni calde şi
adăpostite. Algeria, Maroc.

3 Subfam. Pinoideae

7 Pinus L, - P in
x=12
la Frz. grupate câte 5 .. 2
lb Frz. grupate câte 2-3 4
2a Ace rigide, de 5-8(-10) cm. lung. Lăstari dens păroşi. Sem. nearipate,
comestibile (coconari).
1 P. cembra L. - Z â m b r u (piş. XXVI, fig, 7). Ph., arbore - 25 m. V-
VI. Spor. e.b.-e.s.; printre jnepeni, văi glaciare. Sp. mez., psichroterm.-
microterm.,hel., mod. acid., oligotr. For., orn. Euras.-arct.-alp. ORo
2b Ace moi. Sem. aripate................................................................................ 3
3a Ace de 10-18 cm. lung. Lăstari glabri. Conuri cilindrice, de 15-25 cm. lung.
2 *P. wallichiana A. B. Jackson (P. excelsa Wallich) - P in de
H i m a l a i a - Ph., arbore - 50 m. V. Cult. orn. Himalaia.
3b Ace de 5-10 cm. lung.
3 *P. strobus L. - P i n m o a l e (piş. XXVI, fig. 8). Ph., arbore - 50 m.
V-VI. 2n=24. Cult. for. şi om. Am. de N.
4a Ace câte 3, rigide, curbate, de 12-26 cm. lung. Conurile ovoid-conice de 8-
15 cm. lung.
4 *P. ponderosa Douglas ex P. et C. Lawson - P in g a l b e n - Ph.,
arbore - 50 m. V-VI. Cult. om. V. Am. de N.
4b Ace câte 2 ............................................................................................................... 5
5a Majoritatea acelor mai lungi de 7 cm., în general au 8-14 cm. lung. Conuri
ovoide, de 4-8 cm. lung.
5 P. nigra J. F. Arnold - P i n n e g r u (piş. XXVI, fig. 9). Ph., arbore -
40 m. IV-VI. 2n=24.

114
TAXODIACEAE
a - Lăstari şi conuri brune-cenuşii.
*subsp. nigra - P in n e g r u a u s t r i a c . Cult. for., orn., ind. SE Eur.
b - Lăstari gălbui-verzui. Conuri galbene de ocru sau murdar galbene-
verzui.
subsp. banatica (Borbâs) Novâk - P i n de B a n a t - Spor. e.g.-e.f,,
sax., calc., xer., subterm.-term., hei. End. Carp. S
5b Ace mai scurte de 7 cm................................................................................ 6
6a Arbust -3 m., cu numeroase tulp. târâtoare şi cu vârf ascendent.
6 P. mugo Turra(P. montana Mill.) - J n e a p ăn ( piş. XXVI, fig. 10).
Ph., arbust - 3,5 m. VI-VII 2n=24. Spor. e.b.-e.s. Sp. mez.- mezohigr.,
psichroterm., hei., mod.-f.p. acid. Med. Centr.-eur.-mont.
6b Arbori -40 .................................................................................................... 7
7a Ace scurte, de 3-4 cm. lung., verzi închis, răsucite. Conuri de 3-5 cm. lung.,
puternic asimetrice, încovoiate, persistente.
7 *P. banksiana Lamb. (P. divaricata Aiton) Sudworth) - P in
b a n c s i a n - P h . , arbore - 25 m. V. Cult. orn. Am. de N.
7b Ace de 4-7 cm. lung., verzi-albăstrui sau verzi-cenuşii. Conuri simetrice, de
3-6 cm. lung., căzătoare.
8 P. sylvestris L. - P i n ( piş. XXVI, fig. 11). Ph., arbore - 40 m. V-VI.
2n=24. Spor. e.g.-e.b. Sp. eurif., euriterm., hei., mod. - p. acid., oligotr. Cult.
for., ind., med., melif., orn. Euras.

Fam. Taxodiaceae Warm.

Cuprinde plante asemănătoare cu cele din fam. Pinaceae, de care se


deosebesc prin: carpelele poartă câte 2-12 ovule, iar staminele câte 2-8 saci cu
polen; carpelele şi bracteele sunt concrescute, parţial sau total, astfel că
bracteele nu sunt aşa de distincte ca la Pinaceae.
la Frz. căzătoare, plane, liniare .................................................... 1 Taxodium
lb Frz. persistente, ± subulate.......................................................................... 2
2a Frz. aşezate pe 3 rânduri, ± alipite de lăstari. Conuri ovoide, de 5-8 cm.
ţung................................................................................... 2 Sequoiadendron
2b Frz. pe 5 rânduri, ± patente. Conuri subglobuloase, de 2-3 cm. lung..............
.................................................................................................3 Cryptomeria

1 Taxodium (L.) C. Richard ex Humb,, Bonpl. et Kunth


l-*r. distichum (L.) Richard ex Humb., Bonpl. et Kunth - C h i p a r o s
de b a l t ă (piş. XXVII, fig. 1). Ph., arbore - 40 m.V. 2n=22. Cult. om. şi
for. (în terenuri mlăştinoase formează pneumatofori). Am. de N.

115
CUPRESSACEAE

2 Sequoiadendron Buchholz
1 *S. giganteum (Lind.) Bucholz (Sequoia gigantea (Lindl.) Decaisne) -
S ec v o i a , A r b o r e l e m a m u t . Ph., arbore - 90 m. înălţ. şi 7 m. diam.
trunchiului. V. Cult. o ra . rar. Am. de N. (California).

3 Cryptomeria D. Don
1 *C. japonica (L. fii.) D. Don. - C r i p t o me r i a . P h . , arbore -
50 m. V-VI. Cult., orn . Jap.

Fam. Cupressaceae Gray

Cuprinde conifere cu frz. solzoase şi dispoziţie opusă; numai la genul


Juniperus frz. pot fi şi subulate şi cu dispoziţie verticilată. FI. sunt unisexuate, iar
plantele monoice, numai genul Juniperus este dioic. Staminele poartă câte 3-5
saci polenici, iar carpelele 2-20 ovule. Dispoziţia staminelor şi a carpelelor este
opusă, rar verticilată \a. Juniperus. Carpelele concresc complet cu bracteele.
la Conuri globuloase cu solzii ligniflcaţi, în formă de scut, nu se ating la
maturitate prin marginile lo r....................................................................... 2
lb Conuri ovoide sau alungit ovoide solzii se acoperă unii pe alţii, sau conurile
sunt sferice cu solzii câmoşi şi u niţi...................................... ..................... 3
2a Lăstarii 4 muchiaţi. Conurile se maturează în al 2-lea an şi au 2-4 cm. diam.
Sub fiecare solz se află 6-20 sem., îngust aripate...................... 1 Cupressus
2b Lăstari turtiţi. Conurile, de regulă, se maturează în primul an şi sunt mici, de
circa 1 cm. diam. Sub fiecare solz se află 2-5 sem., lat-aripate......................
................................................ ...........................................2 Chamaecyparis
3a Conuri ovoide sau alungit-ovoide, cu 3-6 perechi de solzi carpelari, liberi.
Plante monoice................................................................................ 3 Thuja
3b Conuri sferice formate din solzi căraoşi, concrescuţi, Plante dioice.............
.....................................................................................................3 Juniperus

1 Subfam Cupressoideae
1 Cupressus T,. - C h i p a r o s
la Frz. solzoase, obtuze, alipite de lăstar. Conul este subglobulos, format din
8-14 solzi şi are 2,5- 4 cm. lung.
1 *C. sempervirem L. - C h i p a r o s (piş, XXVII, fig. 2). Ph., arbore -
30 m. IV-V. Cult. om . E. Medit.
lb Frz. solzoase, cu vârful ascuţit. Conul este ovoid, format din 6-8 solzi şi mai
mic, are 1,5-2(3) cm. lung.

116
_________________________________________________ CUPRESSACEAE
2 *C. arizonica E.L.Greene - C h i p a r o s de A r i z o n a - Ph., arbore
- 30 m. IV-V. Cult. ora . Am. de N.

2. Chamaecyparis Spach
la Frz. fără linii albe de stomate pe faţa inf. a lăstarilor. Lăstari penduli.
Conuri de 0,6-0,8(-l,2) cm. diam., cu 4-6 solzi
1 *C. nootkatensis (D.Don) Spach - C h i p a r o s de Nu t k a . Ph . ,
arbore - 40 m. V. Cult. om . Am. de N.
lb Frz. de pe faţa inf. a lăstarilor cu dungi albe de stomate, evidente............. 2
2a Frz., îndeosebi cele de pe feţele turtite ale lăstarului, alipite de lăstari.
Conuri de circa 0,8 cm. diam., alcătuite din 6-8 solzi. Vârful tulp. pendul.
2 *C. luwsoniana (A. Murray) Pari. - Chiparos de California (piş. XXVII,
fig. 3). Ph., arbore - 60 m, V. Frecv. cult. o ra. şi for. Am. de N.
2b Frz. nealipite de lăstari şi ramuri, astfel că acestea sunt aspre la pipăit, mai
ales frz. de pe muchii sunt înţepătoare. Con de 0,6-0,8 cm. diam., format
din 10-12 solzi.
3 *C. pisifera (Siebold et Zucc.) Endl. - C h i p a r o s de S a w a r a .
Ph., arbore - 50 m. V. Cult. ora . Jap.
2 Subfam Thujoideae

3 T h u ja h . - T u i a , A r b o r e l e v i e ţ i i
la Frz. de pe feţele turtite ale lăstarilor cu glande rezinifere sub formă de
adâncitură alungită. Ramurile dispuse în planuri verticale. Solzii conului
îngroşaţi, la vârf cu o prelungire recurbată. Sâm. nearipată.
1 *T. orientală L. (piş. XXVII, fig. 4) - Ph., arbore - 10 m. IV-V.
2n=22. F. frecv. cult. om. China.
lb Frz. cu glande rezinifere proeminente Ramurile dispuse în planuri
orizontale. Sem. aripate.................................................................................2
2a Lăstari comprimaţi; frz. de pe faţa inf. fără dungi albicioase, cu glande
rezinifere proeminente, ca şi cele de pe faţa sup,
2 *T. occidentalis L. (piş. XXVII, fig. 5) - Ph., arbore - 20 m. IV-V. F.
frecv. cult. orn. Am. de N.
2b Lăstari aproape rotunzi; frz. de pe faţa inf. cu dungi albicioase şi fără
glande proeminente

P 1 A N Ş A X X V II. 1 - T axndium d istich u m ; 2 C u pressu s se m p e rv ire n s ; 3 - C h a m a e c y p a ris


law so n ia n a - con; 4 - T h u ja o r ie n ta lii ; 5 -3 ". o ccid en ta lis; 6 - Ju n iperu s c o m m m is ; 7 - J. sibirica ;
8 - J . sa b in a ; 9 - T axus b a c c a ta - fragment ramură şi săm. (s) înconjurată de arii (a); 10 - E ph cdrn
d ista c h y a - fragment de plantă femeiască cu 2 conuri şi fragment de tulp. cu frz. opuse.

117
PLANŞA XXVII

118
_________________________________ __________ ____________ CUPRESSACEAE
3 *T. plicata D. Don (T. gigantea Nutt.) - T u i e g i g a n t i c ă . Ph.,
arbore - 60 m. IV-V. Cult. om . şi for. V. Am. de N.

3 Subfam Juniperoideae
4 Juniperus L. - I e n u p ă r
x=ll
la Frz. aciculare, în verticile câte 3 ................................................................. 2
lb Frz. plantelor mature opuse, solzoase, uneori şi aciculare, dar atunci sunt
opuse şi foarte rar aciculare şi câte 3 în verticile pe unele ram uri.............. 3
2a Arbust, 1-3 m., cu poprt drept. Acele rigide, înţepătoare, drepte, de 7-15
mm. lung. şi 3-10 mm. distanţa dintre verticile. Conuri (pseudobace) negre-
albăstrui, brumate, de 6-9 mm. diam. IV-V. Maturaţia sem. în al 2-lea sau al
3-lea an. 2n=22.
1 J. communis L .- I e n u p ă r (piş. XXVII, fig. 6). Ph., arbust - 3 m.
Frecv. e.g.-e.b.; rarişti şi margini de păd., paj. Sp. mez., hei., s!ab-p. acid.,
oligotr.- mezotr., med., cond. Circ.
- var. communis - Frz. de 10-15(20) mm. lung. Distanţa dintre verticile
este 5-10 mm.
- var. intermedia (Schur) Sanio - până la 1 m. înălţ. Frz. de 7-10 mm.
lung. Distanţa dintre verticile este 3-6 mm.
2b Arbust -50 cm., cu ramuri târâtoare. Ace de 4-8 mm. lung., neînţepătoare,
încovoiate spre lăstar; distanţa dintre verticile de 1-3 mm. V-VII. 2n=22
2 J. sibirica Lodd. in Burgsd. (J. communis ssp. alpina (Suter) Celak),
J. nana Willd. nom. illeg. - I e n u p ă r p i t i c (piş. XXVII, fig. 7). Ph.,
arbust - 50 cm. Frecv. e.b.-e.s. (1200-2000 m. alt.). Formează tuf.,
invadanată în paj. Sp. mez., hei., mod. acid., oligotr. Arct.-alp.
3a Arbust -3 m. cu tuip. culcate. Frz. solzoase, obtuze, mici, de circa 1 mm.
lung.; uneori pot fi şi ascuţite şi în verticile câte 3; zdrobite, frz. degajă un
miros puternic, neplăcut. Conul pendul, brumat. Sem. 2. IV-V. 2n=22
3 J. sabina L. - C e t i n ă de n e g i . (piş. XXVII, fig. 8). Ph., arbust -
3 m. Spor. e.f.-e.b. Sp. sax.., calc. Cult. om. Med. Eur. mont.-
As. de V.
Obs. Frecv. sc cultivă în scop decorativ J, horizontalis Moench. Arbust târâtor
eu frz. ascuţite, con nebrumat, cu peduneul recurbat.
3b Arbori; frz. zdrobite nu miroase neplăcut, sunt fără miros, sau cu miros
plăcut de răşină ............................ .............................................................. 4
4a Frz. de două feluri: solziforme, opuse, cu vârful obtuz şi aciculare, cu vârf
înţepător, câte 2-3, pe faţă cu două benzi înguste, albe, de stomate. Conul se
maturează în al 2-lea an

119
TAXACEAE
4 *J. chinensis L. - Ph., arbore - 20 m. IV-V. Cult. orn. As. de E.
4b Frz. solziforme cu vârf ascuţit, înţepător; pe lăstari viguroşi pot fi şi frz.
aciculare. Maturaţia anuală
5 *J. virginiana L. - I e n u p ă r de V i r g i n i a . Ph., arbore - 30 m.
IV-V. Frecv. cult. om. şi for. Am. de N.

Oro . Ta x a l e s

Fam. Taxaceae Gray

Cuprinde plante fără canale rezinifere. FI. sunt dioice, cele feminine reduse
la o singură carpelă cu un ovul, iar cele masculine sunt alcătuite din 6-14
stamine, fiecare stamină având câte 4-8 saci polenici concrescuţi. Săm. este
înconjurată de arii.

1 Taxus L.
x=12
1 T. baccata L. * T i sa (piş. XXVII, fig. 9). Ph., arbore sau arbust - 10
m. Frz. liniare, moi, de 1,5-3 cm. lung., turtite dorsi-ventral, discolore, verzi
închis pe faţa sup. şi verde gălbui pe cea inf., orientate distih. Săm.
înconjurată incomplet de arii. IV-V. 2n=24. Spor. e.f. Sp. mez., mezoterm.-
subterm., scia., sax.., eutr., calc. Relict terţiar. Sp. ocrotită ca monument al
naturii. Cult. orn. Atl.-medit.-centr.-eur. ORo

CLS. GNETOPSIDA
Or d . eph ed rales

Fam. Ephedraceae Rchb.


Arbuşti scunzi, puternic ramificaţi, cu frz. solzoase, opuse.

1 Ephedra L.
1 . E. distachya L. (inel. subsp. monostachya (L.) Riedl) - C â r c e l
(piş. XXVII, fig, 10). Ph., arbust - 50 cm. foarte ramificat, dioic. Frz. opuse,
reduse la teci membranoase. FI. femeieşti grupate câte 2, protejate de un
involucru care devine cărnos, portocaliu-roşietic şi închide cele 2 sem. VI-
VII. 2n=24,28. Rară z. step.-e.g., sol. cemoziomice, mame, nis. Sp. xer.,
term.-subterm., hei., calc. Med. Jud.: Alba, Cluj, Caraş-Severin, Mehedinţi,
Buzău, Constanţa, Tulcea, Vaslui. Euras. cont.

120
SUBÎNCRENGĂTURA MAGNOLIOPHYTINA
(ANGIOSPERMAE)1

C h e ia d ih o t o m ic ă p e n t r u d e t e r m in a r e a c l a s e l o r
l a Embrionul şi plantula cu 2 cotiledoane. Limbul cu nervaţiune penată sau
palmată, întreg, divizat sau compus. FI. pe tipul 5 sau 4 sau multiplul
acestora. Există şi excepţii. Astfel, limbul poate avea nervaţiunea arcuită,
dar fl. sunt pe tipul 5 sau 4; sau fl. sunt pe tipul 3 (Aristolochiaceae,
Berberidaceae, Magnolmceae, Mercurialis, Empetrum), dar nervaţiunea
este penată...................................... Cls. Magnoliopsida (Dicotyledonatae)
lb Embrionul şi plantula cu 1 singur cotiledon. Limbul cu nervaţiune paralelă
sau arcuită şi întreg, Fl. pe tipul 3 sau multiplul lui 3. Există şi excepţii.
Astfel, limb cu nervaţiune penată la Araceae, Musaceae, Arecaceae (la
ultima familie limbul poate fi şi cu nervaţiune palmată), Tamus din
Dioscoreaceae cu tulp. volubilă, dar fl. sunt pe tipul 3, sau fl. sunt pe tipul
4 la Paris care are 4 frz. în verticil şi o singură fl. terminală, Potamogeton
cu specii acvatice fixate sau chiar tipul 2 la Maianthemum care are înveliş
floral din 4 tepale albe aşezate pe două cercuri. Tot aici se încadrează şi
fam Lemnaceae cu plante acvatice mici, de cca 1 cm,, plutitoare .......
............................................................. Cls. Liliopsida {Monocotyledonatae)

CLS. MAGNOLIOPSIDA (DICOTYLEDONATAE)


CHEIA DIHOTOMICĂ PENTRU DETERMINAREA FAMILIILOR
la Plante cu fl. golaşe sau fl. cu perigon sepaloid sau petaloid, aşezat pe unul
sau pe mai multe verticile; elementele învelişului floral ± asemănătoare.... 2
lb Plante cu fl. ce au înveliş floral evident diferenţiat în K. şi C..................... 83
2a Plante suculente, cu spini, erbacee sau lemnoase, fără frz. normal dezvoltate;
frz. sunt sub formă de sevame (există şi excepţii); fl. solitare, hermafrodite.
Gineceu inf. Fr. baciform...............................................................Cactaceae
2b Plante cu alte caractere................................................................................. 3
3a Plante lemnoase............................................................................................ 4
3b Plante erbacee (rar frutescente la unele specii de Begonia) ....................... 27

1 De la cuv. gr.: anjeton^înveliş; spemut sămânţă şi phyton—plantă, deci plante cu seminţe


învelite, închise în fruct.

121
4a Arbuşti -60 cm., epifiţi, semiparaziţi pe arbori ......................Loranthaceae
4b Arbori şi arbuşti autotrofi........................................................................... 5
5a Frz. persistente, opuse, simple; limbul cu marginea întreagă....... Buxaceae
5b Frz. căzătoare (dacă sunt şi persistente, atunci sunt alterne)...................... 6
6a Frz. opuse.......................................................... 7
6b Frz. alterne ................................................................................................ 10
7a Plante căţărătoare. Gineceu policarpelar, dialicarpelar; fr. poliachene..........
...............................................................................................Ranunculaceae
7b Plante erecte........................................ ....................................................... 8
Sa Stamine 2. Fr. monosamară........................................................... Oleaceae
Sb Stamine4-10 .............................................................................................. 9
9a Frz. imparipenat-compuse. Fr. disamară.......................................Aceraceae
9b Frz. simple Fr. drupă.................................................................Rhamnaceae
10a Frz. compuse............................................................................................ 1 1
10b Frz. simple........................................................................... 12
11a FI. bărbăteşti în amenţi; cele femeieşti câte 1-4; gineceu inf. .. Juglandaceae
11b FI. în panicule; gineceu sup.....................................................Anacardiaceae
12a FI. mari, peste 5 cm., solitare; stamine şi cârpele numeroase, libere, aşezate
spirociclic pe un receptacul alungit......................................... Magnoliaceae
12b FI. cu altă alcătuire................................................................................... 1 3
13a Frz. palmat lobate până la palmat fîdate................................................... 14
13b Frz. altfel alcătuite.................................................................................... 1 5
14a Lobii frz. dilataţi spre vârf, ± rotunjiţi. FI. închise într-un receptacul comun,
± piriform .......................................................................................Moraceae
14b Lobii frz. îngustaţi spre vârf. acuţi. FI. grupate în infl. globuloase,
pedunculate ................................................................................ Platanaceae
15a FI. (cel puţin cele bărbăteşti) grupate în amenţi ....................................... 16
15b FI. nu formează amenţi............................................................................. 20
16a Plante cu latex. Fr. compuse, cărnoase............. Moraceae
16b Plante fără latex Fr. simple, uscate........................................................... 1 7
17a Plante dioice. Fr. capsulă. Sâm. cu peri albicioşi ........................ Salicaceae
17b Plante monoice. Fr. indehiscente (achene, samare). Săm, fără peri.......... 18
18a Stile şi stigmate 3-8. Perigon prezent şi la fi. bărbăteşti şi la fi. femeieşti.....
.........................................................................................................Fagaceae
18b Stile şi stigmate 2. Perigon prezent numai la fi. unui s e x ......................... 19
19a FI. bărbăteşti grupate în amenţi compuşi din dihazii triflore şi au perigon. Fr.
achene mici, ± aripate (monosamare), neînsoţite de involucru fructifer........
.....................................................................................................Betulaceae
19b FI. bărbăteşti grupate în amenţi simpli, nu au perigon. Achenele însoţite de
involucru fructifer ...................................................................... Corylaceae

122
20a Lăstarii, ramurile tinere şi frz. acoperite cu peri solzoşi, stelaţi ....................
.......................................................................................Elaeagnaceae
20b Plante fără peri stelaţi, solziformi ......................... 21
21a Plante cu tulp. volubile sau cu tulp. fixatoare prin răd. adventive şi cu alte
tulp. târâtoare............................................................................................. 22
21b Plante cu port erect.................................................................................... 24
22a Plante cu frz. persistente, dimorfe, unele palmat-lobate, altele ovate
.................................................................... Araliaceae
22b Plante cu frz. căzătoare, uniforme............................................................. 23
23a Frz. ovat-triunghiulare, baza ± retezată. FI. în panicule...........Polygonaceae
23b Frz. ± cordate. FI. solitare................................................... Aristolochiaceae
24a Frz. lanceolate sau oblanceolate, întregi. FI. pe tipul 4. Fr. drupă..................
............................................................................................. Thymelaeaceae
24b Frz. ovate, eliptice sau obovate................................................................. 25
25a Frz. ovate până la obovate, întregi, vârful rotunjit................. Anacardiaceae
25b Frz. cu marginea serată sau crenată........................................................... 26
26a Frz.cu marginea crenat-serată. Plante lemnoase cu fr. drupă negricioasă.......
...........................................................................................Rhatnnaceae
26b Frz. ovate, serate, baza asimetrică Plante lemnoase...................... Ulmaceae
27a Plante acvatice, submerse, natante sau de mlaştini.................................... 28
27b Plante terestre............................................................................................ 23
28a Frz. divizate în numeroase segmente filiforme.......................................... 29
28b Frz. întregi................................................................................................. 20
29a Frz. penat divizate. FI. hermafrodite, în spice terminale....... Haloragaceae
29b Frz. dihotomic divizate. FI. unisexuate, solitare, axilare ... Ceratophyllaceae
30a Frz. liniare, în verticile, câte 8-16 ......................................... Hippuridaceae
30b Frz. opuse sau alterne................................................................................ 21
31a Frz. alterne. FI. pe tipul 5, în spice dense.................................Polygonaceae
31b Frz. opuse. FI. axilare............................................................................... 22
32a FI. hermafrodite; perigon cu 4 tepale; ovar inf.......................... Onagraceae
32b Fl. unisexuate; înveliş floral lipsă.................... Callitnchaceae
33a Fl. unisexuate............................................................................................ 24
33b Fl. hermafrodite sau aparent hermafrodite la Euphorbia.......................... 43
34a Frz. simple, întregi sau slab lobate........................................................... 25
34b Frz. compuse sau simple, în ultimul caz frz. fiind palmat-fidate şi peltate sau
palmat-sectate............................................................................................. 40
35a Frz. asimetrice; perigon petaloid (la fl. bărbăteşti 2+2) .......... Begoniaceae
35b Frz. nu sunt asimetrice.............................................................................. 26
36a Cel puţin fl. bărbăteşti grupate în antodii involucrate....................................
................................................................................Asteraceae (Compositae)
36b Fl. nu sunt grupate în antodii..................................................................... 27

123
37a înveliş floral format din 3 tepale verzi sau lipseşte; ovar 2-3 locular, stile 2-3.
Fr. capsulă mericarpică, 2-3 loculară................................... Euphorbiaceae
37b Ovar unilocular; fr, indehiscent sau pixidă............................................... 38
38a Stil 1 cu numeroase stigmate. Plante, de obicei, cu peri urticanţi ..Vrticaceae
38b Stile şi stigmate 2. Plante fără peri urticanţi............................................. 3 9
39a Perigon membranos. Fr. cu perete membranos şi dehiscenţă transv. (pixidă),
rareori indehiscent................................................................Amaranthaceae
39b Perigon membranos, erbaceu. Fr. indehiscent (achenă), cu pericarp solid....
..............................................................................................Chenopodiaceae
40a Plante cu fr2 . palmat-fidate şi peltate.................................... Euphorbiaceae
40b Frz. nu sunt peltate................................................................................... 4 1
41a FI. grupate în umbele compuse............................... Apiaceae (Umbelliferae)
41b FI. nu sunt dispuse în umbele compuse..................................................... 42
42a Plante cu frz. palmat-sectate până la palmat-compuse ...........Cannahaceae
42b Plante cu frz. penat-compuse ..........................................................Rosaceae
43a Gineceu sup................................................................................................ 4 4
43b Gineceu inf.. sau semiinf........................................................................... 7 1
44a FI. cu gineceu unicarpelar sau pluricarpelar gamocarpeloar .................... 4 5
44b FI. cu gineceu dialicarpelar ...................................................................... 70
45a Ovar unilocular......................................................................................... 4 5
45b Ovar plurilocu Iar....................................................................................... 6 1
46a Ovar cu 1 ovul........................................................................................... 4 7
46b Ovar multiovulat....................................................................................... 5 7
47a Stigmat 1...................................................................................................... 4 g
47b Stigmate 2-5............................................................................................... 5 3
48a Stamine 1 - 6 ............................................................................................... 4 9
48b Stamine 8 -numeroase.......................................................................Rosaceae
49a Frz. fără stipele.......................................................................................... 50
49b Frz. stipelate.............................................................................................. 52
50a Fl.cu perigon gamotepal, petaloid, >2 cm. diam..................... Nyctaginaceae
50b FI.cu perigon dialitepal, sepaloid ............................................................. 5 1
51a Plante cu frz. ovat-eliptice..............................................................Urticaceae
51b Plante cu frz. liniar-lanceolate................................................ Thymelaeaceae
52a Frz. cu marginea limbului întreagă...... ;...............................Caryophyltaceae
52b Frz. cu limb variat divizat................................................................Rosaceae
53a Frz. prevăzute cu ohree..................................................... Polygonaceae
53b Frz. fără ohree........................................................................................... 5 4
54a Frz. stipelate....................................................................... Caryophyltaceae
54b Frz. fără stipele.................................................................................... 55
55a Stamine 1 0 ........................................................................... Caryophyllaceae
55b Stamine 1-5............................................................................................... 5 6

124
56a Perigon membranos. Fr. cuperete membranos şi dehiscenţă transv. (pixidă),
rareori indehiscent................................................................ Amaranthaceae
56b Perigon erbaceu sau ± cărnos, uneori lipseşte. Fr. indehiscent (achenă), cu
pericarp mai solid.............................................................. Chenopodiaceae
57a Stigmate 2-5........................................................................ Caryophyllaceae
57b Stile şi stigmate 1........................................................................................ 58
58a Frz. variat divizate. Stamine 5-numeroase............................. Ranunculaceae
58b Frz. întregi. Stamine cel mult în număr dublu faţă de piesele învelişului floral
.................................................................................................................... 59
59a FI. solitare, sesile. Tepale 5, unite, persistente. Stamine 5. Ovarul unilocular
cu un s til..................................................................................... Primulaceae
59b FI. grupate în infl......................................................................................... 60
60a Perigon membranos,petaloid, formatdin 5 tepale. Ovarul unilocular...........
..............................................................................................Amaranthaceae
60b FI. pe tipul 4 sau 6; ovar 2-4 locular ........................................... Lythraceae
61a Lojile ovarului cu câte 1 ovul.................................................................... 62
61b Lojile ovarului cu mai multe ovule........................................................... 67
62a Stigmat 1. FI. pe tipul 4 ...................................... Brassicaceae (Cruciferae)
62b Stigmate 2 sau mai multe.......................................................................... 63
63a Frz. nestipelate.......................................................................................... 64
63b Frz. stipelate.............................................................................................. 66
64a Plante cu latex. Ovar tricarpelar şi trilocular. Stile 3. Fr. capsulă septicidă ...
................................................................................................Euphorbiaceae
64b Plante fără latex. Fr. nu este capsulă........................................................ 65
65a Perigon format din 5 tepale persistente. Fr. bacă ................. Phytolaccaceae
65b învelişul floral lipseşte. Fr. uscat. Plante acvatice sau palustreCallitrichaceae
66a Plante cu latex...................................................................... Euphorbiaceae
66b Plante fără latex....................... 67
67a Stile şi stigmate 1 -2 ................ 68
67b Stile şi stigmate 3-10................................................................................. 69
68a FI. pe tipul 4, tepale libere ................................. Brassicaceae (Cruciferae)
68b FI. pe tipul 4-6, cu tepale continuate la bază cu un tub (hipantiu).Lythraceae
69a Frz. întregi. Stamine 5 sau 1 2 .................................................Molluginaceae
69b Frz. penat-sectate. Stamine numeroase..................................Ranunculaceae
70a Elementele învelişului floral continuate la bază cu un tub (hipantiu)............
......................................................................................................... Rosaceae
70b înveliş floral liber (hipantiu lipseşte).....................................Ranunculaceae
71a Ovar unilocular......................... 72
71b Ovar plurilocular........................................................................................ 78
72a Ovar cu 1 ovul............................................................................................. 73
72b Ovar cu mai multe ovule............................................................................. 76

125
73a FI. reunite în antodii involucrate. Antere unite în jurul stilului .....................
................................................................................Asteraceae (Compositae)
73b Fl.nu formează antodii. Antere libere........................................................ 74
74a Perigon sepaloid simplu. Frz. nestipelate........................... Chenopodiaceae
74b Perigon sepaloid, dublu. Frz. cu stipele .......................................o Rosaceae
74c Perigon petaloid......................................................................................... 75
75a Frz. opuse Stamine 1-3............................................................ Valerianaceae
75b Frz. dispuse în verticile. Stamine 4-5 ............................................ Rubiaceae
76a Perigon zigomorf alcătuit din 3 tepale ................................ Aristolochiaceae
76b Perigon actinomorf format din 4-5 tepale ................................................. 77
77a Frz. întregi, liniare sau lanceolate.............................................. Sctntalaceae
77b Frz. crenate, reniforme............................................................. Saxifragaceae
78a Lojile ovarului cu câte 1 ovul..................................................................... 79
78b Lojile ovarului cu mai multe ovule............................................................ 82
79a Frz. tulp. opuse........................................................................................... 80
79b Frz. tulp. verticilate sau alterne................................................................. 81
80a Frz. simple, întregi sau penat-sectate ...................................... Valerianaceae
80b Frz. compuse; cele tulp. în număr de 2, sunt simplu teraate, cele bazale dublu
ternate........................................................................................... Adoxaceae
81a Frz. grupate în verticile, întregi...................................................... Rubiaceae
81b Frz. alterne cu teacă puternic dezvoltată................ Apiaceae (Umbelliferae)
82a FI. pe tipul 3. Ovar cu 6 stile libere sau concrescute şi numai stigmatele
libere ................................................................................... Aristolochiaceae
82b FI. pe tipul 2,4 sau 5. Ovar cu 1 stil ......................................... Onagraceae
83a C. dialipetală, foarte rar petalele sunt unite la vârf (Vitis) şi foarte rar sunt
puţin unite la bază (Linum, Oxalis) şi cu tubul staminal la unele Leguminosae
(Trifolium, Arachis) ................................................................................. 84
83b C. este gamopetală................................................................................... 202
84a Gineceu sup................................................................................................ 85
84b Gineceu inf. sau semiinf........................................................................... 182
85a Gineceu format din 1 sau mai multe cârpele unite pe cel puţin 1/2 din lung...
.............................................................................................’...................... 86
85b Gineceu dialicarpelar, rareori carpelele sunt unite puţin la bază............. 174
86a Ovar unilocular sau incomplet multilocular .............................................. 87
86b Ovar bi-multilocular................................................................................. 116
87a Ovar uniovulat............................................................................................ 88
87b Ovar 2-multiovulat..................................................................................... 95
88a Stil 1............................................................................................................89
88b Stile 3-5, uneori unite la bază..................................................................... 93
89a FI. actinomorfe............................................... 90

126
89b FI. zigomorfe.............................................................................................. 92
90a Plante cu frz. alterne. Androceu tetradinam (2 stamine ext. mai scurte şi 4 int.
mai lungi) ........................................................... Brassicaceae (Cruciferae)
90b Androceul format din 1-5 stamine.............................................................. 91
91a Plante cu frz. opuse, întregi................................................ Caryophyllaceae
91b Plante cu frz. alterne......................................................................... Rosaceac
92a Stamine 2, cu filamente triramificatespre vârf. Fr. achenă .... Fumariaceae
92b Stamine 10, toate unite sau numai 9 unite şi 1 liberă ....................................
................................................................................Fabaceae (Leguminosae)
93a Stile 5 ................................................................................... Plumbaginaceae
93b Stile 3 ..................................................................................................... 94
94a Frz. cu ohree. FI. pe tipul 3. Stamine 6 - 9 ................................Polygonaceae
94b Frz. fără ohree FI. pe tipul 4-5 ............................................ Caryophyllaceae
95a Arbuşti cu frz. solziforme. FI. mici, roze sau albe, pe tipul 4-5, grupate
spiciform. Sem. cu peri ......................................................... Tamaricaceae
95b Plante cu alte caractere............................................................................... 96
96a FI. pe tipul 4, cu K. şi C. libere; petale egale sau foarte rar inegale, cele 2
petale ext. fiind mai mari. Androceu tetradinam... Brassicaceae (Cruciferae)
96b FI. cu alte caractere; androceul nu este tetradinam.................................... 97
97a FI. zigomorfe.............................................................................................. 98
97b FI. actinomorfe......................................................................................... 103
98a K. gamosepal.............................................................................................. 99
98b K. dial'isepal............................................................................................. 100
99a Prefloraţie vexilară (petala sup. este mai mare şi acoperă pe celelalte);
androceu din 10 stamine, toate unite sau numai 9 unite şi 1 liberă, foarte rar
toate libere............................................................ Fabaceae (Leguminosae)
99b Prefloraţie carenală (petala sup. este mai mică şi acoperită, nu acoperitoare);
androceu din 6-10 stamine libere.........................................Caesalpiniaceae
100a FI. pe tipul 5, solitare; sepalele cu apendici; petala inf. pintenată...................
......................................................................................................... Violaceae
100b FI. grupate în infl...................................................................................... 101
101a Stamine numeroase (>10); petale cu baza dilatată şi lamina divizată. Gineceu
3-4 carpelar şi cu 3-4 stigmate. Ovar unilocular ....................... Resedaceae
101b Stamine 2-8.............................................................................................. 102
102a Stamine 2, cu filamente triramificate spre vârf. Fr. capsulă bivalvă ............
....................................... Fumariaceae
102b Stamine 4. Petale nepintenate şi nedilatate la baza; cele int. trilobate. Fr.
capsulă liniară, articulată, lomentiformă.................................... Hypecoaceae
102c Stamine 8 unite la bază. Sepalele inegale, 3 ext. sepaloide, mici şi 2 int.
petaloide, mari (aripi) persistente............................................. Polygalaceae

m
103a Frz. dublu paripenat-com puse. Infl. g lo b u lo a se cu fl. m ici. Filam ente
staminale foarte lungi.................................................................Mimosaceae
103b Plante cu alte caractere........................................................................... 104
104a Fl. cu stamine numeroase............................... 105
104b Stamine 2-10.......................................................................................... 107
105a K. format din 2 sepale caduce. Petale 4. Frz. penat divizate sau cel puţin
dinţate. Plante, în general, cu latex......................................... Papaveraceae
105b Fl. pe tipul 5. Plante cu frz. întregi, fără latex....................................... 106
106a Filamentele staminelor unite la bază în 3-5 fascicule. Ovar 3-5 locular, stile
3-5. Fr. capsulă septicidă..........................................................Hypericaceae
106b Stamine libere. Ovar unilocular, cu 1 stil. Fr. capsulă loculicidă, se deschide
în 3 valve.........................................................................................Cistaceae
107a Plante insectivore; cresc în mlaştini turboase şi au frz. bazale, peţiolate, cu
peri glandulari, lungi, purpurii, sau în apă, fiind submerse şi natante şi au frz.
în verticile ..................................................................................Droseraceae
107b Plante neinsectivore, cu alte caractere.................................................... 108
108a Frz. cordate, bazale şi numai 1 tulp. Stamine 5, alternând cu 5 staminodii
terminate cu cili glandulari......................................................Parnassiaceae
108b Plante cu alte caractere............................................................................ 109
109a Plante de sârături maritime, cu frz. mici, până la 8 mm. lung. şi 4 mm. lăţ.,
păroase cel puţin pe faţa inf. Sepale 5 imite, persistente. Stamine 6 (3+3)....
................................................................................................Frankeniaceae
109b Plante cu alte caractere........................................................................... 110
110a Stile şi stigmate 2 sau mai multe. Plante cu frz. opuse..... Caryophyîîaceae
110b Stil 1........................................................................................................ 111
lila Fl. cu hipantiu tubulos, simulând K. unit şi terminat cu 8-12 dinţi................
...................................................................................................... Lythraceae
111b K. 5 dinţat sau chiar cu mai puţine sepale.............................................. 112
112a Plante lemnoase...................................................................................... 113
112b Plante erbacee......................................................................................... 115
113a Plante agăţătoare prin cârcei. Frz. palmate.................................... Vitaceae
113b Plante fără cârcei..................................................................................... 114
114a Fl. pe tipul 3. Antere valvicide .......... ....................................Berberidaceae
114b Fl. pe tipul 5 .... Rosaceae
115a Sepale 2. Stamine 5, 3 sau numeroase. Ovar 1 locular...........Portulacaceae
115b Fl. pe tipul 5 (rar 4). Stamine 10, rar 8. Ovar 4-5 locular ......... Pyrolaceae
116a Lojile ovarului cu câte 1 ovul................................................................. 117
116b Lojile ovarului cu 2 sau mai multe ovule............................................... 134
117a Stil 1 sau stigmatele sunt sesile............................................................... 118
117b Stile 2-3, libere sau unite la bază............................................................. 126
118a Plante acvatice, cu frz. rombice, natante..................................... Trapaceae
128
118b Plante terestre........................................................................................... 119
119a Stamine 3-6.............................................................................................. 120
119b Stamine 8 sau mai multe.......................................................................... 124
120a Stamine 6. Fl. pe tipul 4 ..................................... Brassicaceae (Cruciferae)
120b Stamine 3-5........................ 121
121a Arbuşti scunzi cu frz. cilindrice. Fl. pe tipul 3 ..........................Empetraceae
121b Arbori şi arbuşti cu frz. plane.................................................................. 122
122a Frz. ovate, persistente, marginea ± spinoasă............................ Aquifoliaceae
122b Frz. căzătoare, marginea nu este spinoasă................................................ 123
123a Arbori mici sau arbuşti, adesea spinoşi. Frz. cu stipele, adesea transformate
în spini. Fr. drupă cărnoasă sau uscat şi aripat........................ Rhamnaceae
123b Plante lemnoase fără spini. Frz. fără stipele. Fr. drupă uscată, uneori păroasă
................................................................................................ Anacardiaceae
124a Fl. zigomorfe............................................................................................ 125
124b Fl. actinomorfe......................................................................................... 126
125a Fl. pintenate............................................................................ Tropaeolaceae
125b Fl. nepintenate. Două dintre sepale (aripi), mult mai mari ca celelalte sunt
persistente şi colorate............................................................... Polygalaceae
126a Frz. simple, palmate. Stamine numeroase cu filamentele unite într-o coloană
în jurul stilului...............................................................................Malvaceae
126b Stamine 2-15, libere................................................................................. 127
127a Arbuşti spinoşi cu fi1, drupă. Stamine 1 5 ...............................Zygophyllaceae
127b Stamine 2-10, când sunt mai mult de 10, fr. nu este drupă...................... 128
128a Arbori mici sau arbuşti, adesea spinoşi. Stamine 4-5 ................Rhamnaceae
128b Plante erbacee.......................................................................................... 129
129a Frz. palmat-divizate. Stamine 1 0 ................................................Geraniaceae
129b Frz. cu nervaţiune penată................ 130
130a Frz. paripenat-compuse..........................................................Zygophyllaceae
130b Frz. nu sunt paripenat-compuse................................................................ 131
131a Stamine 12-15. Fr. capsulă.....................................................Zygophyllaceae
131b Stamine cel mult 5, uneori şi staminodii ................................................. 132
132a Frz. penat-sectate până la compuse.............................................Geraniaceae
132b Frz. nu sunt penat-sectate sau compuse.................................................... 133
133a Fl. hermafrodite. Fr. capsulă cu 8-10 lo ji...................................... Linaceae
133b Fl. unisexuate, dacă sunt aparent hermafrodite, atunci prezintă latex. Fr.
capsulă mericarpică cu 2-3 loji ........................................... Euphorbiaceae
134a Fl. zigomorfe..................................................................... 135
134b Fl. actinomorfe....................................... 140
135a Arbori cu frz. compuse............................................................................. 136
135b Plante erbacee sau subarbuşti................................................................... 137

129
136a Frz, opuse, palm at-com puse Fr. capsulă globuloasă, v e r z u ie ..............................
......................................................................................... Hippocastanaceae
136b Frz. alterne, penat-compuse Fr. capsulă membranoasă, veziculoasâ..............
..................................................................................................Sapindaceae
137a Frz. cu stipele..............................................................................Geraniaceae
137b Frz. nestipelate........................................................................................ 138
138a FI. pintenate. Stamine 5 ....................................................... Balsaminaceae
138b FI. nepintenate....................................................... ................................. 1 3 9
139a FI. pe tipul 4. Stamine 6, din care 2 cu filamente mai scurte şi 4 cu filamente
mai lungi. Ovar bilocular ................................... Brassicaceae (Cruciferae)
139b FI. pe tipul 5. Stamine 10. Ovar 5 locular ..................................... Rutaceae
140a Plante acvatice........................................................................................ 1 4 1
140b Plante terestr e .......................................................................................... 142
141a FI. mari cu petale şi stamine numeroase.................................Nymphaeaceae
141b FI. mici, pe tipul 3 sau 4 ...............................................................Elatinaceae
142a Stamine numeroase, unite prin filamente în jurul ovarului şi stilelor.
K. dubiu (excepţie Abutilon) ....................................................... Maîvaceae
142b FI. altfel alcătuite..................................................................................... 1 4 3
143a Sepale 2, căzătoare. Petale 4 sau numeroase. Stamine numeroase. Plante cu
Iatex sau suc ap o s.................................................................. Papaveraceae
143b FI. cu altă alcătuire.................................................................................. 1 4 4
144a Plante Iară clorofilă, cu frz. solzoase ................................ Monotropaceae
144b Plante verzi, cu clorofilă......................................................................... 1 4 5
145a Plante acvatice sau de mlaştini, mici, cu fi. mici, pe tipul 3 sau 4. Frz. opuse
sau verticilate, întregi..................................................................Elatinaceae
145b Plante cu alte caractere........................................................................... 1 4 6
146a Plante lemnoase...................................................................................... 1 4 7
146b Plante erbacee........................................................................................ 160
147a Frz. alterne sau fasciculate............................................................. 148
147b Frz. opuse sau verticilate......................................................................... 156
148a Frz. compuse, trifoliate. Fr. monosamară.................................. Rutaceae
148b Frz. simple................................................................................................ 1 4 9
149a Arbori cu frz. cordate. Infl. concrescută cu o hipsofilă persistentă . Tiliaceae
149b Plante cu alte caractere.......................... .............................................. . 150
150a Plante mici, subarbuşti sau tufe cu baza lemnoasă. FI. pe tipul 4. Androccu
tetradinam .......................................................... Brassicaceae (Cruciferae)
150b Plante cu alte caractere........................................................................... 1 5 1
151a Arbori mici cu frz. persistente. Fr. hesperidă. Se cultivă în spaţii adăpostite
......................................................... Rutaceae
151b Plante cu aite caractere; cresc spontansau se cultivă în aer liber............ 152

130
152a Arbuşti de 1-2 m, prevăzuţi cu spini. Frz. întregi, oblanceolate, cărnoase.
Plante de sărături................................................................. Zygophyllaceae
152b Plante cu alte caractere............................................................................. 153
153a Arbuşti mici cu frz. persistente, liniare, de 5-6 mm lung. şi de 1-1,5 mm lăţ.
FI. pe tipul 3. Fr. drupă negricioasă ........................................ Empetraceae
153b Plante cu alte caractere............................................................................. 154
154a Arbuşti dioici, frz. alterne, ovat-eliptice, persistente, pieloase, lucioase şi cu
marginea spinoasă. FI. albe, pe tipul 4. Fr. drupă ro şie.......... Aquifoliaceae
154b Plante cu alte caractere............................................................................. 155
155a Arbuşti nespinoşi. Fr. capsulă. Săm. cu arii portocaliu ........... Celastraceae
155b Arbori şi arbuşti spinoşi. Fr. drupă sau fr. uscat, comprimat şi înconjurat de o
aripă ondulată. Săm. tară arii ....................................................Rhamnaceae
156a Frz. simple................................................................................................ 157
156b Frz. compuse............................................................................................ 159
157a Stamine în număr de 8, Fr. disamară............................................. Aceraceae
157b Stamine 4-5. Fr. capsulă sau drupă ......................................................... 158
158a Stamine altemipetale. Fr. capsulă. Săm. cu arii portocaliu. Arbuşti nespinoşi

...................................................................................................Celastraceae
158b Stamine epipetale. Fr. drupă. Arbori şi arbuşti adesea spinoşi ..Rhamnaceae
159a Plante lemnoase cu frz. imparipenat-compuse, cu 5-7 foliole.
FI. hermafrodite. Fr. capsulă veziculoasă, membranoasă...... Staphyleaceae
159b Plante lemnoase dioice. Fr. drupă negricioasă .............................. Rutaceae
160a FI. pe tipul 4. Stamine 6, 2 cu filamente mai scurte şi 4 cu filamente mai
lungi ................................................................... Brassicaceae (Cruciferae)
160b FI. cu alte caractere............................................ ..................................... 161
161a Plante cu frz. întregi................................................................................. 162
161b Frz. nu sunt întregi................................................................................... 168
162a Arbuşti de circa 50 cm, cu frz. opuse.Petale galbene ............. Hypericaceae
162b Plante erbacee.......................................................................................... 163
]63a Frz. opuse, cu glande translucide, uneori şi cu glande negre. FI. galbene, pe
tipul 5. Stamine numeroase reunite în 3-5 fascicule............... Hypericaceae
163b Plante cu alte caractere............................................................................ 164
164a Plante cu frz. verzi şi iama. Stil 1 cu stigmat 5 lobat. Antere poricide..........
......................................................................................................Pyrolaceae
164b Plante cu alte caractere. Anterele nusedeschid prin pori ........................ 165
165a FI. pe tipul 4-6, cu hipantiu tubulos sau campanulat în care este adăpostit
ovarul. Petale, de obicei roşietice............................................... Lythraceae
165b Plante cu alte caractere. Ovarul nueste închis în hipantiu ..................... 166
166a Gineceu bicarpelar. Ovar bilocular continuat cu 2 stile libere.......................
................................................................................................. Saxifragaceae
131
166b Gineceu format din 4-5 cârpele. Ovar 4-5 locular.................................. 167
167a Stamine 4-5, uneori şi cu staminodii mici, dentiforme.................. Linaceae
167b Stamine 10, toate fertile................................................................. Rutaceae
168a Frz. palmat-compuse cu 3-4foliole........................................... Oxalidaceae
168b Plante cu altfel de frz............................................... ................................ 169
169a Gineceu bicarpelar. Ovar bilocular continuat cu 2 stigmate libere
.................................................................................................Saxifragaceae
169b Gineceu 4-5 carpelar. Ovar 4-5 locular.................................................. 170
170a Plante cu frz. verzi şi iama; limbul numai cu mici inciziuni. Antere poricide
..................................................................................................... Pyrolaceae
170b Frz. cu mari inciziuni sau compuse. Anterele nu se deschid prin pori .... 171
171a Frz. paripenat-compuse şi opuse............................................Zygophyllaceae
171b Frz. nu sunt paripcnat-compuse............................................................... 172
172a FI. solitare, terminale. Stamine 15 Frz. de 2-3 ori penat-sectate, cu lobi
liniari, ascuţiţi........................................................................Zygophyllaceae
172b FI. în infl. Stamine 5-10 ........................................................................... 173
173a FI. pe tipul 4; petale galbene. Fr. capsulă........................................Rutaceae
173b FI. pe tipul 5; petale roze, roşii sau violacee. Fr. se desface în 5 mericarpu...
....................................................................................................Geraniaceae
174a Plante acvatice cu frz. peltate, foarte mari, de 40-50 cm diam., se ridică
deasupra apei. FI. solitare, mari, roz ....................................Nelumbonaceae
174b Plante cu alte caractere; frz. nu sunt peltate............................................ 175
175a Plante lemnoase cu frz. simple. FI. mari, peste 5 cm, solitare; stamine şi
cârpele numeroase, aşezate spirociclic pe receptaculul cilindric....................
................................................................................................. Magnoliaceae
175b FI. cu altă alcătuire; receptaculul nu este alungit- cilindric..................... 176
176a Arbori cu frz. palmat-lobate până la fidate; fl. unisexuate dispuse în infl.
globuloase, dense....................................................................... Platanaceae
176b Plante cu alte caractere...... ............................................................. 177
177a Arbori cu frz. imparipenat-compuse. Fl. poligame grupate în panicule. Fr.
sam ară................................................................... Simaroubaceae
177b Plante cu alte caractere; fr. nueste samară.............................................. 178
178a Gineceu bicarpelar cu cârpele unite puţin la bază. Fr. format din 2 folicule
unite la bază. Plante erbacee cu frz. mari, dispuse bazai.........Saxifragaceae
178b Gineceu multicarpelar; dacă simt numai 1-2 cârpele, frz. nu sunt dispuse în
rozetă, iar fr. nu este foliculă.................................................................. 179
179a Plante cu frz. simple, suculente, groase, cărnoase, fără stipele; adesea
formează rozete dense........................ .................................... Crassulaceae
179b Frz. nu sunt groase, suculente şi nu formează rozete bazale ............ 180

132
180a Frz. cu stipele adesea persistente; dacă stipelele lipsesc, atunci sunt arbuşti cu
fr. polifoliculă. Hipantiu adesea prezent, uneori bine dezvoltat şi persistent
.............................................................................................. Rosaceae
180b Frz. fără stipele; hipantiu lipseşte........................................................... 181
181a Plante perene sau arbuşti mici. Fl. solitare, mari, peste 6 cm în diam. Cârpele
2-8. Fr. polifolicule ....................................................................Paeoniaceae
181b Fl. mai mici. Cârpele numeroase. Fr.poliachene ...................Ranunculaceae
182a Arbuşti -60 cm, epifiţi, semiparaziţi pe arbori..........................Lomnthaceae
182b Plante autotrofe cu răd, în sol............................................................... 183
183a Plante cu tulp. fixatoare prin răd. adventive şi cu alte tulp. târâtoare şi
radicante. Frz. persistente, dimorfe, unele palmat-lobate, altele ovate..........
........................................................................ Araliaceae
183b Plante cu alte caractere............................................................................. 184
184a Plante suculente, cu spini, erbacee sau lemnoase, fără frz. normal dezvoltate;
frz. sunt sub formă de sevame (există şi excepţii). Fl. solitare, hermafrodite.
Ovarul unilocular. Fr. baciform......................................................Cactaceae
184b Plante cu alte caractere; frz. sunt normal dezvoltate............................... 185
185a Plante acvatice......................................................................................... 186
185b Plante terestre........................................................................................... 187
186a Fl. mici pe tipul 4. Frz. natante, ± rombice.................................. Trapaceae
186b Fl. mari cu petale şi stamine numeroase Frz. natante, lat-ovate până la
subrotunde, cu sinus bazai profund, ascuţit........................... Nymphaeaceae
187a Plante lemnoase........................................................................................ 188
187b Plante erbacee................. 195
188a Frz. opuse................................................................................................. 189
188b Frz. alterne.............. 191
189a Plante cu frz. întregi. Infl. cimă umbeliformă. Fl. pe tipul 4, stamine 4. Fr.
drupă.............................................................................................. Cornaceae
189b Frz. întregi. Fl. pe tipul 5-7; stamine numeroase.Fr. b a c ă ......... Punicaceae
189c Frz. nu sunt cu marginea întreagă............................................................ 190
190a Arbuşti fără spini. Stamine 8 până la numeroase.Fr. capsulă Ilydrangeaceae
190b Arbori mici sau arbuşti, adesea cu ramuri transformate în spini. Stamine 4-5.
Fr. drupă.................................................................................... Rhamnaceae
191a Arbuşti cu frz. palmat-lobate. Fl. pe tipul 5. Fr. bacă......... Grossulariaceae
191b Frz. cu nervaţiune penată........................................................................ 192
192a Arbori mici sau arbuşti, adesea cu spini. Frz. cu marginea crenat-serulată.
Stamine 4-5. Fr. drupă sau fr. uscat înconjurat de o aripă....... Rhamnaceae
192b Arbori sau arbuşti. Stamine 10 până la numeroase; dacă sunt mai puţin de 10,
frz. prezintă mari inciziuni ..................................................................... 193
193a Frz. imparipenat-compuse cu stipele persistente.Fr. poliachenă ... Rosaceae
193b Frz. cu stipele căzătoare. Fr. nu sunt poliachene.................................... 194

133
194a Fr. drupă. Hipantiul se usucă şi cade, nu participă la formarea fr. ..Rosaceae
194b Fr. poamă. Hipantiul concreşte cu gineceul................................... Rosaceae
195a Gineceu format din 1 sau mai multe cârpele libere. Fr. achenă sau
poliachenă. FI. pe tipul 5, rar 4 ..................................................... Rosaceae
195b Gineceu format din 2 sau mai multe cârpele unite, cel puţin la bază........ 196
196a Plante cu frz. alterne şi teaca dezvoltată (umflată). Infl. umbelă compusă, rar
simplă sau capitul. FI. pe tipul 5, cu sepale mici; petalele ext. de la fl.
marginale, adesea mai mari (radiante). Stamine 5. Cârpele 2, unite, stilele
libere. Fr. dicariopsă, se desface în 2 mericarpii Apiaceae (Umbelliferae)
196b Plante cu alte caractere. Fr. nu este dicariopsă........................................ 197
197a Fl. mici, grupate în capitule globuloase, terminale............... Campanulaceae
197b Fl. nu formează capitule.......................................................................... 198
198a Fl. cu 2 sepale......................................................................................... 199
198b Fl. pe tipul 4-5......................................................................................... 200
199a Plantă anuală, ± cărnoasă, suculentă. Stamine numeroase. Fr. pixidă...........
................................................................................................. Portulacaceae
199b Plante perene. Fl. cu 2 sepale, 2 petale, stamine numeroase. Fr. achenă
acoperită cu peri încârligaţi...................................................... Onagraceae
200a Fl. pe tipul 5. Stamine 10. Gineceu bicarpelar (uneori carpelele în partea sup.
libere) terminat cu 2 stile.........................................................Saxifragaceae
200b Stil 1 cu 1-4 stigmate............................................................................... 201
201a Receptacul alungit, ± cilindric, concrescut cu ovarul. Fl. cu 4 sepale,
4 petale şi 8 stamine................................................................... Onagraceae
201b Ovarul liber, adăpostit în hipantiu care are la partea sup. 8-12 dinţi ce
reprezintă K. dublu.......................................................................Lythraceae
202a Gineceu sup................................................ 203
202b Gineceu inf. sau semiinf......................................................................... 241
203a Gineceu format din 2 cârpele libere, unite doar prin s til........................ 204
203b Gineceu gamocarpelar şi numai aparent se vede uneori ovarul 4-lobat.... 205
204a C. cu o coronulă simplă sau dublă. Antere unite şi de obicei unite şi cu
stigmatul. Polen reunit în polinii sau tetrade....................... Asclepiadaceae
204b C. fără coronulă, cel mult cu scvame mici. Polen izolat........... Apocynaceae
205a Plante parazite, fără clorofilă .......... 206
205b Plante verzi, autotrofe ............................................................................ 208
206a Tulp. filiformă, volubilă. Fl. actinomorfe................................... Cuscutaceae
206b Tulp. nu este volubilă. Fl. zigomorfe ..................................................... 207
207a Tulp. cu baza îngroşată; tulp., frz. şi C. ± glandulos-păroase Orobanchaceae
207b Tulp. se continuă cu un rizom ramificat. Plantă glabră .... Scrophulariaceae
208a Fl. zigomorfe..................................................................................... 209
208b Fl. actinomorfe........................................................................................ 223

134
209a Stamine 8, cu filamente unite la bază şi numai cu câte o lojă ce se deschide
printr-un por. Petale 3, unite între ele şi cu tubul staminal...... Polygalaceae
209b Fl. cu alte caractere; staminele nu sunt 8 ................................................ 210
210a Stamine 10, cu antere poricide. Arbuşti cu frz. alterne,persistente, din e.s. ..
............................................................................................................... Ericaceae
210b Stamine mai puţin de 10; anterele nu se deschid prin pori .................... 211
211a Fl. mici grupate în capitule globuloase, terminale.............. Globulariaceae
211b Fl. nu formează capitule......................................................................... 212
212a Ovarul evident 4 lobat............................................................................. 213
212b Ovarul nu este 4 lobat............................................................................. 214
213a Frz. alterne. Plante acoperite cu peri aspri. Fl. grupate în cime scorpioide.
Stamine 5 .................................................................................Boraginaceae
213b Frz. opuse. Stamine 4, rar 2 ...................................... Lamiaceae (Labiatae)
214a Plante lemnoase...................................................................................... 215
214b Plante erbacee........................................................................................ 217
215a Subarbuşti cu frz. opuse, penat-divizate. Fr. tetraachenă ........ Verbenaceae
215b Arbori sau arbuşti urcători..................................................................... 216
216a Frz. simple, întregi, păroase. înfloresc înainte de infrunzirsScrophulariaceae
216b Frz. compuse sau simple, palmat-lobate, ± glabre. înfloresc după înfrunzire
.................................................................................................. Bignoniaceae
217a Frz. opuse, penat-divizate. Fr. tetraachenă.............................. Verbenaceae
217b Fr. nu este tetraachenă.............................................................................. 218
218a Plante mici, carnivore; unele acvatice, fără răd., altele terestre, cu rozetă de
frz. bazale şi cu fl. solitare, lung pedicelate ...................... Lentibulariaceae
218b Plante necarnivore;........................... 219
219a Stamine 2, cu antere unite. Plantă mică, cu frz. bazale, cărnoase şi fl. variat
colorate, simple sau involte, cult. la ghivece.......................... Gesneriaceae
219b Stamine mai mult de 2; dacă sunt numai 2, atunci anterele nu sunt unite 220
220a Fl, solitare, axilare şi aproape sesile. Ovar 4 locular; fr. capsulă 4 unghiulară,
alungită, de 2-3 cm, păroasă....................................................... Pedaliaceae
220b Plante cu alte caractere. Ovar 2 locular............................... .................... 221
221a Plantă cu frz. penat-sectate, cu segmente lobulate şi decurente pe raliis. Fl.
mari, grupate în spice terminale, dense; bractee ovate, spinulos dinţate. C.
unilabiată, albicioasă ................................................................. Acanthaceae
221b Plante cu alte caractere............................................................................. 222
222a FI. slab zjgomorfe. Stamine 5, uneori 1 cu filament mai scurt .... Solanaceae
222b FI. evident zigomorfe. Stamine 4, 2 cu filamente mai scurte şi 2 cu filamente
mai lungi, rar 2 sau 5; când sunt 5, filamentele sunt păroase, cel puţin unele
............................................................................................ Scrophulariaceae
223a Sepale 2. Plante mici, până la 10 cm, acvatice sau de mlaştini. Frz. opuse,
întregi. Fl. mici, albe ...............................................................Portulacaceae

135
223b Sepale mai mult de 2 ................................................... ......................... 224
224a Plante acoperite cu peri aspri, rigizi. M l. cimă scorpioidă. Ovarul evident
4 lobat; fr. tetraacbenă............................................................. Boraginaceae
224b Plante cu alte caractere. Ovarul nu este 4 lobat..................................... 225
225a Plante lemnoase...................................................................................... 226
225b Plante erbacee........................................................................................ 230
226a Stamine 2 ...................................................................................... Oleaceae
226b Stamine mai multe.............................................................. 227
227a Arbuşti dioici cu frz. alterne, ovat-eliptice, persistente, pieloase, lucioase şi
cu marginea spinoasă. FI. albe, pe tipul 4, Fr. drupă roşie .....Aquifoliaceae
227b Plante cu alte caractere; fl. hermafrodite....................... 228
228a Arbuşti mici, ± târâtori, cu frz. mici, persistente............................Ericaceae
228b Arbuşti erecţi, peste 2 m. Frz. căzătoare................................................ 229
229a Frz. alterne, întregi. Fl. pe tipul 5. Fr. bacă roşie ..................... Solanaceae
229b Frz, opuse, rar alterne. Fl. pe tipul 4. Fr. capsulă....................Buddlejaceae
230a Stamine opuse lobilor C ......................................................................... 231
230b Stamine alterne cu lobii C....................................................................... 232
231a Stile 5 sau 1 stil cu 5 stigmate. Ovar cu 1 ovul ................. Plumbaginaceae
231b Stile 1 cu 1 stigmat; ovule numeroase..................................... Primulaceae
232a Ovar 3 locular; stigmate 3. Fr. capsulă triloculară ............. Polemoniaceae
232b Ovarul şi fr. nu sunt 3 loculare, stigmate 2 sau 1 ....................................233
233a Fl. pe tipul 4 ............................................................................................. 234
233b Fl. pe tipul 5 ........................................................................................... 235
234a Fl. grupate în spice dense, terminale sau câte 1-3, în care caz planta e mică,
de circa 10 cm, acvatică şi cu fl. unisexuate. Frz. bazale ....Plantaginaceae
234b Fl. nu formează spice, ci infl. cimoase; când sunt izolate, plantele nu sunt
acvatice, iar fl. sunt hermafrodite. Frz. tulp. sesile, opuse .....Gentianaceae
235a Frz. opuse............................................................................................... 236
235b Frz. alterne................................................................................. 237
236a Plante acvatice. Frz. peţiolate cu limb subrotund. Fl. galbene... Menyanthaceae
236b Plante terestre. Frz. tulp. sesile................................................Gentianaceae
237a Plante acvatice sau de mlaştină. Frz. trifoliate ........... Menyanthaceae
237b Plante terestre......................................................................................... 238
238a Prefloraţia contortă (răsucită). Ovar 1 locular cu numeroase ovule ..............
.................................................................................................. Gentianaceae
238b Ovar cu 2 loculi, rar mai mulţi; dacă este 1 locul, atunci sunt numai 4 ovule
................................................................................................................. 239
239a Fl. grupate în cime scorpioide, liliachii, cu stamine exserte HydrophyUaceae
239b Fl. nu formează cime scorpioide............................................................. 240
240a Ovar cu 2-4 ovule. Fr. capsulă.................. .......................... Convotvulaceae
240b Ovar cu numeroase ovule. Fr. bacă sau capsulă........................ Solanaceae
136
2 4 1 a Plante suculente, cu spini, erbacee sau lem noase, fără frz. norm al dezvoltate.
Fl. solitare, hermafrodite. Fr. baciform..........................................Cactaceae
241b Plante cu alte caractere............................................................................. 242
242a Plante lemnoase........................................................................................ 243
242b Plante erbacee.......................................................................................... 245
243a Arbuşti mici. Fl. mici, grupate în antodii involucrate......................................
.................................................................................Asteraceae{Compositae)
243b Fl. nu sunt grupate în antodii................................................................... 244
244a Arbuşti mici cu frz. alterne. Stamine 8-10. Fr. b acă..................... Ericaceae
244b Arbuşti cu frz. opuse, Stamine 4 - 5 ....................................... Caprifoliaceae
245a Frz. în verticile, câte 4-8 (12), uneori în partea sup. a tulp. opuse.
Fr. dicariopsă ................................................................................Rubiaceae
245b Plante cu alte caractere............................................................................. 246
246a Stamine 5, cu filamente bifîde, fiecare jumătate purtând câte o arteră. Frz.
compuse, bazale şi 2 tulp.opuse ................................................... Adoxaceae
246b Stamine 5 sau mai puţine, cu filamente nedivizate................................. 247
247a Stamine 1-3. Gineceu inf., tricarpelar şi ovar trilocular, dar numai o lojă
fertilă cu 1 o v u l....................................................................... Valerianaceae
247b Plante cu alte caractere; stamine 4-5........................................................ 248
248a Plante cu cârcei (foarte rar lipsesc). Fl. unisexuate. Stamine 5, unite prin
filamente 2 câte 2, a 5-a fiind liberă, astfel că par a fi numai 3 stamine.
Fr. cărnos, melonidă sau bacă..................................................Cucurbitaceae
248b Plante fără cârcei. Fr. nu este melonidă.................................................. 249
249a Stamine epipetale. Fr. capsulă denticulată ................................ Primulaceae
249b Stamine altemipetale............................................................................... 250
250a Frz. opuse, imparipenat-compuse. Fr. drupe negre ...... ........ Caprifoliaceae
250b Plante cu alte caractere; fr. nu sunt drupe .............................................. 251
251a Fl. cu sepale bine dezvoltate. Ovar 2-5 locular, mai adesea 3 locular, cu
ovule numeroase. Fr. capsulă...............................................Campanulaceae
251b Sepale uneori lipsă, alteori reprezentate prin peri sau solzi. Ovar 1 locular, cu
1 ovul. Fr. achenă................................................................................. 252
252a Stamine 4 cu antere libere. Frz. opuse ..................................... Dipsacaceae
252b Stamine 5 cu antere unite în jurul stilului. Frz. alterne, foarte rar opuse sau
bazale.....................................................................Asteraceae (Compositae)

CLS. LILIOPSIDA (MONOCOTYLEDONATAE)

C H E IA D IH O TO M IC Ă PE N T R U D ETER M IN A R EA FAM ILIILOR

la Plante acvatice, foarte mici (circa 1 cm), fără tulp. şi frz. evidente, plutesc
lib er............................................................................................ Lemnaceae
lb Plante mai mari, cu tulp. şi frz. evidente........ ............................................ 2

137
2a Frz. penat sau palmat divizate, foarte mari, persistente, dispuse la vârful tulp.
neramificate................................................................... Arecaceae (Palmae)
2b Frz. întregi sau foarte rar divizate, dar în acest caz nu sunt dispuse la vârful
tulp............................................................................................................... 3
3a învelişul floral lipseşte sau este prezent, dar neevident (puţin vizibil) fiind
reprezentat prin peri, sete, scvam e............................................................. 4
3b învelişul floral evident, fiind perigon sepaloid, uneori membranos, petaloid
sauperiant.................................................................................................. 1 7
4a Plante acvatice, libere sau fixate, natante sau submerse............................. 5
4b Plante terestre sau de mlaştini................................................................... 12
5a Plante anuale, submerse, cu tulp. fragile şi frz. acut-dinţate, opuse sau
verticilate. FI. solitare.................................................................. Najadaceae
5b Frz. întregi, rareori spinos dinţate când sunt plante perene........................ 6
6a Frz. alterne.................................................................................................. 7
6b Frz. opuse sau verticilate........................................................................... 1 0
7a Flori hermafrodite grupate în spice ce ies la suprafaţa apei........................ 8
7b FI. unisexuate, nu formează spice................................................................ 9
8a înveliş floral format din 4 tepale sepaloide. Stamine 4 .. Potamogetonaceae
8b înveliş floral lipsă. Stamine 2 ................................... Ruppiaceae
9a Plante marine, submerse. Ovar 1 cu 2 stigmate. Granule de polen filiforme
.....................................................................................................Zosteraceae
9b Plante de ape dulci sau sărate, submerse. Cârpele, de obicei 4, libere............
............................................................................................ Zannichelliaceae
10a Frz. verticilate. Gineceu inf., ovar cu 3 stile; stamine 9.... Hydrocharitaceae
10b Frz. opuse, foarte rar în verticile. Gineceu sup.; stamine 1 -4 ................... 11
11a Frz. ovate, amplexicaule, late de 3-15 mm; stamine 4 .... Potamogetonaceae
11b Frz. liniare, până la 1,5 mm lăţime; stamine 1-2 ................Zannichelliaceae
12a FI. foarte mici grupate în infl. simple, dense, globuloase, cilindrice sau spa-
dice.................................................. 13
12b FI. grupate în spiculeţe care formează de obicei infl. compuse................. 16
13a Infl. spadice, însoţită de o hipsofilă (spată) persistentă. Fr. bacă.............. 14
13b Infl. bărbăteşti şi femeieşti separate, sau în continuare, fără spată. Fr. nu este
bacă....................................................... 15
14a Frz. liniare, sesile. Limb ensiform, monofacial. Spadicele cu poziţie laterală,
neînvelit de spată. FI. hermafrodite, cu perigon........................... Acoraceae
14b Frz. peţiolate, cu limb plan, bifacial. Spadicele terminal, învelit, cel puţin
parţial, de spată. FI, unisexuate, (cel puţin spre vârful infl.) golaşe ...Araceae
15a Infl. sunt capitulesferice, separate........................................... Sparganiaceae
15b Infl.sunt spice cilindrice, groase; cele bărbăteşti deasupra, cele femeieşti
dedesubt, uneori cu un spaţiuliber între e le ...................................Typhaceae

138
16a Tulp. este un pai, cu noduri evidente şi intemoduri, de obicei fistuloase. Frz.
formate din limb şi teacă despicată longitud. au la locul de unire a limbului
cu teaca, urechiuşe şi ligulă sau numai ligulă............ Poaceae (Gramineae)
16b Tulp. este plină cu măduvă şi are noduri bazale neevidente. Frz. sunt bazale,
uneori reduse la teci; tecile sunt închise.................................... Cyperaceae
17a Plante acvatice, natante sau submerse........................................................ 18
17b Plante terestre sau de mlaştini................................................................... 20
18a FI. hermafrodite cu gineceu sup...................................... Potamogetonaceae
18b FI. unisexuate............................................................................................. 19
19a învelişul floral perigon membranos este prezent numai la fi. femeiască;
gineceul sup. format din 4 cârpele libere ...........................Zannichelliaceae
19b învelişul floral prezent şi la fl. bărbătească şi este ± diferenţiat în K. şi C.;
gineceul gamocarp inf........................................................Hydrocharitaceae
20a Gineceu sup............................................................................................... 21
20b Gineceu inf................................................................................................ 31
21a învelişul floral perigon sepaloid, uneori membranos, galben sau castaniu.. 22
21b învelişul floral perigon petaloid sau ± diferenţiat în sepale şi petale ....... 24
22a Tulp. cu un verticil de frz. eliptice şi o fl. terminală pe tipul 4 .... Trittiaceae
22b Frz. alterne sau bazale, liniare sau cilindrice. Fl. pe tipul 3 ...................... 23
23a Gineceu gamocarp. Fr. capsulă loculicidă......................................Juncaceae
23b Fr. mericarpice, monosperme. Frz. numai bazale................. Juncaginaceae
23c Fr. folicule. Tulp. foliată.................................................... Scheuchzeriaceae
24a Cârpele libere sau unite numai Ia bază. Fr. multiplu................................. 25
24b Gineceu gamocarp. Fr. simplu................................................................... 26
25a Stamine 6 sau numeroase; cârpele numeroase. Fr. indehiscente....................
...................................................................................................Alismataceae
25b Stamine 9; cârpele 6. Fr. polifoliculă.........................................Butomaceae
26a înveliş floral diferenţiat în 3 sepale şi 3 petale; stamine 6, din care 3 adesea
sunt sterile. Tulp. cu noduri umflate. Frz. alterne, întregi. Plante cult. om.....
...................................................................................... Commelinaceae
26b înveliş floral perigon petaloid, rareori albicios-verzui............................. 27
27a Plante cu frz. bazale, groase, rigide, persistente, ± fibroase. Tulp. scap,
uneori lemnoasă. Fl. pe tipul 3. Gineceu sup. Plante cult............. Agavaceae
27b Frz. nu sunt groase, rigide şi nici persistente............................................. 28
28a Plante acvatice cu rizom. Fl. albastre, zigomorfe. O stamină mai mare, cu
antera albastră, celelalte galbene........................................... Pontederiaceae
28b Plante terestre. Stamine uniforme.............................................................. 29
29a Liane lemnoase cu cârcei şi spini................................................Smilacaceae
29b Plantele nu sunt liane................................................................................. 30
30a Plante cu miros de ceapă sau usturoi. Infl. umbeliformă, ± globuloasă,
învelită la început în 1-2 hipsofile................................................... Alliaceae
139
30b Plantele nu au miros de ceapă sau usturoi. FI. solitare sau în infl. care nu sunt
umbele ± globuloase şi nu sunt învelite în hipsofile...................... Liliaceae
31a FI. actinomorfe.......................................................................................... 32
31b FI. zigomorfe sau asimetrice....... .............................................................. 35
32a Perigon petaloid; stamine 3 ..............................................................Iridaceae
32b Staminc 6 .................................................................................................. 33
33a Plante dioice, urcătoare. Frz. cordate. Fr. bacă roşie ........... Dioscoreaceae
33b Plante cu alte caractere. Fr. nu este bacă ro şie ......................................... 34
34a Plante cu frz. bazale, groase, rigide, persistente, ± fibroase. Tulp. scap, une­
ori lemnoasă. Perigon gamotepal. Plante cult............................... Agavaceae
34b Frz. nu sunt groase, rigide, persistente, Perigon liber sau unit. Plante spont. şi
cult......................................................................................... Amaryllidaceae
35a Plante cu frz. foarte mari; tecile foarte lungi, persistente, tubuloase, dar cu
marginile libere, formează o tulp. aparentă; limbul alungit, peste 1 m lung.
Scapul iese din teaca ultimei frz. şi se termină cu spicul ce poartă de la vârf
spre bază fl. bărbăteşti, apoi hermafrodite şi la bază femeieşti, fertile. Fr. sunt
bace, peste 10 cm lung.................................................................... Musaceae
35b Plante cu alte caractere.............................................................................. 36
36a FI. slab zigomorfe, cu 3 sau 6 stamine..................................................... 37
36b FI. puternic zigomorfe sau asimetrice, cu 1/2 stamină fertilă sau cu 1-2 sau
cu 5............................................................................................................ 38
37a Stamine 3 ...................... Iridaceae
37b Stamine 6 ...............................................................................Amaryllidaceae
38a Stamine fertile 1 rar 2, concrescute cu stigmatul. Una din tepalele verticilului
int., cea mediană, este mai mare ca celelalte, diferită ca formă, se numeşte
labei şi este adesea pintenată. Ovarul este adesea răsucit. Plante spont. şi cult.
în scop decorativ .............................. Orchidaceae
38b Stamine fertile 5 sau numai 1/2 de anteră, neconcrescute cu stigmatul..... 39
39a Fl. asimetrice, cu K. distinct. Staminele transformate în staminodii, numai
1/2 anteră este fertilă. Plante om................................................... Cannaceae
39b Fl. zigomorfe adăpostite de ultima frz, de culoare ± roz şi îndoită ca un
jgheab ascuţit la vârf; tepalele ext. portocalii, cele int. sunt: 1 verzuie, mică,
liberă şi 2 violacee, unite şi dilatate în formă de lance; stamine 5
............................... «-a.............................................................Streliiziaceae

140
MAGN0L1ACFAE

SUBÎNCRENGĂTURA MAGNOLIOPHYTINA (Angiospermae)


CLS. MAGNOLÎOPSIDA (Dicotyledonatae)
SUBCLASA MAGNOLIIDAE (inel. Ranunculidae)
ORD. M a g n o u a l e s

F am . Magnoliaceae Jaume St. Hill


Arbori sau arbuşti cu frz. alterne şi stipele căzătoare. Fl. mari, actinomorfe,
hermafrodite, solitare. învelişul floral este perigon petaloid, tepalele în număr
nedefinit. Stamine şi cârpele numeroase, aşezate spirociclic pe receptaculul
proeminent. Gineceu dialicarpelar, sup. Fr. multiplu. Plante cult. în scop
decorativ.
l a Frz. întregi. Fr. polifoliculă, fiecare foliculă cu 1-2 sem. acoperite de un arii
portocaliu-roşietic ............................... .......................................1 Magnolia
lb Frz. lobate, cu vârful ± retezat şi emarginat. Fr, uscate indehiscente, aripate
unilateral (polisamare) ......................................... ................2 Liriodendron

1 Magnolia L. - M a g n o l i e
la Lăstari şi muguri glabri. Fl. mirositoare, apar după înfrunzire, sunt albe şi
mari, de circa 14-16 cm diam.
1 *M. hypoleuca Siebold et Zucc. (M. obovata Thunb.)
lb Lăstari şi muguri păroşi............................................................................... 2
2a Fl. apar după înfrunzire şi sunt galbene-verzui, nemirositoare; 3 tepale cxt.
sunt mai mici, sepaloide şi 6 int. mai mari, pe 2 cicluri.
2 *M. acuminato L.
2b Fl. albe sau purpurii, apar înainte sau odată cu frz....................................... 3
3a Frz.l. mari, roz-purpurii, uneori albe la interior, apar odată cu frz.
3 *M. x soulangeana Soulange-Bodin (M. liliiflora x M. denudata)
3b Fl. albe, cel mult tepalele ext. cu dungi slabe purpurii pe partea ext........... 4
4a Tepalele ext. mult mai scurte şi mai înguste, sepaloide, decât tepalele int. în
număr de 6, albe. Fl. apar înainte de înfrunzire.
4 *M. kobus DC.
4b Tepalele ext. aproape de aceeaşi mărime cu tepalele int.............................. 5
5a Fl. cu 9-18 tepale extinse în stea, de circa 8 cm diam., apar mult înainte de
înfrunzire.
5 *M. stellata (Siebold et Zucc.) Maxim.
5b Fl. de obicei cu 9 tepale, campanulate, de 12-15 cm diam., apar odată cu
frz.
6 *M. denudata Desrouss. (M. yulan Desf.)
141
BERBERIDACEAE

2 Liriodendron L. - A r b o r e l a l e a , L i r i o d e n d r o n
1 *L. tulipifera L. (piş. XXVIII, fîg. 1) - Ph., arbore -30 m, Frz. mari,
lucioase, aproape pătrate, lobate şi cu vârful trunchiat şi emarginat. FI. mari,
campanulate, asemănătoare lalelelor, galbene-verzui sau galbene-sul furii, cu
dungi portocalii. VI-VII. Om. Am. de N.

ORD. B E R B E R ID A L E S

Fam. Berberidaceae Juss.

Cuprinde arbuşti şi plante erbacee, perene, cu frz. alterne. FI. pe tipul 3,


cu elementele învelişului floral libere; slamine 6; antere cu dehiscenţă
valvicidă; gineceu unicarpelar, sup.
la Plantă erbacee cu 1 frz. tulp, compusă din 3 foliole, foliolele palmat-partite,
cu 4-5(-7) segmente alungit eliptice. FI. galbene în racem terminal. Fr.
capsulă............................................................................ 1 Gymnospermium
lb Arbuşti cu fr. bacă....................................................................................... 2
2a Arbuşti spinoşi cu frz. simple...................................................... 2 Rerberis
2b Arbuşti nespinoşi cu frz. imparipenat-compuse ......................... 3 Mahonia

1 Gymnospermium Spacb
1 G. altaicum (Pali.) Spach subsp. odessanum (DC.) E.May. et Pulevic
(piş. XXVIII, fîg. 2) - Specie perenă, G, IV. Foarte rară, margini de păd., tuf.
N. Dobr. între Cema şi Greci, Dealul Chervan, Mt. Crucele, SV. Pont.

2 Berheris L. - D r a c i 1â
x=7
la Arbust -2 m cu frz. persistente, de 3-6 cm lung., spinos serate. Baca neagră,
albăstrui-brumată.
1 *B. julianae C. K. Schneid. - Ph., arbust -2 m. V-VI. Cult. om. China.
lb Arbuşti cu frz. căzătoare; bacă roşie .......................................................... 2
2a Arbuşti -1,5 m cu frz. întregi. FI. solitare sau câte 2-4 în raceme scurte.
Baca roşie, persistentă mult timp.

PLANŞA XXVIII. 1 - L irio d e n d ro n tu lip ife ra ; 2 G y m n o s p e rm iu m altaicum ; 3 - B e r b e r ii


v u lg a r ii ;4 - M a h o n ia a q u ifo liu m ; 5 - A sa ru m e u r o p a e u m ; 6 - A risto lo c h ia clem a titis; 1
C e ra to p h y llu m d e m e r s u m ; 8 - C. su b m e rsu m .
142
PLANŞA XXVIII

143
ARISTOLOCHIA CEAE

2 *B. thunbergii DC. - D r a c i l ă j a p o n e z ă . Ph., arbust - 1,5 m. VI.


Cult. om. Jap.
2b Arbuşti mai mari, -3 m; frz. serat-spinuloase, fl. în raceme pendule.
3 B. vulgaris L. - D r a c i l ă (piş. XXVIII, fig. 3). Ph., arbust -
3 m. V-VI. 2n=28. Spor. z. step.-e.g.; tuf. însorite. Gazdă intermediară
pentru Puccinia graminis. Cult. om. (cv. ‘Atropurpurea’ cu frz. purpurii).
Eur

3 Ma/iOHtti Nult. - M a h o n i e
1 *M. aquifolium (Pursh) Nutt. (piş. XXVIII, fig. 4). Ph., arbust -1 m.
Frz. imparipcnat-compuse, persistente; foliole sinuat spinos dinţate.
Fl. galbene. Fr. bacă neagră, albăstruie, brumată. IV-V. 2n=28. Frecv. cult.
orn. Am. de N.

O r d . A r is t o l o c h ia l e s

Fam. Aristolochiaceae Adans.

Specii perene cu frz. simple, întregi, cordate până la reniforme, nestipclate.


Fr. hermafrodite, pe tipul 3, cu perigon gamotepal; stamine 6 sau 12; gineceu
inf., ovar 6 locuiar. Fr. capsulă.
la Fl. aetinomorfe cu perigon persistent; stamine 12, libere............. 1 Asarunt
1b Fl. zigomorfe, perigonul caduc; stamine 6 unite cu stilul.....'. 2 Aristolochia

1 Asarum L.
x=13
1 A. europaeum L. - P i p e r u l l u p u l u i , P o c h i v n i c (piş. XXVIII,
Fig. 5). Sp. perenă, H., 5-10 cm. Rizom târâtor; frz. reniforme. Perigon
păros, brun. III-V. 2n=26(24,40). Frecv. păd., z. silvostep.-e.f. Sp. mez„
scia., eutr., slab acid.-neutr., sol. bogate în humus Tox. Euras.

2 Aristolochia L.
x=7
la Tulp. volubilă. Tubul perigonului curbat la mijloc; partea terminală a
perigonului purpuriu întunecată.
1 *A. durior Hill - Sp. perenă, liană -10 m.VI-VII. Cult. om. Am de N.
lb Tulp. erecte. Tubul perigonului drept ............ ............................................ 2
2a Plantă cu tubercul globulos. Fl. solitare, galbene. Limbul perigonului mai
scurt decât tubul. Perigon cu striaţii longitud. verzui. Fl. peste 3,5 cm. lung.
144
NYMPHAEACEAE

2 A. Iuţea Desf. - Sp. perenă, G., -50 cm. IV-V. 2n=8. Spor. z.păd.stej.-
e.f. Balc.-centr. eur.
Obs. Materialul din FRE nr. 1469 determinat ca A. pailida este A. Iuţea. A. pailida nu creşte
în România.
2b Plantă cu rizom. Fl. câte 2-8, galbene
3 A. clematitis L. - M ă r u l l u p u l u i , C u c u r b e ţ i c ă (piş.
XXVIII, fig. 6). Sp. perenă, G., -1 m. V-VI, 2n=14. Frecv. z. step.-e.g. loc.
cult. şi rud. Sp. xeromez., term.-subterm., hel.-helscia, eutr. Bur. seg. şi rud.,
tox., med. Centr. eur. SV.

O r d . N ym ph a ea les

Fam . Nymphaeaceae Salisb.

Plante acvatice, erbacee. Frz. ovate până la subrotunde cu sinus bazai


profund. Fl. solitare, actinomorfe şi hermafrodite; înveliş floral diferenţiat în
K. şi C.; stamine numeroase; cârpele 8 până la numeroase, unite. Scm. cu
endosperm şi perisperm.
la Sepale 5, verzi pe partea ext. şi galbene pe partea int., persistente. Petale
numeroase, galbene, cu glande nectarifere, mult mai scurte decât
sepalele............................................................................................. 1 Nuphar
lb Sepale 4, căzătoare. Petale numeroase, albe, fără glande nectarifere, cele
ext. sunt egale sau mai mari decât sepalele.......... ....................2 Nymphaea

1 Nuphar Sm.
x=17
1 N. Iuţea (L.) Sibth. el Sm. - N u f ă r g a l b e n . Sp. perenă, Hd. VI-
VII. 2n=34. Frecv. în ape stagnante şi lin curgătoare din câmpie. Euras.

2 Nymphaea L.
x=7
l a Frz. mature ± orbiculare, cu marginea sinuat-acut-dinţată.
1 N. lotus L. var. thermalis (DC.) Tuzs. - F l o a r e de T ă u , D r e ţ e .
Sp. perenă, Hd. VII-IX. Rară, în ape calde (20-40°C). Pârâul Peţea şi
Cordău de lângă Oradea. Relict tropical.
lb Frz. cu marginea limbului întreagă ............................................................. 2
2a Filamentele staminale int. mai înguste sau tot atât de late cât anterele.
Stigmat plan cu 14-20 radii. Fl. până la 14 cm diam.
2 N. alba L. - N u f ă r a l b . Sp. perenă, Hd. VI-IX.. 2n=84, 105, 112.
Frecv., z. step.-e.g., ape stagnante sau slab mobile, de 1-2 m adâncime. Eur.
145
NELUMBONACEAE

2b Filamentele staminelor int. mai late decât anterele. Stigmat concav, cu 8-14
radii. FI. până la 9 cm diam.
3 N. candida C. Presl - Sp. perenă, Hd. VII-IX.. 2n=U2 şi circa 100.
Rară, în câmpia din V. ţării; datele din Delta Dunării sunt îndoielnice. Ape
stagnante sau slab mobile, până la 1-2 m adâncime. Euras.

Fam. Nelumbortaceae (DC.) Dumort.

Plante acvatice, erbacee. Frz. peltate, se ridică deasupra apei. FI. solitare,
hermafrodite, actinomorfe. înveliş floral diferenţiat în K şi C. Stamine
numeroase; cârpele numeroase, libere. Sem. fără endosperm.

1 Nelumbo Adans.
1 *N. nucifera Gaertn. - L o t u s i n d i a n Sp. perenă, Hd. FI. roz-
purpurii, de 18-25 cm diam. Cult. om. în ape stagnante până Ia 2 m
adâncime, cu temp medie vara de circa 20°C. VII-IX. Delta Volgăi, As.
subtrop.

Fam. Ceratophyllaceae S.F. Gray

Plante acvatice, submerse, libere, perene. Frz. verticilate, dihotomic


divizate. FI. unisexuate grupate monoic. înflorirea şi polenizarea se face în apă.
Fr. achenă.

I Ceratophyllum L. Co sor
x=12
la Frz. 1-2 ori dihotomic divizate în 2-4 segmente. Fr. spinos, cu 2 spini bazali
şi laterali şi 1 terminal cel puţin tot atât de lung sau mai lung decât fr.
1 C. demersum L. (piş. XXVIII, fig. 7) - Sp. perenă, Hd. VI-IX..
2n=24. Frecv. ape stagnate şi slab mobile.
a - subsp. demersum - Fr. nearipat. Cosm.
b - subsp. platyacanthum (Chain.) Nyman - Fr. înconjurat de o aripă lată
între spini. Eur. centr.
lb Frz. 3-4 ori dihotomic divizate. Fr. fără spini la bază şi cu spin terminal
scurt sau fără spin.
2 C, submersum L. (piş. XXVIII, fig. 8) - Sp. perenă, Hd. VI-IX..
2n=24, 40 şi circa 72. Spor. ape stagnante şi slab mobile. Eur.

146
RANUNCULA CEA E

O r d . Ranunculales

Fam. Ranunculaceae Adans.

Plante erbacee, cu frz. alterne, tară stipele. Fi. hermafrodite, actinomorfe sau
zigomorfe. învelişul floral este variat, perigon sau periant; stamine şi cârpele
numeroase aşezate spirociclic. Gineceul este sup., dialicarpelar. Fr. multiplu,
poliachenă şi polifoliculă, rar bacă la Actaea. Excepţii de la caracterele
prezentate: frz. opuse la Clematis\ prezenţa stipelelor la Thatictrum; cârpele
unite la Nigella, 1 carpelă Ia Consolida şi Actaea.
l a FI. zigomorfe ................................................................................................ 2
lb FI. actinomorfe...............................................................................................4
2a FI. nepintenate. Tepala sup. are forma de coif (cască).............. 10 Aconitum
2b FI. pintenate.................................................................................................. 3
3a Cârpele şi folicule 1...................................................................12 Consolida
3b Cârpele şi folicule 2 sau mai multe........................................ 11 Delphinium
4a Frz. opuse................................................................................... 18 Clematis
4b Frz. alterne, radicale sau în verticile.............................................................5
5a FI. pintenate........................ 6
5b FI. nepintenate............................................................................................... 7
6a Frz. liniare, întregi, bazale. Fr. poliachene................................ 19 Myosurus
6b Frz. compuse. Fr. polifolicule..................................................... 6Aquilegia
7a Cârpele 1. Fr. bacă neagră.................................................................2 Actaea
7b Cârpele 2 sau mai multe. Fr. nu sunt bace.................................................... 8
8a Fr. folicule unite pe cel puţin 1/2 din lung., sau complet, rezultând o
capsulă. Plante anuale cu frz. de 2-3 ori penat-divizate, cu segmente liniare..
.......................................................................................................... 9 Nigella
8b Cârpele şi fr. libere........................................................................................ 9
9a FI. mici, verzui, grupate în raceme alungite, simple sau compuse. Frz. dublu
penat-compuse, cu foliole ovate, serat-lobate. Fr. folicule. Plantă perenă,
robustă, până la 1-1,5 m ........................................................... 1 Cimicifuga
9b Plante cu alte caractere................................................................................ 10
10a învelişul floral nediferenţiat în K. şi C. mai adesea este perigon petaloid.
Nectarii absente sau prezente, de forma unor comete............................... 11
10b învelişul floral diferenţiat în K. şi C. (sau aparent astfel); petalele uneori au
nectarii, deci nectariile nu sunt formaţiuni separate....................................19
11a Nectarii prezente.......................................................................................... 12
11b Nectarii absente (la Pulsatilla există staminodii nectarifere)...................... 15
12a Tepale galbene..............................................................................................13
12b Tepale albe, verzui sau purpurii.................................................................. 14
147
RANUNCULACEAE

13a Frz. tulp. 3, dispuse m verticil sub fl. terminală. FI. de 2-3 cm diam. cu 6
tepale. Plantă, cu rizom tuberizat................................................... 4 Eranthis
13b Frz. tulp. alterne. Fl. mai mari, cu 5-15 tepale................................ 8 TrotHus
14a Frz. palmate. Fl. mari, verzui-purpurii....................................... 3 Helleborus
14b Frz. de 2-3 ori temate. Fl. mai mici, albe..................................... 5 Isopyrum,
15a Fl. prezintă la baza învelişului, sau la baza pedicelilor, un involucru din 3
bractee ce simulează K. sau un involucru foliaceu.................................... 16
15b Fl. fără involucru....................................................................................... 18
16a Involucrul sepaloid format din 3 bractee, simulează K............... 17 Hepatica
16b Involucru] foliaceu şi situat la baza pedicelilor......................................... 17
17a Stile alungite mult la fructificare şi păroase. Tepale albastre-liliachii,
păroase la ext..............................................................................16 PulsatiMa
17b Stile scurte, nu se alungesc la fructificare. Tepale galbene sau albe, glabre
sau fin păroase........................................................................... 15 Anemone
18a Frz, simple. Tepale galbene în număr de 5. Fr. polifolicule ............7 Caltha
18b Frz. penat-compuse sau penat-sectate. Tepale 4. Fr. poliachene....................
................................................................................................ 14 Thalictrum
19a Petale cu gropiţe nectarifere la bază, acoperite sau nu de scvame (solzi)... 20
19b Petale fără gropiţe nectarifere.................................................................... 22
20a Plante anuale, mici, -10 cm, scapiforme. Achene lung rostrate, rostrul de 2-
3 ori mai lung decât achena care are la bază, pe fiecare parte, câte o cavitate
goală..................................................................................20 Ceratocephaîa
20b Plante mai mari, cu alte caractere Achene scurt rostrate, fără cavităţi goale21
21a Plantă alpină, perenă, -20 cm, cu frz. de 2-3 ori penat-divizate. Petale albe,
5-16 cu nectarii gălbui.................................................... 13 Callianthemum
21b Petale 5 galbene, rareori mai multe, 8-12, când frz. sunt întregi, sau petale
albe când plantele sunt acvatice; dacă sunt terestre, frz. sunt cu mici incizii
sau palmat-divizate.............................................................. 21 Ranunculus
22a Frz. de 2-3 ori penat-sectate, cu segmente filiforme..................... 22 Adonis
22b Frz. 3(-5) lobate......................................................................... 17 Hepatica

1 Subfam Hetteboroideae

1 Cimicifuga L.
x=8
1 C. europaea Schipcz, (piş, XXIX, fig. 1) - Sp. perenă, G., 40-100 cm
VII-VIII. 2n=16. Spor. e.g.-e.b.; păd., tuf. Euras. cont.

148
RANUNCULACEAE

2 Actaea L.
x=8
1 A. spicata L. - O r b a l ţ . Sp. perenă, G., - 70 cm. Frz. dublu penat-
compuse. Fl. mici, albe. Fr. bacă neagră. V-VII. 2n=16. Spor. e.g.-e.b.; bur.,
păd. Sp. mezohigr., mezotr.-eutr. Tox. Euras.
3 HeUeborus L. - S p â n z
x=8
la Perigon purpuriu-violet, cel puţin la ext. Fl. nemirositoare. Frz. nu iernează
şi sunt pubescente pe faţa inf., cel puţin pe nervuri.
1 II. purpurascens Waldst. et Kit, - Sp. perenă, H., - 35 cm. II-IV.
2n=32. Frecv. e.f.-e.b., margini de păd., tuf. Calc. Tox. Carp.-balc.-pan.
lb Fl. verzi - gălbui 2
2a Fl. nemirositoare, nutante, mici, de 3-4 cm diam. Tepale eliptice, nu se
acoperă prin margini sau se acoperă f. puţin. Frz. glabre, cele bazale
nehibernante.
? H. dum etorum Waldst.et Kit. - Sp. perenă, H, 15-40 cm. III-IV. A
fost menţionată de la noi, dar material doveditor nu există (A, Nyâr,, Fl. RPR
II, 1953). Aus., Ungaria, Croaţia, Slovenia.
2b Fl. mirositoare. Frz. bazale hibemante, păroase pe faţa inf. cel puţin pe
nervuri........................................................................................................... 3
3a Fl. mari, peste 4 cm diam., ±erecte. Tepale lat-eliptice, se acoperă prin
margini pe cca jumătate din lăţimea lor. Frz. bazale cu 7-11 segmente lat
lanceolate, majoritatea nedivizate.
2 H. odorus Waldst. et Kit. - Sp. perenă, H., - 45 cm. II-IV. 2n=32,
Spor. păd. rărite, tuf.; z. silvostep.-e.g. Sp. subterm. SV ţării Bale.
3b Fl. mai mici, nutante. Tepalele nu se acoperă prin margini, sau se acoperă
puţin. Frz. bazale cu 11-15 segmente înguste, divizate (fidate).
? H. m ultijidum Vis. A fost menţionată din păd. Cemaia-
Naipu la cca 50 km SV de Bucureşti. Prezenţa este incertă. Balcanii
de V şi SV

4 Eranthis Salisb.
x=7

PLANŞA XXIX. 1 - Cimicifiiga europaea - fragment de infl, şi infructescenţă; 2 - Isopyrum


tkalictroides ; 3 - Aquilegia transsilvanica - nectarie; 4 - A. nigricans - nectarie; 5 - A. vutgaris] 6
- Caltha palustris: a - habittis şi fr. (b,c,d); 7 - Trollius europaeus ; 8 - Nigella damascena ; 9 - N.
arvensis ; 10 - N. sativa.
149
RANUNCULACEAE

1 *E. hyemalis (L.) Salisb. - Sp. perenă, G., - 15 cm. Frz. palmat-
sectate. FI. galbene. II-III. 2n=16. Om şi subspont. Medit.

5 Isopyrum L.
x=7
1 /. thaîictroides L. - G ă i n u ş i ( piş. XXIX, flg. 2). Sp. perenă, H., -
30 cm. IV-V. 2n=14. Frecv. păd., tuf.; z. păd. stej. -e.f. Eur. centr.

6 Aquilegia L. - C â l d ă r u ş ă
x=7
la Pintenul nectariilor mai scurt decât limbul care are 20-24 mm. Tepale de
22-40 mm lung.
1 A. transsilvanica Schur {piş. XXIX, fîg. 3) - Sp. perenă, H., 10-30
cm. VII-VIII. Spor. -e.s. End. carp.
lb Pintenul mai lung decât limbul, sau cel puţin egal; limbul de 10-14 mm 2
2a FI. mari cu tepale de 25-35 mm lung. Pintenul de 13-15 mm lung. abia
întrece limbul care este de 11-14 mm. Stamine lung exserte.
2 A. nigricans Baumg. (piş. XXIX, fîg. 4) - Sp. perenă, H., VI-VII.
Spor. e.f.-e.s.; paj.
a - subsp. nigricans - Tulp. de 40-80 cm; fl. numeroase, purpurii. Eur.
b - subsp. subscaposa (Borbâs) Soo - Tulp. - 30 cm; fl. 1-3 albastre. End.
Carp. Ro.
2b Fl. mai mici, tepalele de 18-25 mm lung. Pintenul de 15-22 mm lung.,
evident mai lung decât limbul care are 10-13 mm. Stamine uneori puţin
exserte.
3 *A. vulgaris L. (piş. XXIX, Sg. 5) - Sp. perenă, H., 30-60 cm. VI-
VII. 2n=14. Cult. om. şi subspont. Eur.
7 Caltha L.
x=8
1 C. pcdustris L. - C a l c e a c a l u l u i ( piş. XXIX, Sg. 6). Sp. perenă,
H., 15-30 cm. IV-VI. 2n=32, dar variază între 24-72. Frecv. paj. nmlâştinite; z.
păd. stej.-e.s. Sp. higr., tox. Circ.

S T r o lliu s b .. B u l b u c i
x=8
l a Tepale puternic curbate spre int, se acoperă formând o fl. globuloasă.

P L A N Ş A X X X . 1 - A c o n itu m m o ld a v ic u m ; 2 - A . v u lp a ria ; 3 - A. anthora', 4 - A. variegatum ; 5 -


A .v a rie g a tu m su b sp . p a n icu la ttm v, 6 - A . tw cicum ; 7 - A. ta u ricu m ; 8 - A. c a ltib o trio n .
151
PLANŞA XXX

152
RANUNCULA CEAE

Nectarii de lung. staminelor.


1 T. europaeus L. (piş. XXIX, fig. 7) - Sp. perenă, H. Frz. palmat-
sectate. FI. mari, până Ia 5 cm. diam.; tepale circa 10, nectarii 5-15, mici,
înguste. VI-VII. 2n=16. Frecv. e.f.-e.s., paj. Sp. mezohigr.
a - subsp. europaeus - Plantă de 30-60(80) cm; rostru drept, de 0,3-1,5 mm
lung, Eur. de V şi N.
b - subsp. transsilvanicus (Schur) Domin (T. altissimus Crantz) - Plantă de
10-30 cm; rostru de 3-5 mm lung, curbat. Carp.-bale.
lb Tepale abia curbate spre int. sau + patente. Nectarii de 2-3 ori mai lungi
decât staminele.
2 *T. asiaticus L. (T. hybridus hort.) - Sp. perenă, H. IV-V. Cult. om.
Siberia.

9 Nigella L.
x=6
l a FI. şi fr. cu involucru multifidat, cu segmente liniare. Antere nemucronate.
Folicule concrescute până la vârf formând o capsulă 10 loculară.
1 *N. damascena L. - C h i c a v o i n i c u l u i (piş. XXIX, fig. 8). Sp.
anuală, T., 20-50 cm. V-VII. 2n=12. Cult. om. şi subspont. Adv. (Medit.).
lb FI. şi fr. fără involucru. Folicule unite pe 1/2 din lung. sau până la vârf,
formând o capsulă 5 loculară .......................................................................2
2a Tulp. glabră. Conectivul anterelor cu o prelungire (aristă). Folicule unite
până la cel mult 2/3 din lung. lor.
2 N. arvensis L. - N e g r u ş c ă ( piş. XXIX, fig. 9). Sp. anuală, T., 10-
30 cm. VII-IX. 2n=12. Frecv. z. step.-e.g. Bur. seg. în cereale şi rud. Sp.
mezoxer., subterm. Pont.-medit.
2b Tulp. ± păroasă. Antere nemucronate. Folicule unite până la vârf.
3 *N. saliva L. - N e g r i l i c ă (piş. XXIX, fig. 10). Sp. anuală, T., 20-
40 cm. V-VIII. 2n=12, Cult. pentru săm. arom, Eur, de S, As. de V.

10 Aconitum L.- Om a g
x=8
la Coiful este de circa 3 ori mai lung (înalt) decât lat, de formă conic -
cilindrică. Nectarii ± curbat spiralate. Frz. palmat-partite. Rizom ramificat,
neîngroşat...................................................................................................... 2
lb Coiful este cel mult de 2(2,5) ori mai lung decât lat, emisferic sau boltit.
Frz. palmat-sectate. Rizom îngroşat, tuberizat
tn

2a FI. albastre .....................................................


2b FI. galbene.......................................................
•u

153
RANVNCULACEAE

3a FI. violet închis. Coiful evident mai lat la bază, de 18-25 mm lung. şi 3-5
mm lăţ. Infl. cu peri neglandulari şi glandulari.
1 A. lycoctonum L. (inel. A. excelsum Rchb.) - Sp. perenă, 60-150 cm.
Frz. 3 fidate. VI-VII. 2n =16. M-ţii Bihor-Vlădeasa. N şi E Eur.
3b FI. albastre. Coiful saciform, neevident mai lat la bază, de 16-23 mm lung. şi
4-7 mm lăţ. Infl. cu peri scurţi, creţi, neglandulari.
2 A. moldavicum Hacq. (A. hosteanum Schur) piş. XXX , fig. 1) - Sp.
perenă, H. VI-V1II. Frecv. e.g.-e.b., paj., tuf. Sp. mezohigr., helscia.; tox.
Ro. şi Ucr.
a -subsp. moldavicum - caracterele de la sp.Carpaţi.
b-subsp. simonkaianum (Gâyer) Starm. Infl. cu peri setiformi,
patenţi.Folicule cu peri galbeni. Carp. Orientali,
4a Coif lăţit la bază, brusc îngustat deasupra şi alungit, de 15-20 mm lung. şi 3-
5 mm lăţ.
3 A. lasiostomum Rchb. ex Besser (inel- A. velutinum (Reichenb.) G.
Grinţ.) - Sp. perenă, H. Tulp. circa 1 m. Fr. alipit pubescente. VII. Spor.
e.g.-e.f., tuf., margini de pâd.; tox. Ro. şi URSS centr. şi de S.
4b Coif saciform, nu este evident mai lăţit la bază; mai lung de 20 mm (-50 mm)
şi 5-8 mm lăţ.
4 A. vulparia Rchb.ex Spreng.(A.lasianthum Rchb.) Simonk., A.
puberulurn(Ser.) G. Grinţ; A. velutinum (Rchb.) G. Grinţ.) (piş. XXX, fig.
2) - Sp. perenă, H., 50-150 cm. VI-VI1. 2n=16. Spor. e.g.-e.b. Sp.
mezohigr., scia. - helscia.
a -subsp. vulparia Infl. cu peri scurţi, creţi. Coif uniform gălbui. Nectarii
cu unguicule drepte. Fr. glabre. Eur. centr.
b - subsp. dasytrichum (Degen ex Gâyer) Ciocârlan. Coif albicios în
partea sup. Nectarii spiralate. Fr. cu peri rigizi, culcaţi. Jud. Dâmboviţa.
Alp. -carp.
5a Sem. aripate longitud. numai pe o muchie şi cu lamele proeminente
transversale pe feţe....................................................................................... 6
5b Sem. aripate longitud. pe 3 muchii, fără lamele pe feţe................................8
6a Coiful numai cu puţin mai înalt decât lat sau înălţimea şi lăţ. sunt egale. Infl.
şi perigonul glandulos-păroase. Bractee liniare, Folicule glabre.
5 A. variegatum L. subsp. paniculatum (Arcang.) Greuter et Burdet (A.
paniculatutn auct. non Lam.; A. degenii Gâyer). (piş. XXX, fig. 5) - Sp.
perenă, H., 60-150 cm. VII-VIII. 2n=16, 32. Frecv. e.f.-e.b., tuf., bur. Sp.
mez., scia.-helscia. Tox. Alp.-carp.
6b Coiful de cca 2 ori mai înalt decât lat........................................................... 7
7a Infl. glandulos-păroasă. Bracteele ovate, ovat-oblongi. Folicule păroase.
6 A. toxicum Rchb. (piş. XXX, fig. 6) - Sp. perenă, H., - 2 m. VII-VIII.
Spor. e.f.-e.b., bur. Sp. mezohigr., scia.-helscia. Tox. Carp.-balc.
154
RANUNCULACEAE

7b Infl. glabră sau cu peri scurţi, creţi, fără peri glandulari. Coiful, circa de 2
ori mai înalt decât lat
7 A. variegatum L. (inel. A. gracile Rchb.) (piş. XXX, fig. 4) - Sp.
perenă, H., 60-150 cm. VI1I-IX. 2n=16. Spor. e.g.-e.b., paj, tuf. Sp.
mezohigr., helscia. Tox. Alp.-carp.
a - subsp. variegatum - Bractee linear-spatulate. Folicule (3) 5, păroase pe
sutură. 2n =16. Carpaţi.
b - subsp. nasutum —(Fisch. ex Rchb.) G5tz. Asemănătoare cu subsp.
precedentă, dar folicule glabre, totdeauna 3. Jud. Sibiu. Alp.-balc.
8a FI. galbene cu tepale persistente
8 A. anthora L. - Oma g g a l b e n (piş. XXX, fig. 3). Sp. perenă, H. - 1
m. VII-IX. 2n=32. Frecv. e.g.-e.s. Sp. mezoxer. Tox. Euras.
8b FI. albastre...................................................................................................... 9
9a Bracteole de 1-2 mm lung. întregi. Cârpele 2.
9 A. callibotrion Rchb. (piş. XXX, fig. 8) - Sp. perenă, H, 50-100 cm. VII-
VIII. Spor. e.b.-e.s. Carp. Centr-eur.
a - subsp. callibotrion Infl. glabră. Perigon glabru.
b - subsp. bucovinense (Zapal.) G. Grinţ. Infl. păroasă. Perigon păros.
9b Bracteole peste 3 m m .................................................................................. 10
10 Bracteole de 2-3 oridentate până lafidate, de 2,5 -15 mm lung. Frz.
a mijlocii palmat partite.Infl. glabră. Cârpele 2.
10 A.firm um Rchb. (A. skerisorae Gâyer) - Sp. perenă, H, 50-100 (150)
cm.VII-VIII. 2n =32. Carp. Orientali şi Apuseni. Centr. est.-eur.
10b Bracteole întregi........................................................................................... 11
11a Tulp. de 60-150 cm. Infl.racemsimplu,scurtă, glabră.Bracteole de 3-5
mm. Coiful înalt de 18-25 mm, glabru.
11 A. romanicum Woloszczak (A. napellus L. subsp. fissurae (Nyâr.)
W. Seitz. - Sp. perenă,H., - I m . VII-IX. 2n=32. Spor. e.b.-e.s. Trans.,
Mold., Buc. Centr.-est eur.
11b Tulp. mai scundă, de 10-60 cm. Bracteole de 3-8 mm. Coiful înalt de 12-
20 mm.
12 A. tauricum Wulf.1(piş. XXX, fig. 7) - Sp. perenă, H., - 60 cm. VIII-
IX. 2n = 32, Frecv. e.b.-e.s., sol. schel. Sp. mezoxer., calc., tox., med,
a - subsp. tauricum - FI. albastre-violete. Coif cu rostru; linia bazală oblică,
slab curbată. Alp.-carp.

1 Subspeciile lui A. tauricum în număr de 7 din voi I (Flora R.P.R.) sunt imposibil de separat şi
greu de acceptat, caracterele fiind foarte variabile, insuficiente pentru a separa subspecii.

155
RANUNCULACEAE

b - subsp. hunyadense (Degen) Ciocârlan - FI. albe, nuanţate cu albastru.


Coif ţâră rostru; linia bazală fiind oblic-verticală, şi aproape dreaptă.
End. Carp. Ro.

11 D elphinium L .- N e m ţ i ş o r
x=8
la Plante spont................................................................................................ 2
lb Plante cu lt............. ...................................................................................... 4
2a Rizom tuberizat. Tepale de 7-9 mm lung. Sem. nearipate, acoperite cu
scvame membranoase
1 D .fism m Waldst. et Kit. (piş. XXXI, fig. 1) - Sp. perenă, H., - 150
cm. VI-VHI. Spor. z. silvostep-e.f., loc. stâne., însorite. Sp. mezoxer.,
subterm., calc. Carp.-bale.
2b Rizom netuberizat. Tepale mai mari, 14-18 mm lung. Sem. aripate pe
muchii, neacoperite de scvame membranoase............................................ 3
3a Baza frz. ± cordată, limbul palmat-fidat până la aproape palmat-sectat, cu
segmente late, cel mijlociu mai lat de 1 cm la bază.
2 D. elatum L. subsp. elatum (D. intermedium Aiton). (piş. XXXI,
■fig. 2) - Sp. perenă, H., - 150 cm. VI-VIII. 2n=32. Spor. e.f.-e.s., bur.,
jnepenişuri. Sp. mezohigr., calc. Euras.
3b Baza frz. ± cuneată; limbul palmat-sectat, segmentele mai înguste de 1 cm
la bază.
3 D. simonkaianum Pawl. (piş. XXXI, fig. 3) - Sp, perenă, H., - 150
cm. VII-VIII. Rară, e.g.-e.f., stâne. calc. Sp. mezoxer. End.
4a Lamina nectariilor inf. lanceolată, adânc divizată în 2 lobi. Pintenul ±
curbat şi încreţit. Folicule glabre.
4 *D. cultorum Voss - Sp. perenă, H., VI-IX. Cult. om.
4b Lamina nectariilor inf. rotunjită nedivizată sau cu 2 lobi obtuzi. Pintenul
drept. Folicule pubescente.
5 *D. grandiflorum L. - Sp. perenă, H., VII- IX. Cult. om. China şi
Siberia.

12 Consolida (DC.) S.F.Gray - N e m ţ i ş or


x=8
'l a Toate bracteele liniare, întregi. Pintenul de circa 2 cm lung. Folicule de 8-
15 mm lung. Sem. brun-negricioase.
1 C. regalis S.F. Gray - N e m ţ i ş o r de c â m p (piş. XXXI, fig. 4).
Sp. anuală, T., - 20-40 cm. VI- VIII. 2n=16. Frecv. z. step.-e.g. Sp.
mezoxer., term-subterm., hei. Bur. seg. în păioase şi rud. Med. şi tox. Eur.

156
P L A N Ş A X X X I. I - D elp h in iu m fissu m ; 1 - D- elatum ; 3 - D. sim onkaianum ; 4 C o n so lid a
regalis; 5 - C. o rie n ta lis; 6 - C. a ja c is ; 7 - C a llian th em u m co ria n d rifo liu m — frz. bazală şi fl.; 8 -
T halictrum a q u ileg iifo liu m - stamiiiă şi fi.; 9 - T. a lp in u m ; IO * T. sim plex; 11 - T .fla v u m .

157
RANUNCULACEAE

a - subsp. regalis - Infl. densă. Tepale de 12-15 mm lung. Folicule circa de


3 ori mai lungi decât late, glabre. Eur.
b - subsp. paniculata (I-Iost) So6 - Infl. foarte laxă, fl. mai mici, tepale de 9-
11 mm. Folicule circa de 2 ori mai lungi decât late, glabre (var.
paniculata) sau păroase (var. divaricata (Ledeb.) Ciocârlan) - SE Eur.
lb Bracleele inf. divizate. Folicule mai mari, de 15-20 mm lung...................... 2
2a Tepale purpurii-violete. Pinten de 10-12 mm lung. Sem. brun-roşietice.
2 C. orientalis (Gay) Schrodinger (piş. XXXI, fig. 5) - Sp. anuală, T., -
60 cm. VI-VII. 2n=16. Spor. z. step.-e.g. Sp. xeromez., term-subterm., hei.
Bur. seg. în păioase şi rud. Euras. cont.
2b Tepale albastre, roz sau albe. Pinten de 13-18 mm lung. Sem. negricioase.
3 *C. ajacis (L.). Schur - S u r g u c i (piş. XXXI, fig. 6). Sp. anuală, T.,
90 cm. VI- VIII. 2n=16.Cult. orn. Medii.

13 Callianthemum C.A.Mey.
x=8
1 C. coriandrifolium Rchb. (piş. XXXI, fig. 7) - Sp. perenă, H., - 5-
20 cm. VI-V1I. 2n_ 16. Rară, e.a. Mţii. Rodnei, Piatra Craiului, Făgăraş.
Alp.-carp.
2 Subfam Ranunculoideae

14 Thalictrum L.- R u t i ş o r
x=7
l a Filamente staminale treptat lăţite spre vârf, ajungând, cel puţin tot atât de
late, cât antera........................................................................... ....................2
lb Filamente staminale filiforme...................................................................... 3
2a Achene de circa 7 mm, pedicelate, cu 3 aripi, pendule.
1 T. aquilegiifolium L. (piş. XXXI, fig. 8) - Sp. perenă, H., - 40-150
cm. V- VII. 2n=14. Frecv. z. silvostep-e.b.; paj., tuf. Eur.
2b Achene sesile, de 3-4 mm, costate, dar nearipate.
? T. uncinatum Rehmann (T. petaloideum auct. non L.) - Sp. perenă,
H., - 15-40 cm. V- VI. Sp. a fost citată de Janka (1866) de la Ditrău jud.
Harghita, dar nu s-a mai regăsit. Ucraina de V.
3a Infl. racem simplu. Sp. alpină scundă
2 T. alpinum L. (piş. XXXI, fig. 9) - Sp. perenă, H., - 15 cm. V- VII.
2n=14. Rară, e.a.Mţii.: Rodnei, Ceahlău, Bucegi. Circ.-arct-alp. (R)
3b Infl. compuse. Plante mai înalte................................................................... 4
4a Frz, de 3-4 ori penat-compuse, foliolele cu lung. ± egală cu lăţ.................. 5
4b Frz. de 2-3 ori penat-compuse, foliolele sunt evident mai lungi decât late. .6
158
RANUNCULACEAE

5a Plantă dens glandulos păroasă. Stigmat puternic denticulat.


3 T.foetidum L. - Sp. perenă, H., 15-50 cm. VI-VIII. 2n=14. Spor. e.f-
e.b- Sp. sax., calc. Euras.-cont.
5b Plantă neglanduloasă sau slab glanduloasă. Stigmat nedenticulat
4 T. minus L. - Sp. perenă, H,, 15-120 cm. V-VII. Frecv. z. silvostcp.-
e.b., paj., tuf. Sp. sax., calc. Euras. cont.
a - subsp. olympicum (Boiss. et Heldr.) Strid (subsp. scixatile (DC.) Schinz
et Keller) Plantă scundă, 15-30 cm din e.f. şi e.b. Infl. paucifloră, frz.
îndesuite către mijlocul tulp.; foliole coriaceee cu nervuri proeminente
pe dos 2n=42. Centr. şi E. Eur.
b subsp. minus - Plante mai robuste, 30-100 cm.; infl. multifloră. Frz. egal
distribuite pe tulp. Foliole fără nervuri proeminente pe dos. 2n=42.
Euras. cont.
6a Stamine pendule; antere cu vârf acut.
5 T. simplex L. (piş. XXXI, fig. 10) - Sp. perenă, H., 40-120 cm. VI-
VII. Frecv. z. silvostep.-e.g., paj., zăv. Sp. oligotr., mezohigr.
a - subsp. simplex - Foliole oblong-cuneate, lobate sau dentatc. 2n=56.
Euras. cont.
b - subsp. galioides (DC.) Korsh. - Foliole îngust liniare, întregi. 2n=28.
Centr. şi SE Eur.
6b Stamine erecte; antere fără vârf acut ........................................................... 7
7a Rizom cu stoloni galbeni. Frz. stipelate. Achene cu 6 coaste longitud.
6 T.jlavum L. (piş. XXXI, fig. 11) - Sp. perenă, H., 50-120 cm. VI-
VIII. 2n=84. Spor. loc. umede, paj. mlăştinoase; z. silvostep.-e.b. Sp.
mezohigr.-higr. Euras.
7b Rizom fără stoloni. Frz. nestipelate. Achene cu 8-10 coaste longitud.
7 T. lucidum L. - Sp. perenă, H., 50-150 cm. VII-VIII. 2n=28. Frecv. z.
silvostep.-e.f., paj. mlăştinoase. Sp. mezohigr.-higr. Eur. cont.

15 Anem one L.
x=7, 8
la Plante spont................................................................................................. 2
lb Plante cult ................................................................................................... 6
2a FI. câte 3-8 în umbele. Achene glabre, aripate.
1 A. narcissiflora L. (A. narcissifolia L.) - O i ţ e (piş. XXXII, fig. 1).
Sp, perenă, G., - 20-40 cm. V-VII. 2n-14,16. Frecv. - e.b.-e.a.; paj. Circ.-
rct.-alp.

PLANŞA XXXII. 1 - A n em o n e n a rc issiflo ra 2 - A. sytvestris; 3 - A. b a ld en siy, 4 — P u lsa tilla


m ic ra n th a ; 5 - P. p a te n s - frz. bazată şi fl.; 7 - P. g ra n d is - frz. bazată şi fi ; 8 - P. p ra le n s is subsp.
n ig ric a n s ; 9 - P. m ontana-, 10 - H e p a tic a , nobilis-, ] 1 - H. tra ru silva n ica.
159
PLANŞA XXXII

160
RANUNCULACEAE

a - Lamina frz. bazale orbiculară, palmat 3-5 sectată.


subsp. narcissiflora
b - Lamina frunzelor bazale reniformă, cu 3 segmente peţiolate.
subsp. biarmiensis (Juz.) Jalas Rară, Piatra Craiului.
2b FI. solitare, rar câte 2; achene păroase...................................... .................. 3
3a Achene cu peri scurţi şi rari. Pedicelul floral ± egal de lung. cu frz.
involucrale. Frz. bazale se dezvoltă după înflorire...................................... 4
3b Achene alb lânoase. Pedicelul floral mai lung decât frz. involucrale. FI. apar
după dezvoltarea frz. bazale......................................................................... 5
4a Tepale galbene, de obicei 5, fin pubescente la ext.
2 A. ranunculoides L. — P ă ş t i ţ ă . Sp. perenă, G., 7-20 cm. III-V.
2n=32. Frecv. z.silvostep.-e.f.; păd., tuf. Sp. eutr., mez. Eur.
4b Tepale albe, 6-12, uneori roz-liliachiu la ext., glabre.
3 A. nemorosa L. - F l o a r e a P a ş t i l o r . Sp. perenă, G., 6-20 cm.
III-V. 2n=28,32. Frecv. z.pâd. stej.-e.b.; păd., tuf. Sp. eutr., mez. Circ.
a -subsp. nemorosa - Rizomi bruni; tepale 6-7.
b -subsp. aliaica (Fisch. ex C.A.Mey.) Korsh. - Rizomi gălbui; tepale 8-12.
Rară e.f; Jud. Mureş - Răstoliţa. Rusia, As. N.
5a FI. de 3-5 cm diam., cu 5 tepale albe. Frz. bazale sectate, de obicei cu
5 segmente.
4 A. sylvestris L. - O i ţ ă ( piş. XXXII, fig. 2). Sp. perenă, H., 15-30
cm. V-VI. 2n=16. Spor. z.silvostep.-e.f.; tuf, faneţe. Sp. oligotr., mezoxer.
Euras. cont.
5b FI. de 2,5-4 cm diam., cu 8-10 tepale albe. Frz. bazale compuse, cu 3
foliole primare care sunt încă 1 - 2 ori sectate.
?A. baldensis L. (piş. XXXII, fig. 3) - Sp. perenă, H., 5-12 cm. VII-
VIII. E.s.-e.a. Menţionată din Mţii. Maramureşului, Rodnei şi Căliman, nu
s-a mai regăsit de peste 100 de ani. Alp.-carp.-balc.
6a Plantă robustă - 1 m. FI. în dihazii umbeliforme. Stil mai scurt decât tr.
matur.
5 *A. japonica Siebold et Zucc. - Sp. perenă, H., 50-100 cm. 2n-16.
Cult. orn. As. de E.
6b Plante mai scunde. FI. izolate....................................................................... 7
7a FI. de 3,5-6,5 cm diam., variat colorate, cu 5-8 tepale eliptice sau cu fl.
involte. Frz. tulp. adânc divizate, cu segmente înguste.
6 *A. coronaria L. - A n e m o n e . Sp. perenă, H., - 30 cm. 2n=16.
Cult. orn. Mcdit.
7b Tepale 12-19, îngust eliptice, palid purpurii. Frz. tulp. de obicei nedivizate
7 *A. hortensis L. - A n e m o n e . Sp. perenă, H. 2n-16. Cult. orn.
Medit.

161
RANUNCULACEAE

16 Pulsatilla Mill. - D e d i ţ e i , S i s i n e i
x= 8
la Frz. tulp. scurt peţiolate, asemănătoare celor bazale. FI. albe, la ext.
± albastru-violet. Nectariile lipsesc.
1 P. micrantha (DC.) Sweet (P. alba Rchb.) - S i s i n e i de m u n t e ,
(piş. XXXII, fig. 4). Sp. perenă, H., 6-30 cm. V-VII. 2n=16. Frecv. paj., tuf.,
e.s.-e.a. Alp.-carp.
lb Frz. tulp.sesile, cu segmente liniare, deosebite de cele bazale. FI. violete,
rareori gălbui. Nectarii prezente provenite din transformarea stamineior.... 2
2a Frz. bazale palmat-divizate.
2 P. patern (L.) Mill. (piş. XXXII, fig. 5) - Sp. perenă, H., 5-30 cm. III-
IV. 2n=16. Spor. e.g.; paj. Sp. mezoxer., tox. Euras.-cont. CE
2h Frz. bazale penat-divizate........................................................................... 3
3a FI. nutante, de 3-4 cm diam.; tepalele recurbate la vârf, numai cu puţin mai
lungi decât staminele
3 P. pratensis (L.) Mill. - Sp. perenă, H.; 7-30 cm. 1II-V. 2n=16. La
noi este reprezentată prin:
a - subsp. nigricans (Storck) Zamels (piş. XXXII, fig. 8 ) FI. violet închis în
int. Sântioana-Reci, Jud. Covasna, pe nisip. Eur. centr. şi NV.
b - subsp. hungarica So6 (subsp. Jlavescens (Hazsl.) Holub) - FI. galben
murdar în int. Pe nis. în NV ţării. Pan.
3b FI. nutante sau erecte; tepalele nerecurbate la vârf , de 2-3 ori mai lungi
decât staminele............................................................................................ 4
4a FI. nutante de 4-5 cm în diam.; tepale îngust eliptice, de 2-3,5 cm lung. şi 7-
12 mm lăţ. Frz. cu cel puţin 3 perechi de segmente secundare, ± peţiolate.
4 P. montana (Hoppe) Rchb. (piş. XXXII, fig, 9) - Sp. perenă, H., 5-
15 cm. III-IV. 2n=I6. Spor. z. silvostep.-e.f.; paj. Centr. SE. Eur.
ai Lobii hipsofilelor involucrale spatulaţi.
subsp. montana - creşte în Alpi.
a2 Lobii hipsofilelor involucrale liniari.................................................... b
bi FI. ± cilindrice. Lobii hipsofilelor involucrale până la 25.
subsp, dacica Rummelsp. (subsp. jankae (F.W.Schultz) Zamels) - în
cea mai mare parte a ţării exceptând SE.
b2 FI. cilindric-campanulate. Lobii hipsofilelor involucrale 26-30.
subsp. australis (Hcuff.) Zamels - SE Banatului de la Baziaş la Orşova
şi probabil şi în alte localităţi din SV. Ro.
4b FI. erecte sau suberecte de 5-8 cm diam. Tepale eliptice până la lat-eliptice 5
5a Frz. apar după fi. Frz. bazale cu circa 40 de lobi, cu 1-2 perechi de aripi
secundare sesile. FI. erecte, campanulate, mari, de 6 - 8 cm diam.

162
RANUNCULACEAE

5 P. grandis Wender. (P. vulgaris Mill. subsp. grandis (Wender.)


Zamels) (piş. XXXII, fig. 7) - Sp. perenă, H., 10-40 cm. III-1V. 2n=32. Paj.
uscate, însorite. Jud.: Alba, Cluj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi. Centr. şi V. Eur.
5b Frz. apar odată cu fl. Frz. bazale cu peste 100 de lobi, cu mai mult de 3
perechi de aripi secundare ± peţiolate. Lobii frz. involucrale 28-33. Fl.
erecte sau suberecte, de 5-6 cm diam.
6 P, balcana Velen. (P. montana subsp. balcana (Velen.) Zamels.) - Sp.
perenă, H., 5-15(-45) cm. III-IV. în SE Ro., Dobr. şi Stânca Tohani-Mizil.;
paj. însorite, pe substrat pietros. Bale.
O bs. i. P. v e r n a lis (L.) M ill. m enţionată din M ţii. Bucegi şi Făgăraş de B aum garten nu s-a mai găsit.
Obs. 2. P. k a lle r i (AU.) W illd. subsp. sla v ic a (G. Reuss) Z am els (piş. XX X II, fig. 6) publicată dc la
M ârzeşti Iaşi, nu creşte în Ro.; m enţionarea se bazează pe o eroare de determ inare.

17 Hepatica Mill.
x=7
la Frz. trilobate, cu lobi întregi. Fl. de 15-25 mm diam. Grăunciorii de polen
cu 3 pori. "
1 H. nobitis Schreb. - T r e i r ă i . (piş. XXXII, fig. 10). Sp. perenă, H.,
5-15 cm. 2n=14. IV-V. Spor. z. păd. stej.-e.b.; păd., tuf. Sp. mezotr., mez.
Circ.
lb Frz. trilobate, lobii crenat-lobulaţi. Fl. de 25-40 mm diam. Grăunciori de
polen cu 5 pori.
2 II. transsilvanica Fuss - C r u c e a v o i n i c u l u i (piş. XXXII, fig.
11). Sp. perenă, H., 5-20 cm. 2n=28. IV-V. Spor. e.f.-e.b.; păd., tuf. Sp.
eutr., mez. End. Carp. de E. şi S.

18 Clematis L.
x- 8
la Plantă cult., lemnoasă, urcătoare. Frz. de obicei compuse. FI. mari, de
obicei violete, cu tepale de 5-7 cm lung.
1 *C. x jackmanii Moore (C. lanuginosa x viticeîla) - Ph., liană, 3-5 m.
V. Cult. orn.
lb Plante spont. Fl. mai m ici............................................................................ 2
2a Frz. simple. Fl. mari, de 3-5 cm lung., solitare, albastre-violacei
2 C. integrifolia L. - C 1o c o ţ e i . (piş. XXXIII, fig, I). Sp. perenă., H.,
30-70 cm. V-VI. 2n=16. Spor. z.step.-e.g.; paj., tuf. Sp. eutr., eurifi,
subterm. Tox. Euras. cont.
2b Frz. compuse................................................................................................. 3
3a Frz. dublu compuse. Fl. albastrc-violacee, cu staminodii petaloide
163
RANUNCULACEAE

3 C. alpina (L.) Mill. (Atragene alpina L.) - C u r p e n de m u n t e ,


(piş. XXXIII, fig. 2). Ph, arbust, 1-2 m. VI-VIII. 2n=16. Spor. e.f.-e.s.;
stâne, umbrite din păd. Euras.-arct.-alp.-eur.
3b Frz. simplu compuse. FI. albe, fără staminodii ........................................... 4
4a Plantă căţărătoare, de 6 -10 m lung. Tepale păroase pe ambele feţe.
4 C. vitalba L. - C u r p e n , C u r p e n de p ă d u r e , (piş. XXXIII,
fig. 3). Ph., liană, - 10 m. VI-IX. 2n-16. Frecv. z. step.-e.f.; margini de păd.,
tuf., zăv. Sp. pionieră, eutr., mez.Tox., om. Eur. centr.
4b Plantă erectă, până la 1,5 m rnâlţ. Tepale păroase numai pe marginile ext.,
în rest glabre.
5 C. reda L. - L u m i n o a s ă . Sp. perenă, H ., - 1,5 m. VI-VII.
2n=16. Spor. z. silvostep.-e.g.; tuf., margini de păd. Sp. eutr., mezoxer.,
subterm. Eur. centr.
19 M yosuru L.

x=8
1 M. minimus L. - C o d i ţ u c ă . (piş. XXXIII, fig. 4). Sp. anuală, T .,
tulp. scapiformă de 4-10 cm. Frz. liniare, întregi. FI. solitare, mici, albe-
gălbui. Receptaculul se alungeşte mult la fructificare. IV-V. 2n=16. Spor. z.
step.-e.g.; loc. umede, cu apă stagnantă primăvara, uneori ± sărăturate. Circ.

20 Ceratocephala Moench
x=7, 8
1 C. lesticulata (Crantz) Roth (C. orlhoceras DC.) - P l o ş n i c a r .
(piş. XXXIII, fig. 5). S p . anuală, T ., tulp. scapiformă de 2-10 cm. Frz.
divizate, cu segmente liniare. FI. solitare, mici, galbene. Receptacul alungit
la fructificare, Achenc de 5-6 mm, cu rostrul aproape drept, sau puţin
curbat III-IV. 2n=14. Spor. z. step.-e.g. Paj., ogoare, coaste uscate,
pietroase. Sp. oligotr., xeromez., subterm. Bur. rud. Euras.cont.
Obs. C. fa l c a t a (L.) Pers. nu a fost confirm at la noi în ţară.

21 Ranunculus L. (inel. Batrachium S.F.Gray; Ficaria Huds.)


x=7, 8
la FI. cu 3 sepale şi 8-12 petale galbene; nectarii acoperite de solzi
(Subgen. Ficaria)
1 R. ficaria L. (Ficaria vema Huds.) - U n t i ş o r . (piş. XXXIII, fig.
6 ). Sp.perenă, H ., 5-30 cm. IV-V. Frecv. z.step.-e.b.; păd., zăv., tuf.,
livezi. Sp. eutr., mez.-mezohigr.

164
RANUNCULACEAE

a - subsp. ealthifolius (Rchb.) Arcang. - Fără bulbili axilari. 2n=32, 48.


Eur.centr.
b - subsp. bulbilifer Lambinon - Cu bulbili axilari. 2n=32. Euras.
lb FI. cu 5 sepale şi 5 petale (rar mai multe).................................................... 2
2a Plante acvatice sau de mlaştini; frz. submerse divizate în segmente capilare.
Petale albe cu neclarii neacoperite de solzi. Achene transv. rugoase (Subgen
Batrachium).........................................................
2b Plante de uscat sau rareori de mlaştini; Petale cu nectarii acoperite de solzi.
Achene foarte rar transv. rugoase (Subgen Ranunculus).......................... 10
3a Frz. numai submerse, cu lacinii filiforme (foarte rar există şi unele mici,
aeriene la R.fluitans)................................................................. 4

3b Frz. de două feluri: plutitoare, cu lamina ± rotundă, lobată până la sectată, cu


segmentele late şi submerse, cu lacinii filiforme (foarte rar frz. submerse
lipsesc)....... .................................................................................................. 8
4a Frz. mai lungi de 8 cm, cu lacinii ± paralele.
2 R. fluitans^am. (Batrachium fluitans (Lam.) Wimm.) (piş. XXXIII,
fig. 7 ) - Sp.perenă, H d . VI-VIII. 2n=16,24,32. Rară. Eur. centr.
4b Frz. mult mai scurte, până la 5 cm lung., cu lacinii răsfirate (divergente).... 5
5a Frz. cu limb circular; segmentele foarte scurte, circa 3 mm, dispuse într-un
singur plan.
3 R. circinalus Sibth. (Batrachium foeniculaceum auct.) - C I i n t i ţ ă
(piş. XXXIII, fig. 8 ). Sp.perenă, H d . VI-VIII. 2n=16. Rară. Euras.
5b Frz. cu segmente mai lungi, nu stau într-un singur plan ............................. 6
6a FI. mari de 15-18 (20) mm diam. Pedicel la fructificare circa de 2 ori mai
lung decât frz. bracteantă,
4 R. penicclatus (Dumort.) Bab. (B. carinatum Schur) (piş. XXXIII,
fig. 9) - Sp. perenă, H d . V-VIH. 2n-32,48. Rară. Eur.
6b FI. mai mici, de 4-15 mm diam. Pedicel fructifer egal sau depăşeşte în lung.
frz. bracteantă până la 1,5 o r i...................................................................... 7
7a FI. de circa 8 mm diam. Achene mici, până la 1 mm.
5 R. rionti Lagger (B. rionii (Lagger) Nyman) (piş. XXXIII, fig. 10)
S p . perenă, H d . V-VIII. 2n=16. Spor. Euras.
7b FI. mai mari; achene mai mari de 2 mm.
6 R. trichophyllus Chaix (B. trichophyllum (Chaix) Bosch; B.
divaricatum (Schrank) Wimm.) (piş. XXXIII, fig. l l ) . S p . perenă, Hd. VI-
VIII. 2n=32,40,48. Frecv. Eur.*5

PLANŞA XXXUI. 1 - Clematis integrifolia-, 2 - C. alpina; 3 - C. vilalba', 4 - Myosurus minimus-,


5 - Ceratocephala testiculata; 6 - Ranunculus ficaria subsp. bulbilifer, 7 - R. fluitans; 8 - R.
circinalus-, 9 R. penicelatus-, 10 - R. rionii-, 11 - fi. trichophyllus-, 12 - R. peltatus 13 R.
aquatilis.
165
1

PLANŞA XXXIII

166
RANUNCULA CEAE

8a Achene complet glabre şi aripate la maturitate. Vârful sepalelor albăstrui


? R. baudotii Godr. - Sp. perenă, H d . V-V1II. 2n=32. Ape salmastre.
A fost menţionată de la Sulina şi Jurilovca (Jud. Tulcea). Eur.
8b Achene pubescente (cel puţin în tinereţe) şi nearipate. Vârful sepalelor nu
este niciodată albăstrui ..................................................................... .......... 9
9a Segmentele frz. natante crenate. Pedicel fructifer mai lung de 5 cm. Petale
mai mari de 1 cm. Neclarii alungite, ± piriforme.
7 R. peltatus Schrank (B. triphyllum (Wallr.) Dumort.) (piş. XXXIII,
fig. 12) - Sp. perenă, Ud. V-VIII. 2n=16,32,48. Spor. Eur.
9b Segmentele frz. natante cu marginea dentată. Pedicel fructifer mai scurt de
5 cm. Petale până la 1 cm. Nectarii circulare.
8 R. aquatilis L. (B. aquatile (L.) Dumort.) (piş. XXXIII, fig. 13) -
Sp. perenă, Hd. V-VIU. 2n=48. Spor.
a - subsp. aquatilis - Frz. natante cel mult până la 1/2 divizate; pedicelul
fructifer evident mai lung decât frz. bracteantă. FI. mari de 20-25 mm
diam. Cosm.
b - subsp. radians (Revel.) Clapham - Frz. natante până la bază divizate;
pedicel fructifer ± egal cu frz. bracteantă sau puţin mai lung. FI. mai
mici, de 10-16 mm diam. Eur.
10a FI. albe sau cu nuanţe slabe de violet.........................................................11
10b FI. galbene ................................................................................................. 15
11a Frz. bazale serat-crenate.
9 R. crenatus Waldst. etKit. (piş. XXXIV, fig. 1) - Sp. perenă, H., 5-
12 cm. VI-VIII. Spor. e.a.; zăcâtori de ape din topirea zăpezilor. Alp.-carp.-
balc.
11b Frz. bazale divizate, lobate până la compuse............................................ 12
12a Sepale abundent brun-roşcat păroase. Petale albe, cu nuanţe de violet la ext.
Frz. bazale trifoliate sau trisectate, foliolele sau segmentele din nou
trisectate sau tripartite
10 R. glacialis L. (piş. XXXIV, fig. 2) - Sp. perenă, H., 6-20 cm. VII-
IX. 2n=16. Rară. e.a.; sol. schelet., pe roci silicioase. Sp. pionieră, oligotr.
Euras. arct.-alp.-eur.
12b Sepale glabre. Petale curat albe ................. ............................................... 13
13a Plante mici, de 4-15 cm, cu frz. bazale 3-5 lobate sau fidate. Tulp. cu 1-2 fi.
11 R. alpestris L. (piş. XXXIV, fig. 3) -Sp. perenă, H„ VI-IX. 2n=16.
Rară e.a. Alp.-eur.
13b Plante robuste, înalte până la 130 cm, multifiore. Frz. bazale palmat-partite
până la palmat-sectate, cu 5-7 segmente; segmentul mijlociu nu este liber la
bază. Pediceli de 4-5 ori mai lungi decât bracteele.
12 R. platanifolius L. - Sp. perenă, H., - 130 cm. VI-VII. 2n=16. Frecv.
e.f.-e.b.; bur. în lungul pâraielor. Eur.

167
RANUNCULACEAE

var. platanifolius - Segmentul mijlociu al frz. bazale, nu este liber la


bază, este concrescut cu segmentele vecine. Frecv.
var. aconitifolii Ciocârlan (piş. XXXIV, fig. 4) - Segmentul mijlociu al
frz. bazale este bine individualizat, cu peţiolul scurt. Jud. Neamţ:
Cheile Bicazului.
var. trifoliata (Ciocârlan) Ciocârlan - Frz. bazale trifoliolate. Jud.
Neamţ: Cheile Bicazului.
15a Cel puţin unele răd. îngroşate, tuberizate...................... ........................... 16
15b Toate răd. subţiri, neîngroşate......................... ......................................... 22
16a Frz. întregi sau cu mici inciziuni; cele bazale lipsesc la înflorire. La
mijlocul tulp. se află o frz. mare, mai lată decât lungă, cu baza ± retezată......
13 R. thora L. (piş. XXXIV, fig. 5) - Sp. perenă, H„ 10-15 cm. VI-
VIII. Rară e.a.; stâne. calc. Alp. eur.
Obs. P rezenţa sp. R . h y b r id u s B in a răm âne îndoielnică.
16b Frz. fîdate sau sectate................................................... .............................17
17a Sepale la înflorire reflecte.......................................................................... 18
17b Sepalele nu sunt reflecte................................................................. ........... 20
18a Receptacul la fructificare mult alungit, cilindro-conic. Achene cu rostru
lung, drept, mai lung decât achena.
14 R. oxyspermus Willd. (piş. XXXIV, fîg. 6 ) - Sp. perenă, H., 10-40
cm. V-VI. Rară, z.step.-z.silvostep. Balc.-cauc.
18b Receptaculul nu se alungeşte la fructificare. Rostrul achenelor mai scurt . 19
19a Plantă alb-mătăsos, alipit păroasă. Segmentele frz. liniare, întregi. Petale
galbene ca lâmâia.
15 R. iUyricus L. - T r â n j o a i c ă . ( p l ş . XXXIV, fig. 7). Sp.perenă,
H., 20-50 cm. V-VI. 2n=32. Spor. z.step.-z.silvostep., paj. Sp. oligotr., xer.,
subterm. Pont.-medit.
19b Plantă cu peri albi, ± orizontali (perpendiculari). Segmentele frz. divizate.
Petale intens galbene. Frz. bazale trisectate, segmentul mijlociu peţiolulat
16 R. bulbosus L. (piş. XXXIV, fig. 8 ) - Sp. perenă, H.(G.), 10-30
cm. V-VI. 2n=16. Frecv. z.silvostep.-e.f.; paj.
a - subsp. bulbosus - Tulp. îngroşată la bază bulbiform; râd. netuberizate.
Centr. şi N. Eur.
b - subsp. aleae (Willk.) Rouy et Fouc, - Tulp, neîngroşată bulbiform la
bază; răd. tuberizate. S. Eur.
19c Tulp. neîngroşată bulbiform la bază. Răd. parţial tuberizate fusiform. Frz.
Bazale tripartite. Achene orbiculare cu marginea evident carenată.
17 R. neapolitanus Ten. (piş. CLXV, fig. 1) - Sp. perenă, 20-50 cm.H
(G). V-VI. 2n=16.F. rară. Z. silvostep., pajişti umede, margini de păduri,
uneori pe substrat nisipos.Jud. Dolj şi Constanţa. Est medit.-bale.
168
RANUNCULACEAE

20a Frz. bazale palmat-sectate; segmentele liniare.


18 fi. pedatus Waldst. et Kit. (piş. XXXIV, fig. 9) - Sp. perenă, H.,
15-30 cm. IV-V. 2n=16, Spor. z.silvostep.-z.păd.stej. Sp. oligotr., xeromez.,
uneori hal. Euras. cont.
20b Frz. bazale de 2-3 ori penat-sectate ...........................................................21
21a Sepale glabre; lobii frz. acuţi. Rostrul achenei curbat.
19 fi. millefoliatus Vahl (piş. XXXIV, fig. 10) - Sp. perenă, H., circa
15 cm. IV-VI. Rară. Jud. Dolj- Calafat şi Jud. Giurgiu - Budeşti. Centr. eur.-
medit.
21b Sepale păroase; lobii frz. obtuzi. Rostrul achenei aproape drept.
20 fi. garganicus Ten. (piş. XXXIV, fig. 11) - Sp. perenă, H., 20-15
cm. IV-VI. Rară. Jud. Dolj şi Mehedinţi. Sp. xer. Centr. eur.-medit.
22a Frz. întregi sau cu mici inciziuni................................................................23
22b Cel puţin frz. tulp. cu mari inciziuni..........................................................29
23a Achene pubescente. Frz. bazale cu limb rotund, cele tulp. sunt flabeliforme
(ca un evantai deschis).
21 R. flabeUifolius Heuff. ex Rchb. (piş. XXXIV, fig. 12) - Sp. perenă,
H., 20-30 cm. IV-VI. Rară, păd., tuf. Jud. Caraş-Severin. Ro., Serbia.
23b Achene glabre. Frz. bazale nu sunt rotunde.............................................. 24
24a FI. sesile sau subsesile, axilare, cu petale mici, până la 1,5 mm lung,
22 fi. lateriflorus DC. (piş. XXXIV, fig. 13) - Sp.anuală, T., 20-30 cm.
IV-V. Spor. z.silvostep.-z.păd. stej.; paj. temporar inundate primăvara. Sp.
higr., hal. Euras. cont.
24b FI. pedicelate, petale mai lungi de 2 mm ...................................................25
25a Achene mai mici de 1 mm. FI. mici, de 3-6 mm diam. Plantă cu frz. aeriene
întregi şi frz. submerse divizate în lacinii filiforme.
23 fi. polyphyllus Waldst. et Kit. ex Willd.(plş. XXXIV, fig. 14) -
Sp. perenă, HH., 5-10 cm. IV-V. Z.silvostep.-z.păd:* stej.; mlaştini ±
sărăturate. Euras. cont.
25b Achene mai lungi de 1 mm. FI. mai mari, peste 1 cm diam....................... 26
26a FI. de 2,5-4 cm diam. Plantă robustă, de circa 50-150 cm, cu rizom lung.
24 fi. iingua L. (piş. XXXIV, fig. 15) - Sp. perenă, HH. VI-VII.
2n=128. Spor. z.step.-e.g.; mlaştini, tuf. Euras.
26b FI. până la 2 cm diam. Plante de 10-50 cm.................................................. 27
27a Achene mărunt tuberculate. Plante anuale.

P L A N Ş A XXXIV. 1 - Ranunculus crenatus; 2 - R. glacialir, 3 - R. alpestris; 4 - R. platanifolius


var. aconitifolli - frz. bazată; 5 - R. thora; 6 - R. oxyspermus; 7 - R. illyricus; 8 - R. bulbosus-, 9 -
R. pedatus; 10 - R. millefoliatus; 11 - R. garganicus; 12 - R. flabellifolius 13 - R. lateriflorus; 14 -
R. polyphyllus; 15 - fi. Iingua; 16 - fi. ophioglossifolius; 17 - fi. flamula; 18 ■fi. cassubicus
(4 - original; în desene sunt frz. bazale).
169
PLANŞA XXXIV

170
RANUNCULACEAE

25 R. ophioglossifolius Vil!, (piş. XXXIV, fig. 16) - Sp. anuală, T.,


10-50 cm. IV-VII. 2n=16. Rară z.silvostep,; paj. înmlăştinite. Atl.-medit,
27b Achene netede. Plante perene.................................................................... 28
28a Tulp. erectă sau ascendent-erectă, adesea radicantă Ia nodurile inf. Frz. inf.
peţiolate, cele sup. sesile. FI. mai multe, de 1-2 cm diam.
26 R.flammula L. (piş. XXXIV, fig. 17) - Sp. perenă, H.(HH.), 10-15
cm. IV-VII. 2n=32. Spor. z. step.-e.f.; loc. umede, înmlăştinite. Euras.
28b Tulp. filiformă, târâtoare, radicantă la toate nodurile. Toate frz. peţiolate.
FI. solitare, de circa 5 mm diam.
27 R. reptans L. (R. flammula subsp. reptans (L.) Syme) - Rară, loc.
umede, înmlăştinite. Jud. ;Braşov, Iaşi, Maramureş. Centr. şi N. Eur.
29a Achene glabre, tuberculate sauspinoase ..................................................... 30
29b Achene pubescente ..................................................................................... 44
30a Receptacul mult alungit la fructificare........................................................ 31
30b Receptacul globulos.................................................................................... 32
31a Plantă glabră, cu fi. mici, petale de 2-4 mm lung. Achene mici, până la 1
mm lung.
28 R. sceleratus L. - B o g l a r i . Sp. anuală, T., 20-50 cm. V-VII.
2n=32. Frecv. z. step.-e.f.; loc mlăştinoase. Circ.
31b Plantă abundent păroasă. FI, mari, petale de 10-12 mm lung. Achene de 4-
5 mm lung........................................................................................................
R. oxyspermus (vezi 17a).
32a Achene spinoase sau cu tuberculi pe ambele feţe ......................................33
32b Achene netede, glabre.................... ........................................................... 34
33a Frz. tulp. mijlocii şi sup, palmat lobate până la fidate, cu segmente late.
Achene cu o margine netedă, fără spini.
4 29 R. muricatus L. (piş. XXXV, fig. 1) - Sp. anuală, T., 10-60 cm. V-
VI. 2n=48,64. Foarte rară, loc. mocirloase lângă Galaţi. Medit.
33b Frz. tulp. mijlocii şi sup. palmat sectate, cu segmente înguste. Achene cu
spini sau tuberculi pe toată suprafaţa.
30 R. arvensis L. - P i c i o r u l c o c o ş u l u i de s e m ă n ă t u r i ,
C o r n i c e i . ( piş. XXXV, fig. 2). Sp. anuală, T., 20-30 cm. V-VII. 2n=32.
Frecv. z.silvostep.-e.g.; loc. cult. şi rud. Sp. eutr., mez.-mezoxer. Bur. seg. şi
rud. Euras.
34a Sepale la înflorire reflecte..........................................................................35
34b Sepale patente sau alipite de petale .......................................................... 37
35a Receptacul glabru. Frz. bazale fidate sau partite, cu segmente invers ovate.
Rostrul achenelor încovoiat în formă de seceră.
31 R. constantinopolitanus (DC.) D’Urv. (piş. XXXV, fig. 3) - Sp.
perenă, H., 25-50 cm. 1V-V. Rară, z.silvostep.-z.păd.stej.; loc. ± umede.
Bale.
171
RANUNCULACEAE

35b Receptacul pubescent. Frz. bazale trisectate, segmentul mijlociu adesea


peţiolat....................................................................................................... 36
36a Plantă anuală
32 R. sardous Crantz (piş. XXXV, fig. 4) - Sp. anuală, T., 10-30 cm.
V-VII. 2n=16. Frecv. z. step.-e.f.; loc. ± umede. Sp. mezohigr., eutr. Bur.
rud., seg. Eur.
36b Plantă perenă
R. bulbosus (vezi 18b)
37a Frz. bazale trisectate, segmentul mijlociu peţiolat, sau chiar compuse
(trifoliate), cu segmente sau foliole din nou trifidate. Plantă cu stoloni.
32 R. repens L. - F l o a r e dc l e a c . S p . perenă, H., 20-40 cm. V-
VIII. 2n=32. Foarte frecv. z. step.-e.b.; loc. umede. Sp. eutr., mezohigr.-
higr. Euras.
37b Frz. bazale palmat-fidate sau sectatc, cu segmente nepeţiolate.........,...... 38
38a Receptacul glabru ........................................... ..........................................39
38b Receptacul păros............................ ........................................................... 40
39a Tulp. patent păroasă. Frz. bazale 3-5 fidate. Achene de 4-5 mm lung. cu
rostru puternic recurbat.
34 R. lanuginosus L. (piş. XXXV, fig. 5) - Sp. perenă, H., 30-50 cm.
V-VII. 2n=28. Spor. e.g.-e.f.; păd., tuf., zăv. Sp. eutr., mezohigr., helscia.
Eur. centr.
39b Tulp. glabrescent-alipit păroasă. Frz. bazale sectatc. Achene de 2-3,5 mm
35 R. acris L. - P ic i o r u 1 c o co şu 1u i . Sp. perenă, H., 30-60 cm. V-
VIII. 2n=14. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. mezohigr.
ai Rizom foarte scurt (piş. XXXV, fig. 6 ).
- subsp. acris - Euras.
ai Rizom alungit, gros , orizontal............................................................ b
bi Filamente glabre. Rostrui achenelor curbat
- subsp. jriesianus - (Jord.) Rouy et Foucaud (R. stevenii auct.) Eur.
centr. şi de S.
b2 Filamente pubescente. Rostrui achenelor scurt şi drept.
- subsp. strigulosus (Schur) Hyl. (piş. XXXV, fig. 7). - 2n=28. Pont.-
pan.
40a Pediceli brăzdaţi (striaţi). Plante robuste cu fi. numeroase....................... 41
40b Pediceli netezi. Plante cu 1 sau puţine fi.......................................................... 42
41a Petale de 15-20 mm lung. Achene cu rostru lung de 1,5 mm, puternic
curbat-spiralat.
3 6 R. nemorosus DC. - G ă l b e n e l e de p ă d u r e . (piş. XXXV, fig.
8 ). Sp. perenă, H., 15-40 cm. VI-VIII. 2n=16. Spor. e.f.-e.s.; paj., bur,,
rarişti de păd. Eur.

172
RANUNCULA CEAE

41b Petale de 7-14 mm lung. Rostrui achenelor până la 0,5 mm lung., slab
curbat.
37 R. polyanthemos L. - G ă l b e n e l e . Sp. perenă, H., 30-60 cm. V-
VII. 2n=16. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. mezohigr.
a - subsp. polyanthemos (piş. XXXV, fig. 9). tulp. 30-60 cm. Frz. bazale 5
fidat-sectate, cu segmente ± egale. Nu creşte la noi. Eur. NV. şi centr.
b - subsp. polyanthemoides (Boreau) Ahlfv. (R. nemorosus DC. var.
polyanthemnid.es (Boreau) A. Nyâr.). Tulp. 40-100 cm. Frz. bazale 3
sectatc, cu segmentul mijlociu mai lung decât cele laterale, îngust
cuneat şi 3 lobat. Spor. z.păd.stej.-e.f. Eur.
42a Rizom lung, orizontal. Frz. bazale 1-2, asemănătoare cu cele tulp. FI. mari,
de 3-4,5 cm diam.
38 R. carpaticus Herb. (piş. XXXV, fig. 10) - Sp. perenă, II., 15-40 cm.
VI-VII. 2n=28. Frecv. e.f.-e.b.; rarişti de păd., bur. Sp. eutr., mezohigr. End.
Carp.
42b Rizom scurt, vertical. Frz. bazale diferite de cele tulp. FI. mai mici, dc 2-3
cm diam. ..................................................................................................... 43
43a Frz. bazale cu segmente ce se ating sau se acoperă cu marginile; dinţii brusc
acuminaţi. Receptacul păros pe toată lung.
39 R. hreyninus Crantz (R. oreophilus M. Bieb.) (piş. XXXV, fig. 11) -
Sp. perenă, H., 20-30 cm. V-VIII. 2n=16. Frecv, e.b.-e.a.; paj. pe stâne. Sp.
sax., calc. Alp. eur.
43b Frz. bazale cu segmente ± divergente; dinţii ± obtuzi. Receptacul păros
numai la vârf
40 R. montanus Willd. - Sp. perenă, H., 5-20 cm. VI-VIII.
ai -subsp. montanus -Rostrui achenelor cât 1/4-1/3 din lung. achenei. Nu
creşte în România, ci în Mţii. Alpi, Jura, Pădurea Neagră.
a 2 - subsp. pseudomontanus (Schur) Ciocârlan. Rostrui achenelor foarte
scurt. Segmentele frz. tulp. au lăţ. maximă deasupra mijlocului, sunt
lanceolat-cuneate. 2n=16,32. Frecv. e.b.-e.a.; paj. Sp. mez.-mezohigr.
Carp.-balc.
44a Frz. bazale 5 sau mai multe, relativ mici, de 2-5,5 cm diam., cu limb
± rotund, sinusul bazai larg deschis, margini divergente, glabre sau slab
pubescente pe faţa inf.; limb întreg sau divizat la var. binatus (Kit.) Penev.
Frz. tulp. cu segmente întregi.

P L A N ŞA X X X V . 1 - Ranunculus muricatus; 2 - R. arvensis - frz. lulp. sup. şi fr., idem la 1; 3 - R.


constantinopolitanus; 4 - li. sardous; 5 - R. lanuginosus; 6 - R. acris', 7 - R. acris subsp.
strigulosus; 8 - R. serpens subsp. nemorosus; 9 - R. polyanthemos; 10 - R. carpaticus; 11- / ? .
hreyninus; 12 - R . montanus subsp. pseudomontanus - frz. bazai ă şi receptacul cil fr., idem la
3,4,5,9 11; 13 - R. auricomus.
173
PLANŞA XXXV
RANUNCULACEAE

41 R. auricomus L. s. 1. {piş. XXXV, fig. 13) - Sp. perenă, H., 15-50


cm. V-VI. 2n=32,40,48. Frecv. z. păd. stej.-e.f.; păd. Sp. mezotr., mezohigr.
Euras.
44b Frz. bazale 1-3, mari, până la 10 cm diam.; cele tulp. cu segmente dinţate
sau lobate.......................................................... ........................................ 45
45a Frz. bazale câte 1-2, serat-crenate, nelobate;, sinusul bazai cu margini
paralele. Tulp. prezintă la bază 1-2 scvame mari, persistente.
42 R. cassubicus L. s. 1. {piş. XXXIV, fig. 18) - Sp. perenă, H., 20-60
cm. IV-VI. 2n=16,24,32,40,44,64. Frecv. z.păd.stej.-e.f.; rarişti de păd. Sp.
eutr., mez. Euras. cont.
45b Frz. bazale câte 2-3, în parte lobate sau grosier dinţate; tulp. la bază cu
scvame mici, căzătoare.
43 R.faUax (Wimm. et Grab.) Sloboda s. 1. - Sp. perenă, H., 20-50 cm.
IV-VI. 2n=16,32. Frecv. z.păd.stej.-e.f.; păd., zăv. Euras. cont.

22 Adonis L.
x= 8
la Plante perene. FI. galbene; petale mai mult de 10; antere galbene.............. 2
lb Plante anuale. FI. roşii foarte rar gălbui, cu :cel mult 8 petale; antere
purpurii negricioase............................................ ......................................... 3
2a Frz. de 2-4 ori penat-sectate; ultimele segmente liniare, întregi, până la 1
mm lăţ.
1 A. vernalis L. - R u s c u ţ ă p r i m ă v ă r a t i c ă . {piş. XXXVI, fig. 1).
Sp. perenă, H, 10-40 cm. IV-V. 2n=T6. Frecv. z. step.-e.g.; paj. Sp. xer.-
xeromez., term.-subterm. Med., tox., om. Euras. cont.
2b Frz. de 2-3 ori penat-sectate; ultimele segmente dinţate, de 1,5-3 mm lăţ.
2 A, volgensis Steven ex DC. {piş. XXXVI, fig. 2) - Sp. perenă, H., 15-
45 cm, IV-V. Rarăz. step.-e.g.; paj. Sp. xer., term. Tox. Pont.-centr. as.
3a Sepale păroase. Rostrul achenelor negru la vârf.
3 A. flammea Jacq. - R u s c u ţ ă . {piş. XXXVI, fig. 3). Sp. anuală, T.,
20-50 cm. V-VIII. 2n=32. Rară z. step.-e.g,; în cereale păioase. Pont.-medit.
3b Sepale glabre. Rostrul achenei verde............................................................4
4a Sepale alipite de petale. Achene de 5-6 mm, pe partea ventrală cu 2 dinţi.
4 A. aestivalis L. - C o c o ş e i de câmp. (piş. XXXVI, fig. 4). Sp.
anuală, T., 20-50 cm. V-VII. 2n=32. Frecv. z. step.-e.g.; în cereale păioase
şi loc. rud. Sp. mezoxer., calc., subterm. Euras. cont.
4b Sepale patente. Achene de 3,5-5 mm, fără dinţi.
5 *A. annua L. (A. autumnalis L.) - R u s c u ţ ă t o m n a t i c ă . Sp.
anuală, T., 25-45 cm. VI-IX. 2n=32. Cult. om. şi subspont., semănături.
Medit.

175
PAPAVERACEAE

O r d . Pa p a v e r a l e s
Fam . Papaveraceae Adans.

Plante erbacee cu latex sau suc apos. Frz. alterne, fără stipele. FI.
hermafrodite, actinomorfe. K, cu 2 sepale căzătoare, petale 4, libere, cu
prefloraţie alternă; stamine numeroase. Gineceu sup. format din 2-20 cârpele
unite. Fr. capsulă.
l a Plante cu suc apos. Sepale unite în formă de glugă................4 Eschscholzia
lb Plante cu latex. Sepale libere....................................................................... 2
2a Fr. capsulă subcilindrică până la globuloasă, poricidă; stigmat sesil,
disciform........................................................................................ 1 Papaver
2b Fr. capsulă liniară, valvicidă........................................................................ 3
3a FI. solitare. Capsulă biloculară, de 10-25 cm lung...................... 2 Glaucium
3b FI. in infl. umbeliforme. Capsulă uniloculară, de 3-5 cm lung........................
................................................................................................3 Chelidonium

1 Papaver L. - M ac
x=6,7,ll
la Plantă perenă de munte cu tulp. scapiformă; fl. galbene.
1 P. alpinum L, subsp. corona-sancti-stephani (Zapal.) Borza (piş.
XXXVI, fig. 5) - Sp. perenă, H., 5-20 cm. VII-VIII. Rară e.s.-e.a.; grohot.
calc. End. Carp, E şi S.
lb Tulp. foliate; fl. roşii sau alb e......................................................................2
2a Plantă perenă, robustă, - 90 cm. Fl. mari, de 10-15 cm diam., roşii-
cărămizii. Sepale persistente............................................................................
2 *P. orientale L. - M ac t u r c e s c . VI-VIII. 2n=28,42. Cult. orn. As.
deSV.
2b Plante anuale; sepale caduce........................................................................3
3a Plantă glaucă; frz. lobate, cele sup. amplexicaule.
3 *P. somniferum L. - M ac de g r ă d i n ă . Sp. anuală, T .,-1 m. VI-
VIII, 2n=22. Cult. cond., med., orn. Medit.
3b Plante ± setos păroase, Frz. adâncdivizatepână lasectate, cele sup. nu sunt
amplexicaule...................................................................................................4
4a Capsulă glabră; discul stigmatului ±plan; filamente staminale subţiri,
filiforme.................................................................................................... ,..5*6

PLANŞA XXXVI. 1 - A d o n is v e m a lis - habitus, detaliu frz. şi fr.; 2 - A. vo lgen sis - detaliu frz, şi
fr.; 3 - A . fla m m e a - fr.; 4 - A. a e s tiv a iis- fr.', 5 - P a p a v e r a lp in u m subsp. coron a-san cti-steph an i;
6 - P. rh o e a s ; 7 - P. dubium ; 8 - P . hybridum ; 9 - P. a rgem one; 10 - G lau ciu m com icu lu tum ; 11 -
G .fla v u m ; 12 - H yp eco u m p o n tic u m - habitus, petală ext. (a) şi petală int. (b); 13 - L am pro ca p n o s
sp e cta b ilis.
176
PLANŞA XXXVI
PAPAVERACEAE

4b Capsulă setos păroasă; discul stigmatului convex; filamente staminale lăţite


spre antere................................................................................................... 7
5a Capsulă globuloasă până la invers ovoidă; stigmat (6 ) 8-12 (-18) radiat.
4 P. rhoeas L. - M ac r o ş u de c â m p . ( piş. XXXVI, fig. 6 ). Sp.
anuală, T., 25-90 cm. V-VII. 2n=14. Frecv. z.step.-e.g.; în cereale păioase şi
loc. rud. Sp. eutr., mezoxer., subterm. Med., orn. Cosm.
a - var. rhoeas - Pediceli cu sete patente, dense. Petale roşii, închis maculate
la bază.
b - var. strigosum Boenningh. Pediceli cu sete alipite, rare. Petale roşii,
nemaculate.
5b Capsulă alungit-cilindricâ, îngustată în bază, cel puţin de 2 ori mai lungă
decât lată. Stigmat 6 - 8 radiat. Pediceli cu peri alipiţi.................................... 6

6a Antere galbene. Petale mici, circa 15 mm. Plantă glabrescentă.


5 P. laevigatum Bieb. (P. maeoticum Klokov) - Plantă anuală, T., 20-
60 cm. V-VI. Rară. Jud. Mehedinţi. Pont.-balc.
6 b Antere violete. Petale de 15-30 mm. Plantă hispid păroasă.
6 P. dubium L. - M ac de c â m p . ( piş, XXXVI, fig. 7). Plantă
anuală, T., 20-60 cm. V-VI. 2n=42. Frecv. z.step.-e.g.; bur. seg. şi rud. Sp.
xeromez., subterm.
a - subsp. dubium - peduncul alipit păros; latex proaspăt alb, uscat brun.
Eur.
b - subsp. confine (Jord.) Horandl - Peduncul patent păros; latex proaspăt
alb, uscat roşiatic. Pont.-medit.
7a Fr. elipsoidal-globulos, de 1-1,3 cm, acoperit cu sete lungi, dese. Stigmat
5-
8(-9) radiat.
7 P. hybridum L. (piş. XXXVI, fig. 8 ) - Sp. anuală, T., -50 cm. V-VII.
2n=14. Spor. z.step.-e.g.; în cereale păioase şi rud. Sp. mezotr., mezoxer.,
subterm. Euras.
7b Capsulă oblong-cilindrică, de 1,5-2 cm, cu peri rari şi coaste longitud.
evidente. Stigmat 4-6 radiat.
8 P. argemone L. (piş. XXXVI, fig. 9) - Plantă anuală, T., -50 cm. V-
VI. 2n=12,42. Spor. z.silvostep.-e.g.; în cereale păioase şi rud. Sp. mezotr.,
mezoxer., subterm., calcifugă. Eur.

IG la u c iu m M ill.-M ac c o r n u t
x= 6
la Petale portocalii-roşietice sau roşii; ovar şi fr. setos-păros.
178
FUMARIA CEAE

1 G. comiculatum (L.) Rudolph - M ac c o r n u t r o ş u . (piş.


XXXVI, fig. 10). Sp. anuală. T., 15-50 cm. VI-VIII. 2n=12. Spor. z. step.-
e.g.; loc cult. şi rud. Sp. mezoxer., subterm. Medit.- centr. eur.
lb Petale galbene. Ovar şi ir. tuberculat-scabru.
2 G. flavum Crantz - M ac c o r n u t g a l b e n , (piş. XXXVI, fig. 11).
Sp. anuală, T., 30-50 cm. VI-VIII. 2n=12. Rară z. step.-e.g.; loc ± nis.
a - subsp. flavum - Sepale păroase; ovar şi fr. tuberculat-scabru pe toată
lung. Capsula de 15-30 cm lung. Atl.-medit.
b - subsp. leiocarpum (Boiss.) Ciocârlan - Sepale glabre; ovar şi fr.
tubercula! numai spre vârf. Capsula până la 10 cm lung. Bale.

3 Chelidonium L.
x= 6
1 C. mo/as L, - R o s t o p a s c ă , N e g e l a r i ţ ă , I a r b ă de n e g i .
Sp. perenă, H., 30-60 cm. Plantă cu latex galben-portocaliu. FI. galbene. V-
IX. 2n=12. Frecv. z. step.-e.f.; loc rud., tuf., bur. din jurul aşezărilor
omeneşti. Sp. eutr., nitr,, mez., helscia. Med., tox. Euras.

4 Eschscholzia Cham.
x= 6
1 *E, californica Cham. - Sp, anuală până la perenă. 20-60 cm. VI-
VII. 2n=12. Cult. om. Am. de N.

Fam . Fumariaceae DC.

Plante erbacee cu suc apos. Frz. alterne, simple sau compuse. FI.
hermafrodite, evident zigomorfe. Sepale 2 libere, petale 4, cele 2 ext. dilatate
saciform la bază sau petala sup. pintenatâ. Stamine 2, cu filamente trifurcate
(aparent 6 stamine). Gineceu sup., ovar bicarpelar. Fr. capsulă sau fr. indehiscent
acheniform.
la FI. turtite lateral, pendule, grupate în racem unilateral, lax; cele 2 petale ext.
dilatate saciforma la bază şi cu vârful recurbat . 1 Lamprocapnos (Dicentra)
lb FI. în raceme multilaterale, dense. Petala sup. pintenatâ ............................ 2
2a Ovar multiovulat; fr, capsulă multispermă, dehiscentă prin 2 valve..............
...................................................................................................... 2 Corydalis
2b Ovar uniovulat; fr. monosperm, indehiscent ............................... 3 Fumuria

1 Lamprocapnos Endl.(Dicentra Borkh. ex Bemh.)


x= 8
179
FUMARIACEAE

1 *L spectabilis (L.) Fukuhara (D. spectabilis (L.) Lcm.) - C e r c e i i


doa mne i . ( pi ş . XXXVI, fig. 13). Sp. perenă, H., 30-40 cm, V-VII.
2n=16. Cult. orn. As. de E.

2 Corydalis Vent.- B r e b e n e i
x=7,8,10
la Plante anuale sau bisanuale, fără tuberculi; fl. albe-gălbui grupate în raceme
axilare.
1 C. capnoides (L.) Pers. (piş. XXXVII, fig. 1) - Sp. anuală-bisanuală,
T-HT., -40 cm. V-VI. 2n=16. Spor. z. silvostep.-e.b.; loc. umbroase, calc.
Euras.
lb Plante perene cu tuberculi. Raceme terminale ........................................ ....2
2a Bracteele întregi...........................................................................................3
2b Bracteele nu sunt întregi ............................................................................. 4
3a Tulp. prezintă spre bază o lrz. scvamiformă. Tubercul compact.
2 C. intermedia (L.) Merat (piş. XXXVII, fig. 2) - Sp. perenă, G.,
-20 cm. IV. 2n=16(20). Rarăz. păd.stej.-e.b. Centr. eur.
3b Tulp. fără frz. scvamiformă spre bază. Tubercul, de cele mai multe ori gol
în int.
3 C. cava Schweigg. et Korte (piş. XXXVII, fig. 3) - Sp. perenă, G.,-
40cm.IV-V.2n=16.Frecv.z.silvostep.-e.b., păd., tuf. Sp. eutr., mez., helscia.-
scia.
a - subsp. cava - Tubercul gol în int. Foliole mediane de ord, II ± sesile. C.
purpurie, rar albă. Centr. eur.
b - subsp. marschaWana (Pali.) Hayek - Tubercul de obicei compact.
Foliole mediane de ord. II scurt peţiolate. C. alburie până la galbenă.
Pont.
4a Pedicelii fructiferi scurţi, de 1-3 mm
4 C. pumila (Host) Rchb. (piş. XXXVII, fig. 5) - Sp. perenă, G., -20
cm. IV. 2n=16. Rară z. silvostep.-e.b., păd,, tuf. Centr. eur.
4b Pedicelii fructiferi mai lungi de 1 cm
5 C. solida (L.) Clairv. (C. bulbosa (L.) DC.) (piş. XXXVII, fig. 6 ) -
Sp. perenă, G., -20 cm. III-IV. 2n=i6,24,32. Frecv. z. silvostep.-e.b., păd.,
tuf. Sp. eutr., mez., helscia.-scia. Eur.
a - subsp. solida - Foliole fidate până la sectate (piş. XXXVII, fig. 6 a, 6 b.)
b -subsp. slivenensis (Velen.) Hayek - Foliole de obicei întregi (piş.
XXXVII, fig. 6 c)

3 Fum aria L.- F um a r iţă


x=7,8
180
FUMARIACEAE

l a Pediceli fructiferi arcuat-recurbaţi .............................................................. 2


lb Pediceli fructiferi patul-erecţi ..................................................................... 3
2a Sepale evident denticulate, mai late decât fl. Infl. mai scurtă sau cel mult
egală cu frz. axilarâ (adesea aceasta apare opusă). Fr. rotunjit la vârf.
1 F, kralikii Jord. (piş. XXXVII, fig. 7) - Sp. anuală, T, -25 cm. IV-V.
Rară e.g.; ogoare, tuf. Sp. mezoxer., subterm. Pont.-baic,
2b Sepale slab denticulate, mai înguste decât fl. Infl, mai lungă decât frz.
axilară Fr. acut la vârf.
2 F. thuretii Boiss. (piş. XXXVII, fig. 8 ) - Sp. anuală, T, -30 cm. IV-V.
Rară e.g., tuf. Defileul Dunării (Jud. Caraş-Severin şi Mehedinţi). Bale.
3a Sepale evident mai înguste decât lăţ. fl. şi lungi de 0,5-l(l,5) mm, circa cât
1/5 din lung. C. caducă..................................................................................4
3b Sepale ± egale cu lăţ. fl., lungi de 1,5-3,5 mm, mai lungi de 1/4 din lung, C.,
persistente...................................................................................................... 6
4a Pedicelii fructiferi de 2-3 ori mai lungi decât bracteele.
3 F. schleicheri Soy.-Willem. (piş. XXXVII, fig. 9) - Sp. anuală, T, -30
cm. V-IX. Frecv. z. step.-e.f.; loc. cult. şi rud. Euras.
4b Pedicelii fructiferi ± egali sau numai cu puţin mai scurţi decât bracteele..... 5
5a Fl, albe, la vârf roşii. Bractee ± ovate, puţin mai scurte decât pedicelii
fructiferi. Fr. ovoid-sferic, cu vârf subacut.
4 F. parviflora Lam. (piş. XXXVII, fig. 10) - Sp. anuală, T, -30 cm. V-
IX. 2n=32. Spor. z. silvostep.-e.g.; tuf. Sp. eutr., mezoxer., subterm. Centr.
eur.-medit.
5b Fl. roze-roşii. Bractee înguste, egale sau mai lungi decât pedicelul fructifer.
Fr. sferic, cu vârf rotunjit.
5 F. vaiOantii Loisel. (piş, XXXVII, fig. 11) - Sp. anuală, T, -30 cm. V-
X. 2n=32. Frecv. z. step.-e.f.; loc. cult. şi rud. Sp. eutr., xer.-mez., term.-
subterm. Euras.
6 a Fl. mici; sepale de 1,5 mm lung.; C. de 4-5 mm lung.Fr. ovoid, acuminat la
vârf.
6 F.jankae Hausskn. - Sp. anuală, T, -30 cm. VI-VII. Foarte rara (Jud.
Bihor - Săcuieni). End.
6 b Fl. mai mari; sepale peste 2 mm lung.; C. peste 6 m m .................................7
7a Sepale ovat-lanceolate, cât 1/3 din lung. C. (fără pinten); bractee cât 1/2 din
lung. pedicelului fructifer. Fr. trunchiat sau uşor emarginat la vârf, mai lat
decât lung.*4

PLANŞA XXXVII. 1 - C o r y d a lis c a p n o id e s ; 2 - C. in term edia; 3 - C . c a v a su bsp. ca v a -fo lio lă ;


4 - C. c a v a su bsp. m a rsc h a llia n a - f o l i o l ă ; 5 - C . p u m ila - ra cem cu f r . ş i f l . ; 6 - C. s o lid a -
ra c e m fr u c tife r (a) ş i fo lio le , b - su bsp. so lid a , c - su bsp. sliven en sis; 7 - F u m aria kralikii; 8 - F.
th u retii; 9 — F. sc h le ic h e ri; 1 0 F. p a r v if lo r a ; ll — F. va illa n ti; 12 — F. o ffiein alis; 1 3 — F.
r o s te lla ta (7-13, f l. ş i fr .).
181
PLANŞA XXXVII

182
HYPECOACEAE
1 F. officinalis L, (piş. XXXVII, flg. 12) - Sp. anuală, T, -30 cm. V-IX.
2n=32. Spor. z. păd. stej.-e.g. Loc, cult. şi rud, Sp. eutr., mezoxer. Eur.
7b Sepale ovat-subrotunde, cât 1/3 din lung. C. (tară pinten); fr. globulos...... 8
8 a Bractee cît 2/3 din lung. pedicelului fructifer. Petale ext. atenuate într-un
rostru (cioc) mic.
8 F. rostellata Knaf (piş. XXXVII, fig. 13) - Sp. anuală, T, 30(-50) cm.
VI-VII. 2n=14. Frecv. z. step.-e.g.; loc. cult. şi rud. Sp. xeromez., term.,
subterm. Centr. eur.-balc.
8 b Bractee egale sau mai lungi decât pedicelii fructiferi. Petale ext. rotunjite la
vârf, fără rostru.
9 F. densiflora DC. (F. officinalis var. densiflora (DC.) Pari.) - Sp.
anuală, T, -30 cm. V-VII. 2n=32. Spor. z. step.-e.g.; loc. cult. şi rud. Centr.
eur.-medit.
Fam . Hypecoaceae (Prantl. et Kundig.) Barkley

Cuprinde un singur gen - Hypecoum. Sunt specii anuale cu suc apos. Frz. de
2-3 ori penat-sectate.Fl, hermafrodite, slab zigomorfe. K. cu 2 sepale libere; C. cu
4 petale libere nepintenate, cele 2 int. trilobate; stamine 4. Gineceu sup.,ovar
bicarpelar. Fr. capsulă liniară, articulată, lomentiformă.
1 Hypecoum L.
1 a Petale ext. întregi, rombic-eliptice, de circa 2 ori mai lungi decât late
1 H. ponticum Velen. (piş. XXXVI, flg. 12) - Sp. anuală, T., -30 cm.
V-VI. Foarte rară, loc. nis. Jud. Constanţa-Vama Veche. Bale.
1 b Petale ext. trilobate....................................................................................2
2a Petale ext. totdeauna mai lungi decât late, de 3-6 mm lăţ.; lobii laterali ai
petalelor int. ± lineari
2 H. torulosum A. E. Dahl. - Sp. este menţionată în FI. Eur.I (1993) de
pe nis. litorale M. Neagră. Medit.
2b Petale ext. cu lung. şi lăţ, ± egale, dar lăţ. de 6,5-13 mm. Lobii laterali ai
petalelor int. ± obovaţi.
3 H. imberbe Sm. in Sibth, et Sm. - Sp. anuală, T., -30 cm. V-VI.
2n=16. Sp. a fost publicată din Jud. Constanţa (gara Cernavodă). V. şi centr.
medit.
Obs. H . p ro cu m b en s L. creşte în Dobrogea de S, (Bulgaria).

SUBCLASA HAMAMELIDAE
O r d . Ha m a m e u d a l e s

Fam . Platanaceae T. Lestib


Cuprinde un singur gen - Platanus. Arbori cu ritidom ce se exfoliază în

183
UIMACEAE
plăci; frz. alterne, palmat-lobate, cu stipele concrescute în jurul lăstarului. FI.
unisexuatc, planta fiind monoică; fl. sunt grupate în capitule sferice. Tepale,
stamine, 4-6. Cârpele 3-6, libere. Fr. multiple, poliachene.

1 Platanus L.
x=7
1*P. x hispanica Mill. ex Munchh. (P. x hybrida Brot.; P. x acerifolia
(Aiton) Willd.) - P l a t a n . Ph., arbore-30 m. Frz. palmat-lobate până la
fidate; pe faţa inf., în unghiurile de ramificare a nervurilor devin glabre.
Capitule femele, de obicei, câte 2. V. 2n=42. Cult. orn.

O r d . Ur t î c a l e s

Fam . Ulmaceae
Mirb.

Arbori cu frz. alterne, asimetrice ia bază. Fl. hermafrodite sau hermafrodite


şi bărbăteşti, actinomorfe, cu perigon sepaloid, mai adesea pe tipul 5. Gineceu
sup., ovar bicarpelar, unilocular şi uniovulat. Fr. samară sau drupă.
la Fl. hermafrodite cu perigon gamotepal şi antere roşii, apar înainte de
înfrunzire. Frz. dublu serate. Fr. monosamară ............................... 1 Vlmus
lb Fl. hermafrodite şi bărbăteşti; perigon liber şi antere galbene , apar odată
cu frz. Fr. drupă. Frz. simplu serate................................................ 2 Celtis

lU lm u sL . - U lm
x=7
la Fl. şi fr. lung pedicclate; samara cifrată şi pendulă.
1 U. laevis Pali. (U. effusa Willd.) - V e l n i ş , (piş. XXXVIII, fîg. 1).
Ph., arbore -30 ni. III-IV. 2n=28. Spor, z. silvostep.-e.f,; zăv., lunci. Cult.
om. Eur.
lb Fl. şi fr. subsesile; samara neciliată ........................................................... 2
2a Frz. scurt peţiolate, 3-5 mm, cu 12-18 perechi nervuri laterale. Fr. de 15-20
(-25) mm lung., cu săm. aşezată central.
2 U. glabra Huds. (U. montana Stokes; U. scabra Mill.) - U lm de
m u n t e . (piş. XXXVIII, fig. 2). Ph., arbore -30 m. IV-V. 2n=28. Frecv.
e.g.-e.f. Sp. eutr., mez. Ind. Euras.Frecv. cult. în scop om., este cv.
‘Pendula’. Ulm pletos.
2b Frz. cu peţioli mai lungi, 4-13 mm, cu 7-12(-14) perechi nervuri laterale .. 3
3a Frz, relativ mici, 2-6(7) cm lung., cu baza aproape simetrică. Săm, este
aşezată central.
3 *U. pumila L . - U lm d e T u r k e s t a n . (piş. XXXVIII, fig. 3).

184
MORACEAE
Ph., arbore -15 m. III-IV. 2n~28. Cult. for. şi om. As. Centr. şi E.
3b Frz. mai mari cu baza evident asimetrică. Săm. aşezată excentric, deasupra
mijlocului.................................................................................................... 4
4a Lăstari scabru-pubescenţi. Frz. suborbiculare până la lat-ovate, pe faţa inf.
scabre. Fr. orbicular sau lat-eliptic.
4 17. procera Salisb. - U lm de c â m p . Ph., arbore -25 m. III-IV.
2n=28. Spor. z. silvostep.-e.g. Păd., zăv., tuf. Ind., cult. om. Sp. mezoxer.,
Eur.
4b Lăstari glabri sau slab pubescenţi. Samara obovată sau obovat-eliptică.
5 U. minor Mill. - U lm de c â m p . (U. foliacea Gilib.; U.
campestris auct non L.; U. carpinifotia Gled.) (piş. XXXVIII, fig. 3). Ph.,
arbore -30 m. III-IV. 2n=28, Frecv. z. silvostep.-e.g. Păd., zăv., tuf, Sp.
eutr., hei., helscia. Ind., cult. om. Eur.

IC e ltis L . -Sâmbovina
la Frz. pe faţa sup. scabre, pe cea inf. scurt pubescente.
1 C. australis L. (piş. XXXVIII, fig. 4). Ph, arbore -20 m. IV-V. 2n=40.
Rar, margini de păd., tu f Jud.: Mehedinţi, Caraş-Severin şi Constanţa
(Mangalia). Cult. om. Medit.
lb Frz. netede pe faţa sup., lucitoare, pe cea inf glabre sau pubescente numai
pe nervuri.................................................................................................... 2
2a Frz. de 5-12 cm lung., cu peţioli de 10-15 mm.
2 *C. occidentalis L. Ph., arbore -20 m. IV-V. 2n=20,28. Cult. om. şi
subspont. Am. de N.
2b Frz. de 4-6 cm lung., cu peţioli de 4-8 mm.
3 C. glabrata Steven ex Planch. Ph., arbore, 3-6 m. IV-V. Rar. Loc.
însorite, sol. schel. Dobr. Pont.
Fam . Moraceae Linie

Plante lemnoase cu latex. Frz. simple, alterne, stipelate. Fl. unisexuate, de


obicei, pe tipul 4, cu perigon sepaloid, grupate în infl. dense sau închise într-o
cavitate cărnoasă, piriformă (axa infl.). Gineceu sup., ovar cu 1 ovul. Fr. drupe
sau achene, înconjurate de perigonul cărnos, adesea concresc formând fr.
compuse.
la Frz. întregi. Ramuri cu spini. Fr. compus, sferic de 10-14 cm diam.............
..................................................................................................... 1 Maclura
lb Frz. nu sunt întregi. Ramuri fără spini......................................................... 2
2a Fl. şi fr.închise într-o cavitate cărnoasă, piriformă ......................... 2 Ficus
2b Fl. în infl. spiciforme. Fr. compuse, cilindric-ovoide .................... 3 Moms

185
cannabaceae

1 M aclura Nutt.
1 *M. pomifera (Rafin.) C. K. Schneid. Ph., arbore -20 m. VI. Cult.
om. şi garduri vii. Am. de N.

2 Ficus L.
la Frz. palmat-fidate, căzătoare.
1 *F. carica L. * - S m o c h i n , (piş. XXXVIII, fig. 5). Ph., arbust-
arbore -10 m. IH-VIII. 2n=26. Cult. spor. şi subspont. Alim. Medit.
lb Frz. întregi, alungite, persistente.
2 *F. elastica Roxb. - F i c u s . Ph., arbust - 5 m. 2n=26. Cult. orn. ca
plantă de apartament. India.

3 Morus L. - D ud
x=7
la Frz. scabre pe faţa sup. şi pubescente pe cea inf. Fr. subsesil purpuriu
închis.
1 *M. nigra L. - D ud n e g r u . Ph„ arbore - 10 m. V. 2n=90-106,308.
Cult. alim., ind., tinct. Medit.
lb Frz. netede pe faţa sup. şi glabre pe cea inf. Pedunculul ± egal cu fr. care
este alb-gălbui, roz sau purpuriu.
2 *M, alba L. - D ud a l b . Ph., arbore - 15 m. V. 2n=28. Cult. pentru
sericicultură, om., alim., ind. China.
Fam . Cannabaceae Martinov
FI. unisexuate, dioice, pe tipul 5, cu perigon sepaloid. FI. bărbăteşti
pedicelate, cele femeieşti sesile. Ovar unilocular şi uniovulat. Fr. achenă.
la Plante cu tulp. volubilă. Frz. opuse, palmat lobate până la partite (unele frz.
din preajma infl., pot fi şi întregi), Infl. femeieşti sub formă de conuri........
............. :...................................................................................... 1 Humulus
lb Tulp, erectă. Frz. palmat sectate până la compuse. Infl. femeieşti sub formă
de glomerule axilare ................................................................. 2 Cannabis

1 Humulus L . - H a m e i

x=8,9,I0
la Plantă perenă; frz. palmat fidate, cu 3-5 lobi.
1 H. lupulus L. (piş. XXXVIII, fig. 6). Sp. perenă; H., 3-5 m. VII-VIII.
2n=20. Spor. z. păd. stej.-e.fi; lunci, zăv., tuf. Sp. mezohigr., eutr. Cult.
planta femeiască pentru industria berei. Euras., Am. de N.
lb Plantă anuală; frz. palmat partite, cu 5-7. lobi.

186
URTICACEAE
2 //. scandens (Lour.) Merr. (H. japonicus Siebold et Zucc.) Sp.
anuală, T., 3 m. 2n=16 (planta femeiască), 17 (planta bărbătească). Rară:
Lunca Dunării (Porţile de Fier), canale de irigaţie (Chimogi-Giurgiu). Loc.
inundate temporar, tuf. Uneori cult. în scop orn. (f. variegatum Sieb. et
Zucc.). Adv. din Extr. Orient.

2.Cannabis L. - C â n e p ă
x= 1 0
1 *C. sativa L. (piş. XXXVIII, fig. 7). Sp. anuală, T., 0,3 - 1,8 (2,5) m.
Frz. palmat sectate până la compuse, cu 3-9 lobi (foliole). Achena învelită în
bractee. VII-VIII. 2n=20.
a -subsp. sativa - Fr. nearticulat la bază. Perigonul fl. femeieşti neevident
sau lipseşte. Cult. oleag. şi text. As. de SV.
b —subsp. spontanea (Vavilov) Serebr. (C. ruderalis Janish.) - Fr, articulat
la bază, se detaşează uşor. Perigonul fl. femeieşti prezent şi bine
dezvoltat. Bur. rud., z. step.-e.g. Cont. euras.
Fam. Urticaceae Juss.
Plante erbacee cu frz. simple. Fl. unisexuate sau hermafrodite şi unisexuate
bărbăteşti, de obicei pe tipul 4, cu perigon sepaloid. Gineceu sup., ovar
unilocular şi uniovulat. Fr, achenă închisă în perigon.
l a Frz. opuse, serate, cu peri urticanţi................................................. 1 Vriica
lb Frz. alterne, întregi, fără peri urticanţi...................................... 2 Parietaria
1 Urtica L. - U r z i c ă
x=6,ll,13
l a Plantă anuală, de 15-50 cm, monoică.
1 [7. urens L. - U r z i c ă m i c ă . Plantă anuală, T., V-1X. 2n=24,26,52.
Frecv. din z. step. până în e.b. Loc. rud., nitrofile, N 4 . Cosm.
lb Plante perene, cu rizomi, până la 2 m înălţ..................................................2
2a Tulp. erectă pubescentă. Fl. dioice; tepalele ext. de la fl. femeieşti mai
scurte ca 1 / 2 celor int.
2 U. dioica L. - U r z i c ă m a r e . Plantă perenă, H., 30-150 cm. VI-IX.
2n=26,48,52. Frecv. z. step.-e.s.; loc. rud., târlite. Sp. mez.-mezohigr., N4-5 -
Alim., ind.
a - subsp. dioica - Frz. cu peri urticanţi. Taxon nitrofil. Cosm.

PLANŞA XXXVIII. 1 - Ulmus laevis; 2 - U. glabra; 3 - U. minor; 4 - Celtis australis\ 5 -


Ficus carica; 6 —Humulus lupulus - plantă femeiască; 7 - Cannabis sativa - fl. femei ascâ (a) şi fl.
bărbăteasca (b); 8 - Parietaria officinalts; 9 - Fagu.s sylvatica - fl. bărbătească (a), involucru
fructifer (b); I O - / 7, orientalis - fl. bărbătească (a), involucru fructifer (b); 11 - Castanea sativa ■
fragment lăstar cu frz. şi infl.(a) şi involucru fructifer (b).

187
P L A N Ş A X X X V III

188
JUGLANDA CEAE

b - subsp. galeopsifolia (Opiz) Chrtek - Frz. fără peri urticanţi; limbul dens
pubescent, cel puţin pe faţa inf. Taxon higrofil. Rară, jud. Buzău: Coca
Antimireşti. Centr. şi E. eur.
2b Tulp. în partea inf. târâtoare, radicantă, fistuloasă, glabrescentă. FI.
monoice; tepalele ext. de la fl. femeieşti, mai lungi ca 1/2 (până la 2/3) din
lung. celor int.
3 U. kioviensis Rogow. Plantă perenă, H., - 2 m. VII-VIII. 2n=22,26.
Spor. loc. umede, umbroase. Pont.-pan.
Obs. D. Brandză a semnalat specia U. p ilu life r a L. de la Constanţa; specia este
anuală, monoică, cu fl. femeieşti grupate în capitule globuloase, lung pedunculate. Deşi a
mai fost citată ulterior, material nu există. Specia este sudică şi probabil a fost introdusă.

2 Parietaria L. - P a r a c h e r n i ţ ă
x=7,13
la Plantă anuală de 5-25 cm. Frz. de l-3(-4) cm lung., cu peţioli lungi aproape
cât limbul.
1 P. lusitanica L. subsp. serbica (Pancic) P. W. Ball - Plantă anuală, T.
V-VI1I. Rară, loc. stâne., grohot. Jud.: Caraş-Severin, Gorj, Constanţa.
Pont.-balc.
lb Plante perene, mai înalte............................................................................. 2
2a Tulp. erectă, de 30-90 cm. Frz. de 4-10 cm lung. Bractee libere.
2 P. officinalis L. (P. erecta Mert. et W.D.J. Koch) (piş. XXXVIII, fig.
8 ). - Plantă perenă, H. VI-IX. 2n=14, Spor, z. păd. stej.-e.f. Tuf., zăv., loc.
rud. Sp. eutr., nitrofilă (N4.J), mez., subterm.-mezoterm., helscia.-scia.
Centr.eur.- submedit.
2b Tulp. târâtoare la bază, ramificată, de 20-40 cm. Frz. de 2-5 cm lung.
Bractee unite la bază.
3 P.judaica L. (P. ramiflora auct. non Moench, P. diffusa Mert, et W,
D. J. Koch) - Plantă perenă, H. V-X. 2n=26. . Spor. z. păd. stej.-e.f. Stâne.,
loc. rud. Ecologia la fel cu sp. anterioară. Atl-medit.

Ord , J uglandales
Fam. Juglandaceae DC. ex Perleb
Arbori cu frz. alterne, imparipenat compuse, aromatice. Fl. unisexuat-
monoice. Fl. bărbăteşti în amenţi simpli, apar pe ramuri din anul precedent. Fl.
femeieşti se formează pe lăstari, câte 1-5. Gineceu inf.,ovar bicarpelar. Fr. drupă
parţial dehiscentă. Caracterele prezentate aparţin genului Juglans.
I Juglans L .- N uc
x= 8

189
FAGACEAE
la Frz. cu 5-9 foliole întregi, glabre.
1 J- regia L. N u c . Ph., arbore -30 m. Scoarţa netedă, cenuşie.
-

Lăstari cu măduva lamelar întreruptă. Foliole ± eliptice, glabre. FI. cu


perigon sepaloid. Stamine 8-20. V. 2n=32. Spor, z. păd. stej.-e.g.; în SV
ţării. Sp. eutr., subterm. Cult. frecv. şi subspont. în regiunea podgoriilor.
Alim., ind., med., tan., tinct. Centr. eur.-balc.-cauc.
lb Frz. cu 11-23 foliole serate, pubescent-glanduloase pe faţa inf. ................2
2a Frz. pe ambele feţe păroase, pe cea inf. pubescent-glanduloase. Fr. viscid-
pubescent.
2 *J. cinerea L. - N u c c e n u ş i u Ph., arbore -30 m. Cult. rar om. Am.
de E.
2b Frz. pe faţa sup. glabre; Fr. pubescent, neviscid
3 *J. nigra L. - N uc n e g r u , Nu c a m e r i c a n . Ph., arbore-50 m.
V. 2n-32. Cult. spor. for. şi orn. Am. de N.

Ord . F a g a l e s
Fam. Fagaceae Dumort.
Plante lemnoase cu frz. simple, alterne. FI. unisexuate-monoice; cele
bărbăteşti în amenţi: cele femeieşti în cime dihaziale triflore sau în infl.
spiciforme. înveliş floral perigon sepaloid cu 4-6 tepale. Stamine, de obicei în
număr dublu faţă de tepale. Gineceu inf. Fr. achenă protejată parţial sau total de
o cupă lemnoasă.
l a Amenţii bărbăteşti sunt aproape sferici, lung pedunculaţi şi penduli. FI.
femeieşti câte 2 , înconjurate la bază de numeroase hipsofîle ce concresc
formând o cupă, Achene trimuchiate .............................................. 1 Fagus
lb Amenţii bărbăteşti sunt alungiţi, subţiri..................................................... 2
2a Amenţii bărbăteşti sunt erecţi şi au uneori la bază fi. femeieşti. FI. femeieşti
câte 3, înconjurate complet de un involucru spinos .................... 2 Castanea
2b Amenţii bărbăteşti sunt penduli. Fiecare fl. este înconjurată parţial de un
involucru în formă de cupă...........................................................3 Quercus
1 Subfam. Fagoideae
1 Fagus L. - F a g
*=12
la Hipsofilele cupei uniforme, subulate, brune. Tepalele fl. bărbăteşti unite

PLANŞA XXXIX, 1 — Quercus rubra\ 2 - Q, cerris', 3 - Q. petraeai 4 — Q . polycarpa ; 5 —


Q. daleckampii', 6 —Q. pedunculiflora ; 1 — Q . robur; 8 —Q. fra i netto; 9 - Q. pubescens; 10 —
Q. virgiliana.

190
P L A N Ş A X X X IX

191
FAGACEAE

numai Ia bază , până Ia cel mult 1/3. Nervurile frz. sunt drepte până la
marginea limbului.
1 F. sylvatica L. (piş. XXXVIII, fig. 9). Ph. arbore -40 m. IV-V.
2n--24. Frecv. e.g.-e.f.; spor. z. păd. stej. Limite alt. (300) 600-1200 (1400).
Optimul ecologic: mezotr.-eutr., mez.-mezohigr., mezoterm., mod. acid.-
slab acid., scia. Ind.
a - subsp. sylvatica - Frz. de 5-7 cm lung. şi 4-5 cm lăţ., cu 6 - 8 perechi
nervuri. Centr.-eur.-atl.
b - subsp. moesiaca (Maly) Hjelmquist - Frz. de 9-12 cm lung. şi 5-8 cm
lăţ., cu 8-10 perechi nervuri. Bale.
lb Hipsofilele cupei neuniforme, cele dinspre bază mai late, foliacee, verzi,
liniar-spatulate. Tepalele fl. bărbăteşti unite pe circa 2/3 sau chiar mai mult.
Nervurile frz. curbate în sus înainte de marginea limbului.
2 F. orientalis Lipsky (inel. F. taurica Popi.) (piş. XXXVIII, fig. 10).
Ph., arbore -40 m. IV-V. Spor. z. păd. stej.-e.f. Pont.-balc.
2 Subfam. Castaneoideae
2 Castanea Mill. - C a s t a n
x= 1 2
la Lăstari şi frz. pe faţa inf. alb tomentoase.
1 *C. pumila Mill. - C a s t a n p i t i c . A rbore-arbust -10 m. Cult.
experimental E. Am. de N.
lb Lăstari şi frz. glabre sau glabrescente ........................................................ 2
2a Frz. glabre, cuneate la bază Fr. de 1,5-2,5 cm
2 *C. dentata (Marsh) Borkh. - C a s t a n a m e r i c a n . Arbore - 30
m. Cult. experimental. NE. Am. de N.
2b Frz. pubescente pe faţa inf., mai târziu glabrescente, la bază rotunjite. Fr.
de 2-3 cm.
3 *C. sativa Mill. - C a s t a n . (piş. XXXVIII, fig. 11). Ph., arbore - 30
m, V-VI. 2n=24. Cult. şi subspont. în e.g.-e.f., Jud.: Maram., Gorj şi
Mehedinţi. Staţ. adăpostite. Sp. oligotr., mod. acid., mezoxer,, calc.,
subterm., helscia. Alim., for., om. Medit.

3 Subfam. Quercoideae

3 Quercus L. - S t e j a r
x= 1 2
la Lobii frz. terminaţi într-un vârf setaceu, alungit

192
FAGACEAE
1 *Q. rubra L. (Q. borealis Michx.) - S t e j a r r o ş u a m e r i c a n ,
(piş. XXXIX, fig. 1 ). Ph., arbore - 25 m. V. 2n=24. Cult. frecv. om. şi for.
Am. de N.
lb Lobii frz. rotunjiţi sau acuţi, fără vârf setaceu...........................................2
2a Muguri înconjuraţi de stipele lungi, filamentoase, persistente. Solzii cupei
subulaţi, divergenţi sau recurbaţi. Frz. cu lobi acuţi.
2 Q. cerris L. —C er.(piş. XXXIX, fig. 2). Ph., a r b o r e —30 m. V.
2n=24. Frecv. z. păd. stej.-e.g. V. şi S. ţării. Sp. euritr., mezoxer., subterm.
term., hei. Ind. Submedit.
2b Muguri fără stipele filamentoase, persistente. Solzii cupei scurţi, ± alipiţi de
cupă. Frz. cu lobi rotunjiţi ................................................................... 3
3a Lăstari glabri............................................................................................... ...
3b Lăstari pubescenţi sau tomentoşi................................................................ 8
4a Frz. cu peţioli de 1,5—3 cm lung. Fr. sesile sau foarte scurt pedunculate.
Solzii cupei liberi neconcrescuţi...................................................... . 5
4b Frz. sesile sau scurt peţiolate (—1 cm). Fr. situate pe un peduncul relativ
lung. Solzii cupei concrescuţi, numai cu vârful liber................................. 7
5a Solzii cupei plani sau slab convecşi, niciodată gheboşi, pubescenţi. Frz. ±
obovate, pe faţa inf. fin pubescente, cel puţin în axilele nervurilor.
3 Q. petraea Liebl. - Gorun. (pi ş. XXXIX, fig. 3). Ph„ a r b o r e -
30(40) m. V-VI. 2n=24. Frecv. e.g. şi spor. z. păd. stej. Sp. mez. Ind. cult.
for. Eur.
5b Solzii cupei evident gheboşi. Frz. mature glabre........................................6
6 a Frz. ± eliptice, groase, pieloase, sinuat-lobatc, cu 6-8(-10) perechi de lobi
obtuzi. Solzii cupei puberulenţi, bruni
4 Q. polycarpa Schur - G o r u n a r d e l e a n .(piş. XXXIX,
fig. 4). Ph., arbore—25 m, V—VI. 2n=24. Frecv. e.g. pe sol. superficiale sau
schel. Sp. mezoxer. Carp.-balc.-cauc.
6 b Frz. alungit eliptice până la ovat-lanceolate, subţiri, ridate, cu 4-7 perechi
de lobi înguşti şi ± acuţi. Solzii cupei scurt pubescenţi, cenuşii.
5 Q. dalechampii Ten. - G o r u n .(piş. XXXIX, fig. 5). Ph., arbore- 30
m. V. 2n-24. Frecv. e.g, şi spor. în z. păd. stej., mai ales în S. ţării. Sp.
mezoxer. E. medit.-carp.-balc.
7a Frz. pe faţa inf. cenuşiu—verzi, cel puţin în tinereţe pubescente; lobii
mijlocii şi inf. ai frz. aproape perpendiculari pe nervura mediană (unghiul
dintre nervurile laterale mijlocii şi inf. şi nervura mediană >60°). Solzii
cupei inf. şi mijlocii gheboşi.
6 Q. pedunculiflora K. Koch - S t e j a r b r u mă r i u . ( p l ş . XXXIX,
fig. 6 ). Ph., arbore- 30 m. V. 2n=24. Frecv. z. silvostep. şi z. step.; sol.
cernoziom levigat. S. şi SE, ţării. Sp. eutr., mezoxer., term., hei. Ind., cult.,
for. Pont.-anat.

193
BETULACEAE
7b Frz. pe faţa inf. verzi, glabre, sau în lungul nervurilor puberule; nervurile
laterale mijlocii şi inf. formează cu nervura mediană un unghi ascuţit de cel
mult 50°. Solzii cupei plani sau cei inf. ± bombaţi.
7 Q. robur L. - St ej ar . (pi ş. XXXIX, fîg. 7). Ph., arbore- 40 m. V,
2n=24. Frecv. z. păd. stej. şi rar în z. silvostep. şi e.g. Sp. euritr., eurif. Ind.,
cult., for. Eur.
8a Frz. mari de 10-20 cm, sesile sau scurt peţiolate (peţiolii de 2-6 mm), cu
8-10 perechi nervuri laterale. Lăstari şi frz. pe faţa inf. cu peri gălbui-
bruni. Solzii cupei înguşti, lax imbricaţi
8 Q. frainetto Ten. - G â r n i ţ ă . (piş. XXXIX, fîg. 8 ). Ph., arbore- 30
m. V. Frecv. z. păd. stej.-e.g. V. şi S. ţării. Sp. euritr., xeromez., subterm-
term. Cult., for. Bale.
8 b Frz. evident peţiolate, peţiolii de 5-25 mm, cu 4-8 perechi nervuri laterale
principale. Lăstari şi frz. pe faţa inf. cu peri albi sau cenuşii. Solzii ovat-
lanceolaţi ....................................................................................................9
9a Peţioli de 5-12 mm. Frz. de 4,5-8 (12) cm lung. Solzii cupei strâns alipiţi.
Fr. sesile sau foarte scurt pedunculate ( - 8 mm).
9 Q. pubescens Willd. - S t e j a r puf os. ( pi ş. XXXIX, fig. 9). Ph.,
arbore4-15 m. V. 2n=24. Frecv. z. silvostep., spor. înz.step., e.g. Sp. eu tr-
mezotr., xer., subterm-term., calc. Ind. Submedit.
9b Peţioli de 15-25 mm. Frz. mai mari, de 8-16 cm lung. Fr. pe pedunculi de
2-6 cm. Solzii cupei lax alipiţi.
10 Q. virgiliana (Ten.) Ten, (piş. XXXIX, fig. 10). Ph., arbore - 20 m.
IV-V. împreună cu Q. pubescens, dar mai rar. Submedit.
Fam. Betulaceae S. F. Gray

Plante lemnoase cu frz. alterne, simple şi cu stipele căzătoare. FI.


unisexuat-monoice; cele bărbăteşti în amenţi penduli, compuşi, câte 3 la
subsuoara unei bractee (amenţi cu cime dihaziale triflore), cu perigon sepaloid.
FI. femeieşti tot în amenţi compuşi (amenţi cu cime dihaziale triflore), erecţi,
fără perigon. Gineceu inf, ovar bilocular. Fr. achenă sau achene aripate
(monosamare), protejate de solzi 3-5 lobaţi, proveniţi din concreşterea
bracteelor cu bracteolele.
la Stamine 2, cu fdamente bifidate. Solzii care protejează fr. sunt trilobaţi şi
cad de pe ax odată cu fr. mature .................................................... 1 Betula
lb Stamine 4, cu filamente neramificate. Solzii 5 lobaţi, cad după diseminare
împreună cu axul ............................................................................ 2 Alnus

1 Betula L . - M e s t e a c ă n
x=7

194
BETULACEAE
la Arbori sau arbuşti mai înalţi de 3 m. Frz. cu vârf ascuţit, mai lungi de 3 cm.
Infructescenţe cilindrice. Aripa fr. mai lată decât fr.................................... 2
lb Arbuşti mici, până la 2 m. Frz. cu vârf obtuz sau rotunjit, mici, până la
3(3,5) cm. Infructescenţe ovoide, Aripa fr. de câteva ori mai îngustă
decât fr......................................................................................................... 3
2a Lăstari glabri, cu verucozităţi. Frz. acut biserate, ovat rombice. Solzii de la
baza fr. au lobii laterali ± orizontali, sau uşor recurbaţi. Aripa fr. de 2-3 ori
mai lată decât fr.
1 B. pendula Roth (B. verrucosa Ehrh.) (piş. XL, fig. 1), Ph. arbore -20
m. IV V. 2n=28,42. Frecv. e.g.-e.b.; loc. însorite, tăieturi de păd. Sp.
oligotr., p. acid., eurif., calc,, hei., pionieră. Ind., orn. Euras.
2b Lăstari numai la început slab pubescenţi, apoi glabrescenţi, fără
verucozităţi. Frz. ± ovate, neregulat serate. Solzii de la baza fr. au lobii
laterali îndreptaţi în sus. Aripa fr. numai cu puţin mai Iată decât fr.
2 B. pubescens Ehrh. subsp. carpatica (Waldst. Et Kit. ex Willd.) Asch.
et Graeb. (B. alba L. subsp glutinosa (Berher) Holub) - M e s t e a c ă n
p uf o s . (piş. XL, fig. 2). Ph,, arbore, rar arbust, 2-8 m. IV—V. 2n=56. Spor.
e.f.-e.b.; mlaştini, turbării. Sp. oligotr., higr. End. Carp.
3a Frz. ovat—orbiculare, mai lungi decât late, subacute, ± serate,
3 B. humilis Schrank - Me s t e c ă n a ş . ( p i ş . XL, fig. 3). Ph., arbore -
1,5 m. IV-V. 2n=28,56. Rară, e.b.; turbării eutrofe. Jud.: Harghita şi
Suceava. Euras. bor. (R).
3b Frz. ± orbiculare, crenate
4 B. nana L. - M e s t e a c ă n pi ti c.(pi ş. XL, fig. 4). Ph., arbust, -60
cm, IV-V. 2n=28. Rară, e.b.; turbării oligotrofe. Jud.: Harghita şi Suceava.
Circ. bor. (R).
2 A lnus MilI. - A r i n , A n i n
x=7
l a Amenţii bărbăteşti apar odată cu frz. pe lăstari din anul curent. Muguri
sesili. Achena iat-aripată.
1 A. viridis (Chaix) DC. (A. alnobetula (Ehrh.) K. Koch - Ar i n de
m u n t e . (piş. XL, fig. 5). Ph., arbust, - 4 m. IV-VI. 2n=28. Frecv. e. b-
e.s,; în văi şi depresiuni. Sp. mezotr., mezohigr., pionieră. Cult. for. pentru
fixarea terenurilor degradate. Alp. eur.
lb Amenţii bărbăteşti apar pe ramuri din anul precedent, înaintea frz. Muguri
pedunculaţi. Achena foarte îngust aripată....................................................2
2a Frz. obovat-eliptice până Ia suborbiculare, emarginate sau trunchiate la
vârf. Lăstari şi frz. tinere, lipicioase. Amenţi femeieşti evident pedunculaţi.
Scoarţa ± brună.
2 A. glutinosa (L.) Gaertn. - A r i n n e g r u . (piş. XL, fig. 6 ). Ph.,
arbore, -20 m. III-IV. 2n=28. Frecv. z. păd. stej.-e.g.; zăv., lunci, paj.

195
CORYLACEAE___________________________________________________
înmlăştinite, malul apelor. Sp. mezotr., higr., helscia. Ind., tan., tinct. Cult.
for. Huras.
2b Frz. ± eliptice, acuminate la vârf. Lăstari şi ffz. tinere dens pubescente, dar
nelipicioase. Amenţi femeieşti ± sesili. Scoarţa cenuşiu-albicioasă.
3 A. incana (L.) Moench - A r i n a l b . (piş. XL, fig. 7). Ph., arbore, -
10 m. III-IV. 2n=28. Frecv. e.f.-e.m.; zăv., lunci. Sp. eutr., mezohigr.-higr.,
pionieră, fixatoare de sol. Ind., tan., tinct. Cult. for. Eur.
Fam. Corylaceae Mirb.
Plante lemnoase cu frz. alterne, simple şi cu stipele căzătoare. FI.
unisexuat-monoice; cele bărbăteşti în amenţi simpli, penduli, lipsite de perigon.
FI. femeieşti în amenţi compuşi (amenţi cu cime dihaziale), cu bractee şi
bracteole şi cu perigon. Gineceu inf., ovar bilocular. Fr. achenă însoţit de
involucru rezultat din dezvoltarea bracteei şi bracteolelor.
la Muguri ovoizi, obtuzi. Fr. aglomerate câte 1-4; involucru fructifer în formă
de cupă. înfloreşte înainte de înfrunzire ....................... ...............1 Corylus
lb Muguri fusiformi, acuţi. Fr. numeroase în inflorescenţe alungite, pendule.
Involucru fructifer ± plan. înflorirea şi înfrunzirea se suprapun,. 2 Carpinus
1 Corylus L. - A 1u n
x= ll
la Involucru fructifer tubulos mai lung decât fr. şi îngustat deasupra fr.
1 *C. maxima Mill. - Al u n c u f r u n z a m a r e , F u n d u c , (piş.
XL, fig. 8 ). Arbore sau arbust -10 m. III. 2n=22. Cult. rar, pomicol şi orn.
Bale., As. V.
lb Involucru fructifer campanulat .................................................................. 2
2a Arbore. Perechea inf. de nervuri pleacă direct din peţiol. Involucrul mult
mai lung decât fr., divizat până aproape de bază în lacinii lung acuminate,
rigide
2 C. colurna L. - A l u n t u r c e s c , (piş. XL, fig. 9). Ph., arbore -20
m. II-IV. 2n-28? Rar, e.g.-e.f.; în staţiuni adăpostite. Sp. eutr,, mez., calc.,
term. Alim., for., om. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj. Bale.
2b Arbust. Perechea inf. de nervuri înglobată în limb. Involucrul circa de lung.
achenei, divizat în segmente mai late, ± ovate, neregulat laciniate.
3 C. avellana L, - A l u n . (piş. XL, fig. 10). Ph., arbust - 6 m. II-IV.
2n=22. Frecv., z. păd. stej.-e.f.; zăv., margini de păd., pe sol. revene. Sp.

P L A N Ş A X L . 1 - Betula pendula; 2 - B. pubescens', 3 - B. humilis; 4 - B. nana\ 5 - Alnus


viridis; 6 - A. glutinosa; 7 - A. incana; 8 - Corylus maxima - fr. închis în involucru; 9 - C.
colurna; 10 - C. avellana; 11 - C. betulus; 12 - C. orientalis - fr. însoţit de involucru
(idem 9,10,11).

196
J97
PHYTOLA CCA CEA E______ ________________________________________
eutr.-mezotr., mez.-mezohigr., pionieră, helscia. Alim., for., om. Eur

2 Carpinus L .

x= 8
la Frz. de 4—10 cm lung. Involucru fructifer 3 lobat, lobul median mult mai
lung decât cei laterali.
1 C. betulus L. - C a r p e n . (piş. XL, fig. 11). Ph., arbore -25 m. IV-
V. 2n=64. Frecv. z. silvostep.-e.f.; păd. de amestec. Sp., mezotr. eutr.,
mez., helscia. For., garduri vii. Centr. eur.
lb Frz. de 2,5-6 cm lung. Involucru fructifer nelobat, ovat.
2 C. orientală; Mill. - C ă r p i n i ţ ă . (piş. XL, fig. 12). Ph., arbust 3-7
m (în Balcani până la 18 m). III—IV. 2n=16. Spor. z. step.-e.g.; coaste
însorite, sol. schel., calc. Sp. xer.-xeromez., subterm.-term. Submedit.

SUBCLASA CARYOPHYLLIDAE
Ord . C aryophyllales

Fam . Phytolaccaceae R. Br.

Cuprinde genul Phytolacca, cu specii lemnoase şi erbacee, frz. simple,


întregi. FI. în raceme cu 5 tepale; staminele şi carpelele variabile. Gineceu sup.
Fr. bacă roşie—întunecată.

1 Phytolacca L.
x=9
la FI. hermafrodite; stamine 10, cârpele 10, unite
1 *P. americana L. - C â r m â z . (piş. XLI, fig. 1). PI. perenă, H., 1-3
m. VI-IX. 2n=36. Cult. şi subspont. Ind., tinct. Am. de N.
lb FI. hermafrodite; stamine 8(9), cârpele 8, libere
2 *P. esculenta Van Houtte (piş. XLI, fig. 2). PI. anuală, T., 1-2,5 m.
V-VHI. 2n=36. Extrem. Orient.
Fam. Nyctaginaceae Juss.

Plante cu frz. simple, întregi, fără stipele. FI. hermafrodite, solitare sau în
mici umbele terminale cu perigon petaloid, gamotepal. La baza fl. sau a umbelei
există un involucru format din unirea bracteelor ce simulează un al doilea
înveliş floral. Stamine 3-5; gineceu sup., ovar cu 1 ovul. Fr. achenă.

198
MOLLUGINACEAE

1 Mirabilis L.
1 *M. jalapa L. - B a r b a î m p ă r a t u l u i , (piş. XLI, fig. 3). PI.
perenă, H., 50-100 cm. Frz. ovate, opuse. FI. în cime axilare. Fiecare fl. este
înconjurată de involucru. Perigon petaloid, gamotepal, infundibuliform, de
circa 3 cm lung., variat colorat. Cult. om. şi subspont. Am. tropicală.
F am . Molluginaceae Rafin.

Plante erbacee, anuale. FI. hermafrodite pe tipul 5, cu perigon sepaloid,


dialitepal. Gineceu sup. Fr. capsulă loculicidă.
la Plante glabre. Staminodii petaloide lipsă. Stamine 5; stigmate 3. Capsula
se deschide prin 3 valve.............................................................. 1 Mollugo
lb Plante stelat tomentoase. Staminodii petaloide numeroase, albe. Stamine
12; stigmate 5. Capsula se deschide prin 5 valve........................... 2 Glinus

1 M ollugo L.
1 M. cerviana (L.) Ser. (piş. XLI, fig. 4). Plantă anuală, T., -10 cm.
Frz. liniare, cele bazale ui rozetă, cele tulp. verticilate.Vl-IX. Spor., nis.
Jud.: Dolj, Olt, Galaţi. Medit.

2 Glinus L.
1 G. lotoides L. (piş. XLI, fig. 5). Plantă anuală, T., 10-40 cm,
târâtoare. Frz. obovat-spatulate, adesea fasciculate. VIII-X. Foarte rară;
aluviuni nis. Balta Potelu (jud. Olt.), Insula Mare a Brăilei şi Delta Dunării!
Medit.
F am . Tetragoniaceae Link

Cuprinde un singur gen şi o singură specie.

1 Tetragonia L.
1 *T. tetragonoides (Pali.) O. Kuntze (71 expansa Murray) —S p a n a c
de N o u a Z e e l a n d ă . Plantă anuală, T., procumbentă sau ascendentă;
frz. cărnoase ovat—rombice. Fl. hermafrodite, solitare, cu perigon sepaloid.
Stamine circa 15; gineceu inf. cu 3—8 stigmate. Fr. drupâ cu tuberculi spre
vârf. VII-VIII. 2n=32. Cult. ca leg. Australia, Noua Zeelandă.
F am . Portulacaceae Adans.

Plante erbacee, glabre, cu frz. simple, întregi. Fl. hermafrodite cu 2 sepale


şi 4-6 petale libere. Stamine 3-numeroase. Ovar unilocular cu mai multe ovule
campilotrope. Fr. capsulă.

199
CARYOPHYLLACEAE
la Frz. opuse, fără stipele. Stamine 5 sau 3. Gineceu sup. Fr. capsulă
dehiscentă prin 3 valve ..........................................................1 Montia
lb Frz. alterne sau opuse, cu stipele mici, setacee. Stamine numeroase.
Gineceu semiinf. Fr. pixidă....................................................... 2 Portulaca

1 Subfam , Montioideae

l M ontia L.
1 M. minor C. C. Gmel. (M. fonîana L. subsp. minor (C.C. Gtnel.)
Schiibl. et Martens; M. fontana L. subsp. chondrosperma (Fenzl) Walters.,
M. vema Necker nom. illeg.) (piş. XLI, fig. 6). Sp. anuală., T., 5-15 cm.
Frz. oblong-spatulate. FI. albe, mici. Sem. acoperite cu tuberculi. V-X.
2n=18,20. Rară loc. umede, nis., mlaştini; e.g.-e.f. Circ.
2 Subfam. Portulacoideae

2 Portulaca L.
x=9
la Plante spont. mai rar cult.; frz. invers ovate; fl. mici, petale de 6-8 mm.
1 P. oleracea L. - G r a ş i ţ ă , I a r b ă g r a s ă . (piş. XLI, fig. 7). Sp.
anuală, T., - 50 cm. VI-IX. 2n=54. Frecv. z. step.-e.g.; loc. cult. şi rud.; sol.
cu textură uşoară, nis. Cosm.
a -var. oleracea —Tulp. târâtoare. Bur.
b -var. saliva (Haw.) DC. - Plantă mai robustă, cu tulp. erectă, Cult.
ca leg.
lb Plante cult.; frz. ± cilindrice; tl. mari, petale de 4-5 cm, uneori numeroase
(flore pleno).
2 *P. grandiflora Hooker - A g u r i j o a r ă , Sp. anuală, T., VI-IX.
2n=18. Cult. om. Am. de S.
Fam . Caryophyllaceae Juss.
Plante erbacee, cu frz. simple, opuse, cu sau fără stipele; fl. sunt
actinomorfe, hermafrodite, grupate în cime dihaziale. K. şi C. (când există) pe
tipul 4-5; staminele 8-10; gineceu sup., ovar unilocular, cu l-numeroase ovule
campilotrope. Fr. capsulă denticulată, rareori bacă sau achenă.

P L A N Ş A X L I. 1 - Phytolacca americana; 2 - P. esculenta; 3 - Mirubilis jalapa; 4 - Mollugo


cervicala', 5 - Glinus lotoides ; 6 - Montia minor, 1 - Portulaca oleracea; 8 - Scleranthus
m cinatus ; 9 - 5 . perennis; 1 0 - 5 . annuus; 11 - Minuartia glomerata — se p a lă , p eta lă ş i p e d ic e l
(s c h e m e ); 1 2 - M. mesogitana su b sp . mesogitana; 13 - M. viscosa; 1 4 - M. hybrida — sep a lă ,
p eta lă , c a p su lă ş i p e d ic e l (s c h e m e ) id e m 1 2 ,1 3 ; 15 - M. capiUacea - c a p su lă în so ţită d e K .; 16 -
M. adenotricha ; 17 — M. graminifolia s u b s p . hungarica; 18 — M. austriaca ; 1 9 - M. verna; 2 0 -
M. recurva: 2 1 - 5 . verticillatus; 2 2 - 5 . polycarpos (Fig. 10, 21, 22 după Rothmaler).

200
PL A N ŞA XLI

201
CAR YOPHYLLA CEAE_____________________________________________
l a Stipelele lipsesc..........................................(Subfam, Caryophyltoideae) 2
lb Stipelele prezente, uneori căzătoare...........(Subfam. Paronychioideae) 27
2a Sepale libere sau puţin unite la bază............................................................3
2b Sepale unite formând un K. tubulos................................................18
3a Stile 2 ........................................................................................................... 4
3b Stile 3 - 5 ....................................................................................................... 7
4a Petalele lipsesc; fr. uscat indehiscent.................................... 1 Scleranthus
4b Petalele prezente; fr. capsulă ...................................................................... 5
5a Capsula dehiscentă prin 4 dinţi egali;sem.cu strofiol........... 6 Moehringia
5b Capsula dehiscentă prin 2 dinţi întregi saubifizi;sem. fără strofiol .............6
6a Frz. bazale setacee; capsula cu dinţi întregi................................ 3 Bufonul
6b Frz. bazale liniar-spatulate; capsula cu 2 dinţi bifizi................. 5 Arenaria
7a Dinţii capsulei în acelaşi număr cu stilele....................................................8
7b Dinţii capsulei în număr dublu faţă de stile ............................................... 10
8a Stile mai puţine decât sepalele ................................................ IMinuartia
8b Stile în acelaşi număr cu sepalele .................................................... 9
9a Dinţii capsulei întregi; frz. subulate.............................................. 4 Sagina
9b Dinţii capsulei bifizi; frz. ovate ................................................ 9 Myosoton
10a Petalele lipsesc .......................................................................................... 11
10b Petalele prezente........................................................................................ 12
11a Stile 3 .........................................................................................10 Stellaria
11b Stile 5 ......................................................................................................... 11Ceraslium
12a Petale bifidate cel puţin până la jumătate ................................. 10 Stellaria
12b Petale întregi, neregulat dinţate, emarginate sau bifide până la mai puţin de
jumătatea laminei............................................................................ 13
13a Petale neregulat dinţate............; ............................................. 7 Holosteum
13b Petale întregi, emarginate sau bifidate............................................ 14
14a Stile 4 sau 5 ............................... 15
14b Stile 3 ................. 16
15a Plante anuale, glabre, glauce. Petale 4(5) întregi sau emarginate. 8 Moenclu
15b Plante păroase; petale 5(4) evident bifide..................................................11Cerastiui
16a Petale bifide până la circa 1/3 din lam ină..................................................11Cerastium
16b Petale emarginate sau întregi ..................................................................... 17
17a Sem. cu strofiol...................................................................... 6 Moehringia
17b Sem. fără strofiol ........................................................................5 Arenaria
18a Tubul K. cu nervuri comisurale (pe linia de sutură) ce alternează cu
nervurile mediane ale sepalelor; stile 3 - 5 ....................................... 19
18b Tubul K, fără nervuri comisurale; stile 2 sau 3 ....................................... 22
19a Fr. b a c ă .................................................................................. 18 Cucubalus

202
CARYOPHYLLA CEAE
19b Fr. capsulă ..................................................................................................20
20a Dinţii capsulei în număr dublu, faţă de stile, sau în acelaşi număr, dar atunci
dinţii sunt bifizi..............................................................................19 Silene
20b Dinţii capsulei în acelaşi număr cu stilele, întregi ....................................21
21a Plante anuale; dinţii K. foliacei ......................................... 21 Agrostemma
21b Plante perene; dinţii K. nu sunt foliacei..................................... 20 Lychnis
22a Tubul K, umflat la bază, cu 5 aripi .......................................... 14 Vaccaria
22b Tubul K. nearipat............................ ......................................................... 23
23a FI. prezintă la baza K. un involucru de hipsofile..................................... 24
23b F I. tară involucru ...................................................................................... 25
24a Tubul K. tară nervuri (dungi) comisurale membranoase ......... 17 Dianlhus
24b Tubul K. cu nervuri (dungi) comisurale membranoase...... 16 Kohlrauschia
25a Tubul K. fără nervuri (dungi) comisurale membranoase......... 13 Saponaria
25b Tubul K. cu nervuri comisurale membranoase .........................................26
26a K. campanulat; sem. reniforme cu hil lateral ....................... 12 Gypsophila
26b K. tubulos; sem. în formă de scut cu hil ventral. Tegument sem. neted.......
................................................................................................15 Petrorhagia
27a Stigmate 1 sau 2 ......................................................................................... 28
27b Stigmate 3 sau 5 ........................................................................................ 29
28a Plante târâtoare; fl. mici, grupate în cime glomerulare, axilare, însoţite de
bractee neevidente ................................................................. 23 Herniaria
28b Plante ascendent-erecte; fl. mici, înconjurate de bractee evidente, argintii...
................................................................................................ 22 Paronychia
29a Frz. obovate până la lat-eliptice ............................................26 Polycarpon
29b Frz. liniar-subulate ..................................................................................... 30
30a Stile 3; stipele concrescute la bază. Capsula dehiscentă prin 3 valve ...........
................................................................................................ 25 Spergularia
30b Stile 5; stipele libere. Capsula dehiscentă prin 5 valve............. 24 Spergula
1 Subfam . Caryophylloideae (inel. Alsinoideae et Silenoideae)

1 Scleranthus L,
x=l 1
la Tepale cu vârful curbat spre int.
1 S. uncinatus Schur- S t u d e n i ţ ă . (piş. XLI, fig. 8). Plantă anuală,
T., -12 cm. VI-VIII. Frecv. e.f.-e.s.; loc. erodate, nis., sau pietroase. C arp-
balc.-cauc.-anat.
lb Tepale cu vârful ± drept .............................................................................2
2aTepale obtuze, cu margine membranoasă, albă, lată de 0,3-0,5 mm, evident
mai lată decât partea verde

203
CARYOPHYLLA CEAE
2 S. perennis L. - S i n c e r i c ă . (piş. XLI, fig. 9). Plantă perenă, H., -
20 cm. V-IX. Loc. nis., pietroase, erodate, sărace în calc. Sp. pionieră.
ai Fr. de 3,5—4,5 mm; tepale erecte sau slab curbate spre int.
- subsp. perennis- 2n=22, z. step.-e.f. Eur.
Fr. de 4,5-6,5 mm.................................................................................b
bi Tulp. ascendente, dihotomic ramificate; fr. de 5-6,5 mm
- subsp. dichotomus (Schur) Nyman - Pe stâne. în e.f.-e.s. Alp.-carp-
balc.
bî Tulp. târâtoare, nu sunt ramificate dihotomic; fr. de 4,5-5,5 mm; tepale
patente.
- subsp. marginatus (Guss.) Nyman (S. neglectus Rochel) E. paj. alp.
Medit. (montan).
2b Tepale ± acute, cu margine membranoasă foarte îngustă, până la 0,1 mm.. .3
3a Tepale inegale, cu vârfurile apropiate spre int. Fr. de 1,5-2,2 mm
3 S. verticillatus Tausch (piş. XLI, fig. 21) Sp. anuală, T, 3-10 cm, IV-
V. Loc. uscate, pe substrat nisipo-pietros. Spor. Z. păd. stej.-e.f. Centr. şi S.
Eur.
3b Tepale egale; fr. mai mare, de 2,2-4,5 mm lung...........................................4
4a Fr. de 3,5-4,5 mm; tepale patente, mai lungi decât fr. Fr. la bază truncat
4 S. annuus L. (piş. XLI, fig 10) Sp. anuală, T, 5-20 cm., IV-IX ,
2n-44, loc. cult. şi rud. Z. păd. stej.-e.m., oligotrofâ, moderat acidofilă;
Eur as.
4b Fr. de 2,2-3,0 mm; tepale erecte, mai scurte decât fr. Fr. la bază rotunjit-
truncat.
5 S. polycarpos L. (piş. XLI, fig 22) Sp. anuală, T, 3-15 cm. IV-VII.
2n=22, 44. Loc. înierbate, uscate, pe substrat nisipo-pietros. Z. păd. stej.-e.f.
Centr. şi V. Eur.
Obs. Ecologia şi răsp. sp. 3,4 şi 5 insuficient cunoscute.

2 M inuartia L.
x=8,9,10,11,12,13,15,23
la Plante anuale— bisanuale, fără lăstari sterili în timpul înfloririi .................. 2
lb Plante cu lăstari sterili în timpul infloririi.................................................. 7
2a Sepale uninervate. Petale lungi cel mult cât 1/2 sepalelor......................... 3
2b Sepale 3 nervate...........................................................................................4
3a Tulp. şi sepale glandulos-pubescente; pedicelii mai scurţi ca 1/2 sepalelor.
1 M. glomerata (M.Bieb.) Degen (piş. XLI, fig. 11). Plante anuale-
bisanuale, T.-H., 5-30 cm. V-VI. 2n=28. Spor. z. step.-e.g.; stâne.,
pietrişuri, nis. Pont.-pan.-balc.
3b Tulp. şi sepale glabre sau dispers pubescente. Pediceli circa de lung.
sepalelor.

204
CARYOPHYLLA CEAE
2 M. rubra (Scop.) Mc-Neill (M. fastigiata (Sm.) Rchb.) Sp. anuală-
bisanuală, T.-II., 5-25 cm. VI-VII. 2n=26. Rară, e.g.-e.f.; paj. pe sol.
schel. Jud.: Alba şi Vâlcea. Eur. centr.
4a FI. în cime dense; marginea membranoasă a sepalelor lată cât 1/4 din lăţ,
sepalei. Fr. cu 1 sâm.
3 M. hamata (Hausskn.) Mattf. (Queria hispanica L.) Sp. anuală, T.-7
cm. VI-VII. Rară, loc. nis., însorite. Jud.: Mehedinţi. Pont.-medit.
4b FI. în cime laxe; marginea membranoasă a sepalelor îngustă. Capsula cu
mai multe sem............................................................................................... 5
5a Petale şi capsulă mai lungi decât sepalele.
4 M. mesogitana (Boiss.) Hand.-Mazz. {M. tenuifolia (L.) Hiem non
Nees subsp. mesogitana (Boiss.) Prodan) (piş. XLI, fig. 12). Plante anuale,
T., 5-25 cm. VI-VII. Rară; stâne., pietrişuri. Sp. xer., term.
a —subsp. mesogitana — Tulp. târâtoare, ramificate de la bază. Petalele
depăşesc evident sepalele. Jud,: Caraş-Severin şi Constanţa. Bale.
b -subsp. bilykixma (Klokov) Ciocârlan - Tulp. erecte; petalele depăşesc
puţin sepalele. Jud.: Constanţa. V. Pont.-balc.
5b Petale mai scurte decât sepalele şi decât capsula........................................6
6a Capsula mai scurtă decât sepalele; sem. de 0,3—0,4 mm, aproape netede.
5 M. viscosa (Schreb.) Schinz et Thell. (piş. XLI, fig. 13). Plante anuale,
T., -10 cm. V-VII. 2n=46. Spor. z. stcp.-e.g. Sp. xer., psamof. Centr.-eur.
6b Capsula mai lungă decât sepalele; sem. de 0,4-0,6 mm, mărunt tuberculate.
6 M. hybrida (Vili.) Schischk. (piş. XLI, fig. 14). Plante anuale, T,, -15
cm. V-VI. 2n=46,70. Rară, coaste pietroase. Jud: Caraş-Severin şi Dobr.
Eur.
7a Sepale cu vârf obtuz, oblonge.....................................................................8
7b Sepale acute, ovate până la liniar-lanceolate ........................................... 10
8a Petale lipsă sau mult mai scurte decât sepalele; fl. solitare
7 M. sedoides (L.) Hiem. Sp. perenă, Ch., -8 cm. VII-VIII. 2n=26.
Frecv. e.a. pietrişuri, nis., staţiuni erodate, vântuite. Sp. pionieră, oligotr.,
psichroterm. Alp.-eur.
8b Petale prezente, de lung. sepalelor sau mai lungi; fl. în cime (3-numeroase)
..................................................................................................................... 9
9a Frz. de 10-20 mm lung. Sepale oblongi sau ovat-oblongi, de 5-7 mm,
împreună cu pedicelii dens glandulos pubescente. Sem. de 1,5-2 mm,
proeminent tuberculate.
8 M. capillacea (AII.) Graebn. (piş. XLI, fig. 15). Sp. perenă, Ch. -30
cm. V-VII. 2n=26. Foarte rară, stâne. Sp. xer.,calc. Jud.: Mehedinţi-Porţile
de Fier. Centr. şi S. Eur.
9b Frz. de 5-12 mm lung. Sepale de 5-7 mm, liniar-oblongi; pediceli şi sepale
neglanduloase. Sem. de 1,2-1,5 mm, tuberculate.

205
CARYOPHYLLACEAE ___________________________________________
9 M. laricifolia. (L.) Schinz et Thell. subsp. kitaibelii (Nyman) Mattf. -
Sp. perenă, Ch. -30 cm. VI1-VIII. 2n=26. Rară, stâne. calc. Sp. sax., xer.,
calc. Jud.: Neamţ-Cheile Bicazului. Alp.-carp.
10a Sepale cu margini membranoase, albe, partea membranoasă cel puţin tot
atât de lată cât partea verde, centrală. Sepale aparent 1 nervate1 ............. 11
10b Sepale ingust membranos-marginatc, cu 3-7 nervuri ............................... 12
11a Pediceli şi sepale glandulos-pubescente; sepale de 4-5 mm
10 M. adenotricha Schischk. (piş. XLI, fig. 16).. Sp. perenă, Ch., 10-
15(20) cm. V—VIII. Rară, stâne. Dobr. V. pont.
11b Pediceli şi sepale glabre
11 M. setacea (Thuill.) Hayek - Sp. perenă, Ch., 10-15(20) cm.
V-VIII.
a - subsp. setacea - Infl.raultifloră; sepale ovat-lanceolate, de 2-3,5 mm.
2n=30. Frecv. z. step.-e.s.; nis. (Delta Dunării), stânc.Pont.
b - subsp. banatica (Rchb.) Nyâr. - Infl. cu 3-5 fi.; sepale liniar-lanceolate,
de 3,5-5 mm; e.f.-e.s., stâne. Alp.-carp.-bale.
12a Frz. liniar-lanceolate, rigide, lungi de 10-40 nun şi late de circa 2 mm, cu 5
nervuri. Sepale cu 5-7 nervuri.
12 M. graminifolia (Ard.) Jâv. subsp. hungarica Jâv. (piş. XLI, fig.
17). întreaga plantă dens şi scurt glanduloasă. Sp. perenă, Ch.,-15 cm.
2n=32. V—VII. Rară, stâne. calc. Jud.: Caraş Severin şi Mehedinţi. End.,
tipul sp. creşte în Italia.
12b Frz. mai înguste, de circa 1 mm, liniar-subulate sau setacee, cu 3 nervuri 13
13a Sepale cu 3 nervuri .................................................................................. 34
13b Sepale, cel puţin spre bază, cu 5-7 nervuri .............................................. 15
14a Sepale erecte la înflorire; petale aproape de 2 ori mai lungi decât sepalele
? M. austriaca (Jacq.) Hayek (piş. XLI, fig. 18). - Sp. perenă, Ch., 5-20
cm. 2n=26. VI-VIII. A fost publicată din Cheile Dâmbovicioarei, dar nu
există material. Areal izolat. Alp.
14b Sepale patente la înflorire; petale mai scurte, egale sau abia depăşesc
sepalele
13 M. verna (L.) Hiern. - M i e r l u ţ ă . (piş. XLI, fig. 19). Sp. perenă,
Ch.,-20 cm. V-VIII. Frecv. e.f.-e.a.; loc. pietroase, erodate.
ai Petale acute, lăţ. maximă sub mijloc.
- subsp. oxypetala (Woloszczak) Halliday - Mţii. Rodnei. End.
a2 Petale obtuze, lăţ. maximă la mijloc sau deasupra................................b
bi în axila frz, inf. de la tulp. florifere se află fascicule sterile de frz. Infl.
cu 6-numeroase fl. Petale circa de lung. sepalelor. Antere galbene.

1 C on trar a fir m a ţiilo r d in literatu ră, s e p a le le su n t 3 n e r v a te , n erv u r ile la tera le fiin d m a i ş te rse şi
d e v in e v id e n te c â n d s e p a le le în c e p a s e u sca.

206
____________________________________________________________ CAR YOPHYLLA CEA E
- subsp. collina (Neilr.) Domin (M. verna subsp. montana (Fenzl)
Hayek), 2n=48. Centr. eur.
b2 Fasciculele sterile de frz. lipsesc. Infl. cu 1-7 fi. Petale, de regulă mai
lungi decât sepalele. Antere roşi etice.................................................... c
ci Infl. 4-multifloră; sepale ovat-lanceolate, de 2,5-3,5 mm; 2n-24.
- subsp. verna - Circ. (mont.)
c2 Infl. cu 1-3 fi.; sepale ovat-eliptice, de 3,5-4,5 mm; 2n=24.
- subsp. gerardii (Willd.) Graebn. Eur. (mont.)
15a Plantă dens cespitoasă, formează perniţe. Frz. de 4-10 mm, falcate,
unilateral îndreptate. Infl. l-3(-5) fl.
14 M. recurva (AII.) Schinz. et Thell. (piş. XLI, fig. 20). Sp. perenă,
Ch., —10 cm. VII-VIII, 2n=30 Spor. e. paj. alp. (Carpaţii sudici); stâne.,
pietrişuri, eroziuni eoliene. Sp. pionieră, psichroterm.-h'ekistoterm. Alp.-
carp.-balc.
15b Plantă lax cespitoasă, nu formează perniţe. Frz. erecte, mai lungi. Infl. 3-
multifloră
15 M, hirsuta (M.Bieb.) Hand.-Maz. Sp. perenă, Ch., 10-20 cm.
IV-VI.
ax Frz. de 5-15 mm lung. şi până la 0,3 mm lăţ., rigide, ± falcate
- subsp. falcata (Griseb.) Mattf. - 2n—30. Rară, stâne. Jud,: Mehedinţi
(Porţile de Fier). Bale.
a2 Frz. de 20-30 mm lung., ± drepte......................................................... b
bi Sepale de 4-5 mm lung., 5-7 nervate.
- subsp. frutescens (Kit.) Hand.-Mazz. (M. frutescens (Kit.) Tuzson).
2n—30,32. Spor. stâne, e.g.-e.m. Carp.-balc.
b2 Sepale de 7-8 mm lung., 5 nervate.
- subsp. cataractarum (Janka) Soo (M. cataractarum Janka). Rară,
stâne. Jud.: Mehedinţi (Porţile de Fier). End.

3 Eufonia L.
1 B. tenuifolia L. (piş. XLII, fig. 1). Sp. anuală, T., -20 cm. Frz.
setacee. Fl. pe tipul 4, Sepale 3 nervate; petale mici, cât 1/2 din lung.
sepalelor. Stamine 2-3. Capsula cu 1-2 sem. dehiscentă prin 2 dinţi. VII-
VIII. Rară; z. step.-z.silvostep.; paj. erodate, pe sol. schel. Sp. xer., calc.
Dobr. Pont-medit.

4 S a g in a h . - G r ă ş ă t o a r e
x=9,10,11
la Fl. pe tipul 5; sepale mai scurte sau puţin mai lungi decât petalele ........... 2
lb Fl. pe tipul 4; petalele lipsesc sau sunt mult mai scurte decât sepalele;
stamine 4 .....................................................................................................4

207
CARYOPHYLLACEAE
2a Sepale cât 1/2 din lung. petalelor.
1 S. nodosa (L.) Fenzl (piş. XLII, Sg. 2). Sp. perenă, H.(Ch.) -15 cm.
VI-VIII. 2n=22-24,44,56. Spor, paj. înmlăştinite; e.f.-e.b. Sp. higr. Circ.
2b Sepale egale sau puţin mai lungi decât petalele......................................... 3
3a Frz. lung aristate. Capsula puţin mai lungă decât K.
2 S. subulata (Sw.) C. Presl (piş. XLII, fig. 3). Sp. perenă, H.(Ch.) -10
cm. VI-VIII. 2n=22. Spor. e.g.-e.f.; paj. cu substrat nis.-pietros. Atl.-medit.-
centT.-eur.
3b Frz. scurt aristate. Capsula aproape de 2 ori mai lungă decât K.
3 S. saginoides (L.) H. Karst. (piş. XLII, fig. 4). Sp. perenă, H.(Ch.)
-10 cm. VI-VIII. 2n=22. Spor. e.b.-e.a.; paj. bătătorite, loc. târlite ±
umede. Circ.-arct.-alp.
4a Plantă perenă. Toate sepalele obtuze. Frz. nearistate sau cu o aristă scurtă.
4 S. procumbens L. (piş. XLII, fig. 5). Sp. perenă, H.(Ch.) -5 cm. V-IX.
2ti_22. Frecv. z. păd. stej.-e.b.; marginea pâraielor, loc. nis. ± umede. Circ.
4b Plante anuale................................................ ..............................................5
5a Frz. ± cărnoase, + obtuze. Sepale obtuze. Pediceli glabri, după inflorire
totdeauna erecţi. Sem. > de 0,4 mm.
5 S. maritima G. Don - Sp. anuală, T., 5-10 cm. V-VIII. 2n-22-24,28.
Nis. ± umede şi ± sărăturate. Delta Dunării -Grindul Lupilor şi Jud.
Constanţa-Grindul Chituc. Atl.-medit.
5b Frz. lung. mucronat-aristate. Sepale ± acute. Pediceli, de obicei, glandulos-
păroşi în partea sup. Sem. < de 0,4 mm..........................................................
6 S. apetala Ard. Sp. anuală, T., 3-10 cm. V-IX. 2n=12. Spor. z. păd.
stej.-e.s.; loc. nis. ± umede, peluze.
a - subsp. apetala (S. ciliata Fr.) - Sepale ext. de 1,7-2,2 mm lung.
subacutc; sepale alipite de capsulă; capsula oblong-ovoidă. Centr. şi
S. Eur.
b - subsp. erecta (Homcm.) F. Herm. (S. apetala auct.; S. micropetala
Rauschcrt) (piş. XLII, fig. 6) - Sepale ext. de 1-1,6 mm lung.,
subobtuze; la fructificare sepalele sunt patente. Capsula ovoid-sferică.
Printre pietrişuri la Tumu Severin. Submedit.

PLANŞA XLII. I - Bufonia tenuifolia — fl.; 2 - Sagiria nodosa; 3 - 5 . subulata — o pereche de


frz., fl. şi fr. însoţit de K. ; 4 - 5 . saginoides', 5 - 5 . procumbens-, 6 - 5 . apetala subsp. erecta', 7 -
5. apetala subsp. apetala ; 8 -A ren a ria procera subsp. glabra; 9 - A. rigida; 10-A . serpyllifolia
- capsulă; 11 - A. leptoclados — capsulă însoţită d e K ., idem 4,5 ,6 ,7 ; 1 2 - A . ciliata fl. şi frz.; 13 -
A. biflora K_, petală şi capsulă; 14 - A. rotundifolia — frz. şi capsulă; 15 - Moehringia trinervia;
16 - M. mttscosa; 17 — M. pendula ; 18 - Af. grisebachii fl.; 1 9 - M. jankae f l.; 2 0 - Holosteum
umbeUatum; 21 - Moenchia mantica.

208
PLANŞA XLII

209
CAR YOPHYLLA CEAE

5 Arenaria L. - S t u d e n i ţ ă
x=10,ll
la Sepale cu marginea alb-membranoasă lată. Frz. foarte înguste, de circa 1
mm şi mai lungi de 3 c m ............................................................................ 2

lb Sepale cu margine foarte îngust alb-membranoasă. Frz. până la 1 cm lung.


oblong-lanceolate până la subrotunde........................................................ 3
2a Petale circa de 2 ori mai lungi decât sepalele care sunt obtuze.
1 A. procera Spreng. (A. graminifolia Schrad.) (piş. XLII, fig. 8). Sp.
perenă, Ch., -40 cm. VI-VII. 2n=22,44,l 10. Spor. z. silvostep.-e.f.; loc.
însorite. Cont. Euras.
2b Petale egale cu sepalele care sunt acuminate.
2 A. rigida M.Bieb. (piş. XLII, fig. 9). Sp. perenă, Ch. -30 cm. VI-VII.
Rară, z. silvostep.; stâne. Jud.: Tulcea, Galaţi, Constanţa, Pont.
3a Plante anuale din cîmpie şi dealuri, cu petale mai scurte decât sepalele....,,,4
3b Plante perene, alpine, petalele mai lungi sau egale cu sepalele .................. 5
4a Sepale ovat-lanceolate, de 3-4,5 mm lung. Capsula ovoid-conică, puternic
dilatată la bază. Sem. de 0,5-0,7 mm.
3 A. serpyllifolia L. (piş. XLII, fig. 10). Sp. anuală, T. -20 cm. V-IX.
2n=40. Frecv. z. step.-e.f.; ogoare, loc. nis. Sp. xer.-xeromez. Bur. rud. şi
seg. Circ.
4b Sepale de 2-3 mm lung., ovate. Capsula cilindrică, foarte slab dilatată la
bază. Sem. de 0,3-0,6 mm.
4 A. leptoclados (Rchb.) Guss. (piş. XLII, fig. 11). Sp. anuală, T. -20
cm. V-VII. 2n=20. Spor. z. step.-e.g. Loc. nis.-pietroase, paj. Euras.
5a Sepale ovat-lanceolate, acute, ciliate la bază, cât 1/2 lung. petalelor. Frz.
eliptic-lanceolate sau spatulate, ciliate cel puţin în 1/2 inf. Tulp. neradicante
la noduri.
5 A. ciliata L. {A. tenella Kit.) (piş. XLII, fig. 12). Sp. perenă, Ch. -10
cm. VI1-V11I. 2n=40,80,120,160. Rară, e.a.; sol. schel., erodate. Sp. oligotr.,
mez., psichroterm.-hekistoterm. Carp. de S. şi E. Circ.-arct.-alp.-euram.
5b Sepale egale cu petalele sau puţin mai scurte. Tulp. târâtoare, radicante la
noduri...........................................................................................................6
6a Frz. eliptice, obtuze, treptat îngustate într-un peţiol scurt. FI. câte 1-2;
sepale puţin mai scurte decât petalele. Capsula ± cilindrică, puţin mai lungă
decât sepalele
6 A. biflora L. (piş. XLII, fig. 13). Sp. perenă, Ch. -20 cm. VII-VI1I.
2n=22. Frecv. e.a., pietrişuri, nis., zăcători de ape. Euras.-arct.-alp.-eur.

210
CARYOPHYLLACEAE
6b Frz. rotunde până ia lat eliptice, brusc îngustate în peţioli. FI. câte 2-5;
sepale mai lungi sau egale cu petalele. Capsula ± sferică.
7 A. rotundifolia M.Bieb. (piş. XLII, fig. 14). Sp. perenă, Ch. -20 cm.
VII-VIII. 2n~44. Spor. e.a. Carp.-balc.-anat.

6 Moehringia L. - M e r i n a n ă
x=12
la Frz. ± ovate, ciliate pe margini, 3-5 ncrvate. FI. pe tipul 5; petale mai scurte
decât sepalele, circa 1/2.
1 M. trinervia (L.) Clairv. (piş. XLII, fig. 15). Sp. anuală-perenă, T.-H.
-30 cm. V-V1I. 2n=24. Frecv. z. păd. stej.-e.f.; loc. umbroase, umede, păd.,
tuf., zăv. Euras.
lb Frz. liniar-fili forme. Petale mai lungi sau egale cu sepalele ...................... 2
2a Plantă glabră. FI. pe tipul 4,
2 M. muscosa L. - S c â n t e i u ţ e a l b e . (piş. XLII, fig. 16). Sp.
perenă, H. -20 cm. V-VI1. 2n-24. Frecv. e.f; loc. umbrite, umede. Sp. sax.,
mezohigr. Centr. eur.
2b Tulp. cel puţin la bază pubescentă. FI. pe tipul 5......................................... 3
3a Frz. 3 nervate, nervurile laterale marginale. Tulp. pe 2 laturi, iar pedicelii
jur împrejur pubescenţi; tulp. târâtoare sau pendule.
3 M. pendula (Waldst. et Kit.) Fenzl (piş. XLII, fig. 17). Sp. perenă, H.
-90 cm. VI-VIII. Frecv. e.g.-e.f.; stâne. calc. Carp.-balc.
3b Frz. uninervate sau aparent fără nervuri .....................................................4
4a Tulp. în întregime pubescentă. Frz. sup. până la 1 mm lăţ. Petale aproape
de lung. sepalelor,
4 M. grisebachii Janka (piş. XLII, fig. 18). Sp. perenă, H. -15 cm. V-
VIII. Rară, Dobr. de N., stâne. Pont.-balc.
4b Tulp. numai spre bază pubescentă. Frz. sup. liniar-lanceolate, mai late de 1
mm. Petale mai lungi decât sepalele.
5 M. jankae Griseb. ex Janka (piş. XLII, fig. 19). Sp. perenă, H. -15
cm. VJ-VII. Rară, Dobr. de N., stâne. calc. Pont.

7 Holosteum L.
x-10
1 H. umbellatum L. - C u i ş o r i ţ ă . (piş. XLII, fig. 20). Sp. anuală, T.
-25 cm. Plantă verde albăstruie, glaucă, glabră sau glanduloasă. Frz. bazale
invers lanceolate, cele tulp. ± eliptice. Infl. sub formă de umbelă simplă
terminală. Petale albe, mai lungi decât sepalele. 111-V. 2n=20. Frecv. z.
step.-e.g.; sol. cu textură uşoară; bur. rud. şi seg. Euras.

211
YOPHYLLACZAZ________ __________ ________________ — --------
CARYOPHYLLACEAE —----------
a - subsp. umbellatum - Tulp. glabră în partea inf Stamine 3-5. Euras.
b - subsp. glutinosum (M.Bieb.) Nyman - Toată planta (excepţie feţele fr .)
glandular-pubescent-viscidă. Stamine 8-10. SE. Eur.

8 Moenchia Ehrh.
x=9
1 M. mandea (L.) Bartl. <pl5. XLII, fig. 21). Sp. ;J ‘Z* “ j
plantă glabră cn frz. liniar-lanccolatc. FI. pa upul 5, cu petala
lungi ca sepalele. Capsula se deschide prin 10 dinţi. V-Vl, 2n 36. Spo .
silvostep. e.g.; paj. Balc.-medit.
9 Myosoton Moench
x=7
1 M aauaticum (L.) Moench (Stellaria aquatica (L.) Scop.)
Pi . „ î tr S m « e o- sp H-^ 10° “'f/îf
sau ascendentă, radicantă. Frz. ovale, cu baza trunchiata sau slab cwdată I .
pe tipul 5- petale albe, adânc bifidate. Stile 5. Capsula dehiscentă pr
valve! VI-DC. 2n=28. Frecv. z. step.-e.f.; pe malul apelor, zăv., tuf. de sălcii.
Euras.
10 Stellaria L.
x=l0,ll,12, 13
...............2
la Tulp. cilindrică .............................................................. 5

lb Petale4c k c ? d Îă2 ori mai lungi decât sepalele. Tulp. în partea sup. jur
2a
L. - Steluţă, (pl, XLIII, fig. 2). Sp. perenă, R
[X 2n-26 Frecv. e.g.-e.m.; păd., zăv., bur. Sp. euntr., mezotugr. Eur.
Petale ± egale cu sepalele, mult mai scurte sau lipsesc, Tulp. umsenal
2b
alternativ de la un intemod la altul, păroasă..................................
3a Petaît^prezente, egale sau mai lungi decât sepalele, sepale gland» » -
S o i e de 5^,5 J L lung.; stamine, de obieei 10, cu antete ptnpura. ham.
de 1 3-1 6 mm cu 4 şiruri de tuberculi conici, ascuţiţi
2 S S e t a Weihe (5- media (L.) Vili. subsp. neglecta (We.he)
GteSdO - Sp Lalâ-bisanuală, T ,H .„ 30-80 cm. IV-VI. 2n-22.Comună m
î n r u m e d e + umbroase, tuf., păd. Centr. eur. .
3b Petale prezente, dar sunt cel mult de lung. sepalelor, de obicei mai scurte
sau lipsesc. Stamine 1-5, cu antere galbene, cenuşii sau violete £
4a Petale lipsă sau foarte mici; sepale mai mici de 3 mm. Stamine 1-3. Săm.
0,7-0,8 mm., cu 1 şir de tuberculi

212
CARYOPHYLLACEAE
3 S. pallida (Dumort.) Pire (5. media (L.) Vili. subsp. pallida (Dumort.)
Asch. et Graebn.) - Sp. anuală-anuală de iarnă, T.-Ht., 10-20 cm. III-V.
2n=22. Spor. în loc. ± uscate, ruderalizate, pe substrat ± nisipos. Eur.
4b Petale prezente (foarte rar lipsesc), mai scurte sau egale cu sepalele care au
3-5 mm. Stamine 3-5. Săm. de 0,8-1,3 mm., cu 4 şiruri de tuberculi
rotunjiţi.
4 S. media (L.) Vili. - R o c o i n â . (piş. XLIII, fig. 3).- Sp. anuală-
anuală de iarnă, T.-Ht., 10-40 cm. III-X. 2n=40,42,44. Frecv. z. silvostep.-
e.f., Ioc. cult. şi rud. Sp. mez. Cosm.
5a Petale cât 1/2 K. de lungi, bifide până aproape de bază. Tulp, glabră.
5 S. alsine Grimm. (5. uliginosa Murray ) (piş. XLIII, fig. 4). Sp.
perenă, H. -40 cm. V-VII. 2n=24. Frecv. e.f.-e.b.; loc. umede pe lângă
izvoare, Sp. mezotr., higr. Circ.
5b Petale egale sau mai lungi decât sepalele ....................................................6
fia Petale de 2 ori mai lungi decât sepalele, bifide până la mijloc. Frz. liniar-
lanceolate, de 5-6 cm lung.
6 S. holostea L. - I a r b ă m o a l e . (piş. XLIII, fig. 5). Sp. perenă, H.
-30 cm. IV-VI. 2n=26. Frecv. z. păd. stej.-e.f.; păd., tuf. Sp. mezotr., mez.,
helscia. Euras.
6b Petale ± egale cu sepalele, bifide până aproape de bază Frz. mai scurte de 5
c m ............................................................................................................... 7
7a Tulp. pe muchii şi marginea frz. aspru-papiloasă. Sepale de 2 4 mm, fără
nervuri evidente.
7 S. longifolia Muhl. ex Willd. - Sp. perenă, H. -25 cm. VI-VIII.
2n=26. Rară. e.b.; turbării eutrofe. Circ. bor. (R).
7b Tulp. şi frz. pe margini netede. Sepale trinervate, lungi până la 7 m m ...... 8
8a Plantă complet glabră. Infl. cu 2-9 fl.
8 S. palustris Ehrh. ex Hoffrn, (piş. XLIII, fig. 6). Sp. perenă, H. -40
cm. Vl-VII. 2n=circa 130. Spor. z. păd. stej.-e.b.; mlaştini, turbării Euras.
8b Bractee şi baza frz. ciliate Infl. multiflorâ (10-60).
9 S. graminea L. - R o c o t e a . (piş. XLIII, fig. 7). Sp. perenă, H. -30
(50) cm. V-VII. 2n=26. Frecv. z. silvostep.-e.b.; paj. Sp. mez.-mezohigr.
Tox. Euras.

11 Cerastium L. - S t r u n a c o c o ş u l u i , C o r n u ţ
x=9
l a Stile 3. Capsula dehiscentă prin 6 dinţi....................................................... 2
lb Stile 5, rar 4. Capsula dehiscentă prin 10, rar 8 dinţi..................................3
2a Tulp. târâtoare sau ascendente, glabre sau uniserial păroase. Plantă alpină.
1 C. cerastoides (L.) Britton (C. lapponicum Crantz) (piş. XLIII, fig. 8).

213
CARYOPHYLLACEAE
Sp. perenă, Ch. -15 cm. Vll-VIII. 2n=38. Spor. e.a. pe iângă izvoare, loc.
umezite din topirea zăpezilor. Carp. E. şi S. Circ.-arct.-alp.
2b Plantă glandulos-ciliată, viscidă, cu tulp. erecte.
2 C. dubium (Bast.) Guepin (C. anonialuin Waldst. et Kit.) (piş. XLIII,
fig. 9). Sp. anuală, T. -30 cm. IV-VI. 2n-38. Spor. z. silvostep.-e.g.; loc.
temporar inundate, ± sărăturate. Uneori bur. seg. Pont.-medit.
3a Plante anuale, niciodată cu lăstari sterili în subsuoara frz. ............. ........... 4
3b Plante perene, cu lăstari sterili în subsuoara frz............................... 8
4a Sepale păroase până la vârf, astfel perii depăşesc vârful sepalelor........... 5
4b Sepale spre vârf glabre, perii nu depăşesc vârful sepalelor ........................6
5a Pediceli mai scurţi decât sepalele; infl. densă.
3 C. glomeratum Thuill. (piş. XLIU, fig. 10). Sp. anuală, T. -30 cm. V-VIU.
2rv=72. Frecv. z. step.-e.b.; paj., loc. nis. ± umede. Sp. eutr., mezohigr. Cosm.
5b Pediceli mai lungi decât sepalele (la fructificare de 2-3 ori).
4 C. brachypetalum Pers. (piş. XLIII, fig. 11). Sp. anuală, T. -30 cm.
IV-VI. Frecv. z. step.-e.fi; paj. ruderalizate. Sp. pionieră, oligotr.- mezotr.,
mezoxer,, subterm.
ai Pediceli şi sepale cu peri lungi, glandulari, în amestec cu peri
neglandulari, ± patenţi.
- subsp. tauricum (Spreng.) Murb. (C. luridum Guss.) 2n=90. Atl.-
submedit.
- var. tauricum Tulp. cu peri mieşti, simpli şi glandulari în proporţii ±
egale. Petale puţin mai scurte decât sepalele şi sâm. 0,5-0,6 mm.
2n=90.
- var. roeseri (Boiss. etHeldr.) Boiss. 1867 (C. b. subsp. roeseri (Boiss. et
Heldr.) Nyman 1878). Tulpina cu peri glandulari mai puţini deât cei simpli.
Petale aproape de lung. sepalelor. Săm. 0,6-0,8 mm. 2n=72
&2 Pediceli şi sepale fără peri glandulari, numai cu peri lungi, neglandulari..b
bi Pediceli şi sepale cu peri alipiţi.
- subsp. tenoreanum (Ser.) So6 - 2n=52, Centr.-eur.-balc.
b2 Pediceli şi sepale cu peri erect-patenţi,
- subsp. brachypetalum - 2n=90. Centr.-eur.
6a Pediceli mai scurţi sau egali cu lung. sepalelor. Bractec erbacee.
5 C. gracile Dufour (C. bulgaricum Uechtr.; C. ramosissimum Boiss.)*S .

PLANŞA XLIII. 1 — Myosoton aquaticum; 2 - SteUaria nemorum ; 3 - 5. media; 4 -


S. alsiue, petală; 5 - 5 . holostea; 6 - 5 . palustris ; 7 - 5 . graminea; 8 - Cerastium cerastoides; 9 -
C. dubium; 10 - C. glomeratum; 11 - C. brachypetalum; 12 - C. gracile - habitus, tulp. şi fr.; 13
- C. semidecandrum; 14 - C. pwnilum ; 15 - C. sylvaticwn; 16 - C. holosteoides; 17 -
C .fo n ta m m - fr. cu K ., idem 10,13,14,16; 18 - C. banaticum; 19 - C. arvense; 20 - C. alpinum;
21 - C. traiissilvanicum.

214
PLANŞA XLIII

215
CAR YOPHYLLA CEAE
(piş. XLIII, fig. 12). Sp. anuală, T. 5-20 cm. IV-VI. 2n=88-92, Rară; paj. pe
stâne. Jud.: Mehedinţi, Caraş-Severin, Tulcea. Bale.
6b Pediceli mai lungi decât sepalele. Bractee cu margini membranoase........ 7
7a Bracteele sup. membranoase cel puţin 1/3 sup. Sepale de circa 3 mm.
6 C. semidecandrum L. (piş. XLIII, fig. 13). Sp. anuală, T. -15 cm. III-
VI. 2n=36. Frecv. z. step.-e.f.; paj. rărite pe sol. nis. Sp. pionieră. Eur.
7b Bracteele sup. erbacee sau membranoase pe 1/5. Sepale de 4-5 mm.
7 C. pumilum Curtis (piş. XLIII, fig. 14). Sp. anuală, T. —20 cm. IV-VI.
Frecv. z. step.-e.g.; paj. rărite pe sol. nis. Sp. pionieră.
a -subsp. pumilum - Numai bracteele sup. cu marginea membranoasă.
Stamine 5. 2n=72. Centr. şi V. Eur.
b -subsp. glutinosum (Fr.) Corb. (C. pallens F. W. Schultz. Toate
bracteele cu margini membranoase. Stamine 6-10. 2n=72. Eur.
8a Petale de lung, sepalelor sau cel mult până la 1,5 ori mai lungi ................ 9
8b Petale cel puţin de 2 ori mai lungi decât sepalele .................................... 11
9a Frz. inf. peţiolate. Petale evident mai lungi decât sepalele.
8 C. sylvaticum Waldst. etKit. (piş. XLIII, fig. 15). Sp. perenă, H., -50
cm. VI-VII. 2n=36. Spor. e.-g.-e.b.; paj., margini de păd., loc. umede.
Centr. eur.
9b Toate frz. sesile. Petale ± egale cu sepalele............................................. 10
10a Sepale de 3-5 mm, ± egale cu petalele. Sem. de 0,4-0,8 mm. Capsula de 8-
13 mm lung.
9 C. holosteoides Fr.em. Hyl. (C. fontanum Baumg. subsp. vulgare
(Hartm.) Greuter et Burdet) (piş. XLIII, fig. 16). Sp. bisanuală-perenă, H.-
Ch., -30 cm. V-IX. 2n=144(134-152). Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. Sp. euritr.,
mez. Cosm.
10b Sepale de 6-9 mm, mai scurte decât petalele. Sem. de 0.8-1,2 mm. Capsula
de 12-18 mm lung.
10 C. fontanum Baumg. (piş. XLIII, fig. 17). Sp. perenă, Ch.-H.,
-40 cm. V-X. Spor. e.b.-e.s.; paj., tuf.
a - subsp. fontanum - Plantă dens păroasă, perii glandulari rari; petale
neciliate, evident mai lungi decât sepalele. 2n=144. Euras.
b - subsp. lucorum (Schur) So6 (C. fontanum subsp. macrocarpum auct.) -
Plantă glandulos-păroasă; petale ciliate, ± egale cu sepalele. Centr. eur.
11a Frz. îngust liniare, lungi de 3-5 cm şi late de 1-2 mm (lung. /lăţ. >15.
11 C. banaticum (Rochel) Heuff. (piş. XLIII, fig. 18). Sp. perenă, Ch.,
-40 cm. V-VIII. 2n=36. Spor. e.g.-e.f.; stâne. înierbate. Jud.: Caraş-Severin,
Mehedinţi, Goij. Carp.-balc.
11b Frz. mai scurte şi mai late (lung./lăţ. <10)................................................. 12
12a Frz. liniar-lanceolate până la oblongi; raportul lung./lăţ. variază hâtre 5 şi 8.
în axila frz. tulp. florifere se găsesc lăstari sterili.

216
____________________________________________________________ CARYOPHYLLACEAE
12 C. arvense L. (piş. XLIII, fig. 19). Sp. perenă, Ch., -30 cm.
V-VLU.
ai Frz. inf. atenuate în bază şi scurt peţiolate. Sem. de 1,1-1,7 mm.
- subsp. lerchenfeldianum (Schur) Asch. et Graebn. - 2n=circa 90.
Spor. e.b.-e.a., stâne. înierbate. Carp., Jug.
Frz. inf. sesile. Sem. până la 1 mm...................................................... b
bi Lăstarii sterili aproape de aceeaşi lung. cu tulp. floriferă; frz. liniare.
- subsp. arvense - e.f.-e.b; paj. 2n=72. Circ.
b 2 Lăstarii sterili mult mai scurţi decât tulp. floriferă; frz. liniar-
Ianceolate, ciliate pe margini, în rest glabre sau dispers păroase.
- subsp. molie (Vili.) Arcang. (subsp. calcicola (Schur) Borza)- e.b.-
e.a. 2n=72. Bale.
12b Frz. ± eliptice până la la oblongi; lung./lăţ. <5. Lăstarii sterili lipsesc din
axila frz. tulp. florifere............................................................................... 13
13a Frz. eliptice până la 1,5 cm lung., cu peri lungi, moi, de 1-3 mm.
13 C. alpinum L. (piş. XLIII, fig. 20). Sp. perenă, Ch. -20 cm. VI-IX.
2n=72. Frecv. e.a. pe sol. schel. Sp. oligotr., hekistoterm.-psichroterm.
Euras.-arct.-alp.-eur.
a - subsp. alpinum - C o r n u ţ . Plantă verde-cenuşie, cu peri lungi, drepţi
sau flexuoşi.
b - subsp. lanatum (Lam.) Asch. et Graebn. (inel. C. eriophorum Baumg.)
- L â n a c a p r e l o r . Plantă cenuşiu-albicios-lanată, cu peri creţi,
încâlciţi.
13b Frz. mai lungi, cu peri mai scurţi..............................................................14
14a Frz. oblongi, de 2-5 cm lung. şi 4-7 mm lăţ. Sepale de 8-10 mm lung.
14 C. transsilvanicum Schur (piş. XLIII, fig. 21). Sp. perenă, Ch. -40
cm. VI-Vm. 2n=108. Spor. e.b.-e.a.; loc. înierbate, pe sol. schel. End. Carp.
E. şi S.
14b Frz. eliptice de 1-2,5 cm lung. şi 3-8 mm lăţ. Sepale de 5-6 mm lung.
? C. latifoliurn L. Sp. perenă, Ch. -20 cm. VII-VIII. 2n=36. Mţii.
Făgăraş (Râiosu), prezenţă nesigură. Alp.-carp.

12 Gypsophila L.
x=17
la Plantă anuală; frz. liniare de 0,5-2 mm lăţ. FI. roz.
1 G. muralis L. - V ă l u l m i r e s ei. (piş. XLIV, fig. 1). Sp. anuală, T,,
5-20 cm. VI-IX. 2n=34. Spor. z. step.-e.g.; paj., loc. temporar inundate,
crovuri; suportă şi sărăturarea slabă. Euras.
lb Plante perene cu rizomi lignificaţi..............................................................2
2a FI. aproape sesile, în infl. dense, capituliforme ..........................................3
2b FI. cu pediceli evidenţi, grupate în cime dicaziale laxe ............................. 4

217
PLANŞA XLIV. 1 - Gypsophila muralii; 2 - G . petraea; 3-17. pallasir, 4 - G. perfoliata; 5 - G.
particulara; 6 - Saponaria pumilio; 7 - 5 . bellidifolia; 8 - 5 . officinaUs - gineceu şi petală; 9 - 5 .
gluiinosa - gineceu şi petală; 10 — Vaccaria hispanica-, 11 - Petrorhagia illirica subsp.
haynaldiana; 12 - Kohlrauschia prolifera. 13 - K. saxifraga; 14 - Dianthus callizonus; 15 - D.
glacialii subsp. gelidtts;

218
16 - D . superbia', 17 - D. membranaceus - IC. şi scvame involucrale; 18 - D. dobrogensis - K. cu
scvame involucrale şi capsula; 19 - D. trifasciculatus', 20 - D. collinus subsp. glabriusculus: 21 -
D. serotiiuir, 22 - D. spiculifolius; 23 - D nardifonnis', 24 - D. leptopetalus; 25 - D. pallens; 26
- D. platyodon; 27 - D. giganteus', 28 - D. giganteifonnis; 29 - Cucubalus baccifer.

219
CAR YOPHYLLA CEAE

3a Tulp. neramificate, cu o singură infl. Plantă de munte, de 5-15 cm înalţ.


2 G. petraea (Baumg). Rchb. (piş. XLIV, fig. 2). Sp. perenă, Ch. -20
cm. VI-VIII. Frecv. e.b.-e.s.; stânci calc. Carp. E. şi S. Carp.-balc.
3b Tulp. ramificate, înalte până la 80 cm. Plante din câmpie şi dealuri.
3 G. pallasii Dconn. (G. glomeraîa auct. non Pali.) (piş. XLIV, fig. 3). Sp.
perenă, H. -80 cm. V-VIII. Rară; z. step.-e.g.; stâne. Dobr. şi jud. Mehedinţi.
Bale.
Obs. G. glomerata Pali. nu creşte în Ro,, menţionarea se bazează pe confuzia cu G.
pallasii.
4a Infl. glandulos păroasă, cel puţin în parte, densă, pedicelii de obicei mai
scurţi decât K. Frz. liniare, uninerve.
? G.fastigiata L. Sp. perenă, Ch., 15—45 cm. VI-VIII. 2n=34. Nu creşte
în Ro. Material de ierbar nu există. A fost confundată cu G. collina.
4b Infl. (inclusiv K. şi pedicelii) glabrâ, numai tulp. şi frz. pot fi glandulos
păroase........................................................................................................5
5a Frz. inf. late de 10-35 mm; ovate sau oblong-lanceolate, 3-7 nervate. Petale
roşii.
4 G. perfoliata L. (G. trichotoma Wender.) (piş. XLIV, fig. 4). Sp.
perenă, Ch., 30-80 cm. VI-VII. Rară; nis. Dobr., jud. Iaşi şi Vaslui. Pont.
5b Frz, late de 1-4 mm, liniare, uninerve. Petale albe sau palid-roşietice....... 6
6a Infl. laxă, pediceli de 2-3 ori mai lungi decât K. care este de 1,5-2 mm lung.
Fr. ianceolate.
5 G. paniculata L. - I p c ă r i g e . (piş. XLIV, fig. 5). Sp. perenă, Ch.,
60-90 cm. VI-IX. 2n=28,34. Spor. z. step.-e.g.; Ioc. nis.-pietroase. Sp. xer.
Cult. om. Euras. cont.
6b Infl, mai densă, pedicelii cel mult de 2 ori mai lungi decât K. care este de
2,5-3 mm lung. Bractee şi dinţii K. cu cili, Frz. liniare.
6 G. collina Steven ex Ser. (G. fastigiata L. var. leioclados Borbâs) Sp.
perenă, Ch., 20-40 cm. VI-VIII. Rară; z. păd. de stej.-e.g.; stâne. Jud.: Cluj
şi Sibiu. Pont.
Obs. G. repens L. menţionată din Mţii Rodnei de Baumgarten şi reluată de Prodan şi
Borza nu se confirmă prin material.

13 Saponaria L. - O d o g a c i
x=7
la Plante scunde, alpine, cu tulp. uniflore.
1 S. pumilio (L.) Fenzl. ex A. Braun (piş. XLIV, fig. 6). Sp. perenă, Ch.
5-10 cm. VUI-EX. 2n=34. Rară; e.a.; paj. pe sol. schel., sfiicioase. M-ţii.
Făgăraş (Urlea, Zâma), M-ţii. Iezer (Bătrâna). Alp.-carp.
lb Plante mai înalte, tulp. multiflore ..............................................................2

220
_____________________________________________ CARYOPHYLLACEAE
2a FI, de obicei galbene, grupate în infl. dense, terminale. Frz. tulp. liniar-
lanceolate, cele bazale spatulate.
2 S. bellidifolia Sm. (piş. XLIV, fig. 7). Sp. perenă, Ch., 20^10 cm. VI-
VII. Rară, stâne. calc. Jud.: Alba, Caraş-Severin. Bale., SV eur.-mont.
2b FI. roşii sau albe, grupate în dicazii paniculate. Frz. mai la te .................... 3
3a Lamina petalelor de circa 1 cm, ± întreagă, albă sau roză. Plantă glabră sau
numai infl. păroasă.
3 S. officinalis L. - O d o g a c i . (piş. XLIV, fig. 8). Sp. perenă, H., 30-
70 cm. VI-IX. 2n=28. Frecv. z. step.-e.f.; bur., zăv., malul apelor. Sp. mez.-
mezohigr.; med. Euras.
3b Lamina petalelor de circa 5 mm, purpurie, bifidă. Plantă glandulos-păroasă.
4 S. glutinosa M.Bieb. (piş. XLIV, fig. 9). Sp. anuală, T., 25-50 cm. V-
VI. Rară, stâne. calc. Jud.: Mehedinţi, Caraş-Severin. Bale. SV- eur.

14 Vaccaria W olf
x=15
1 V. hispanica (Mill.) Rauschert (V. pyramidata Medik.) —F l o a r e a
c ă l u g ă r u l u i . (piş. XLIV, fig. 10). Sp. anuală, T. 30-70 cm. Plantă
glabră, cu frz. ovat-lanceolate, glauce, sesile. FI. lung. pedicelate cu K.
umflat şi petale roz. Capsulă dehiscentâ prin 4 dinţi. VI-VII. Spor. z. step.-
e.g.; bur. seg. în cereale păioase şi rud.
a -subsp. hispanica (V. pyramidata Medik. subsp. pyramidata) FI. de 15-
20 mm; lamina petalelor de 3-4 mm lung.; unguicula nu iese din K.
2n=30,60. Euras.
b -subsp. grandiflora (Fisch. ex DC.) Holub - FI. de 20-25 mm, lamina
petalelor de 6-8 mm lung.; unguicula iese din K. Centr. eur.

15 Petrorhagia (Ser. ex DC.) Link


x=15
1 P. illyrica (Ard.) P.W. Ball et Heywood subsp. haynaldiana (Janka)
P.W. Ball et Heywood (piş. XLIV, fig. 11). Sp. perenă, Ch., 10-30 cm.;
tulp. glabră, cel puţin la bază. Frz, liniar-subulate, de 1 mm lăţ. FI. fără
sevame involucrale. Petale oblong-lanceolate, întregi. Sem. negricioase,
netede. Rară, loc. pietroase. Jud.: Mehedinţi. Bale.

16 Kohlrauschia Kunth
x=15
la Plantă anuală. FI. sesile grupate într-un capitul terminal, înconjurat de 3
perechi de sevame involucrale. Sem. reticulate.
1 K, prolifera (L.) Kunth (Tunica prolifera (L.) Scop., Petrorhagia

221
C A R Y O P H Y L L A C E A E ____________________________________
prolifera (L.) P.W. Ball. et Heywood) (piş. XLIV, fig. 12), Sp. anuală, T.,
15-50 cm. VI-IX. 2n=30. Frecv. z. step.-e.g.; loc. nis., pietroase. Sp.
pionieră, xer. Atl.-medit.
lb Plantă perenă. FI. pedicelate înconjurate de 2 perechi de scvame
învolucrale. Sem. cu brazde şi coaste transv. întrerupte.
2 K. saxifraga (L.) Dandy (Tunica saxifraga (L.) Scop., Petrorhagia
saxifragu (L.) Link.) (piş. XLIV, flg. 13). Sp. perenă, Ch., 10—30 cm. VI-
VII. 2n-60. Rară; paj. pe sol. schel. sau nis. Sp. xer., subterm. Jud.: Caraş-
Severin, Mehedinţi, Gorj. Pont.-medit.

17 Dianthus L. - G a r o a f ă
x=15
la Tecile frz. tulp. cel mult de 2 (rar 3) ori mai lungi decât diam. tulp........... 2
lb Tecile frz. tulp. cel puţin de 3 ori mai lungi decât diam. tulp..................... 24
2a K. pubescent.............................................................................................. 3
2b K. glabru sau cu peri foarte rari, scurţi şi aspri........................................... 5
3a Plantă perenă, pubescentă, cu lăstari sterili în timpul înfloririi.
1 D. deltoides L. - G a r o f i ţ e . Sp. perenă, Ch., 15-30 cm. VI-IX.
2n=30. Spor. e.g.-e.b.; paj. uscate pe sol. nis. Euras.
3b Plante anuale sau bisanuale, fără lăstari sterili........................................... 4
4a Scvame involucrale ovat-lanceolate, treptat îngustate într-un vârf subulat.
K. de 15-20 mm lung şi 2-3 mm lâţ..
2 D. armeria L. Sp. anuală, T., 30—50 cm. VI-VII. Spor. z. step.-e.f,;
paj., tuf.
a -subsp. armeria - Scvame involucrale int. lanceolate. K. verde, scurt
pubescent. Lamina petalelor de 5 mm lung. şi 2-3 mm lăţ. 2n=30. Eur.
b -subsp. armeriastrum (Wolfner) Velen. - Scvame involucrale int. ovat-
lanceolate. K. roşietic, pubescent, perii lungi. Lamina petalelor de 6-8
mm lung. şi 4-6 mm lâţ. 2n=30. Bale.-pan.
4b Scvame involucrale ovate, brusc îngustate într-un vârf subulat. K. de 10-15
mm lung. şi 1,5 mm lăţ., aproape glabru.
3 D. pseudarmeria M.Bieb. Sp. anuală, T., 20-40 cm. VI-VII. Rară, z.
step.-z.silvostep. Paj. pe sol. schel. Dobr. Pont.-bale.
5a Plante anuale.
D. pseudarmeria (vezi 4b).
5b Plante perene, cu lăstari sterili la înflorire .............
6a Cel puţin unele dintre frz. obtuze sau subobtuze ....
6b Toate frz. acute sau acuminate...............................
7a FI. numeroase grupate în infl. capituliforme, dense.
4 D. barbatus L.

222
____ ___________________ _________ ____________ CARYOPHYLLA CEAS
a - *subsp. barbatus - Frz. sesile: K. şi scvame involucrale verzui. Plantă
perenă, Ch., - 60 cm. VI-VIII. Cult. om. Medit,
b -subsp. compactus (Kit.) Heuff. - Frz. inf. atenuate în peţioli; K. şi
scvame involucrale ± roşietice. Plantă perenă, Ch., - 45 cm. VI-VIII.
Spor. e.f.-e.s.; paj., bur. Alp.-carp.-balc.
7b FI. solitare, evident pedicelate....................................................................8
8a Frz. liniar-lanceolate, mai late spre bază. Lamina petalelor maculată în
partea sup.
5 D. callizonus Schott et Kotschy - G a r o f i ţ a P i e t r e i
C r a i u l ui . (piş. XLIV, % 14). Sp. perenă, Ch., 5-15 (20) cm. VII-VIII.
2n=30. Rară, e.s.-e.a.; paj. pe stâne. calc. M-tele Piatra Craiului. End.
8b Frz. liniar-spatulate, mai late spre vârf. Lamina petalelor lără macule în
partea sup.
6 D. glacialis Ilaenke (piş. XLIV, fig. 15). Sp. perenă, H., circa 5 cm.
VII-VIII. Spor. e.a. Sp. hekistoterm.

a -subsp. glacialis - Marginea frz, aproape glabră. K. de 3-4 mm lăţ.


Limbul petalelor de 5-7 mm. 2n=30. Alp.-carp.
b -subsp. geltdus (Schott, Nyman et Kotschy) Nyman - Marginea frz. ciliată
spre bază. K. de 5-7 mm lăţ. Limbul petalelor de 10-12 mm. End. Carp.
S. şi E.
9a Frz. subţiri şi plane, fără margine îngroşată şi fără nervuri submarginale
proeminente................................................................................................. 1 0
9b Cel puţin frz. tulp. sup. cu marginea îngroşată sau cu nervuri submarginale
puternice, adesea ± convolute..................................................................... 18
10a Petale laciniate mai mult de mijlocul laminei.............................................. 11
10b Petale dinţate său întregi............................................................................. 12
11a Plante verzi, slab brumate. Infl. cu 6-12 fl. Scvame involucrale int. obovat-
eliptice. Petale alb-roze. Limbul petalei de circa 2 cm lung., divizat aproape
până la bază. Celulele epidermei sup., inclusiv celulele anexe ale stomatelor,
cu pereţi drepţi.
7 D. superbus L. (piş. XLIV, fig. 16). Sp. perenă, H., 20-40 cm. VI-
VIII. 2n=30. Spor. z. păd. stcj.-c.fr, paj. Sp. mez. Euras.
11b Plante puternic brumate. Infl. cu 1-4 fl. Scvame involucrale int. eliptice. K.
violet-roşietic. Petale purpurii-violete cu limb până la 3 cm lung., divizat
puţin peste mijloc. Celulele epidermei sup., inclusiv celulele anexe ale
stomatelor, cu pereţi puternic ondulaţi.
8 D. speciosus Rchb. (D. superbus L. subsp. alpestris (Uechtr.) Celak. -
Sp. perenă, H., 20-30 cm. VI-VIII. Rară, e.s.-e.a.; paj. pe stâne. calc.
Alp. eur.
12a Scvame involucrale cu margini membranoase late ............................ 13

223
C ARYO PH YLLAC EAE___________________________________________
12b Scvame involucralc cu margini neeevident membranoase........................ 14
13a K. de 12-18 mm, cu dinţi acuminaţi. Scvame involucrale ovate, îngustate
spre vârf intr-o aristă scurtă.
9 D. membranaceus Borbâs (D. rehmannii Blocki) (piş. XLIV, fig. 17).
Sp. perenă, H., 30-60 cm. VI-VIII. Spor. z. step.-e.g.; paj. Sp. xer.-xeromez.
Pont.
13b K. de 10 mm, dinţii obtuzi. Scvame involucrale rotunjite la vârf şi uneori
scurt mucronate.
10 D. dobrogensis Prodan (piş. XLIV, fig. 18). Sp. perenă, H., 30-60
cm. VI-VIII. Rară; paj. pe sol. schel., pietroase. Dobr. Pont.
14a Petale glabre.
D. pallens (vezi 22b).
14b Petale barbulate..... -..................................................................................
15a Scvame involucrale ext. erbacee, cel puţin de lung. K..............................16
15b Scvame involucrale ext. mai scurte decât K.............................................. 17
16a Frz. cu 7-9 nervuri; unele dintre nervurile laterale aproape tot atât de
proeminente ca cea mediană. FI. grupate în 3 fascicule pedunculate.
11 D. trifasciculatus Kit. in Schultes (piş. XLIV, fig. 19). Sp. perenă,
H., 30-60 cm. VII-IX. Spor. z. silvostep.-e.f.; paj., tuf.
ai Limbul petalelor de circa 4 mm, liliachiu.
subsp. parviflorus Stoj. et Acht. ( D. deşerţi Prodan) Bulg., Ro.
a2 Limbul petalelor de circa 10 mm, roz sau purpuriu............................ b
bi Fasciculele de fl. scurt pedunculate. FI. roz.
subsp. trifasciculatus - Dacic-NV. bale.
b2 Fasciculele de fl. lung pedunculate. Fl. purpurii.
subsp. pseudobarbatus (Schmalh.) Jalas (D. euponticus Zapal.)
V. Pont.
16b Frz. cu 3-5 nervuri; cele laterale mult mai slabe ca cea mediană.
12 D. guttatus M.Bieb. Sp. perenă, H., 20-45 cm. VI-VII. Rară, z. step -
z. păd. stej.; paj. U.R.S.S. (Ucraina), Ro.
17a Frz. tulp. 7-15 perechi. Fl. grupate de obicei în fascicule laxe. Scvame
involucrale cât 1/2 K.
13 D. collinus Waldst. et Kit. (piş. XLIV, fig. 20). Sp. perenă, H., 20-80
cm. VII-IX. 2n=90. Spor. z. păd. stej.-e.f.; paj.
ai Plante scurt pubescente.
subsp. collinus - Lipsă în Ro. Pan
a2 Plante glabre........................................................................................®
bi Frz. tulp. mijlocii de 3-6 mm lăţ., cu 3 (5) nervuri. Infl. slab ramificată,
cu puţine fl. ± adunate. Scvame involucrale int. scurt acuminate. K, şi
scvame involucrale ± roşietice.
subsp. glabriusculus (Kit.) Thaisz - VII. Loc. deschise. Dacic.

224
CARYOPHYLLACEAE
b2 Frz. tulp. mijlocii de 5-9 mm laţ., cu 5(7) nervuri. Infl. mult ramificată,
cu fl. laxe. K. şi scvame involucrale verzi. Scvame involucrale int.
lung acuminato.
subsp. moldavicus (Prodan) Soo. Margini de păd,, stâne. Mold. End.
17b Frz. tulp. 3-4 perechi. Fl. 1-2, lung pedicelate. Scvamele involucrale ajung
cu vârful la baza dinţilor K.
14 D. pratensis M.Bieb. reprezentat la noi prin:
subsp. racovitae (Prodan) Tutin - Sp. perenă, H., 40-60 cm. V-VL Rară.
Jud.: Brăila şi Iaşi. End.
18a K. de 15-18 mm lung.; scvamele involucrale cât 1/2-1/3 din lung. K....... 19
18b K. peste 20 mm lung.; scvamele involucrale scurte, cât 1/5-1/4 din lung. K..
.................................................................................................................... 20
19a Frz. setacee, rigide, de 0,5-1 mm lăţ. Plantă scundă, de 5-15 cm.
15 D. nardiformis Janka (piş. XLIV, fig. 23). Sp. perenă, Ch, 5-15 cm.
VI-VIII. 2n=30. Rară, z. step.-e.g. Paj. pe stâne. Sp. sax., xer. Dobr. Bale.
19b Frz. de 2-4 mm lăţ. Plante mai înalte, peste 20 cm.
16 D. campestris M.Bieb. Sp. perenă, H., 5-45 cm. VI-VII. Rară,
z. step.-e.f.; paj. Pont.
a - subsp. campestris - Frz. 3 nervate; teaca de 2-4 mm. Lamina petalelor
de 6-7 mm lung. Jud.; Neamţ.
b - subsp. serbanii Prodan 1935 (1953 pro sp.) - Frz. 5 nervate. Teaca de 5-
7 mm lung. Lamina petalelor de 10 mm lung. Jud.: Constanţa. End.
20a Plante de 40-60 cm, din S. şi SE ţării. Petale alb-gălbui cu lamina glabrâ .21
20b Plante mai scunde, de 10-20 cm. Lamina petalelor barbulată sau puberulă la
bază (rar glabră la D. petraeus subsp. petraeus din Carpaţii de S. din
dreapta Oltului............................................................................................22
21a K. de 25-30 mm lung. Lamina petalelor îngustă, cuneiformă, de circa 4 mm
lăţ. Nervurile frz. neproeminente pe faţa inf.
17 D. leptopetalus Willd. (piş. XLIV, fig. 24). Sp. perenă, H., 30-60 cm.
VI-VII. Spor. z. step.-z.silvostep.; paj. Pont.-Balc.
21b K. de 20-24 mm lung. Lamina petalelor cuneat-obovată, de circa 9 mm lăţ.
Nervurile frz. proeminente pa faţa inf.
18 D. paUens Sibth.et Sm. (piş, XLIV, fig. 25). Sp. perenă, H., 40-60
cm. VI-VII. Spor. z. step.-z.silvostep.; paj. Bale.
22a Frz. tulp, 8-14 perechi. Lamina petalelor, deobicei crem. Plantă de nis.
19 D. serotinus Waldst. et Kit. (piş. XLIV, fig. 21). Sp. perenă, Ch., 20-
30 cm. VII-IX. 2n=60,90. Rară, nis. în lungul Someşului şi Prutului. Pan.
22b Frz. tulp. 2-5 perechi. Lamina petalelor albă, rar roză. Plantă de stâne.
montane...................................................................................................... 23
23a Petale totdeauna barbulate, cu lamina de 10-15 mm lung.
20 D. spiculifolius Schur - Sp. perenă, H.(Ch.), 10-30 cm. VI-VIII.

225
CARYOPHYLLACEAE
Frecv, e.f.-e.s.; paj. pe sol. schel., calc. End. Carp.
23b Lamina petalelor de 4-8(10) mm glabră sau uşor barbulată.
21 D. petraeus Waldst. et Kit. (piş. XLIV, fîg. 22). - Sp. perenă,
H.(Ch.), 10-30 cm. VI-VIII. Spor. e.f.-e.s.; paj. pc sol. schel., calc.
a - subsp. petraeus (D, kitaibelii Janka) - Dinţii K. glabri pe margini.
Lamina petalelor dentat-laciniată. Carp. S. din dreapta Oltului. Carp.-
balc.
b - subsp. orbelicus (Velen.) Greuter et Burd. (subsp simonkaianus
(Peterfi) Tutin). - Dinţii K. dens hirsut păroşi pe margini. Lamina
petalelor dentată. lud. Cluj, M-tele Belioara, Cheile Runcului. Ro.,
Bulg., Grecia.
24a Limbul frz. tulp.sup. dilatat spre bază, cu teaca umflată............................ 25
24b Limbul frz., inclusiv la cele tulp.sup. nedilatat spre bază, astfel teaca nu
devine umflată........................................................................................... 26
25a Tulp. subţire, până la 50 cm înalţ. Frz. late de 1-1,5 mm. K. de 8-8,5 mm
lung.
22 D. kladovanus Degen - Sp. perenă, H., 25-40 cm. VI-VII. Rară,
z.silvostep.-z.păd.stej.; paj. pe sol. nis. Bulg., Jug., Ro.
25b Tulp. mai robuste. Frz. de 2-3 mm lăţ. K. de 10-18 mm lung.
23 D. capitatus Balb. ex DC. - Sp. perenă, H., 30-70 cm. VI-VIII. Spor,
z. step.-z.pâd.stej.; paj. pe sol. schel.
a - subsp. capitatus - K. de 16-18 mm. Scvame involucrale aproape de
lung. K, Petale evident barbulate. Eux.
b - subsp. andrzejowskianus Zapal. - K. de 10-15 mm. Scvame involucrale
cât 1/2-2/3 din lung. K. Petale aproape glabre. Pont.-balc.
26a Dinţii K. rotunjiţi la vârf.............................................. .............................27
26b Dinţii K. acuţi sau acuminaţi..................................................................... 28
27a K, de 12-14 mm lung. şi 3-4 mm lăţ. Lamina petalei de 5-8 mm.
24 D. platyodon Klokov - Sp. perenă, H., 30-40 cm. Vl-VIII. Jud.
Galaţi;’ nis. pe stânga Bârladului la Iveşti-Hanul Conachi, Jud. Mehedinţi şi
Dolj. V. Pont.
27b K. de 18-20 mm lung. şi 5 mm lăţ. Lamina petalei de 10-15 mm.
25 D. bessarabicus (Kleopow) Klokov - Sp. perenă, H., 40-60 cm, VI-
VIII. Nis. litorale, inel. în Delta Dunării. V. Pont.
Obs. D . d i u t i n u s Kit. nu creşte în România.
28a Scvame involucrale de lung. K.
D. trifasciculatus (vezi 15a)
28b Scvame involucrale mai scurte decât K ..................................................... 29
29a Scvame involucrale cu margini late, membranoase.
D. membranaceus (vezi 12a)
29b Scvame involucrale fără margine membranoasă evidentă......................... 30

226
CARYOPHYLLACEAE
30a Scvame involucrale cu margine ondulată-încreţită.
26 D. banaticus (Heuffel) Borbâs - Sp. perenă, H., 25-60 cm. VI-VI1.
Spor. e.g.-e.f,; paj. pe sol. schel. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi. End.
30b Scvame involucrale fără margine ondulată-încreţită...................................31
31a Frz. tulp.late de 0,5-1 mm...........................................................................32
31b Frz. tulp.late de 1-6 mm; cele ale lăstarilor sterili uneori de 0,5-1 mm lăţ. 33
32a Frz. setacee, convolute, rigide, de 0,5-1 mm lăţ. Arista scvamelor
involucrale de lung. acesteia. K. de 13-18 mm lung.
27 D. pinifolius Sm. in Sibth. et Sm. subsp. serbicus Wettst. - Sp.
perenă, H.(Ch.), 20-40 cm. VI-VII. Rară, coaste stâne. înierbate şi însorite.
Jud. Mehedinţi. Bale.
32b Frz. plane, de 0,5 mm lăţ, K. de 12-14 mm lung.
28 D. henteri Heuff. - Sp. perenă, H., 15-20 cm. VI-V1I. Spor. e.f.-e.b.;
paj. pe sol. pietroase. Carp. S. End.
33a Scvame involucrale egale sau mai lungi decât K. Frz. lăstarior sterili de 0,5-
1 mm lăţ. Plantă scundă de 10-20 cm.
29 D. tenuifolius Schur - Sp. perenă, H,, 10-25 cm. VI-VIII. Frecv. e.f.-
e.a.; paj. pe sol. schel., stâne. End. Carp. Ro.
33b Scvame involucrale mai scurte, abia depăşesc 1/2 din lung. K. Frz. mai late
de 1 mm. Plante mai robuste.......................................................................34
34a Scvame involucrale ± obovate, brusc terminate în ariste.
30 D. carthusianorum L. - Sp. perenă, H., 30-60 cm. VI-VIII. Frecv. z,
păd. stej.-e.f.; paj.
a - subsp. carthusianorum - Plante glabre, cel puţin scvamele involucrale
şi K. 2n=30. Eur.
b ■subsp. puberulus (Simonk.) So6 - Tulp., frz., scvamele involucrale şi K.
puberule. NV. Bale.
34b Scvame involucrale ovat-eliptice sau ± obovate, dar niciodată nu se termină
brusc în ariste.............................................................................................. 35
35a K. de 8-20 mm lung. Scvame involucrale ext. alungit-acuminate, mai mari
decât cele int. Infl. cu 15-50 fl. Lamina petalelor de 6-9 mm lung.
31 D. giganteus D’Urv. (piş. XLIV, fig. 27). - Sp. perenă, H., 30-100
cm. VI-VII. 2n=30. Spor. e.g.-e.b., paj. Sp, mez.
a - subsp. giganteus - Frz. de 3-8 mm lăţ. K. de 17-20 mm lung. Daco.-
balc.
b - subsp. vandasii (Velen.) Stoj. et Acht. - Frz. de 0,5 mm lăţ. K. de 8-14
mm lung. Jud. Dolj (Dioşti). Bale.
35b K. de 10-14 mm lung. Scvame involucrale ext. şi int. asemănătoare. Infl.
până la 15 fl. Lamina petalelor de 3-5 mm lung.
32 D. giganteiformis Borbâs (piş. XLIV, fig. 28). - Sp. perenă, H., 25-
50 cm. VI-VII. 2n=30. Spor. z. silvostep.-e.f., paj.

227
CARYOPHYLLACEAE __________________________________________
a - subsp, giganteiformis - K. de circa 14 mm.Scvame involucrale ext. de
culoarea paielor, acuminate. Ro., Ung., Jug.
b - subsp. pontederae (A. Kera.) Soo - K. de circa 10 mm.Scvame
involucrale brune, contractate brusc mtr-un mucron. Eur. centr.
în cultură se întâlnesc:
*D. barbatus L. (vezi 7a)
*D. caryophylluS L.- FI. solitare. Scvame involucrale cât 1/4 din lun^.
K. 2n=30,90. Medit.
*D. chinensis L. - C u i ş o a r e . F l . câte 2-3. Scvame involucrale
îngustate spre vârf, aproape cât K. 2n=30,60. China.

18 Cucubalus L.
x=12

1 C. bacciferL. - P leş c ă i ţ ă . (piş. XLIV, fig. 29). Sp. perenă, H.,


40-120 cm. Plantă scurt pubescentă. Frz, ovat-cliptice, acuminate. K.
campanii lat, răsfrânt la maturitate. Petale albe-verzui, bifidate, cu coronulă
scurtă. Fr. bacă globuloasă negricioasă. VII-1X. 2n- 24. Spor. z. step.-e.f.;
zăv., tuf., bur., loc. umede. Euras.

19 Silene L.(mc\.Helio,sperma Rchb., Melandrium Roehl. şi


x=12 Polyschemone Schott, Nyman et Kotschy)
la Plante anuale, fără lăstari sterili la Înflorire. Inii. variată, dar niciodată
paniculată, cu ramuri egale şi opuse............................................................ 2
lb Plante perene, rareori bisanuale, de obicei cu lăstari sterili la înflorire. Infl.
adesea paniculată, cu ramuri opuse şi egale sau fl. solitare....................... 11
2a Stile 5. Capsula dehiscentă prin 10 dinţi (sau 5 dinţi bifizi)........................ 3
2b Stile 3, Capsula dehiscentă prin 6 dinţi.................................................. ......4
3a K. cu 20 nervuri evidente la fl. femeieşti şi 10 nervuri la fl. bărbăteşti.
Capsula cu dinţi ± erecţi.
1 S. latifolia Poir. subsp. alba (Mill.) Greuter et Burdet (Melandrium
album (Mill.) Garcke) - O p a i ţ â . (piş. XLV, fig. 1). Sp. anuală-perenă,
T.-H„ 40-80 cm. VI-IX. 2n=24. Frecv. z. step.-e.f.; paj. rud., tuf. Sp. eutr.,
mezoxer. Euras.
Obs. S. latifolia Poir. subsp. eriocalycina (Boiss.) Greuter et Burdet. (Melandrium
Boiss.) citată în Fl. R.P.R. II, cu diagnoza - K. cu peri glandulari-ceea ce este
e rio ca lycin u m
eronat, este dubios pentru Fl. Ro.
3b K. cu 10 nervuri slabe. Capsula cu dinţi recurbaţi.
2 S. keuffelii Soo (Melandrium nemorale Heuff. ex Rchb.) -
O p a i ţ ă . Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 30-40 cm. VII-VIII. 2n=24, Spor.
e.g.-e.m., margini de păd., bur. Sp. mez., scia.-helscia. Carp.-balc.

228
CA RYOPHYLLACEAE
4a K. cu 30 nervuri. întreaga plantă scurt pubescentă.
3 S. conica L. Sp. anuală, T., 15-30 cm, VI-VIII. 2n=20. Spor. z.
step.-e.g.; paj. pe sol. nis. Sp. xer., subterm.-term.
a -subsp. conica - K. de 10-15 mm. Capsula sesilă. Euras.
b -subsp. subconica (Friv.) Gavioli in Fiori et Beg. - K. de 13-18 mm lung.
Capsula cu carpofor de 1-4 mm. Eur. SE.
4b K. cu 10 nervuri...............................................

9 \ Ui
5a Plante glabre; frz. tulp. ± amplexicaule..........
5b Plante păroase; frz. tulp. nu sunt amplexicaule
6a Infl. densă, capituliformă. Petale roz, întregi.
4 S. compacta Fisch. (piş. XLV, fig. 2). Sp. anuală, T., 20-40 cm. VI-
VIII. 2n=24. Rară; tuf., pe coaste pietroase în N. Dobr. Pont-medit.
6b Infl. laxă. Petale purpuriu-roz, emarginate.
5 S. armeria L. - M i l i ţ e a r o ş i e , (piş, XLV, fig. 3). Sp. anuală-
bisanuală, T.-Ht., 15—60 cm. VI-VIII. 2n=24. Spor. e.g.-e.f.; loc. stâne.,
pietrişuri. Eur. centr.
7a Pediceli fiuctiferi patenţi, orizontali sau nutanţi. K. umflat. Petale roze.
6 *S. pendula L. Sp. anuală, T., 15^40 cm. VI-VII. 2n=24. Cult. om.
Medit,
7b Pediceli fructiferi ± erecţi.............................................................................8
8a K. umflat, de circa 25 mm lung. Petale albicioase până la palid-roz.
7 S. noctiflora L. (Melandrium noctiflorum (L.) Fries) Sp. anuală, T,,
15-45 cm. VI-VII. 2n=24. Spor. z. step.-e.f.; plantaţii de salcâm, tuf., loc.
rud. Euras.
8b K. nu este umflat şi este mai-scurt, 7-15 mm lung........................................ 9
9a Capsula cu carpofor de 5-8 mm., pubescent. K. de circa 14-15 mm lung., cu
peri îngroşaţi la bază, pe nervuri. Fl. pedicelate, roze.
8 S. gaUinyi Rchb. (S. trinervia Sebast. et Mauri) - Sp. anuală, T., 20-
60 cm, VI-VII, Rară, loc. nis., rud. Jud.: Mehedinţi, Dolj, Olt. Bale.
9b Capsula cu carpofor mai scurt, glabru, sau ± sesilă. K. fără peri îngroşaţi la
bază..........................................................................................................
10a Fl. aproape sesile, albe. K. de 10-14 mm lung. Carpofor de 1,5-4 mm lung.,
glabru.
9 S, dichotoma Ehrh. - Sp. anuală, T., 20-60 cm. VI-VII. 2n=24. Spor.
z. step.-e.g.; paj., livezi, loc. rud.
a -subsp. dichotoma - Infl. 1-2 ori dihotomic ramificată. Bractee sup,
neciliate. K. de lung, capsulei. Frz. bazale nu formează rozetă. Eur.
centr. şi SE.
b -subsp. racemosa (Otth) Graebn. in Asch. et Graebn. - Frz. bazale în
rozetă. Infl. de mai multe ori ramificată. Bractee sup. ciliate. K. mai
lung decât capsula. Eur. SE.

229
CAR YOPHYLLA CEAE
10b FI. pedicelate, albe sau roze. K. de 7-10 mm lung. Carpofor mai mic de 1 mm.
10 S. gallica L. - Sp. anuală, T., 15-50 cm. Vl-VII. 2n-24. Spor. z.
păd. stej.-e.f.; loc. rud., ogoare. Eur.
11a Stile 5..........................................................................................................12
11b Stile 3 (rar 4)............................................................... ...............................15
12a Plantă alpină, scundă, de 5-10 cm, glabră. FI. 1-3; K. umflat, mcmbranos;
petale ligulate, roz.
11 S. nivalis (Kit.) Rohrb.1 (Lychnis nivalis Kit., Polyschemone
nivalis Schott, Nyman et Kotscby) (piş. XLV, flg. 4). - Sp. perenă, H., 5-15
cm. VI1-VIII. Rară, e. paj. alp. M-ţii. Rodnei. End.
12b Plante cu alte caractere..............................................................................13
13a FI. roşii.
12 S. dioica (L.) Clairv. (Melandrium rubrum (Weigel) Garcke) -
O p a i ţ ă r o ş i e . Sp. perenă, H., 30-60 cm. V-IX. 2n=24. Spor. e.g.-e.b.;
paj., tuf., margini de păd. Sp. eutr. Euras'
13b FI. albe.......................................................................................................14
14a K. cu 20 nervuri evidente la fl. femeieşti şi 10 la fl. bărbăteşti. Capsula cu
dinţi ± erecţi.
S. alba (vezi 3a).
14b K. cu 10 nervuri slabe. Capsula cu dinţi recurbaţi.
S. heuffelii (vezi 3b).
15a K. cu 20 nervuri, umflat................... .........................................................16
15b K. cu 10 (5) nervuri, neumflat................................................................... 17
16a K. cu 10 nervuri lungi şi 10 scurte, foarte slab anastomozate; capsula umple
complet K.
13 S. cserei Baumg. (Behen cserei (Baumg.) Guşul.) (piş. XLV, flg.
5). Sp. perenă, FL, 30-60 cm. VII-VIII. 2n-24. Spor. z. silvostep.-e.g.; paj.
pe coaste erodate cu sol. subţiri. Pont.
16b K. cu nervuri longitud. egale, puternic reticulat anastomozate.
14 S. vulgaris (Moench) Garcke (Behen vulgaris Moench) - G u ş a
p o r u m b e l u l u i , (piş. XLV, fîg. 6). Sp. perenă, H., 30-60 cm. VII-VIII.
Z. step.-e.s.; paj., tuf, bur., sol. erodate. Sp. pionieră.

1 Specia nu poate fi încadrată în genul L y c h n is, aşa cum se procedează recent în Fl, Eur. şi în Fl.
Ro. (Al. Beldie), având două caractere esenţiale care o îndepărtează de Lychnis: ovar şj capsulă 5
loculară şi deschiderea capsulei prin 10 dinţi. Aceste caractere pledează pentru încadrarea în genul
S ite n e , după cum procedează majoritatea autorilor, inclusiv monograful Rohrbach,

PLANŞA XLV. 1 —S ile n e la tifo lia subsp. a lb a \ 2 - 5. co m pacta', 3 - 5. arm eria', 4 - 5. n iv a lis ; 5
- S . c serei - K. şi dinţii capsulei: 6. - 5. vulgaris-, 7 - 5 . o tite s - fragment infl. şi capsula; 8 - 5 .
fla v e s c e n s ; 9 - 5. saxifraga', 1 0 -5 . dinarica-, 11 - S .a c a u l i s ', 1 2 -5 . rupestris', 13 - 5. p a stila ; 14
- 5. lerch en feid ia n a ', 15 - 5. za w a d skii. 16 - S . spergulifolia-, 17 - 5 . th y m ifo lia ; 18 — 5.
v irid iflo ra .

230
PLANŞA XLV

231
CARYOPHYLLACEAE

ai Plante scunde, montane, cu tulp.± târâtoare şi infl. cu 1-3(5) fi.


Capsula cu dinţi patent-recurbaţi.
- subsp. glareosa (Jord.) Marsden-Jones et Turrill (5. uniflora Roth
subsp. glareosa (Jord.) Chater et Walters)- 2n=24. Stâne. mont. în SV.
ţârii. Centr. eur.(mont.)
ai Plante cu tulp. erecte, înalte şi infl. multifloră. Capsula cu dinţi ± erecţi... b
bi Frz. tulp.inf. ovat-lanceolate. Capsula cu dinţi erecţi
- subsp. vulgaris - 2n=24. Frecv. Euras.
b2 Frz. tulp.inf. ± lat-eliptice şi apiculate. Capsula cu dinţi slab recurbaţi.
- subsp. commutata (Guss.) Hayek 2n=48. Rară, Jud. Constanţa-
Ostrov. Eur. de S.
17a FI. mici, unisexuate; K. de 2-6 mm lung. Petale întregi sau emarginate ....18
17b FI. mai mari, hermafrodite; K. peste 8 mm lung. Petale evident bifide.....20
18a Plantă monoică. Carpofor de circa 2 mm.
15 S. sibirica (L.) Pers. - Sp. perenă, H., 40-60 cm. VI-VIII. Rară.
Jud.: laşi-Lunca Prutului şi Vaslui-Depres. Elanului. Adv. dinU.R.S.S.
18b Plante dioice. Carpofor de circa 1 mm sau mai scurt................................. 19
19a întreaga plantă pubescentă. K. de 2-3 mm; capsula de 2-3 mm,
subglobuloasă.
16 S. boryslhenica (Gruner) Walters (S. otites (L.) Wib. subsp.
parvijîora (Ehrh.) Hayek) - Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 30-80 cm. V-VII.
2n=24. Rară. nis. Jud.: Timiş, Dolj, Constanţa, Galaţi, Tulcea. Euras. cont.
19b Cel puţin pedicelii şi K. glabri. K. de 3-4 mm; capsula de 4-7 mm.
S. otites s.l. (17-19)
ai Perii din partea inf. a tulp. peste 1 mm lung........................................ b
a2 Perii din partea inf. a tulp. sub 1 mm, uneri de o,l m m ...................... c
bi Dihazii subsesile. Sem. de circa 1,3 mm
17 S. exaltata Friv. - Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 150-200 cm. V-
VIII. S şi SE Ro. Bale.
Obs. La noi a fost confundată cu S. densiflora D’Urv. care lipseşte din Flora Ro.
bî Dihazii pedunculate. Sem. de circa 0,8 mm
18 S. chersonensis (Zapal.) Kleopow - Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H.,
100-150 cm. V-VIII. Munt., Mold., Dobr. V. Pont.
ci Tulp. în 1/2 inf. puberulentă, perii de 0,1 mm. în axila frz se află
lăstari frunzoşi. Infl. densă, fl. subsesile. Sem. cu tuberculi.
19 S. donetziea Kleopow - Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 50-150 cm.
Spor. z.step.-e.f.; loc. uscate, însorite. Trans., Munt., Mold. Centr. est eur.
c2 Tulp. cu peri mai lungi, dar sub 1 mm, fără lăstari în axila frz. Infl, mai
laxă, cu dihazii pedunculate şi fl. pedicelate.

232
____ ________________ _____ ______________________________ CARYOPHYLLACEAE
? S. otites (L.) Wib. (piş. XLV, fîg. 7). - Sp, bisanuală-perenă, Ht.-H.,
30-70 cm. V-Vni. 2n=24.
a - subsp. otites - Tulp. până la 50 cm. Sem. netede. Centr. şi SV. Eur.
b - subsp. hungarica Wrigley - Tulp. de 50-140 cm, în patea inf. cu peri
alburii foarte scurţi, de 0,2 mm, în partea sup. glabră. Frz. pubescente,
îngust spatulate. Fl. cu pediceli de 5-6 mm; petale gălbui. Filamente
glabre. Capsula ovoidală, de circa 5 mm lung. cu sem. tuberculate.
Centr. est eur.
Obs. în ierbarele cercetate nu există S. otites din Ro. S. otites subsp, hungarica posibil
să se descopere în NV. ţării.
20a Infl. reduse la 1-7 fl.....................................................................................21
20b Infl. dihazii multiflore.................................................................................24
21a Tulp. cu 1-3 fl. Pediceli şi K pubescenţi. Petale galbene. Carpofor circa 1
mm.
20 S. flavescens Waldst. et Kit. (piş. XLV, fîg. 8). - Sp. perenă, 15-
20 cm. VI-VII. 2n=24. Rară, e.g.-e.f.; paj. Pe stâne. Calc. Jud.: Hunedoara,
Caraş-Severin, Gorj, Vâlcea. Bale.-pan.
21b Tulp. cu 2-7 fl. Pediceli şi K glandulos pubescenţi. Carpofor până la 3 mm
21 S. thessalonica Boiss. et Heldr. (piş. CLXVI1I, fig. 3) Sp.
asemănătoare cu S. flavescens, descoperită pe Muntele Treşcovăţ, lângă
Sviniţa; Jud. Caraş-Severin. Bale.
21c Petale albe sau roşii....... ............................................................................ 22
22a Petale alburii. Carpofor glabru, de 5-6 mm.
22 S. saxifraga L. (piş. XLV, fig. 9). - Sp. perenă, 10-20 cm. VI-VII.
2n=24. Rară, e.g.-e.f.; stâne. calc. Jud.: Alba, Caraş-Severin, Mehedinţi,
G orj, Vâlcea. Bale.
22b Petale roşii-roz. Carpofor pubescent. Plante dens-cespitoase, formează
perniţe......................................................................................................... 23
23a Tulp. florifere cu 2-4 perechi de frz., se ridică din perniţe. K. de 12-15 mm
lung.
23 S. dinarica Spreng. (piş. XLV, fig. 10). - Sp. perenă, Ch., 5-8 cm.
VII-VIII, Rară, e. paj, alp.; sol. schel. M-ţii. Făgăraş, Cozia, Godeanu. End.
Carp. S.
23b Tulp. florifere scunde, abia se ridică din perniţe. K. de 5-8 nun lung.
24 S. acaulis (L.) Jacq. - I a r b ă r o ş i o a r ă . piş. XLV, fig. 11). -
Sp. perenă, Ch., 1-4 cm. VII-IX. 2n=24. Frecv., e.a., pe sol. schel. Sp.
pionieră, hekistoterm. Carp. E. şi S. Circ. arct.-alp.-euram.

233
CARYOPHYLLA CEAE
a -subsp. acaulis (subsp. longiscapa (A. Kem. ex Vierh.) Vierh.) - Tulp.
florifere alungite. K. trunchiat la bază. Capsula de 6-13 mm, de 1,5-2
ori mai lungă decât K. 2n=24.Carp. sudici,
b -subsp. bryoides (Jord.) Nyman (subsp. exscapa (AII.) J. Braun) - Tulp.
florifere foarte scurte. K. cuneat la bază. Capsula de 3-5 mm, abia
depăşeşte K. 2n=24. M-ţii Rodnei.
24a K. glabru.....................................................................................................25
24b K. evident pubescent, uneori glandulos-pubescent.................................... 31
25a K. de 23-30 mm lung. Carpofor de lung. capsulei sau mai lung.
25 S. bupleuroides L. (S. longiflora Etarh.) - Sp. perenă, H., 25-80
cm. VI-VIII. Spor., z. step.-e.g.; paj. pe coaste însorite şi pietroase. Sp.
xer., subtcrm.
a -subsp. bupleuroides - Frz. bazale oblong-lanceolate. Infl. laxă, ramurile
inf. cu numeroase fl. Carpoforul de lung. capsulei. 2n=24. Pont.-centr.-
eur.-medit.
b -subsp. staticifolia (Sm.) Chowhuri - Frz, bazale liniare. Infl. foarte
îngustă. Carpofor evident mai lung decât capsula. Dl, Alah-Bair -
Băltăgeşti, jud. Constanţa. Bale.
25b K. mai scurt,până la 15 mm lung................................................................ 26
26a Plante relativ scunde, până la 15-20 cm înălţ., glabre sau glandulos-păroase
când au frz. liniare...................................................................................... 27
26b Plante robuste, de 30-60(90) cm înalţ., ± păroase; frz. lanceolat-eliptice sau
spatulate...................................................................................................... 29
27a Frz. ovat-lanceolate, acute. K. de 4-6 mm. Carpofor de 1 mm.
26 S. rupestris L. (piş. XLV, fig. 12). — Sp. perenă, H., 5-20 cm. VII-
IX. 2n=24. Rară, Băile Borşa-Maramureş, pârâul Cisla, pe stânci de
andezit. Euras. arct.-alp-eur.
27b Frz. liniare sau lanceolat-spatulate, îngustate în peţioli, cel puţin cele bazale
....................................................................................................... ....................28
28a Frz, liniare. Lmina petalelor dinţată. Carpofor de circa 1 mm.
27 S. pusilla Waldst. et Kit. (Heiiosperma quadrifidum (L.) Rchb.)
(piş. XLV, fig. 13). - Sp. perenă, Ch., 5-20 cm. VII-1X. 2n=24. Frecv. e.f.-
e.a.; stâne, umede, izvoare. Alp-eur.
a -subsp.pusilla - C. albă, K. glabru; fr. de 3,5-5 mm lung. Taxon calc.
b -subsp. pudibunda (Hffsgg.) Ciocârlan - C. roşie, K. scurt glandulos-
păros. Fr. de 5-7 mm lung. Taxon calcifug. M-ţii. Rodnei,
Maramureşului (Pop Ivan), Retezat, Ţarcu.
28b Frz. lanceolat-spatulate. Petale roz, adânc emarginate. K. de 8-11 mm,
Carpofor de circa 5 mm.

234
CARYOPHYLLACEAE
28 S. lerchenfeldiana Baumg. (piş. XLV, fig. 14). — Sp. perenă, Ch.,
10-20 cm. VII-VIII. 2n=24. Rară, e.b.-e.a,, pe roci silicioase. Carpaţii de S.
începând cu M-ţii. Făgăraş spre V. Carp.-bale.
29a K de 12-15 mm lung., glabru sau dispers păros. Capsula de lung.
carpoforului, adică 8-10 mm.
29 S. multiflora (Waldst. et Kit.) Pers. - Sp. perenă, H., 30-60 cm.
VI-VIJ. 2n=24. Rară, paj, umede, uneori sărăturate, pe sol. nis. Jud.: Timiş,
Hunedoara, Tulcea. Euras. cont.
29b K. mai scurt, 8-10 nun. Capsula de 3-4 ori mai lungă decât carpoforul care
are 2-3 mm.................................................................................................. 30
30a Plantă complet glabră.
30 S. chlorantha (Willd.) Ehrh. — Sp. perenă, H., 30-60 cm. VI-VIII.
2n=24. Spor. z.step.-e.f.; paj. pe coaste însorite. Euras. cont.
30b Tulp. şi frz. cel puţin în partea inf. pubescente.
S. nutans DC. (vezi 38b).
31a Plante scunde, până la 15-20 cm înalţ. Frz. liniare. K. de 5-6 mm.
S. pusilla (vezi 28a).
31b Plante mai înalte, până la 60(-90) cm, uneori târâtoare. K. de cel puţin
8 mm.......................................................................................................... 32
32a întreaga plantă glandulos-păroasă, viscidă. Petale albe, fără coronulă.
31 S. viscosa (L.) Pers. {Melandrium viscosum (L.) Celak.). Sp.
bisanuală-perenă, Ht.-H., 30-60 cm. V-VII. 2n=24. Spor. z. step.-e.f.; paj.,
loc. rud. Sp. mezohigr. Euras. cont.
32b Plante pubescent-păroase sau ± glanduloase, mai ales infl., dar niciodată
complet glandulos-păroase şi viscide.......................................................... 33
33a K. umflat şi reticulat, nu înveleşte strâns capsula matură.
32 S. zawadzkii Herb. (Melandrium zawadzkii (Herb.) A. Braun) (piş.
XLV, fig. 15). Sp. perenă, Ch., 15-30 cm. VI-VII. 2n=24. E.b.-e.s.; paj., pe
sol. schel., calc. Carp. E.
33b K. nu este evident umflat şi înveleşte ± strâns capsula matură...................34
34a Plante cu tulp. ± târâtoare, de nis. sau stâne. Frz. mici, de 2-3 cm lung.... 35
34b Plante cu tulp. erecte; frz. mai lungi, cel puţin cele bazale........................ 36
35a Frz. liniare, până la 3,5 cm lung.
33 S. supina M. Bieb. (piş. XLV, fig, 16). Sp. perenă, Ch., 15—40 cm.
V-VIf. 2n=24,48. Rară, loc. stâne. Jud.: Tulcea, Mehedinţi, Caraş-Severin.
Euras. cont.
a - subsp. supina - capsula de 8-10 mm lung., egală cu carpoforul şi egală
cu K; se deschide prin 6 dinţi;
b - subsp. longicarpa Ciocârlan - capsula de 10-12 mm lung., de 2 ori mai
lungă decât carpoforul care are 5-6 mm lung., şi este exsertă din K cu

235
CARYOPHYLLACEAE______________________________________________
2-4 mm; se deschide prin 3 dinţi care rareori se despică. Jud. Tulcea, M-
tii Pricopan.
Obs. S. spergulifolia (Willd.) M.Bieb. are K de 5-12 mm lung., nu este
sinonim cu S. supina M.Bieb. şi nu creşte în Ro.
35b Frz. obovate până la oblanceolate, mai scurte. ;
34 S. thymifolia Sibth. et Sm. (S. pontica Brandza) (piş. XLV, fig. 17).
Sp perenă, H., 15-30 cm. VII-V1II. 2n=48. Rară, nis. litorale, Jud.:
Constanţa. Euxinic.
36a Capsula de 8-10 mm, ± egală cu carpoforul................................... ...........37
36b Capsula de 3-6 ori mai lungă decât carpoforul......................................... 39
37a Dihaziile laterale scurt pedunculate sau sesile.
S. multiflora (vezi 29a).
37b Dihaziile laterale lung pedunculate......... ................................................38
38a Infl. laxă, cu puţine fl, Unguicula ciliată
35 S. italica (L.) Pers. Sp. perenă, H, 30-70 cm. V-VII. 2n=24. Rară,
paj., tuf. Banat, fără localizare. Medit.
38b Infl. densă, multifloră. Unguicula neciliată
36 S. nemoralis Waldst. et Kit.- Sp. bisanuală, H t; 30-70 cm; V-VII.
Spor. în toată ţara. Z. păd. stej. - e. b. Paj., margini de păd. Eur. centr.
39a K. lent îngustat la bază, de 15-20 mm lung. Capsula de 12-14 mm, ovoidă.
Carpofor de circa 2 mm.
37 S. viridiflora L. (piş. XLV, fig. 18). Sp. perenă, H., 40-90 cm.
VI-VIL 2n=24. Spor. z. silvostep.-e.f.; tuf., paj., margini de păd. Eur. centr.
39b K. la bază trunchiat, de 9-12 mm.
38 S. nutans L.
a -subsp. nutans - Tulp. în partea inf. cu peri mici, creţi, ± patenţi. Frz.
pubescente. Sp. perenă, 30-60 cm. V-VI. 2n=24. Frecv. z. step.-e.f.;
paj. Euras.
b -subsp. dubia (Ilerb.) Zapal. (S. dubia Herb.) - Tulp. în partea inf. cu
peri scurţi, alipiţi şi recurbaţi. Frz. numai pe margini şi pe nervura
mediană de pe faţa inf. păroase. Sp. perenă, H., 20-40 cm. 2n=24.
Frecv. e.f.-e.a.; paj. pe stâne. End- Carp.

20 Lychnis L. (inel. Viscaria Bemh.)


x=12
la Fl, numeroase, roşii, grupate în cime dense, capituliforme.
1 *L. chalcedonica L. - A r ş i n i e . Sp. perenă, H., 30-50 cm. V-VL
2n=24. Cult. om. Pont.
2a întreaga plantă dens-alb-păroasă. Fl. solitare, roşii.

236
__________________________________________ CARYOPHYLLACEAE
2 L. coronaria (L.) Desr. .- C u r c u b e u , F i o c oş e l e . (piş. XLVI,
fig. 1). Sp. perenă, H., 30—60 cm. VI-VII. 2n=24. Spor. z. stcp.-e.g.; poieni
şi margini de păd. Centr. SE eur.
2b Plante glabre sau păroase, nu dens lanate. Fl. în infl....................................3
3a Petale adânc 4 fidate cu lacinii liniare.
3 L. flos-cuculi L. - F l o a r e a c u c u l u i , (piş. XLVI, fig. 2). Sp.
perenă, H., 30-60 cm. V-VIII. 2n=24. Frecv. z. step.-e.f.; paj. umede,
înmlăştinite. Sp. mezohigr.-higr. Euras.
3b Petale întregi sau emarginate, Tulp., sub nodurile sup. lipicioasă.
4 L. viscaria L. (Viscaria vulgaris Bernh.) - L i p i c i o a s ă , (piş.
XLVI, fig. 3). Sp. perenă, Ch.(H), 20-60 cm. V-VI. Spor. e.g.-e.b.; paj. pe
loc. pietroase. Sp. oligotr., mezoxer.
a -subsp. viscaria - K. clavat. Carpofor de cel puţin 3 mm, cât 1/2 capsulei
mature. 2n=24. Euras.
b —subsp. atropurpurea (Griseb.) Chater (Viscaria atropurpurea Griseb.) -

21 Agrostemma L.
*=12
1 A. githago L. - N e g h i n ă , (piş. XLVI, fig. 4). Sp. anuală, T., 30-
100 cm. Plantă alipit păroasă. Frz. liniare. Fl. roşii grupate în monohazii
pauciflore. Laciniile K. mai lungi decât tubul şi decât petalele. Capsula fără
carpofor. Sem. reniforme, cu tuberculi proeminenţi. V-VII. 2n=48. Spor. z.
step.-e.g.; în cereale de toamnă, rar în cereale de primăvară, borceag sau
lucemiere. Sem. tox. Cosm.
2 Subfam . Paronychioideae
22 Paronychia Mill.
x=9
la Frz. oblongi până la liniar-lanceolate, de 3-4 ori mai lungi decât late.
Bractee de 5-7 mm, ovate, cu vârf alungit şi ascuţit. K. de 2,5-4 mm lung,,
de 2 ori mai lung ca fr. matur, cu lacinii drepte la vârf.
1 P. cephalotes (M.Bieb.) Besser (piş. XLVI, fig. 5). Sp. perenă, Ch.,
5-15 cm. VI-VII. 2n=36. Spor. e.g.-e.f.; stâne. calc. Sp. xer., subterm.
Pont.-medit.
lb Frz. ± eliptice, de 2 ori mai lungi decât late. Bractee de 3-5 mm, orbicular-
ovate, la vârf îngustate brusc. K. de 1,5-2,5(-3) mm lung., numai cu puţin
mai lung decât fr. matur, cu lacinii curbate la vârf spre int.

237
CARYOPHYLLACEAE_____________________________________________
2 P. kapela (Hacq.) A.Kem. (piş. XLVI, fig. 6). Sp. perenă, Ch. 5-15
cm. VI-VII. Rară, Domogled (jud. Caraş-Severin) şi Tumu-Severin -Jud.
Mehedinţi. Bale.

23 Herniaria L. -F e c i o r i c ă
x-12
la Plante glabre sau glabrescente. Fr. mai lung decât K.
1 H. glabra L. (piş. XLVI, fig. 7). Sp. anuală-perenă, T.-H., 5-15 cm.
VI-VII. 2n=18,36,72. Spor. z. păd. stej.-e.f.; paj. pe loc. nis. Euras.
lb Plante evident păroase. Fr. mai scurt decât K .............................................. 2
2a Sepale cu sete terminale de circa 1 mm.
2 H. hirsuta L. (piş. XLVI, fig. 8). Sp. anuală-perenă, T.-H., 5-20 cm.
VI-VII. 2n=18,36. Rară, nis., pietrişuri. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi,
Dolj, Tulcea. Euras. S,
2b Sepale fără sete terminale.
3 H. incana Lam. (piş. XLVI, fig. 9). Sp. perenă, H., 10-25 cm.
VI-VII. 2n=18. Spor. z. step.-e.f.; paj. pe sol. nis. sau loess. Euras,
Obs. H . p o ly g a m a Gay menţionată din Ro. (FI. Eur. I), nu creşte ia noi, a fost citată din
Basarabia sub II. o d o ra ta Andr?..

24 Spergula L.
x-9
la Frz. pe faţa inf. cu o brazdă longitud. Sem. subglobuloase şi foarte îngust
marginate.
1 S. arvensis L. - H r a n a v a c i i . (piş. XLVI, fig. 10). Sp. anuală,
T,, 10—50(-100) cm. VI-VIII. 2n=18. Frecv. z. păd. stej.-e.f.; loc. cult. pe
sol. aluviale, nis. Sp. mezotr.- oligotr., mez., mod. acid., calcifugă. Bur.
seg. şi uneori cult. furaj. Cosm.
a - subsp. arvensis - Săm. acoperită cu papile, la început alburii, mai
târziu brune;
b - *subsp. saliva (Boenn.) Celak. - Săm. netedă, fără papile, fin
punctată. Cult. fur. şi subspont,
lb Frz. pe faţa inf. fără brazdă longitud. Sem. comprimate şi lat membranos
aripate.............................. ............................................................................2*
7

PLANŞA XLVI. 1 - Lychnis coronaria\ 2 - L. Jlos-cuadi; 3 - /.. viscaria - fr. cu carpofor şi K..;
4 - Agrostemma githago; 5 - Paronychia cephalotes - fi. cu bractee; 6 - P. kapela - fl. cu bractee;
7 - Herniaria glabra - fr. şi K.; 8 II. hirsuta - K.; 9 - H. incana - K.; 10 - Spergula arvensis -
fragment pi. şi săm.; 1 1 -5 . pentandra - săm.; 1 2 -5 . morisonii -săm .; 13 - Spergularia media -
fragment pl. şi săm.; 14 - Polycarpon tetraphylium.

238
PLANŞA XLVr

239
CAR YOPHYLLA CEAE

2a Stamine 5. Petale lanceolate, nu se ating prin margini. Săm. cu aripă albă,


lucitoare, de lăţ. sem.
2 S. pentandra L. (piş. XLVI, fig. 11). Sp. anuală, T., 5-20 cm. IV-V.
2n=18. Rară, loc. nis. acide. Jud.: Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi.
Centr. eur.-medit.
2b Stamine 10. Petale ovate, se acoperă prin margini. Săm. cu aripă brună, mai
îngustă decât săm.
3 S. morisonii Boreau (S. vernalis auct.) (piş. XLVI, fig. 12). Sp.
anuală, T., 5-30 cm. IV-VI. 2n=18. Rară, sol. nis., acide. (Jud. Iaşi). Eur.

25 Spergularia (Pers.) J. et C. Presl


x=9
la Capsula de 7-9 mm, mult mai lungă decât K. Toate sem. lat-alb-aripate.
1 S. media (L.) C. Presl (S. maritima (AII.) Chiov.) (piş. XLVI,
fig.13). Sp. perenă, H., 5-40 cm. VII-1X. 2n=18,36. Spor. z. step.- z. păd.
stej.; sărături litorale, în lunci, marginea lacurilor sărate. Sp. hal., mezohigr.
Euras
lb Capsula de 4-6 mm, egală sau cu puţin mai lungă decât K. Sem. nearipate
sau foarte îngust aripate............................................................................... 2
2a Frz. liniare, plane, mucronate. Petale în întregime roz. Stamine 10. Capsula
de lung. K. Sem. nearipate.
2 S. rubra (L.) J. et C. Presl - Sp. anuală-perenă, T.-H., 5-25 cm. V-
IX. 2n=36,54. Frecv. z. step.-e.b.; paj. bătătorite, drumuri pe sol. nis.,
sărace în calc., uneori sărăturate. Circ.
2b Frz. cărnoase, semicilindirce. Petale roz, spre bază albe. Stamine l-5(-8).
Capsula mai lungă decât K. Sem. nearipate, numai cele de Ia bază îngust
aripate.
3 S. salina J. et C. Presl (S. marina (L.) Besser) - Sp. anuală-perenă,
T.-H., 10-20 cm. V-IX. 2n=36. Spor. z. step.-e.f.; paj. sărăturate. Sp. hal.,
mez. Cosm.

26 Polycarpon Loefl. ex L.
x=9
1 P. tetraphyllum (L.) L. (piş. XLVI, fig. 14). Sp. anuală-perenă, T.-
H., 5-15 cm.Frz. în verticile de 4. Infl. laxă. Petale albe, mai mici ca
sepalele. Stamine 3-5. VI-IX. 2n=54. Rară, loc. rud., sol. nis. Jud.: Caraş-
Severin (Orşova). Eur. SV

240
AMARANTHA CEAE
Fam . Amaranthaceae Adans.

Plante erbacee cu frz. simple, întregi, fără stipele. FI. hermafrodite sau
unisexuate, cu bractee evidente, persistente. Perigon sepaloid cu 3-5 tepale
libere. Stamine în număr egal cu tepalele. Gineceu sup., ovar unilocular. Fr.
uscat, pixidă sau indehiscent.
la FI. hermafrodite. Filamente staminale unite la bază. Ovar cu numeroase
ovule şi cu I stil. Fr. cu mai multe sem........................................... 1 Celosia
lb FI. unisexuate. Filamente staminale libere. Ovar uniovulat, cu 2-3 stile şi
stigmate. Fr. cu 1 săm.............................................................2 Amaranthus

1 Celosia L.
1 *C. argentea L. - C e l o z i e . Sp. anuală, T. 20-50 cm. Frz.
lanceolate. Infl, spiciformă, pedunculată. VIII-IX. 2n=36. Cult. om.
Tropice.
- var. cristata (L.) O. Kuntze (C. cristata L.) - C r e a s t a
c o c o ş u l u i , - are frz. ovat-lanceolate şi infl. aproape sesilă,
uneori dilatată în partea sup.

2 Am aranthus L. - Ş t i r
x=8,9,17
l a Plante monoice....................................................... subgenul Amaranthus 2
lb Plante dioice................................................................... subgenul Acnida 17
2a Tepale 5(4)................................................................................ 3

2b Tepale 3(2).......................................... .ZZZZZ'ZZZZZZZZ'l2


3a Infl. terminale, spiciforme, nefoliate............................................................ 4
3b Infl. axilare, foliate. Tulp. târâtoare sau ascendente.................................. 11
4a Tepalele lat spatulate până la romboidal obovate, se acoperă prin margini.
Infl. terminale groase de 2-3 cm, pendule de la bază.
1 *A. caudatus L. - M o ţ u l c u r c a n u l u i . Sp. anuală, T. -
2 m. VII-X. 2n=32.,34, Cult. om. Am, de S.
4b Tepale + lanceolate, nu se acoperă prin margini. Infl. erecte......................5
5a Tepale spre vârf lăţite, ± spatulate, mai lungi decât fr. sau egale................6
5b Tepale îngustate spre vârf, mai scurte decât fr. sau egale A. hybridus L. s.i..
................... ...................................................................................................7
6a Tulp. dens şi scurt tomentoasă spre vârf. Infl. puţin ramificată, cu ramuri
scurte şi groase. Tepale mai lungi decât fr., liniar-cuneate.
2 A, retroflexus L. - Ş t i r p o r c e s c , (piş. XLVII, fig. 1). Sp.

Ne referim totdeauna ia tepalele fi. femeieşti, idem când vorbim de bracteole.

241
AMARAN1HACEAE
anuală, T., 20-100 cm. Vll-X. 2n=32, 34. Foarte frecv. z. step.-e.g.; loc.
cult. (prăşitoare) şi rud. Sp. eutr., nitrofilâ, xeromez.-mez. Adv. (Am. de
N).
6b Tulp. slab pubescentă spre vârf. Infl. foarte ramificată, cu ramificaţii
subţiri. Tepale oblong-spatulate, cu margini ± convexe, mai scurte sau
egale cu fr.
3 A. quitensis Kunth - Ş t i r e c u a d o r i a n . Sp. anuală, T., 30-100
cm. VII-XI. Rară, în cult. prăşitoare şi loc. rud. Jud, Prahova-Ploieşti. Adv.
(Am. de S).
7a Plante spont., verzi. Bracteolc mai lungi decât stigmatele............................8
7b Plante cult., infl. colorată, roşie, galbenă, rar verde. Bractcole mai scurte
decât stigmatele............................ 10
8a Fr. indehiscent. Bracteole mai lungi decât tepalele spinescente.
4 A. bouchonii Thell. (A. hybridus subsp. bouchonii (Thell.) O. Bolos
et Vigo). Sp. anuală, T., 20-100 cm. Vll-X. 2n=32. Foarte rară, loc. rud.
Cheile Turzii. Adv. (?Am. de N).
8b Fr. dehiscent transv....................................................................................... 9
9a Bracteole de 2-3 (4) mm lung., depăşesc cu puţin tepalele. Infl. alungite,
subţiri, până la 1,3 cm lăţ. Lung. fr. ± egală cu lăţ.
5 A. hybridus L. s. str. (A. patulus Bertol). Sp. anuală, T., 30-100 cm.
VII-X. 2n=34. Rară, z.step.-e.g.; loc. rud. şi în culturi prăşitoare, Adv. (Am.
dcN).
9b Bracteolc spinescente, de 5-6(7) mm lung., de circa 2 ori mai lungi decât
tepalele. Infl. mai scurte şi mai groase, peste 1,5 cm lăţ. Lung. fr. de 2 ori cât
lăţ.
6 A. powellii S. Watson (A. hybridus L. var. pseudoretroflexus (Thell.)
Carretero; A. chlorostachys Willd. var. pseudoretroflexus Thell.) (piş.
XLVII, fig, 2). Sp. anuală, T., 30-100 cm. VII-X. 2n=32. Frecv., z.step.-
e.g.; loc. rud. şi în culturi prăşitoare. Adv. (Am. de N).
10a Bracteole de 1,5 ori mai lungi decât tepalele. Ramificaţiile infl. dense,
erecte. Fr. gradat îngustat spre stigmat.
7 *A. hypochondriacus L. (A. hybridus L. subsp. hypochondriacus
(L.) Thell.; A. flavus L.; A. hybridus L. var. erythrostachys Moq.) Sp,
anuală, T., 30-100 cm. Vll-X. Cult. om.

PLANŞA XLVII. 1 - A m a ra n thu s retroflexus; 2 - A . p o w e llii - perigon cu 2 bracteole, idem la 1;


3 -A . c r isp u s ; 4 - A . b lito id e s ; 5 -A . deflexus; 6 - A. albu ş; 7 -A . blitum ; 8 - P olycn em u m m aju s
- fl. cu bractee şi bracteole; 9 - P . a rv e n se - habitus şi fl.; 10 - B eta irigyna; 11 -
B. v u lg a rii; 12 - S p in a cia o le r a c e a var. g la b ra ; 13 - H a lim io n e p e d u n cu la ta - fragment de pl. şi
bracteole; 14 - H. v erru cifera - bracteole; 15 - K ra sch en in n ik o via cera to id es; 16 - C e ra to ca rp u s
are n a riu s. (14- original)

242
243
AMARANTHACEAE

10b Bractcole de lung. tepalelor. Ramificaţiile infl. laxe, patente. Fr. brusc
îngustat spre stigmat.
8 *A. cruentus L. (A. hybridus L. subsp. cruentus (L.) Thell.; A.
paniculatus L.) Sp. anuală, T., 30-100 cm. VII-X. 2n=32. Cult. om. Trop'
11a Frz. mici, lungi de 6-15 mm, ± roşietice, păroase, cu margini puternic
ondulat-încreţite. Fr. indehiscent.
9 A. crispus (Lesp. et Thev.) N. Terracc. - Ş t i r c r e ţ . (piş. XLVII,
fig. 3). Sp. anuală, T., 20-60 cm. VII-X. 2n=34. Spor. z. step.-e.g.; loc.
rud., uneori bur. seg. Adv. (Argentina).
11b Frz. de 15-30 mm lung, glabre. Fr. pixidă.
10 A. blitoides S. Watson - Ş t i r t â r â t o r , (piş. XLVII, fig. 4). Sp.
anuală, T. -100 cm. VII-X. 2n=32. Foarte frecv. z. step.-z.silvostep. Dobr.
şi Munt. Sp. xer., term. Am. de N.
-var. blitoides. - Frz. obovate. Loc. rud.
-var. reverchoni (Uline et Bray) Thell. - Frz. eliptic-lanceolate. în cult
prăşitoare.
12a Plantă perenă, târâtoare; tulp, în partea sup. puberală. Infl. terminală,
spiciformă, întreruptă spre bază. Fr. indehiscent, umflat.
11 A. deflexus L. (piş. XLVII, fig. 5). Sp. perenă, H., 20-40(-90) cm.
VII-IX. 2n=32,34. Spor. z. step.-e.g.; loc. rud., pietrişuri, uneori bur. seg.
Adv. (Am. de S).
12b Plante anuale. Infl. axilare sau axilare şi terminale.................................... 13
13a Bracteole spinescente, de 2 ori mai lungi decât tepalele. Tulp. puternic
ramificată cu ramuri albicioase. Fr. pixidă.
12 A. albuş L. - Ş t i r a l b . (piş. XLVII, fig. 6). Sp. anuală, T., 10-60
cm. VII-IX. 2n=32. Spor. z. step.-z. păd. stej. Loc. cult. şi rud. Sp. xer.-
mezoxer. Adv. (Am. de N.).
13b Bracteole mai scurte decât tepalele............................................................14
14a Fr. pixidă. Frz. ± eliptice, acute. Infl. formată din cime axilare, foliate.
13A. graecizans L. - Ş t i r a f r i c a n . S p . anuală, T., 10-70 cm. VII-
IX. 2n=32. Spor. z. step.-e.g.; loc. rud. şi cult. Medit.
a - subsp. graecizans (A. angustifolius Lam.) - Limb foliar ± lanceolat. Rar,
Bucureşti loc. rud.
b - subsp. sylvestris (Vili.) Brenan (A. sylvestris Vili.) - Limb eliptic-
romboidal, frecv.
14b Fr. indehiscent. Frz. cu vârf emarginat sau obtuz şi mucronat................... 15
15a Tulp. subţire, târâtoare. Frz. mici, de 1-2,5 cm lung., adânc emarginate
până la bilobate. Tepale 2(rar 3). Fr. neted sau slab rugos, de 1,2-1,8 mm
lung.

244
__________________________ ___________________ CHENOPODIACEAE
14 A. emarginatus Uline et W. L. Bray (A. blitum L. subsp.
emarginatus (Uline et Bray) Carretero, Munoz Garmendia et Pedrol) - Sp.
anuală, T., 15-60 cm. VII-IX. 2n=34, Rară, aluviuni nisipoase, umede.
Delta Dunării. Adv. (Tropice).
15b Tulp. ascendent-erectă. Frz. mai mari, cu apex obtuz, slab emarginat şi
scurt mucronat. Tepale 3 ............................................................................ 1 6
16a Fr. puternic rugos-încreţit, subglobulos-piriform. Frz. ovat-rombice, cu
nervuri proeminente, albe, pe faţa inf.
15 A. viridis L. (A. gracilis Poir.) - Sp. anuală, T., 20-70 cm. VII-IX.
Rară - Portul Constanţa. Adv. (Am. de S.)
16b Fr. neted sau slab rugos, elipsoidal, comprimat.
16 A. blitum L. (A. lividus L.; A. ascendens Loisel.) - Ş t i r v e r d e ,
(piş. XLVII, fig. 7). Sp. anuală, T., 20-80 cm. VII-IX. 2n=34. Spor.
z.silvostep.-e.f.; loc. cult, rud., nitrofile. Sp. mez. Medit.
17a FI. femeieşti, ca şi cele bărbăteşti, cu 5 tepale inegale. Fr. dehiscent
17 A. palmeri S. Watson - Sp. anuală, T., 30-150 cm. VII-X.
2n=32,34. Loc. uscate, în portul şi în jurul portului Constanţa. Adv.
(Am.de N.)
17b Flori femeieşti cu 2(1) tepale inegale, cea mai mare egală sau depăşeşte fr.
Fr. dehiscent.
18 A. rudis Sauer - Sp. anuală, T., 50-200 cm. VII-X. 2n=32. în portul
şi în jurul portului Constanţa (Am.de N.)
17c FI. femeieşti Iară tepale sau cu 1-3 tepale rudimentare care abia depăşesc
jumătatea fr. Fr. indehiscent, de 1,5 -2 mm lung. Tepalele, când există, abia
depăşesc jumătatea fructului.
19 A. tuberculatus (Moq.) Sauer - Sp. anuală, T, 60-100 cm; V-X,
2n~32, rară, paj. ruderalizate, Bucureşti.

Fam. Chenopoăiaceae Vent.


Plante erbacee, rareori subarbuşti, adesea suculente, halofile sau ruderale.
Frz. alterne sau opuse, fără stipele. FI. hermafrodite sau unisexuate, grupate în
cime dense. învelişul floral perigon sepaloid format din 1-5 tepale ± unite la
bază, sau lipseşte. Perigonul persistent în fr. şi uneori acrescent. Stamine 1-5.
Gineceu sup. rar semiinf., ovar unilocular. Fr. achenă, pixidă, mai rar fr.
compuse.
la Tulp. şi ramuri articulate. Frz. rudimentare................................................. 2
lb Tulp. nearticulate. Frz. evidente...................................................................3
2a Plante anuale cu toate ramurile terminate în infl...................... 13 Salicornia
2b Plante perene, subarbuşti................................................... 12 Halocnemum
3a Frz. plane, adesea dinţate, lobate sau partite.................................................4

245
CHENOPODIACEAE______________________________________________
3b Frz. filiforme, semicilindrice, subulate sau solzoase, întregi..................... 13
4a FI. hermafrodite (printre acestea pot fi şi unele fi. unisexuate).................... 5
4b FI. unisexuate; cele femeieşti tară perigon, dar cu 2 bracteole persistente ...9
5a Tepale, la fructificaţie, cu apendici pe faţa ext....... 10 Bassia (inel. Kochia)
5b Tepale fără apendici la fructificaţie......................................................... • --<>
6a Ovar semiinf. Achene concrescute prin perigon rezultând fr. compuse.........
............................................ .................................2 Beta
6b Ovar sup............................................................ -..........................................•
7a Achene puternic comprimate, cu marginea aripată, aripa uneori foarte
îngustă.................................................................................11 Corispermum
7b Achene nearipate..........................................................................................8
8a Tepale egale. Frz. inf. ovatc, eliptice sau triunghiulare...... 3 Chenopodium
8b Tepale inegale, două fiind mai mari. Frz. inf. liniare. Plante cu miros de
camfor................................................................................ 9 Camphorosma
9a Plante stelat păroase sau tomentoase......................................................... 10
9b Plante glabre sau alb făinoase....................................................................11
10a Bracteole 2, concrescute la fructificaţie, fiecare cu câte 1 apendice terminal,
rigid, subulat. Plantă anuală.................................................. 8 Ceratocarpus
10b Bracteole fără apendice subulat. Plantă perenă, subarbust............................
......................................................................................7 Krascheninnikovia
11a Plantă dioică. Bracteole concrescute la fructificaţie până la vârf. Stigmate
4-5. Plantă cult............................................................................. 5 Spinacia
11b Plante unisexuat-monoice. Stigmate 2-3.................................................... 12
12a Bracteole cu 2-3 lobi, concrescute la fructificaţie până aproape de vârf.......
...................................................................................................6 Halimione
12b Bracteole întregi sau dinţate, libere sau concrescute până la mijloc.4 Atriple.
13a Tepale cu apendici la fructificaţie, aripă, carenă sau spin.......................... 14
13b Tepale fără apendici la fructificaţie............................................................15
14a FI. cu câte 2 bracteole bine dezvoltate. Embrion spiralat..............16 Salsola
14b FI. fără bracteole. Embrion inelar sau curbat.......... 10 Bassia (inel. Kochia)
15a FI. unisexuate, cu câte 2 bracteole concrescute la fructificaţie, fiecare
bracteolă cu câte 1 apendice terminal, rigid, subulat............ 8 Ceratocarpus
15b FI. hermafrodite şi femeieşti, cu sau fără bracteole,bracteole fără apendice
terminal, subulat........................... 16
16a Frz. şi bractee subulate, rigide, cu vârf spinos.................... . 1 Polycnemum
16b Frz. cu vârf nespinos................................................................................... 17
17a Achene puternic turtite, cu marginea aripată..................... 11 Corispermum
17b Achene nearipate........................................................................................ 18
18a Tepaieie la fructificaţie devin rigide. Bracteole 2, devin tari şi închid fr.......
.............................................................................................14 Petrosimonia
18b Tepale cărnoase sau membranoase. Bracteole lipsă sau foarte mici.......... 19

246
______________________________________________________________ CHEN0P0D1ACEAE
19a Perigon cărnos din 5 tepale egale. Embrion spiralat..................... 15 Suaeda
19b Perigon membranos din 4 tepale inegale, 2 fiind mai mari. Embrion curbat-
inelar....................................................................................9 Camphorosma
Obs. Din C henopodiaceae face parte şi lla b iU ik t tam noides M.Bieb. cu tulp. volubilă, frz.
triunghiular cordate, întregi. Foarte rară în Transv. Adv, (Cauc.).
1 Subfam . Chenopodioideae (Cyclolobeae)

1 Polycnemum L. - S c â r ţ â i t o a r e
la Frz. filiforme, de cel mult 0,3 mm diam,, dens glandular-păroase până la
subglabre.
1 P. heuffelii Lâng - Sp. anuală, T., 5-25 cm. VII-IX. Spor. z.
silvostep.-z. păd. stej.; loc. nis., pietroase. Pont.-pan.-balc.
lb Frz. de cel puţin 0,5 mm diam., trimuchiate, glabre..................................... 2
2a Frz. inf. de 10-20 mm lung. Bracteolele aproape de 2 ori mai lungi ca
perigonul. Sem. de 1,5-2 mm.
2 P. majus A. Brann (piş. XLVII, fig. 8). - Sp. anuală, T., 10-20 cm.
VII-IX. Spor. z. step.-e.g.; loc. nis., rud. Euras. de S.
2b Frz. inf. de 3-10 mm lung. Bracteole circa de lung. perigonului. Sem. de 1-
1,5 mm......................................................................................................... 3
3a Frz. bracteante, sup., de 3-5 ori mai lungi decât perigonul. Perigon de 1-1,5
mm lung.
3 P. arvense L. (piş. XLVII, fig. 9). - Sp. anuală, T., 5-30 cm. VII-IX.
Spor, z. step.-e.g.; loc. nis., pietrişuri. Cont. euras.
3b Frz. bracteante sup. de 2-3 ori mai lungi decât perigonul. Perigonul de 1,5-
1,7 mm lung. Asemănătoare cu P. arvense dar mai debilă şi cu frunze
glauce.
4 P. verrucosum Lâng - Sp. anuală, T., 5-15 cm. VII-IX. Spor. Loc.
uscate, nis., paj. Rară. Trans., Olt., Munt. Pont.-pan.

2. Beta L. Sfeclă
x=9
la Cime (glomerule) cu 1-3 fi. Perigon alb-gălbui. Tepale ± erecte la
fructificare. Stigmate 3. Fr. pixidă.
1 B. trigyna Waldst. et Kit. - S f e c l ă s ă l b a t i c ă . ( p i ş . XLVO, fig.
10). Sp. perenă, H., 30-100 cm. VI-VIL 2n=54. Spor. în S. şi SE. ţării; z.
step.-e.g.; tuf., vii, loc. rud. Pont.-balc.
lb Cime (glomerule) cu 2-8 fl. Perigon verde. Tepale aplecate peste fr.
Stigmate, de obicei 2. Fr. compus- glomerul.
2 *B. vulgaris L. - S f e c 1ă . (piş. XLVII, fig. 11)

247
CHENOPODIACEAE
a - subsp. maritima (L.) Arcangeli - S f e c l ă s p o n t a n ă . -Răd. relativ
subţire. Tulp. ramificată, ascendentă. Cime cu 1-3 fl. Nu creşte în Ro.
Alt.-mcdit.
b - subsp. vulgaris - S f e c l ă c u l t i v a t ă . Tulp. erectă; Cime cu 2-8 fî.
- convar. vulgaris (B. cicla L . ) - M a n g o l d . Râd. fusiformă, ramificată,
subţire. Peţiol cărnos.
- var. vulgaris (var. angustinervia Spenn.) - M a n g o 1d pentru frz.
- var. flavescens DC. (var. latinervia Spenn.) - M a n g o l d pentru
peţioli.
- convar. crassa AIef- (var. esculenta (Salisb.) Giircke.) - S f e c l a cu
r ă d ă c i n ă î n g r o ş a t ă . R ă d . cărnoasă, neramificată. Peţiolul foarte
puţin cărnos.
- var. crassa - S f e c l ă f u r a j e r ă . 112-2/3 din răd. stă deasupra
solului.
var. altissima Doll. (var. saccharifera Alef.) - S f e c l ă de
z a h ă r . Răd. adesea numai cu 1/10 stă deasupra solului,
- var. Iuţea DC. - Sfeclă galbenă de masă. Carnea (pulpa) galbenă.
- var. conditiva Alef.. - S f e c 1ă r o ş i e de m a s ă . Carnea (pulpa)
roşie închis.

3 Chenopodium L.
x=8,9
la Plante pubescente, cu glande galbene sau brune, sau cu peri glandulari,
aromatice, nefâinoase.................................................................................. 2
lb Plante glabre sau făinoase, neglanduloase, nearomatice.............................. 6
2a Plantă perenă. Tepale concrescute la fructificaţie până aproape de vârf.
1 C. multifidum L. (piş. XLVIII, fig. 1). Sp. perenă, H., 30-100 cm,
VII-LX. 2n=32. Rară; aluviuni nis. Şi loc. rud. în S. (jud. Dolj, Olt, Brăila).
Adv. (Am. De S.).
2b Plante anuale. Tepale libere, cel mult la bază unite......................................3
3a Frz. pe faţa inf. şi tepale cu glande foarte scurt pedicelate. Frz. bracteante
abia depăşesc cimele dihaziale.
2 C. botrys L. - T ă m â i ţ ă . Sp. anuală, T., 15—30(-70) cm. VII-VIII.
2n=16,18. Spor., z. step.-e.f.; nis. şi pietrişuri aluvionare. Cosm.

PLANŞA XLVIII. 1 - C henopodium m ultifidum - fragment de pl. şi fl.; 2 - C. bonus-henricus ; 3


- C. polysperm iun ; 4 - C. vulvaria; 5 - C. hybridum; 6 - C. glaucum ; 7 - C. foliosum \ 8 - C.
urbicum: 9 - C. opulifolium ; 10 - C. ficifolium ; 11 - C. suecicum; 12 - C. strictum', 13 - C.
album ; 14 - A trip lex tatarica; 15 - A. roşea; 16 - A. lito m lis; 17 —A. hortensis - ramură
fructiferă; 18-A. nhtongifolia - fr. acoperit de bracteole.

248
PLANŞA XLVIII

249
CHENOPODIACEAE

3b Frz. pe faţa inf. şi tepale cu glande sesile.................................................... 4


4a FI. grupate în cime laxe, dihaziale, laterale. Frz. bracteante mult mai lungi
decât infl.
3 *C. schraderianum Schult. (C. foetidum Schrad.). Sp. anuală, T., 30-
50(100)cm. VII-IX. 2n=18. Loc. ± nis., rud. Trans. şi Munt. Adv. (Afr.)
4b FI. grupate în cime glomerulare, sesile care sunt dispuse spiciform............ 5
5a Plantă robustă, adesea ajunge 1 m. Tulp. erectă, ramificată, ramurile inf.
ascendenl-erecte. Frz. mari, peste 3 cm lung. Tepale neevident glanduloase,
se acoperă una pe alta la fructificare.
4 *C. amhrosioides L. - T ă m â i ţ ă . Sp. anuală, T., 30-80(120) cm.
Vl-VII. 2n=32. Cult. med. şi subspont. Adv. (Am. trop.).
5b Plantă scundă, de 20-40 cm, ramificată, ± târâtoare. Frz, mici, pînă la 3 cm
lung. Tepale evident glanduloase, glande galbene, lucitoare. Tepalele nu se
ating la fructificare.
5 C. pumilio R. Br.—Sp. anuală, T., 20—40 cm. Vl-VIII. 2n=16,18.
Aluviuni nisipoase în Delta Dunării (Partizani). Adv. (Australia), azi în
toate continentele.
6a Frz. întregi...................................................................................................7
6b Cel puţin frz. inf. şi mijlocii dinţate sau lobate............................................ 9
7a Plante perene. Frz. triunghiular hastate sau sagitate.
6 C. bonus-henricus L. - S p a n a c u l c i o b a n i l o r . ( p i ş . XLVIII,
fig. 2). Sp. perenă, H., 15-60 cm. V-VIII. 2n=36. Frecv. e.f.-e.j.; paj.
târlite, loc. rud. Sp. nitrofilă, mez. Eur.
7b Plante anuale. Frz. ovate, eliptice sau lanceolate, nu au baza hastată
sau sagitată...................................................................................................8
8a Plantă glabră. Frz. ovat-eliptice, până la 8 cm lung. şi 5 cm lăţ.
7 C. polyspermum L. (piş. XLVIII, fig. 3). Sp. anuală, T., 15-60 cm.
Vir-VIIl. 2n=18. Frecv. z. step.-e.f.; bur. rud. şi seg. Sp. eutr., mezohigr.
Eur as.
8b Plantă cenuşiu făinoasă, cu miros foarte puternic neplăcut (a peşte stricat).
Frz. ovat-rombice, mici, de 2-5 cm lung. şi de 2-3 cm lăţ.
8 C. vulvaria L . - L o b o d ă p u t u r o a s ă , (piş. XLVIII, fig. 4). Sp.
anuală, T., 10-30 cm. VII-IX. 2n=18. Spor. z. step.-e.g.; loc. rud., ziduri,
pietrişuri. Sp. mezoxer., nitrofilă. Eur.
9a Frz. triunghiulare, cu baza cordală sau rotunjită, profund sinuat-dinţate,
vârful lung acuminat. Sem. de 1,75-2 mm
9 C. hybridum L. - T a 1p a g â ş t e i . (piş. XLVIII, fig. 5). Sp. anuală,
T., 30-100 cm. VI-IX, 2n=18. Frecv. z. step.-e.f.; loc. cult. şi rud. Sp. eutr.,
mez., helscia. Bur. seg. în prăşitoare. Cosm.

250
CHENOPODIACEAE
9b Frz. îngustate la bază. Sem. cu diam. mai mic de 1,75 mm........................ 10
10a Sem. verticale, excepţie la fl. terminale (mijlocii). Infl. glabră,
nefăinoasă ................................................................................................. 11
10b Sem. orizontale. Infl. evident făinoasă........................................................ 15
11a Frz. lanceolat-eliptice, puternic şi uniform dens glauc făinoase pe faţa inf.
10 C. glaucum L. - (piş. XLVIII, fig. 6). Sp. anuală, T., 10—40 cm. VI-
IX. 2n=18. Spor. z. step.-e.f.; loc. ± umede, uneori sărăturate. Euras.
Obs.: C. w o lffii Simonk. are frz. aproape liniare şi mai lungi decât la C. g la u cu m ,
probabil trebuie tratat ca var. la C. glaucum .
11b Frz. pe faţa inf. glabre, verzi....................................................................... 12
12a Fl. în cime glomerulare, axilare,sesile. Perigonul devinecărnos şi roşu la
fructificare, are loc concreşterca între flori, formând un fr. compus.
11 *C. foliosum (Moench) Asch. (Blitum virgatum L.). - F r a g ă
t ă t ă r a s c ă . (piş. XLVIII, fig. 7). Sp. anuală, T., 20-80 cm, VI-IX.
2n=18. Rară. Cult. alim. şi subspont. Adv. (Medit.)
Obs.: C. ca p ita tu m (L.) Ambrosi nu creşte la noi în ţară.
12b Cimele glomerulare reunite în particule spiciforme. Perigonul nu devine
cărnos şi roşu la fructificare....................................................................... 13
13a Perigonul tuturor fl. din glomerule cu 5 tepale şi 5 stamine. Sem. orizontale
cu tegument neted, lucitor. Frz. triunghiular-ovate, lucitoare pe faţa sup.
Infl. ± erectă
12 C. urbicum L. - I a r b a d r u mu r i l o r . ( p i ş . XLVIII, fig. 8). Sp.
anuală, T., 15-100 cm. VII-IX. 2n=36. Frecv. z. step.-e.g.; loc. cult. şi rud.
Sp. nitrofilă, mez. Euras.
13b Perigonul fl. laterale cu 2—4 tepale, mai frecvent 3; fl. terminale (mijlocii)
pe tipul 5 .....................................................................................................14
14a Fl. laterale cu tepale libere sau puţin unite la bază (nu mai mult de 1/2);
tepale pe spate abia muchiate.
13 C. rubrum L. - Sp. anuală, T., 30-60 cm. VII-IX, 2n=36. Spor.
(local frecv.) z. step.-e.g.; loc. umede, rud., slab sărăturate. Circ.
14b Fl. laterale cu tepale evident carenate pe spate, concrescute până aproape de
vârf, formând un sac care închide fr.
14 C. chenopodioides (L.) Aellen (C. botryodes Sm.). - Sp. anuală, T.,
10-50 cm. VII-IX. 2n=18. Spor. z. step.-e.g.; loc. umede, sărăturate. A tl-
centr.-eur.
15a Sem. nelucitoare, cu margini acute; testa cu alveole mici, dense, rotunjite.
Frz. triunghiular ovate, pe faţă lucitoare, pe margini cu dinţi puternici, acuţi.
15 C. murale L. - F r u n z ă de p o t c ă . Sp. anuală, T., 15-80 cm.
VII-IX. 2n=18. Spor. z. step.-e.f.; loc. rud. nitrofile. Cosm.
15b Sem. cu margini obtuze, de obicei lucioase......................................... ......16

251
CHENOPODIACEAE ________
16a Frz. mijlocii şi inf. rombic-ovate, aproape tot atât de lungi, cât late; infl. şi
frz. pe faţa inf. dens cenuşiu făinoase.
16 C. opulifoUum Schrad, ex W. D. J. Koch et Ziz (piş. XLVIII, fig.
9). Sp. anuală, T., 30-100 cm. VII-IX. 2n= 18,34,36,54. Frecv. z. step.-e.f.;/
loc. rud. nitrofile, uneori bur. seg. Eur. centr., As de SV, Afr., Am. de N,
16b Frz. evident mai lungi decât late.................................................................17
17a Frz. inf. şi mijlocii evident 3 lobate, lobul mijlocii mult mai lung ca cei
laterali. Testa cu gropiţe sau şănţuleţe radiare........................................... 18
17b Frz. inf. şi mijlocii neevident trilobate. Testa aproape netedă sau cu striuri
radiare slabe................................................................................................19
18a Sem. de 0,8-1,15 mm diam., cu marginea obtuză; testa cu gropiţe evidente,
asemănătoare ± cu fagurii de miere. Lobul mijlociu al frz. alungit, cu
marginile aproape paralele şi slab lobulat.
17 C. ficifolium Sm. (C. serolinum auct. non L.) (piş. XLVIII, fig. 10),
Sp. anuală, T., 30-80 cm. VII-IX. 2n=18. Rară, z. step.-e.g.; loc. rud.
nitrofile. Jud.: Cluj, Mureş, Arad, Mehedinţi, Buzău, Tulcea, Euras.
18b Sem. de 1-1,3 mm diam., cu marginea slab carenatâ; testa cu gropiţe
neevidente şi neregulate. Lobul mijlociu ± triunghiular, acut şi slab dinţat.
18 C. acerifolium Andrz. (C. album subsp. hastatum (Klinggr.) J.
Murray, inel. C. album subsp. lobatum Prodan) Sp. anuală, T., 30-100 cm.
VIII-X. Rară, loc. rud. nitrofile. (Cluj şi Bucureşti). Cont. euras.
19a Plante de un verde viu, lucios, numai la început făinoase, mai târziu glabre.
Frz. ovat-rombice, cu dinţi acuţi, îndreptaţi înainte. Glomerule distanţate,
infl. fiind laxă. Testa cu striuri dese şi pronunţate.
19 C. suecicum J. Murr (C. vinde auct. non L.; C. pseudopulifolium
(Scholz) Nyâr.) (piş. XLVIII, fig. 11). Sp. anuală, T„ 30-100 cm. VI-VIII.
2n=18. Spor. z. step.-e.f,; loc. rud., culturi prăşitoare. Cont. euras.
19b Plante de un verde închis, cenuşiu, făinoase. Glomerule dense formând infl.
spiciforme. Testa aproape netedă sau cu striuri foarte slabe...................... 20
20a Frz. ovat-oblongi, cu margini ± paralele, dinţate sau întregi. Tulp. împreună
cu ramurile roşu striate, mai adesea cu o pată vişinie la baza ramurilor.
20 C. strictum Roth (C. album subsp. striatum (KraSan) J.Murr) (piş.
XLVIII, fig. 12). Sp. anuală, T., 20-80 cm. VII-IX. 2n=36. Frecv. z. step.-
e.g.; loc. rud., culturi prăşitoare. Centr. eur.
20b Frz. ovat-rombice până la lanceolate, inegal sinuat-dinţate sau lobate,
marginile nu sunt paralele. Tulp. nu sunt roşu striate, sau foarte rar.
21 C. album L. - L o b o d ă , S p a n a c s ă 1b a t i c . (piş. XLVIII, fig.
13). Sp. anuală, T., 15-150 cm. VII-X. 2n=36,54. Frecv. z. step.-e.f.; loc.
rud. şi cult., mai ales în prăşitoare. Sp. eutr., mez., nitrofilă. Cosm.
- var.purpurea Ciocârlan var. nova in add. - Tepale şi antere purpurii.
Jud. Argeş corn. Muşăteşti, în cult.

252
CHENOPODIACEAE

4 Atriplex L. - L o b o d ă
x=9
l a Bracteolele fl. femeieşti unite cel puţin până la mijloc. Plante alb-fâinoase 2
lb Bracteolele fl. femeieşti unite numai la bază. Plante verzui, slab—făinoase..3
2a Infl. terminale ± spiciforme, nefoliate. Frz. triunghiular-rombice, neregulat
sinuat—lobate. Plante cu tulp. târâtoare sau ascendentă, rareori erectă,
1 A. tatarica L. - L o b o d ă s ă l b a t i c ă , C ă p r i ţ ă , (piş. XLVIII,
fig. 14). Sp. anuală, T., 30-100 cm. VII-X. 2n=18. Frecv. z. step.-e.g. Loc.
rud., paj., sol. nis., adesea ± sărăturate. Sp. eutr., nitrofîlă, mezoxer.,
preferenţial hal. Euras.
2b Infl. laxe, axilare şi terminale, foliate. Frz. ovat-rombice, sinuat-dentate.
Tulp. erectă până la ascendentă.
2 A. roşea L. (piş. XLVIII, fig. 15). Sp. anuală, T., 20-70 cm. VI-IX.
2n=18. Spor. z. step.-e.g.; loc. rud., uneori nis. sau slab sărăturate. Eur.
3a Frz. liniar lanceolate; cele inf. scurt peţiolate, cele sup. sesile.
3 A. littoralis L. - Căpr i ţ ă . ( pi ş . XLVIII, fig. 16). Sp. anuală, T.,
30-60 cm. VII—IX. 2n=TS. Frecv. z. step.-e.g.; sol. sărăturate. Euras.
3b Frz. mai late, peţiolate..................................................................................4
4a Fl. femeieşti dimorfe, unele cu perigon format din 4-5 tepale şi cu sem.
orizontale, altele fără perigon, cu 2 bracteole şi cu sem. verticale............... 5
4b Fl. femeieşti monomorfe, fără perigon, toate cu 2 bracteole........................ 6
5a Frz. concolore, verzi sau roşietice, glabre la maturitate.
4 *A. hortensis L. - L o b o d ă de g r ă d i n ă , (piş. XLVIII, fig. 17).
Sp. anuală, T., 50-200 cm. VII-VIII. 2n=18. Cult. alim. leg. şi subspont.
Adv. (As.)
5b Frz. discolore, pe faţa sup. verzi, lucitoare, pe cea inf. alburiu-făinoase.
5 A. sagittata Borkh. (A. acuminato Waldst. et Kit.; A. nitens
Schkuhr) - L o b o d ă de d r u m u r i . Sp. anuală, T., 60-150 cm. VII-
IX. 2n=18. Frecv.z.step.-e.g.; loc. rud., bur., tuf., pe sol. nis.-lutoase.Cont.
euras.
6a Bracteole ovat-triunghiulare până la orbiculare, cu margini întregi şi netede
pe spate (Iară apendici).................................................................................7
6b Bracteole rombice, până la rombic-ovate, de obicei cu dinţi şi apendici pe
spate.............................................................................................................. 8
7a Frz. cu baza atenuată. Bracteole ovat-triunghiulare, până la 13 mm lung.
6 A. oblongifolia Waldst, et Kit. (piş. XLVIII, fig. 18). Sp. anuală, T.,
30-120 cm. VII-IX. 2n=36. Frecv, z.step.-e.g.; tuf., loc. rud. Cont. euras.
7b Frz. cu baza hastată sau sagitată. Bracteole ovat-orbiculare, subcordate,
până Ia 6 mm lung.

253
CHENOPODIACEAE_______________________________ _______________ '*
7 A. micrantha Ledeb. {A. heterosperma Bunge) Sp. anuală, T., 50-
150 cm. VI-VIII. Rară, z,step.-z.silvostep.; loc. rud. Jud. Ialomiţa
(Urziceni) şi jud. Constanţa (Grindul Lupilor), Cont. euras.
8a Frz. ovat-lanceolate, cu baza cuneată.
8 A. patula L. Sp. anuală, T., 30-100 cm. VII-IX. 2n=36. Frecv.
z.step.-e.f.; loc. rud. şi cult. Circ.
8b Frz. hastate cu baza trunchiată sau subcordată.
9 A. prostrata Boucher ex DC. (A. hastata auct.) Sp. anuală, T., 20-
100 cm. VI-IX. 2n=18. Frecv. z.step.-e.f.; loc. umede, ± sărâturate. Circ.

5 Spinacia L.
x=6
1 *S. oleracea L. - Spanac. (pi ş. XLVII, fig. 12). Sp. anualâ-
bisanuală, T.-Ht., 30-50(100) cm. Frz. ovate până la triunghiular hastate.
FI. dioice; perigonul fl. femeieşti persistent; acoperă achena. V-VIII.
2n=12. Cult. ca leg. As. Mică.
- var. oleracea (var. spinosa (Moench) Metzg.) - S p a n a c de
i a r n ă . Perigonul întărit la fructificare şi cu 2-3 ţepi.
- var. glabra (Mill.) Gflrke (var. inermis (Moench) Metzg.) -
S p a n a c de v a r ă . Perigon fără ţepi.

6 Halimione Aellen (Obione Gaertn. p.p.)


x=9
la Plantă anuală. Fr. pedicelate.
1 H. pedunculata (L.) Aellen (Obione pedunculata (L.) Moq.) (piş.
XI-VII, fig. 13). Sp. anuală, T., 5-30 cm. VII-IX. 2n=18. Spor. z. step.-
z.silvostep. Sărături maritime şi continentale. Cont.-euras.
lb Plantă perenă. Fr. sesile acoperite de bracteole de circa 2 mm,
suborbiculare şi verucoase.
2 H. verrucifera (M.Bieb.) Aellen (Obione verrucifera (M.Bieb.)
Moq.) (piş. XLVII, fig. 14). Ph., subarbust, 20-80 cm. VII-IX. Spor. z.
step.-z.silvostep. Sărături continentale. Cont.-euras.7

7 Krascheninnikovia Gueldenst. (Ceratoides Gagnebin;


x=9 Eurotia Adans. nom. illeg.).
1 K. ceratoides (L.) Gueldenst.; (Ceratoides latens (J. F. Gmel.) Reveal
et Holmgren; Eurotia ceratoides (L.) C. A. Mcy.) (piş. XLVII, fig. 15). Ph.,
arbust, - 1 m., acoperit cu peri stelaţi. Frz. lanceolate. Fl. unisexuat-monoice.
Achena acoperită de 2 bracteole obovate, de circa 3 mm. VII-IX.

254
___________________________________________ CHENOPODIACEAE
2rr-36. Foarte rară. Loc. uscate şi slab sărâturate Vultureni - jud. Cluj. şi
Groapa Rădăii - Jud. Mureş. Euras.
8 Ceratocarpus L.
1 C. arenarius L. - C i u 1e i . (piş. XLVII, fig. 16). Plante anuale,
T., 10-30 cm. Plantă stelat păroasă cu frz. liniar-subulate. Fl. femeieşti cu
bracteole concrescute, fiecare bracteolă cu câte un apendice subulat. VII-
IX. Spor. z. step.-e.g. Loc. uscate, însorite, pe substrat nis. sau locss.
Cont. euras.
9 Camphorosma L.
x-6
la Plantă anuală; frz. liniar-subulate, ± cărnoase.
1 C. anima Pali. (C. ovala Waldst. et Kit.) Sp. anuală, T., 5-40 cm.
VII-IX. 2n=12. Frecv. z. step.-e.g., pe sol. sărâturate, adesea inundate
primăvara, în lunci. Pont.
lb Plantă perenă, Ch, subarbust,
2 C. monspeliaca L. (piş. XLIX, fig, 1). 10-60 cm. VII-IX. Spor. z.
step.-z.silvostep.; pe sol. aluviale, nis., temporar inundate, uneori
sărâturate. Pont.-medit.

10 Bassia AII. (inel. Kochici Roth)


x=9
la Plantă perenă cu baza lignificată.
1 B. prostrata (L.) G. Beck (Rochia prostrata (L.) Schrad.) - I a r b ă
v â n t o a s ă . Sp. perenă, Ch., subarbust, 10-60 cm. VII-IX. Spor. z. step.-
e.g.; loc. însorite, pe sol. nis. sau loess. Cont. euras.
lb Sp. anuale..................................................................................................... 2
2a Apendicii tepalelor cu vârf spinos. Plante din habitate saline...................... 3
2b Apendicii tepalelor sub formă de aripă. Plante din habitate nesalinizate..... 4
3a Ramuri florifere sinuoase. Apendicii perigonului pubescenţi, bine dezvoltaţi
numai la 2-3 tepale. Tulp. târâtoare sau ascendente.
2 B. hirsuta (L.) Asch. (piş. XLIX, fig. 2) - Plantă anuală, T., 10-30
cm. VII-IX, 2n=18. Rară, z. step., pc sol. sărâturate, în jurul lacurilor săraLe
şi pc litoral. Jud.: Buzău, Brăila, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea. Cont. euras.
3b Ramuri florifere drepte, erecte. Apendicii perigonului în partea sup. glabri,
bine dezvoltaţi la toate cele 5 tepale.
3 B. sedoides (Pali.) Asch. - Plante anuale, T., 10-50 cm. VII-IX.
2n=18. Rară, z. step., pe sol. sărâturate. Jud.: Buzău, Brăila, Ialomiţa,
Vrancea, Iaşi, Constanţa. Cont. euras.

255
CHENOPOD1A CEAE_______________________________________
4a Frz. liniar-filiforme. Sp. psamofilă.
4 B. laniflora (S.G.Gmel.) AJ.Scott (Kochia laniflora (S.G.Gmel.)
Borbâs) (piş. XLIX, fig. 4). Plantă anuală, T., 15-45 cm. VII-
IX. 2n=l8. Rară, z. step.-e.g.; loc. nis. sau loess, dune. Sp. xer., psamofilă.
Cont. euras.
4b Frz. plane, liniar-lanceolate până la lanceolate............................................ 5
5a FI. înconjurate la bază de peri lungi, albi, care imprimă toamna un aspect
lânos.
5 B. sieversiana (Pali.) W.A.Weber (Kochia sieversiana (Pali.)
C.A.Mey.) - Plantă anuală, T., 20-60 cm. VII-VIII. Frecv. z. step.-
z.păd.stej.; loc. rud.,. în lungul liniilor ferate, în SE Ro. Cont. euras.
5b FI. fără peri lungi, albi, la bază,
6 *B. scoparia (L.) Voss (Kochia scoparia (L.) Schrad. - M ă t u r i ,
(piş. XLIX, fig. 3). Plantă anuală, T., 20-150 cm. VII-IX. 2n=18. Cult. şi
subspont. Euras.

11 Corispermum L.
X=9
la Aripa achcnei membranoasă, evidentă, pe margine mărunt denticulată, la
vârf emarginată.............................................................................................2
1b Aripa achcnei îngroşată, nemembranoasă, foarte îngustă, întreagă............. 3
2a FI. în spice scurte, dense. Bractee mai înguste decât fr. Achene de 4-5 mm
lung. şi 3-4 lăţ. Aripa fr. lată cât circa 1/2 din lâţ. achenei.
1 C. marschallii Steven (piş. XLIX, fig. 5). Sp. anuală, T.-Ht., 20-50
cm. VII-LX. Rară, z. step.-z. păd. stej., pe nis. fluviatile şi maritime (jud.
Constanţa-Mangalia). Cont. euras.
2b FI, în spice lungi, laxe. Bracteele acoperă fir. Achene de 3,5-4 mm lung. şi
2,5-3,25 lăţ. Aripa fr. lată cât 1/4-1/8 din lăţ. achenei.
?C. canescens Kit. in Schult. (piş. XLIX, fig. 6). Sp. anuală, T., 30-70
cm. VII-X. 2n=l 8. Sp. psamofilă. Pan.
Obs. Material de ierbar de la noi nu există. Este probabil ca sp. să se descopere pe nis.
din NV ţării.
3a Frz. liniar-filiforme, înguste, până la 1 mm lăţ. Achene de 2,5- 3,5 mm lung.
2 C. nitidum Kit. in Schult. (piş. XLIX, fig. 7). Sp. anuală, T., 10-

FLANţSA XLIX. 1 - Catnpkorosma monspeliaca - f i . ; 2 - Bassia hirsuta; 3 - B . scoparia; 4 - B.


laniflora; 5 - Corispermum marschallii - fr.; 6 - C. canescens - fr.; 7 - C. nitidum - fragment
infructesccnţă şi f r . ; 8 - C. intermedium; 9 - Halocnemum strobilaceum; 10 - Salicomia
europaea; 11 - Petrosimonia triandra; 12 - Suaeda maritima - fi. şi fr. închis în perigon; 13 -
Salsola hali - ramură floriferâ şi fr.; (5,6 - original).

256
PLANŞA XLIX

257
CHENOPODIA CEAE

50 cm. VII—X. 2n=18. Spor. z. step.-z, păd. stej.; loc. nis. (aluviuni, dune).
Pont.-pan.
3b Frz. liniar—lanceolate, plane, de 2-4 mm lăţ. Achene de 4-5 mm lung.
3 C. intermedium Schweigg. ((C. leptopterum (Asch.) IIjin , (C.
hyssopifoliumsMct non L.) (piş. XLIX, fig. 8). Sp. anuală, T., 10-60 cm.
VII-1X. Rară; aluviuni nis. Jud.: Bacău şi Vrancea. Pont.-pan.

12 Halocnemum M.Bieb.
1 H. strobilaceum (Pali.) M.Bieb. (piş. XLIX, fig. 9). Sp. perenă, Ch„
subarbust; tulp. articulată, până la 50 cm, cu frz. rudimentare. FI.
hermafrodite cu 3 tepale. VIII-X. Rară; nis. litorale salinizate. Dobr. Deltă,
Grindul Lupilor. Pont.-medit.

13 Salicornia L. - B r â n c ă , I a r b ă s ă r a t a .
x=9
la Infl. (spice aparente) lungi de 4-8 cm, cu 12-30 segmente fertile. FI.
mijlocie numai cu puţin mai mare decât cele laterale. Stamine de obicei 2.
Antere de 0,6-1 mm, exserte. Plante care nu produc antocian, nu devin
roşietice la fructificare. 2n=36,
1 S. procumbens Sm. - Sp. anuală, T., 10—40 cm. VIII—X. Sp.
mezohigrohal. Delta Dunării —Chilia Veche, rară în loc. joase, permanent
umezite de valurile Dunării, uneori direct în mâl. La noi este reprezentată
prin var. stricta (G. Mey.) J.Duvign. et Lambinon (S. olivieri Moos; S.
dolichostachya Moos) - Ramificaţiile primare ating vârful tulp. principale.
Atl.-medit.
lb Infl. (spice aparente) scurte, de 0,5-3(6) cm lung., cu 4-9(14) segmente
fertile. FI. mijlocie evident mai mare decât fi. laterale. Stamine de obicei 1.
Antere de 0,3-0,5 mm. Plante care produc antocian, devin roşietice la
fructificare. 2n= 18..................................................................................... ■■■2
2a Articolele fertile cu laturi convexe (în formă de butoi), astfel că spicul
devine distinct torulos. Plantă puternic ramificată.
2 S. ramosissima Woods - Sp. anuală, T., 10—30 cm. VIII—X. Sp,
mezohal. Delta Dunării - Chilia Veche. Atl.-medit.
2b Segmente fertile ± paralele astfel că spicul apare cilindric
3 S. europaea L. (S. brachystachya (G.Mey.) Konig; Sp. anuală, T.,
10-40 cm. VIII-X. Sp. mezohal. Frecv. z. step.-e.g. Euras.
at Plante ± târâtoare, marginea sup. a segmentelor membranoasă, de 0,1-
0,2 mm lăţ. Spice de 2-3 mm lăţ.
- var. prostrata (Pali.) Rchb.

258
______________________________________________ CHENOPODIA CEAE
a2 Plante erecte. Marginea sup. a segmentelor neevident membranoasă.
Spice peste 3 mm lăţ...........................................................................b
bi Ramuri erecte.
- var. europaea.
bi Ramuri patente, îndepărtate unele de altele.
- var.patula (Duv.-Jouve) Crep.
Obs. Din Delta Dunării s-au mai menţionat: S. e m e r ic ii Duv.-Jouve, S. o b sc u r a
P.W.BaU et Tutin, sp. descrisă în 1959 şi apoi inclusă (subordonată) de P.W.Ball în
S. e u ro p a e a L. şi S. v e n e ta Pign. et Lausi. Această semnalare de specii noi, atl.-medit., cu
valoare taxonomică discutată controversat, rămâne să fie lămurită în viitor.

14 Petrosimonia Bunge
la FI. cu 3 tepale şi 3 stamine. Frz, de circa 1 mm grosime.
1 P. triandra (Pali.) Simonk. (piş. XLIX, fig. 11). Sp. anuală, T., 10-
35 cm. VII-VIIJ. Spor. z. step.-e. g.; sol. sărăturate. Cont. euras.
lb FI. cu 2 tepale şi 5 stamine. Frz. de circa 3 mm grosime.
2 P. oppositifolia (Pali.) Litv. (P. crassifolia auct.). Sp. anuală, T., 10-
30 cm. VII—VIII. Rară; z. step.-z. silvostep.; sol. sărăturate. lud.: Brăila,
Buzău, Iaşi, Tulcea. Cont. euras.
2. Subfam. Salsoloideae (Spirolobeae)

15 Suaeda Forssk. ex J. F. Gmel. - G h i r i n


x=9
la Glomerule scurt pedunculate; pedunculul concrescut cu baza frz. bracteante.
Tegument seminal neted.
? S. altissima (L.) Pali. - Sp. anuală. T., 30-100(150) cm. Sp. mezohal.
Semnalată din delta secundară a Chiliei (Ucr.) şi din NE Bulg., cu
certitudine se va identifica şi la noi. Pont.-medit.
lb Glomerule sesile, neconcrescute cu frz, bracteantă...................................... 2
2a Frz. prelungite într-un mucron filiform, lung până la 1 mm, caduc.
Perigonul, la fructificare, foarte umflat, rugos. Tegument seminal neted.
? S. splendens (Pourr.) Gren. et Godr. - Sp. anuală. T., 10-50 cm. VII-
IX. 2n=lS. Jud. Tulcea pe malul lacului Razim (FI. RPR 1) Medit.
2b Frz. fără mucron filiform. Perigon fructifer neumflat, neted........................ 3
3a Tegument seminal evident reticulat.
1 S. maritima (L.) Dumort.(incl. S. prostrata Pall.)(plş. XLIX, fig. 12).
- Sp. anuală. T., 10-50(100) cm. VII-IX. 2n=36. Frecv. z.step.-e.g., pe sol.
nis. şi sărăturate. Sp. mezohigrohal. Cosm.
3b Tegument seminal neted sau aproape neted..................................................4

259
CACTACEAE__________ ______________________ _______________ _____
4a Frz. foarte suculente şi obtuze, canaliculate pe faţa sup. Sem.comprimate,
negricios-roşietice.
3 S. salsa (L.) Pali. - Sp. anuală. T., 20-60(100) cm. VII-IX. 2n=36.
Nis. umede şi sărăturate, în deltă la Sf. Gheorghe. Sp. este menţionată şi din
Trans. şi E. Bărăganului, date care ar trebui verificate. Pont.-pan.
4b Frz. acute, plane pe faţa sup., mai puţin suculente, sem. convexe, negre.
4 S. confusa Iljin - Sp. anuală. T., 15-30(50) cm. Spor. z.step.-
z.silvostep., solonceacuri ± umede şi nisipoase. Sp. mezohigrohal. SE. Ro.,
inel. în Delta Dunării. Pont.
16 Salsola L.
x=9
la bifl. densă, spiciformă, cel puţin spre vârf, cu bractee şi bracteole
imbricate, alipite de axa infl. Embrion inelar.
1 S. collina Pali. (piş. CXXXIX bis, fig. 1). Sp. anuală, T„ 20-100 cm.
VII-IX. Rară, Delta Dunării - Pardina, Jud. Constanţa în port, loc. rud., nis.
Cont. euras.
lb FI. mai laxe, cu bractee şi bracteole orizontal patente................................. 2
2a Frz. alterne, înguste, de circa 1 mm lăţ., la vârf spinoase. Tepale, la 1
fructificare, membranos aripate, aripile late.
2 S. kali L. - C i u r l a n . (piş. XLIX, fig. 14). Sp. anuală, T., 10-70
cm. VI-IX. 2n=36. Spor. z. step.-e.g., pe sol. nis. uneori sărăturate.
a - subsp. ruthenica (Iljin) So6 - Bracteole libere, neumflate la bază.
Frccv. Euras.
b - subsp. tragus (L.) Nyman - Bracteole concrescute la bază şi umflate.
Pc litoral. Pont.-medit.
2b Frz. inf. opuse, de 2-3 mm lăţ,, cărnoase, cu baza aproape amplexicaulă,
Tepale, la fructificare, cu aripi foarte înguste.
3 S. soda L. - S ă r i c i c ă . Sp. anuală, T., 20-70 cm. VII-IX. 2n=18.
Spor. z. step.-z. silvostep.; nis. sărăturate, continentale şi maritime. Sp.
mezohal—higrohal. Cont. euras,
ORD. CACTALES

Fam . Cactaceae Lindl.


Plante perene, suculente, cu frz. rudimentare, caduce sau transformate în
spini. FI. hermafrodite, solitare, sesile, cu sepale, petale şi stamine numeroase.
Gineccu inf., policarpelar, ovar unilocular. Fr. bacă. La noi în ţară se cultivă în
spaţii adăpostite, în scop decorativ; dintre acestea vom menţiona câteva.

260
._________________________________________________POLYGONACEAE
1 *Zygocactus truncatus (Haw.) K. Schum. (Epiphyllum truncatum
Haw.) - C r ă c i u n i c ă . Ramuri articulate, turtite, asemănătoare frz.,
furcat ramificate, de 4—5,5 mm lung. şi 1,5-2,5 mm lăţ. FI. roşii, zigomorfe,
bilabiate.
2 *Phyllocactus ackermanni Salm—Dyck. Ramuri articulate, articulele
lungi până la 30 cm şi 5—7 mm lăţ. FI. roşii, ± actinomorfe.
3 *Opuntia vulgaris Mill. Ramuri articulate, articulele turtite, obovat-
rotunde, de 4,5-10 cm lung. şi 6-8 cm lăţ., cu spini puternici. FI. galbene.
Fr. roşu, comestibil. Poate hiberna în câmp.
4 *Cereus ftagelliformis Mill. Ramuri alungite, cilindrice, nearticulate,
de 1,5 cm diam., cu 8-13 coaste şi cu numeroşi spini mici, de 3-5 mm
lung. FI. infundibuliforme.

O r d . po lygo nales

Fam. Polygonaceae Juss.


Plante erbacee, rareori arbuşti sau liane. Frz. alterne, simple, cu stipele
concrescute formând ohrea. FI. actinomorfe, hermafrodite, rar unisexuate.
Perigon sepaloid sau petaloid format din 3—6 tepale. Stamine 6—9. Gineceu sup.,
ovar unilocular şi uniovulat. Fr. achenă.
la Perigon format din 4 tepale dispuse în 2 verticile. Stamine 6. Fr. aripat........
.... .....................................................................................................4 Oxyria
lb Perigon format din 5 tepale sau din 6 dispuse pe 2 verticile........................ 2
2a Perigon format din 6(3+3) tepale.................................................................. 3
2b Perigon format din 5 tepale............................................................................
3a Tepale ext. mici, cele int. mult mai mari la fructificaţie şi adesea poartă
granule. Stamine 6(3+3). Fr. nearipat............................................. 5 Rumex
3b Tepale egale. Stamine 9(6+3). Fr. triaripat..................................... 6 Rheum
4a Baza peţiolului pe partea externă, cu gropiţă nectariferă. Cele 3 tepale
externe carenate sau aripate la fructificaţie................................... 2 Fallopia
4b Baza peţiolului fără gropiţă nectariferă. Tepale necarenate şi ncaripate...... 5
5a Fr. complet sau in cea mai mare parte închis în perigonul persistent. Limb
alungit, nesagitat. Embrion lateral............... ............................1 Polygonum
5b Fr. depăşeşte mult perigonul sau cel mult perigonul acoperă fr. până la
jumătate. Limb cordat-sagitat, Embrion central, înconjurat de perisperm.....
................................................................................................. 3 Fagopyrum
1 Polygonum L. (inel. Persicaria L.) Mill., Bistorta Mill.)
x=10,ll,12

261
POLYGONACEAE________________________________________________________________
la FI. izolate sau în cime dense, subsesile, axilare. Ochrca albă sau argintie,
bialină........................................................................................................... 2
1b Fi. în infl. pedunculate, terminale sau tenninale şi axilare, spiciforme,
rareori paniculiforme. Ochrea brună, opacă, rar hialină.............................10
2a Plante perene, majoriatea ohreelor mai lungi decât internodurile. Ohree cu
8-12 nervuri. Frz. revolute. Fr. dc 3,5-5 mm lung., iese puţin din perigon.
1 P. maritimum L. (piş. L, fig. 8). Sp. perenă, H., 10-50 cm. VII-IX.
2n=20. Nis. maritime, sărăturate. Dobr. Medit.
2b Plante anuale până la bisanuale, ohree mai scurte decât internodurile. Ohree
cu 6-8 nervuri............................... 3
3a Fr. de 3,5-4,5 mm lung., iese mult din perigon fiind circa de 2 ori mai lung
decât perigonul.
2 P. mesembricum Chrtek (P. rayi auct.) (piş. L, fig. 9). Sp. anuală-
bisanualâ, T —Ht., 10-45 cm. VII-IX. Spor. nis. pe litoralul Mării Negre.
Obs. P. e u x i n u m C hrtek publicat şi de la noi, nu poate fi tratat ca specie, fund foarte
asem ănător cu sp. nr.2, cu care creşte îm preună şi de care se deosebeşte num ai prin fr.
închise Ia culoare (nu lucioase) şi dim ensiunile puţin m ai mici.
3b Fr. mai mic, până la 3 mm lung., închis complet în perigon sau iese puţin...4
4a Cel puţin bracteele sup. membranoase şi mai scurte decât fl....................... 5
4b Toate bracteele foliacee şi mai lungi decât fl............................................... 6
5a Tulp. ramificate de la bază, târâtoare sau ascendente. Toate bracteele mici,
membranoase. Tepale patente.
3 P. arenarium Waldst. et Kit. - T r o s c o t de n i s i p u r i . Sp.
anuală, T,, 20-30 cm. VII-IX. 2n_40. Frecv. z. step.-z. păd. stej.; pe sol.
nis., paj., ogoare. Pont.-pan.-medit.
a - subsp. arenarium - Fl. dense spre extremitatea ramurilor. Fr. netede,
foarte lucitoare. 2n=20. Frecv.
b - ?subsp. pulchellum (Loisel.) D.A.Webb et Chater - Fl. laxe şi ff. fin
rugoase şi întunecate, slab lucitoare. 2n=20. A fost citat din Deltă
(Prodan 1935, Consp. Fl. Dobr.)
5b Tulp. erecte. Bracteele inf. foliacee. Tepale erecte.
4 P. patulum M.Bieb. Sp. anuală, T., 20-100 cm. VII-VIII. 2n=20.
Spor. z. step.-e.g., nis. şi aluviuni uneori sărăturate. Eur.

PLANŞA L. 1 —Armeria alpina; 2 - A. barcensis; 3 - Plumbago europaea\ 4 - Limoniiun


gmelinii; 5 - L. vulgare', 6 - Goniolimon tataricum, 7 - G. besseranunv, 8 - Polygonum
maritimum', 9 - P, mesembricum', 1 0 - P. arenaslrum subsp. arenastrum', 11 - P. rurivagunr, 12 -
P. aviculare - fr. închis în perigon şi secţionai transv.; idem 10 şi 11; 13 - P. alpinum; 14 - P.
ampkibium: 15 - P. vtviparum; 16 - P. bistorta-, 17 - P. lapathifolium-, ÎS —/1, persicaria - ohree
(a) şi fr. înconjurat de perigon (b) idem 8,9,17; 19 - P. bydropiper, 20 - Fallopin convolvidus; 21
- F. dwnetorum - fr. înconjurat de perigon idem la 20.
PLANŞA L

263
POLYGONACEAE

a - subsp. patulum - Frz. înguste, de 0,5 cm lăţ. FI. apropiate. Fr. de 2-2,5
mm, iese puţin din perigon.
b - subsp. kitaibelianum (Sad!.) Asch. et Graeb. - Frz. mai late, de 0,6-1
cm. FI. distanţate. Fr. de 3-5 mm lung., inclus în perigon.
6a Plante mici,până la 30 cm; tulp. ramificate, ramuri subţiri, târâtoare; frz.
foarte înguste, de 1 -1,5 mm lăţ. şi 1-2 cm lung. Fr. de 2-2,5 mm lung.,
neted şi lucios, depăşeşte perigonul.
5 P. graminifolium Wierzb. ex Heuff. - Sp. anuală, T., 10-30 cm.
VIII-X. Spor. în lunca inf. a Mureşului şi în lunca Dunării, Jud. Tulcca -
Sulina. Sp. mezohigr., psam. Eur. SE.
6b Plante mai robuste cu frz. mai late. Fr. inclus în perigon............................. 7
7a Perigon concrescut cel puţin în treimea inf. Fr. cu 2 feţe mai mari, convexe
şi o faţă (latură) îngustă.
6 P. arenaslrum Boreau (P. aequale Lindm.) (piş. L, fig. 10). Sp.
anuală, T., 30-40 cm. VII-X. 2n=40. Spor. z. step.-z. păd. stej.; loc. rud.
nis. ± umede. Eur.
a - subsp. arenaslrum - Perigon unit pe 1/3-1/2; stamine 7-8; fr. mat,
striat-punctat, de 2-2,5 mm lung. Corabia - jud. Olt, Timişoara,
Bucureşti, Sf.Gheorghe-Deltă.
b - subsp. calcatum (Lindm.) Wisskirchen - Perigon unit până la 1/2 sau
mai mult; stamine 5-(6); fr. neted, lucitor, de 1,5-2 mm lung.
7b Perigon unit numai la bază, mai puţin de 1/3. Fr. cu feţe concave sau drepte
.....................................................................................................................8
8a Frz. liniar-lanceolate, de 1,5-3,5 cm lung., şi 1-5 mm lăţ. Tepale înguste,
în fr. abia se ating prin margini. Fr. aproape neted, lucitor, de circa 2 mm
lung., iese puţin din perigon.
7 P. rurivagum Jord. ex Boreau (piş. L, fig. 11). Sp. anuală, T., VII-
X. 2n=60. Spor. Sulina-jud. Tulcea şi Tohani-jud. Prahova. Eur. centr.
8b Tepale late, se acoperă prin margini la fructificare. Fr. mate, longitud.
striat-punctate........................................ ..................................................... 9
9a Tulp. târâtoare până la suberectă.Frz. de 2-5 cm lung., şi 0,5-1,5 cm lăţ;
cele de pe tulp.principală evident mai mari decât cele de pe ramuri
(heterofilie).
8 P. aviculare L. - T r o s c o t , (piş. L, fig. 12). Sp. anuală, T., 10-50
cm. VI-X. 2n=60. Frecv. z. step.-e.b. Loc. rud. şi bur. seg. în păioase.
Cosm.
9b Tulp. totdeauna târâtoare. Frz. mai mici, ± uniforme, de 1-2 cm lung. şi 0,2-
o,4 cm lăţ., ± rigide, acute.
9 P, neglectum Besser - Sp. anuală, T., 10-20 cm. VI-X. 2n-40,60.
Spor. z.step.-z.păd.stej.; loc. nis. şi sărăturate. Euras.

264
POLYGONACEAE
10a Infl. paniculă terminală, laxă; ohreea hialină.
10P. alpinum AII. (P. undulalumMurray) - T r o s c o t de m u n t e ,
(piş. L, fig. 13). Sp. perenă, H., 30-60 cm. VII-VII1. Rară; e.s.-e.a.; sol.
bogate în humus. Euras.
10b Infl. spiciforme. Ohrea brună...................................................................... 11
11a Sp. perene cu rizomi....................................................................................12
11b Sp. anuale....................................................................................................14
12a Plantă acvatică, de mlaştini sau loc. umede. Stamine 5. Stile 2.
11 P. amphibium L. - S ă l c u ţ â , T r o s c o t de b a l t ă . (piş. L,
fig. 14). Sp. perenă, HH., 30-100 cm. VI-IX. 2n=66. Frecv. z. step. -c.f.
Cosm.
- f. aquaticum Leyss, - Plantă acvatică cu tulp. natantă. A
- f. terrextre Leyss. - Plantă terestră, higr. sau mezohigr. cu tulp. erectă sau
ascendentă. Bur. scg. pe sol. aluviale.
12b Plante din paj. de munte. Stamine 6—8. Stile 3 ...........................................13
13a Spic florifer subţire, de 5-10 mm diam., albicios; fl. inf. înlocuite prin
bulbili. Frz. cu margini revolute; pcţiolul nearipat.
12 P. viviparum L. - I a r b a ş o p â r l e l o r . (piş. L, fig. 15). Sp.
perenă, G., 5-30 cm. VII-VIII. 2n=66,88,132. Spor. e.b.-e.a.; paj. şi tuf. pe
sol. acide. Circ.-arct.~alp.
13b Spic florifer de 10-15 mm diam., roşiatic. Frz. cu margini plane şi
ondulate, cele inf. cu peţiol aripat în partea sup.
13 P. bistorta L. - R ă c u l e ţ . (piş. L, fig, 16). Sp. perenă, G., 30-80
cm. VI-VHI. 2n=44. Frecv. e.f.-e.s.; paj. umede, tuf, turbării. Sp.
mezohigr. Euras.
14a Plantă cult. sau subspont., de 1-2 m înălţ. Frz. ovate, slab cordate, Fl. roşii.
14 *P. orientale L. - M o ţ u l c u r c a n u l u i . Sp. anuală, T., 1-2 m.
VII-X. 2n=22. Cult. orn. Extr. Orient.
14b Plante spont. până la 80 cm (- 1 m) înălţ. Frz. ± lanceolate...................... 15
15a Spice dense, cilindrice. Fl. sc acoperă una pe alta......................................16
15b Spice laxe, subţiri, fiecare fl. fiind vizibilă................................................ 17
16a Ohrea întreagă sau foarte scurt ciliatâ. Axul infl., ramificaţiile şi tepalele cu
glande subsesile, galbene. Tepalele cu nervuri proeminente, bifurcate şi
vârfuri recurbate.
15 P. lapathifolium L. - I a r b ă ro şie.(piş. L, fig. 17).Sp. anuală,
T., 20-80 cm. VI1-IX. 2n=22. Frecv. z. step.-e.f. Loc. rud. şi cult. ,
± umede, temporar inundate. Bur. seg. în prăşitoare. Sp. eutr., nitr., mez.-
mezohigr. Cosm.

265
POLYGONA CEAE_________________________________________________
ai Tulp. târâtoare, cu vârfurile ramurilor ascendente. Frz. lat. eliptice,
± cenuşiu tomentoase pe faţa inf.
- subsp. brittingeri (Opiz) Sojâk. (P. danubiale (A.Kern.) O. Schwarz-
Cont. euras.
a2 Tulp. erecte. Frz. ± lanceolate............................................................. b
bi Frz. alb-tomentoase pe faţa inf.
subsp. pallidunt{With.) Fr.
bî Frz. glabre sau slab păroase.
- subsp. lapathifolium.
Obs, 16 P. p e n s y lr a n ic u m L. specie adv. (Am.de N.) este ± asemănătoare cu
P. la p a th ifo liu m , dar cu glande evident pedicelatc. A fost semnalată în Portul Constanţa.
16b Ohrea cu marginea evident ciliată. Inflorescenţa fără glande. Tepalele cu
nervuri slabe, bifurcate, dar cu vârfurile drepte.
17 P. persicaria L. - I a r b ă r o ş i e , A r d e i u l b r o a ş t e i , (piş. L,
ftg. 18). Sp. anuală, T., 20-60 cm. VII-IX. 2n=22,44. Frecv. z. step.-e.f.
Loc. rud. uneori şi cult. Sp. mezohigr. Cosm.
17a Perigon glandulos punctat.
18 P. hydropiper L. - P i p e r u l b ă l ţ i i , (piş. L, fig. 19). Sp. anuală,
T., 20-60 cm. VII-IX. 2n=20. Frecv. z. step.-e.b. Loc. rud. umede,
inundate, mlaştini. Circ.
17b Perigon neglandulos...................................................................................18
18a Frz. liniar-lanceolate, de 6-9 ori mai lungi decât late. Perigon de 2-2,5 mm.
Stamine 5. Fr. de 1,5-3 mm.
19 P. minus Huds. - Sp. anuală, T., 10-40 cm. VII-IX. 2n=40. Frecv.
z. step.-e.f. Loc. mlăştinoase, inundabile. Sp. higr. Cosm.
18b Frz. alungit eliptic-lanceolate, mai puţin de 6 ori mai lungi decât late.
Perigon de 2,5-4,5 mm. Stamine 6. Fr. de 3-4,5 mm.
2 0 P. mite Schrank- B u r u i a n a v i e r m i l o r . S p . anuală, T., 15-50
cm. VII-IX. 2n=40. Frecv. z. step.-e.f. Loc. umede, şanţuri. Sp. higr. Eur.

2 Fallopia Adans. s.l. (inel. Bilderdykia Dumort., Reynoutria Houtt.)


la Sp. perenă, lemnoasă, volubilă. Infl. paniculă; fl. albe. V-X; 2n=20.
1 *F. baldschuanica (Regel) Holub (Polygonum baldschuanicum
Regel, P.aubertii L. Henry). Cult. orn. V. China, Tibet
lb Sp. anuale, volubile sau târâtoare sau sp. perene cu tulp. erecte.................. 2
2a Sp. anuale, volubile sau târâtoare. Stigmate capitate................................... 3
2b Sp. perene cu tulp. erecte.Stigmate fimbriate.............................................. 4
3a Tepale ext. carenate, nearipate sau slab aripate. Pedicelii fructiferi de 1-3
mm. Fr. mat, fin rugos, striat. Tulp. -1 m.

266
POLYGONA CEAE
_____________________________________________________________________________________________________________

2 F. convolvulus (L.) Â. Love (Polygonum convotvulus L.) -


H r i ş c ă u r c ă t o a r e . (piş. L, fig. 20). Sp. anuală, T., 15-100 cm. VI-IX.
2n=40. Frecv. z. step.-e.f. Loc. cult, şi rud., bur, seg. în păioase şi
prăşitoare. Circ.
3b Tepale ext. aripate, aripile decurente în pedicelii fructiferi care au 5-8 mm.
Fr. neted, lucitor. Tulp. de 2-3 m.
3 F. dumetorum (L.) Holub. (Polygonum dumetorum L.) - H r i ş c ă
d e a s ă . (piş. L, fig. 21). Sp. anuală, T., 1-3 m. VII-IX. 2n=20. Spor. z.
step.-e.f. Tuf., tăieturi de păd., pe malul apelor. Sp. helscia., mezoxer. Circ.
4a Frz. cu baza trunchiată şi vârf cuspidat, pe margini şi pe nervuri, pe faţa inf
cu papile scurte. FI. albe, în panicule axilare, de 8-12 cm. lung.
4 *F. japonica (Houtt.) Ronse Decr.( Polygonum cuspidatum Siebold
et. Zucc.; Reynoutria japonica Houtt.) -Sp, perenă, G., 1-2 m. VI1I-IX.
2n=44,88. Cult. om. şi subspont., mai ales în Maram., Trans. As. de E.
4b Frz. cu baza ± cordată şi vârf acut, pe faţa inf. cu peri de 1-2 mm. FI.
verzui, în panicule mai scurte şi mai dense.
5 *F. sachalinensis (F.Schmidt) Ronse Decr. (Polygonum
sachalinense F. Schmidt, Reynoutria sachalinensis (Fr.Schmidt) Nakai) -
Sp. perenă, G., 1-4 m. VIII-IX. 2n=44. Cult. om. şi subspont. Mai rară ca
sp. precedentă. Sachalin.
4c 6 F. x bohemica (Chrtek et Chrtkovâ) J. P. Bailey (F. japonica x F.
sachalinensis); Reynoutria x bohemica Chrtek et Chrtkovâ). Are caractere
intermediare între părinţi. Frz. pe faţa inf, pe nervuri, cu peri de 0,5 mm.
Loc. rud., ± umede. Jud. Galaţi. Eur.

3 Fagopyrum Mill.
x=8
la Perigon de 3-4 mm. Fr. cu feţele netede şi muchiile întregi, acute.
1 *F. esculentum Moench (F. sagittatum Gilib.) - H r i ş c ă . Sp.
anuală, T., 15-60 cm. VII-IX. 2n=16. Cult. alim. mei. As. centr.
lb Perigon de 2 mm. Fr. cu feţele rugoase şi muchiileile sinuat-dinţate, obtuze.
2 *F. tataricum (L.) Gaertn. - H r i ş c ă t ă t ă r a s c ă . S p . anuală, T.,
30-80 cm. VH1-IX. 2n=16. Cult. rar, uneori bur. în cult. de F. esculentum.
As. centr.

4 Oxyria Hill
x=7
1 O. digyna (L.) Hill - M ă c r i ş e 1. (piş. LI, fig. 1). Sp. perenă, H., 5-
20(30) cm. Plantă glabră. Frz. bazale reniforme. VII-VIII. 2n=14.

267
POLYGONACEAE_________________________________________________
Spor. e.a.; sol. schel., pietrişuri umede. Sp. petrof., mezohigr,, chionof.,
scia. Circ.-arct.-âlp,

5 R um ex L.
x=4, 5,7,8,9, 10
la Frz. de obicei-hastate sau sagitate, cu gust acru. FI. unisexuate, dioice, rar
poli game......................................................................................................2
lb Frz. cordate, rotunjite sau îngustate la bază, niciodată hastate sau sagitate.
Majoritatea fl. hermafrodite.........................................................................8
2a Tepalele int. egale sau abia depăşesc fr.
1 R. acetosella L. - M ă c r i ş m ă r u n t . Sp. perenă, H., 10—40 cm. V-
VIII. 2n=28,42. Frecv. z. silvostep.-c.b.; paj. pe sol sărace, moderat acide.
Sp. hei., oligotr., mezoxer., calcifiigă.
ai Tepalele int. concrescute cu ir., fără nervuri evidente. Fr de 1 mm,
lung. egală cu lăţ. Frz. de 3-4 ori mai lungi decât late, cu 2-12 perechi
de lobi bazali.
- subsp. multifidus (L.) Arcang. (R. acetosella subsp. angiocarpus
(Murb.) Murb.) - 2n=14,28,42. Rar (Băile Homorod - jud. Harghita).
Răsp.şi staţiunea incomplet cunoscute. Bale.
•d2 Tepalele int. neconcrescute cu fr........................................................... b
bj Tulp. erectă. Infl. începe de la mijlocul tulp. sau mai sus. Frz.
lanceolate cu numai o pereche de lobi bazali. Fr. de 1,3-1,5 mm, mai
lung decât lat.
- subsp. acetosella (inel. subsp. tenuifolius (Wallr.) Hadai et HasSk)
2n=28,42. Centr. şi NV Eur.

Tulp. târâtoare sau ascendentă. Infl. începe de sub mijlocul tulp. Frz.
îngust-liniare, filiforme, până la de 10 ori mai lungi decât late, cu 2-15
perechi de lobi bazali. Fr. de 0,9-1,3 mm, mai lung decât lat.
- subsp. acetoselloides (Balansa) Den Nijs - 2n-14,28,42. Jud. Tulcea
-Mahmudia, Culmea Beştepe SE Eur.
2b Tepalele int. depăşesc de mai multe ori fr. în lung...................................... 3
3a Tepalc ext. libere, alipite la baza celor int. Tepale int. fără granule. Frz.
aproape tot atât de lungi, cât late. Olirea întreagă.

P L A N Ş A L I. 1 - O x y ria d ig y n a \ 2 - R u m e x sc u ta tu s; 3 - R . tuberosus', 4 - R . thyrsiflo ru s; 5 -R .


a rifo liu s - fr. bazată; 6 - R. a c e to s a - fr. bazată; 7 — fi. lo n g ifo liu s\ 8 - R. a lp in u s ; 9 -
R. c o n g lo m e m tu s ; 1 0 - R. sa n g u in e u s - fragment de in fl. şi fr, acoperit de tepale in t., idem la 9 ;
11 - fi. h y d r o la p a th u m ; 12 - fi. p a tie n tia ■ fr. acoperit de tepale int. (ti); Le=tepale ext.; idem
la 7 ,8 ,1 1 .

268
P L A N ŞA LI

269
POLYGONACEAE

2 R. scutatus L. (piş. LI, fig. 2). - Sp. perenă, H., 10 50 cm. VI- VIII.
2n=20. Rară, e.b.-e.s. Paj. ± umede de pe grohot. Alp. eur.
3b Tepale ext. unite la bază, reflecte. Tepalele int. cu granule (cel puţin una)..4
4a Răd. tuberizate.
3 R. tuberosus L. (piş. LI, fig. 3). - Sp. perenă, G., 20-60 cm. VI-VIII.
2n=20. Rară, z. silvoslep.-e.g. Mold., Dobr. şi jud. Dolj. Paj. uscate. Sp.
xer., calc. Euras. cont.
4b Răd. netuberizate.........................................................................................®
5a Ramurile infl. repetat ramificate...................................................................6
5b Infl. cu ramuri simple............................................... ...................................7
6a Frz. de 2-4 ori mai lungi decât late. Ohrea slab fimbriată.
4 *R. rugosus Campd. (R. ambiquus Gren., R. acetosa L. var.
hortensis Dierb.) - M ă c r i ş de g r ă d i n ă . Sp. perenă, H„ 60-120Iran.
VI- VII. 2n=14 fl. femeieşti, 15 fl. bărbăteşti. Cult. ca leg. Origine
necunoscută. ,
6b Frz. 4-14 ori mai lungi decât late, cu lobii bazali adesea bifizi. Ohrea
puternic fimbriată,
5 R. thyrsiflorus Fingerh. (piş. LI, fig. 4). Sp. perenă, H., 40-100 cm.
VII- VIII. 2n=14 fl. femeieşti, 15 fl. bărbăteşti. Rară, z. silvostep.-e.f.; paj.,
bur. Jud.: Maramureş - Borşa, jud. Cluj - Apahida, Jud. Braşov - Şinca
Nouă, Bistriţa-Năsăud, Galaţi - lacomi. Euras. cont.
7a Ohrea cu marginea întreagă sau foarte slab dinţată. Frz. ovat-eliptice, cele
bazale circa de 2 ori mai lungi decât late.
6 R. arifolias AII. (R. alpestris auct.)- M ă c r i ş c i o b ă n e s c , (piş.
LI, fig. 5). Sp. perenă, H„ 30-100 cm. VI-VIII. 2n=14 fl. femeieşti,
15 fl. bărbăteşti. Spor. e.f.-e.s.; bur., paj., tuf. Sp. mezohigr. Euras. mont.
7b Ohrea lung fimbriată. Frz. eliptic-lanceolate, cele bazale de 2-4 ori mai
lungi decât late.
7 R. acetosa L. - M ă c r i ş . (piş. LI, fig. 6). Sp. perenă, H., 30-100
cm. VI-VII. 2n=14 fl. femeieşti, 15 fl. bărbăteşti. Frecv. z. păd. stej.-e.b.
Paj., pe sol. profunde, jilave. Sp. euritr., mez.-mezohigr. Cosm.
8a Tepale int. Iară granule................................................................................9
8b Cel puţin o tepală cu granulă distinctă....................................................... 11
9a Frz. inf. îngustate la bază sau rotunjite, alungit ovat-lanceolate, de 3-4 ori
mai lungi decât late. Tepale int. de 4,5-6 mm lung. şi 5,5-6,5 nun lâţ.
întregi.

270
________________________________________________ POLYGONACEAE
8 R. longifolius DC. in T.am. et DC. (R. domesticus Hartm.) (piş. LI,
fxg. 7). Sp. perenă, H., 60-120 cm. VII-VIII, 2n=60. Rară, z. step.-e.g. Loc!
rud. Jud.: Mehedinţi (Orşova şi Ieşelniţa), Constanţa (Eforie) şi Satu Mare
(Cărei). Circ.
Obs. în Crişana (Câmpia Crişiirilor) este posibil să se găsească R . p s e u d o n a tr o n a tu s
Borbâs care are multă asemănare cu R . lo n g ifo liu s , dar are frz. inf. ale tulp. de 6-8 ori mai
lungi decât late şi tepale int. mai mici - 3,5-5 mm lung, şi 3,2-4 mm lăţ. Creşte prin loc
± salinizale. Centr. şi NV Eur.
9b Frz. inf. cu baza adânc cordată sau reniformă......................................... 1 0
10a Frz. bazale şi tulp, inf ovat-rotunde, baza profund cordată, vârful rotunjit,
cel mult de 1,5 ori mai lungi decât late. Tepale int. de 4,5 mm.
9 R. alpinus L. - Ş t e v i a s t â n e l o r , (piş, LI, fig. 8). Sp. perenă,
H., 50-100 cm. VII-VIII. 2n=20, Frecv. e.f.-e.s.; , loc. târlite., paj., bur.
gunoite. Sp. nitr., mczohigr. Alp. eur.
10b Frz. bazale şi tulp. inf. ovat-triunghiulare, baza cordată, de 1,5-2,5 ori mai
lungi decât late. Tepale int. de 6-8,5 mm.
10 R. aquaticus L. —Ş t e v i e de b a l t ă . Sp. perenă, H., 1—2 m.
VII-VI1I. 2n—120, 140 circa 200. Spor. z. păd. stej.-e.b.; mlaştini, malul
apelor, turbării. Sp. higr. Circ.
11a Tepale int. cu margini întregi sau slab şi neregulat dinţate sau crenate, dinţii
până la 0,5(-I) m m .............................................................................. J2
11b Tepale int. evident dinţate, dinţii mai lungi de 1 m m ................................ 20
12a Frz. bazale şi tulp. inf. triunghiular-ovate, adânc cordate, puţin mai lungi
decât late. Plantă papilos-pubescentă.
11 lî. confertus Willd. Sp. perenă, H,, 40—100 cm. Spor, z, păd. stej.-
e.f.; loc. rud., paj. Sp. mezohigr.-higr. Euras. cont.
12b Frz. bazale şi tulp. inf. cu baza rotunjită sau îngustată; dacă baza este
cordată, atunci sunt cel puţin de 2 ori mai lungi decât late........................ 13
13a Tepalele int. la fructificare de 2,5-3,5 mm lung., de 2-3 ori mai lungi decât
late; granula mare ocupă aproape toată lăţ. tepalei.................................... 14
13b Tepalele int. la fructificare de 3-8 mm lung.; lung. ± egală cu lăt. Granula
mult mai îngustă decât lăţ. tepalei.................................................. . 15

14a Pcdiceli ± cât lung. perigonului. Toate tepalele cu granulă. Verticile florale
foliate până la vârf.
12 R. conglomeratus Murray ~ M ă c r i ş u l c a l u l u i , (piş LI fig
9). Sp. perenă, H„ 30-80 cm. VII-IX. 2n=20. Frecv. z. step.-e.b.;’paj.
umede, şanţuri. Sp. pionieră, uitrofilă, mezohigr.-higr. Circ.
14b Pediceli totdeauna evident mai lungi decât perigonul. Numai o tepală cu
granulă. Numai verticilele florale inf. foliate la bază.
POLYGONACEAE
13 R. sanguineus L. - D r a g a v e i . (piş. LI, fig. 10). Sp. perenă, H.,
30-80 cm. VII-VIII. 2n=20. Frecv. z. step.-e.f.; zăv., bur., margini de păd.
Sp. eutr., mezohigr., helscia. Eur.
15a Plantă acvatică, înaltă până la 2,5 m, cu frz. bazale foarte mari, de 50-100
cm lung.
14 R. hydrolapathum Huds. (piş. LI, fig. 11). - Sp. perenă, Hd., 1-2,5
m. VII-VIII. 2n=circa 200. Spor. z. step.-e.g.; zăv., mlaştini, stufărişuri.
Eur.
15b Plante terestre cu frz. bazale mai mici....................................................... 16
16a Frz. bazale ovat-lanceolate, de 2-4 ori mai lungi decât late...................... 17
16b Frz. bazale lanceolate până la liniare; lung. depăşeşte lâţ. mai mult de 4 ori.
Peţiolul canaliculat pe faţa sup. Granulele se dezvoltă de timpuriu........... 19

PLANŞA LII. 1 - R um ex kem eri-, 2 - R. crispus-, 3 - R. stenoph yllu s; 4 - R. p u lc h e r ; 5 - R.


o b tu sifo liu s ;
6 - R. d en ta tu s subsp. h a lă csy i\ 7 - R. palustris-, 8 - R. m aritim u s - fr. acoperit de
tepale int. (ti); Le=tepale ext.; idem la 1-7.

272
POLYGONACEAE

17a Tepale int. la fructificare de 3-6 mm lung.; lung. depăşeşte evident lăţ.
R. obtusifolius (vezi 21a).
17b Tepale int. la fructificare de 6-8 mm lung.; lung. este ± egală cu lăţ.......... 1!
18a Frz. pe faţa inf., în lungul nervurilor, glabre. Nervurile laterale formează cu
cea mediană un unghi de 45-60°. Tepale int. cu margini întregi.
15 R. patientia L. - Ştevie de grădină, (piş. LI, fig. 12). Sp. perenă, H., 80-
200 cm. VI-VII.
ai Tepale int. de 6-8 mm lung. şi 8-10 mm lăţ.
- subsp. orientalis (Bemh.) Danser (R, orientalis Bemh.) 2n=60. Spor.
z. păd. stej.-e.g.; loc. rud. Pont.-medit.
a2 Tepale int. mai înguste de 8 mm..........................................................b
bi Tepale int. mai lungi decât late, acute.
- subsp. recurvatus (Rech.) Rech. f. (R. recurvatus Rech.) 2n=60.
Spor. z. păd. stej.-e.g.; Ioc. rud. Carp.-bale.
b 2 Tepale int. tot atât de lungi cât late, obtuze.
- subsp. patientia- 2n=60. Spor. z. păd. stej.-e.g.; loc. rud. Cult. ca leg.
Euras. cont.
18b Frz. pe faţa inf., în lungul nervurilor, mărunt papilos scabre. Nervurile
laterale formează cu cea mediană un unghi de 60-90°. Tepale int. spre bază
slab dinţate.
16 R. /cerneri Borbâs (piş. LII, fig. 1). - Sp. perenă, H., 40-150 cm. V-
VII. 2n^80. Spor. z. păd. stej.-e.g.; paj., bur,, tuf. Balc.-pan.
19a Tepale int. întregi.
17 R. crispus L. - D r a g a v e i , (piş. LII, fig, 2). Sp. perenă, H., 30-
150 cm. VII-VIII. 2n=60. Frecv. z. step.-e.b.; loc. rud., paj. Sp. eutr„ mez.-
mezohigr. Euras.
19b Tepale int. cu dinţi scurţi, de 0,5-1 mm.
18 R. stenophyllus Ledeb. (piş. LII, fig. 3). Sp. perenă, H., 50-100
cm. VII-VIII. 2n=60. Spor. z. step.-e.g.; paj., loc. rud. ± sărăturate. Sp.
mezohal.-higrohal. fac. Euras. cont.
20a Tepale int. la maturitate de 4,5-5 mm lung., cu nervuri foarte groase,
proeminente, determinând formarea de gropiţe; pe fiecare latură cu câte
6(-8) dinţi rigizi, mai scurţi decât lăţ. tepalei.
19R .pulcherL. - Dr a g a v e i . ( p i ş . LII, fig.4). Sp. bisanuală-perenă,
Ht.-H„ 20-60 cm. VI-VII. 2n=60. Spor. z. step.-e.g.; loc. rud., paj. rud.,
margini de păd..
a - subsp. pulcher - Tepale int. ovat-oblongi, cu câte 4 dinţi pe fiecare
latură. 2n=20. Centr. şi S. Eur.
b - subsp. divaricatus (L.) Murb. - Tepale int. ovat-subrotunde, cu 4-6(8)
dinţi scurţi pe fiecare latură. 2n=20. Medit.

273
POLYGONACEAE
20b Nervurile tepalelor int. subţiri, puţin proeminente, nu formează gropiţe; pe
fiecare latură cu câte 2-4 dinţi lungi cât lăţ. tepalei, sau mai lungi, sau dinţii
sunt mai scurţi decât lăţ. tepalei în care caz se lăţesc spre bază şi foarte rar
tepalele int. sunt întregi............................................................................. 21
21a Tepale int. cu dinţi mai scurţi decât lăţ. tepalei; foarte rar tepalele sunt
întregi.
20 R. obtusifolius L. - M ă c r i ş u l cal ul ui . ( pi ş. LII, fig. 5). Sp.
perenă, H., 60-120 cm. VII-IX. Frecv. z. păd. stej.-e.b.; paj. rud., tuf.,
livezi. Sp. eutr., mezohigr. Eur.
ai Tepale int. întregi sau cu dinţi mici.
- subsp. sylvestris (Wallr.) Celak. 2n=40. - Centr. şi E- Eur.
a2 Tcpale int. evident dinţate.............................................. *................... b
bi Toate tepalele int. cu granule.
- subsp. transiens (Simonk.) Rech. fii. - 2n=40. Centr. Eur
b2 Numai o tepală int. cu granulă............................................................ c
Ci Tepale int. de circa 6 mm, ovat-triunghiulare, obtuze. Frz. pe faţa inf.
papiloase.
- subsp. obtusifolius (subsp. agrestis (Fr.) Celak.). - 2n=40. Centr. şi
V. Eur.
e2 Tepale int. de circa 5 mm, îngust triunghiulare, acute. Frz. pe faţa inf.
nepapiloase.
- subsp. subalpinus (Schur) Celak. - Carp.-bale.
21b Tepale int. cu câte 2-4 dinţi pe fiecare latură, egali sau mai lungi decât lăţ.
tepalei........................................................................................................ 22
22a Tepale int. la maturitate de 4 mm lung. şi 2 mm lăţ, cu câte 3-4 dinţi
subulaţi, rigizi, pe fiecare latură, toate cu granule.
21 R. dentatus L. subsp. halâcsyi (Rech.) Rech. fii-(piş. LII,
fig. 6). Sp. anuală, T., 20-70 cm. VI-VII. Rară, loc. umede. Jud. Tulcea,
(Tulcea, Deltă). Higr. Euras. cont.
22b Tepale int. mai mici, de 2-3,5 mm, cu dinţi setacei................................... 23
23a Frz. tulp. mijlocii brusc îngustate la bază sau trunchiate, de 3-4 ori mai
lungi decât late. Tepale int. cu câte 3 dinţi pe fiecare latură, ± egali cu lăţ.
tepalelor int.
22 R. ucranicus Besser ex Spreng. - Sp. anuală, T., 10-35 cm. VI-VII.
2n=40. Rară, loc. mlăştinoase. Sp. higr. Buc. Euras.
Obs. Sp. a fost menţionată din Buc. de N. (Ucr.), probabil creşte şi la noi.
23b Frz. tulp. mijlocii îngustate treptat spre bază, până la de 8 ori mai lungi
decât late.................................................................................................... 24
24a Dinţii cât lăţ. tepalelor int. Granule cu vârf obtuz.

274
PLUMBAGINACEAE
23 R. palustris Sm. (R. limosus Thuill.) (piş. LII, fig. 7). - Sp. anuală,
T., 30-60 cm. VII-IX. 2n=40, 60. Spor. z. silvostep.-e.g.; paj. şi bur., pe
malul apelor, mlaştini. Sp. higr. Euras.
24b Dinţii mult mai lungi decât lăţ. tepalelor int. Granule cu vârf acut.
24 R. maritimus L. (piş. LII, fig. 8). - Sp. anuală, T., 10-50 cm. VII-
IX. 2n-40. Spor. z. step.-e.g.; pe marginea apelor, a lacurilor, mlaştini, pe
litoral. Sol adesea sărăturate. Sp. pionieră, higrohal. Cosm.

6 Rheum L.
X=ll
la Frz. întregi....................................................................................................2
lb Frz. lobate.....................................................................................................3
2a Frz. inf. ovate, marginea puternic ondulată. Partea inf. a peţiolului
nesulcată. Pedicel egal cu fr.
1 *R. rhabarbarum L. (R. undulatum L . ) - R a b a r b ă r , R e v e n t .
Sp. perenă, G., 1-1,5 m. V-VI. 2n=44. Cult. ca leg. Mongolia.
2b Frz. inf. ovat-rotunde, marginea slab ondulată. Partea inf. a peţiolului
sulcatâ. Pedicel mai scurt decât fr.
2 rhaponticum L. - R e v e n t s i b e r i a n . Sp. perenă, G., 1-1,5
m. V-VI. 2n=44, Cult. ca leg. şi med. As. centr., Siberia de S.
3a Frz. mai lungi decât late; lobii pronunţaţi. Peţiol subcilindric, glabru.
3 *R. palmatum L. - R e v e n t m e d i c i n a l . Sp. perenă, G., 1—2
m. V-VI. 2n=22. Cult. med. China de V.
3b Frz. mai late decât lungi; lobii mici. Peţiol ± turtit şi pubescent.
4 *R. officinale Baillon - R e v e n t c h i n e z e s c . Sp. perenă, G.,
1-2,5 m. V-VI. 2n=22,44. Cult. om. şi med. China de V.

Ord . P l v m b a g in a l e s
Fam . Plumbaginaceae Juss.

Plante erbacee, perene, cu frz. alterne sau în rozete, simple, întregi, fără
stipele. FI. pe tipul 5, actinomorfe şi hermafrodite. K. Gamosepal, persistent şi
membranos. Petale puţin unite la bază; stamine 5, epipetale. Gineceu sup., ovar
unilocular. Fr. uscat, variat.
la FI. în capitule terminale, involucrate............................................ 2 Armeria
lb FI. nu formează capitule...............................................................................2
2a Tulp. frunzoase; frz. sup., auriculat-amplexicaule.................... 1 Plumbago
2b Frz. în rozete bazale......................................................................................3
3a Stigmat filiform........................................................................ 3 Limonium
3b Stigmat capitat........................................................................ 4 Gonioîimon

275
PLUMBAGINACEAE

1 Plumbago L.
X=6
1 P. europaea L. (piş. L, fig. 3). Sp. perenă, H., 30-100 cm. Frz.
eliptice până la lanceolate, glandulos-dentate, glabre. FI. roz-violete. VII-
VIII. 2n=12. Foarte rară, loc. pietroase. Jud. Constanţa-Mangalia şi
Hagieni. Medit.

2 Armeria W illd .

x=9
la Scapul pubescent, de 5-20 cm înălţ. Capitule de 15-25 mm lăţ. Frz. ciliate,
de circa 1 mm lăţ.
1 A. maritima (Mill.) Willd. - Sp. perenă, H., 5-20 cm. VI-VIII.
2n=18. Rară, sărături. Jud.: Bistriţa-Năsăud,: Blăjenii de jos. Centr. şi N.
Eur.
lb Scapul glabru. Frz. mai late de 1 mm .......................................................... 2
2a Plantă alpină de 5-25 cm înălţ. Frz. de 2-4 mm lăţ., glabre. Capitule de 18-
30 mm lăţ.
2 A. alpina Willd. (A. alpina subsp. pumila (Fuss) Jâv.) (piş. L, fig. 1).
- Sp. perenă, H., 5-25 cm. VII-VIII. 2n=18,36. Spor. e.a., pe sol. schel.
Alp.-carp.
2b Plante mai înalte, de 30-60 cm, din regiuni mai joase................................. 3
3a Capitule mici, de 10-15 mm lăţ. Frz. de 2-3 mm lăţ., glabre, cel mult spre
bază ciliate.
3 A. barcensis Simonk. (A. alpina subsp. barcensis (Simonk.) Jâv., A.
maritima subsp. barcensis (Simonk.) P. Silva) (piş. L, fig. 2). Sp, perenă,
H. , 30-60 cm. VI-VIII. Rară, e.g.-e.f.; mlaştini şi turbării eutrofe. Jud.:
Braşov (Hărman, Prejmer) şi Harghita (Lăzăreşti, Tuşnad). Eur. (R.).
3b Capitule mai mari; frz. ciliate, cele ext. mai late ca cele int.; cele ext. au
I, 5-3,5 mm, iar cele int. 0,5-1 mm lăţ.
4 A. pocutica Pawl. (A. elongata auct. rom, non (Hoffm.) K. Koch).
Sp. perenă, H., 30-60 cm. VI-VIII. Rară; e.f.-e.b.; paj. Jud.: Maramureş-
Borşa pe Valea Cizla. End. Carp. N,
Obs. A. elongata (Hoffm.) K, Koch este prezentă în Transilvania ca subspontană.
Descrierea şi iconografia în FI. RPR VII.

3 Lim onium Mill.


x=8,9
la Frz. spatulate, uscate la înflorire, cu 3 nervuri paralele. Ramurile infl.
granulat scabre.

276
________________________PLUMBAGINA CEAE
1 L. bellidifolium (Gouan) Dumort. (Statice caspia Willd.). Sp.
perenă, H., 10-30 cm. VII-VIII. 2n=18. Rară. Paj. pe sol. nis., sărăturate şi
umede. Dobr. Pont.-medit.
Obs. La noi specia este reprezentată prin subsp. d a n u b m le (Klokov) Roman, care are
frz. lungi pană la 12 cm şi K. de 4-4,5 mm. Pont. (/., b e llid ifo liu m subsp. b e llid ifo liu m are
frz. lungi până la 6 cm şi K. de 2,6-4,3 mm)
lb Frz. cu nervaţiunea penată, prezente la înflorire...................................
2a Plante păroase, cel puţin tulp. în partea sup.şi frz. pe nervura mediană.

W
2b Plante glabre.........................................................................................

^
3a Frz. eliptic spatulate, mari, limbul de 25-65 cm lung. şi 8-15 cm lăţ.
Spiculeţe umflore, rareori biflore. Bractee ext. complet hialine.
2 L. latifolium (Sm.) O. Kuntze (Statice latifolia Sm.). Sp. perenă, H.,
50-80 cm. VII-IX. Rară. z. step.-z.silvostep.; paj. uscate. Jud.: Constanţa,
Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi. Pont.-balc.
3b Frz. alungit eliptice, mai mici, limbul de 5-13(20) cm lung. şi 2-4(8) cm lăţ.
Spiculeţe cu 1-3 fl. Bractee ext. cu margine îngust hialină.
3 L. tomentellum (Boiss.) O. Kuntze {Statice tomentella Boiss.). Sp.
perenă, H., 20-40(80) cm. VII-IX. Foarte rară, z.silvostep., paj. umede şi
sărăturate. Jud.: Dolj-Bratovoieşti.(Fl. Olt. Exs. nr. 703 sub Statice latifolia
Sm. şi Seaca de Câmp) V.Pont.
4a Infl. dense, cu fl. mari, C. de 6-8 mm. Bractee ext. erbacee.
? L. vulgare Mill. (Statice limonium L.). - L i m b a p e ş t e l u i , (piş.
L, fig. 5). Sp. perenă, H., 30-60 cm. VII-VIII. Menţionată în literatură din
Deltă (Letea) prin confuzie cu alte sp. şi apoi reluată în toate publicaţiile
botanice, nu creşte la noi. Material de ierbar nu există.
4b Fl. mai mici, C. de 5-5,5 mm. Bractee ext. membranoase........................... 5
5a Ultimile ramificaţii ale infl. numite spice sunt de 0,6-1 cm lung. şi poartă fl.
dense, grupate câte 1-2 în spiculeţe suprapuse
4 L~ gmelinu (Willd.) O. Kuntze {Statice gmelinii Willd.). - S i c ă .
(piş. L, fig. 4). Sp. perenă, H„ 20-60 cm. VII-IX. 2n=18,27,36. Frecv. z.
step.-e.g,; paj. în sărături continentale. Sp. mezohigrohal. Cont. euras.
5b Spice de 2-3 cm lung., cu spiculeţe laxe cu 1-2 fl. care abia se ating.
5 L meyeri (Boiss.) O. Kuntze Sp. perenă, H., 20-60 cm. VII-IX.
Spor. z. step.-z. silvostep.; paj. sărăturate şi umede. SE ţării, inclusiv în
Deltă. V. Pont.

4 Goniolimon Boiss.
x=8,9
la Tubul K. păros. Bractee puberulente.

277
HYDRANGEA CEA E _______________________________________ ______
1 G. tataricum (L.) Boiss. (piş. L, fig. 6). - Sp. perenă, H., 20-30(-40)
cm. VI-VIII. 2 n -16,32. Spor. z. step.-e.g.; paj. aride, uneori sărăturate.
Pont.-pan.-balc.
lb Tubul K. glabru. Bractee glabre.................................................................. 2
2a Infl. dense. C. aburie. Frz. liniar-spatulale, de 3 -8 mm lăţ.
2 G. collinum (Griseb.) Boiss. - Sp. perenă, H., 15-25 cm. VI-VII.
Rară, z. step.-z.silvostep.; paj. aride. Dobr. Bale.
2b Infl. laxe. C. roşiatic-violetă. Frz. de 5-15 mm lăţ., mucronate, dispers
a) bicios—glanduloase.
3 G. besseranum (Schult. ex Rchb.) Kusn. (piş. L, fig. 7). - Sp. perenă,
H., 10-25 cm. VI-VII. 2n=36. Spor. z. step.-z.silvostep. Paj. aride. Jud.:
Dolj, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Galaţi, Vaslui. Pont.

SUBCLASA ROS1DAE
O r d . Saxifragal.es

Fam . Hydrangeaceae Dumort.

Arbuşti cu frz. simple, opuse, fără stipele. FI. hermafrodite, pe tipul 4-5, cu
sepale şi petale libere. Gineceu inf. Fr. capsulă.
l a Infl. terminală, marc, globuloasă............................................. 1 Hydrangea
lb Infl. alungită, racemiformă, cu fi. puţine.................................................... -2
2a FI. pe tipul 5. Frz. cu peri stelaţi.................................................... 2 Deutzia
2b FI. pe tipul 4. Frz. fără peri stelaţi......................................... 3 Philadelphus

1 Hydrangea L. - H o r t e n s i e

la Frz. rotunjite sau cordate la bază. FI. fertile albe, grupate corimbiform.
1 *H. arborescens L. -P h ., arbust, 1-3 m. VI-VII. 2n=36. Cult. om. E.
AmN.
lb Frz. atenuate la bază................................................... .................................2
2a Lăstari şi frz. pe dos pubescente. FI. fertile albe, grupate în panicule mari,
de 15-25 cm lung.
2 *11. paniculata Siebold - Ph., arbust, arbore, 2-3(6) m. VIII-IX.
2n=36. Cult. orn. Japonia, China.
2b Lăstari şi frz. glabre (uneori frz. sunt slab pubescente pe dos). FI. fertile
albastre sau roz şi rar albe, grupate în corimbe ± globuloase şi ± pendule.
3 *//. macrophylla (Thunb.) Ser. in DC. (H. opuloides (Lam.) K.
Koch) - Ph., arbust, 1,5(4) m. VI-VII. 2n=36. Cult. orn. Japonia, China N.

* în unele sisteme de clasificare fam. Hydrangeaceae este încadrată în ord. Comales.

278
GROSSULARIA CEAE

2 Deutzia Thunb.
x=13
laFrz. pe ambele feţe stelat pubescente; perii de pe faţa inf. cu 10-15 raze. FI.
albe sau roze.
1 *D. scabra Thunb. - (D. crenata Siebold et Zucc.) Ph., arbust, 2-3
m. VI-VII. 2n=130. Cult. orn. Japonia, China.
lb Frz. glabre pe dos sau cu peri stelaţi cu 3-5 raze......................................... 2
2a Frz. pe dos glabre. FI. albe.
2 *D. gracilis Siebold et Zucc. - Ph„ arbust, 2 m. V-VI. 2n=26. Cult.
orn. Japonia.
2b Frz. pe dos stelatpăroase; peri cu 3-5 raze. Fi. albe.
3 *D. sieboldiana Maxim. - Ph., arbust, 2 m. VI. 2n=26. Cult. orn.
Japonia.

3 Philadelphus L. - L ă m â i ţ ă , S i r i n d e r i c ă , I a s o m i e
x=13
la FI. solitare sau câte 1-3, albe, nemirositoarc. K. glabru.
1 *P. inodorus L. - Ph., arbust, - 3 m. VI. 2n=36. Cult. orn. Am de N.
lb FI. 5-9, grupate în raceme............................................................................ 2
2a Frz. glabre, cel mult pe faţa inf. cu smocuri de peri în unghiurile nervurilor.
FI. puternic mirositoare. K. glabru.
2 *P. coronarius L. - Ph., arbust, - 3 m. V-VI. 2n=26. Cult. orn. Italia,
Austria, Caucaz.
2b Frz. pe dos cenuşiu pubescente. FI. nemirositoare. K. pubescent.
3 *P. pubescens Loisel. (P. latifolius Schrad.) - Ph., arbust, - 3 m. VI-
VII. 2n-26. Cult. orn. Am de N.

Fam. Grossulariaceae DC.


Arbuşti cu frz. simple, palmate, alterne, fără stipele. FI. hermafrodite,
actinomorfe, pe tipul 5, cu sepale şi petale libere. Gineceu inf., stile 2 unite la
bază. Fr. bacă.

1 Ribes L.
x=8
la Tulp„ la noduri, cu spini 1-3 furcaţi. FI. axilare, câte 1-3.

279
1 R. uva-crispa L. (/?. grossularia L., Grossularia reclinata (L.) Mill.)
- A g r i ş . Ph., arbust, - 1,5 m. IV-V. 2n=16. Frecv. e.f.-e.b.; tuf., margini
de păd. Sp. eutr., mez.-mezohigr., helscia., scia., preferenţial calc. Eur.
ai Plante puţin spinoase, glabre, cel mult peţiolii, marginea ffz. şi laciniile
K. ciliate.
*- subsp. reclinatum (L.) Rchb. - Cult. fruct.
a2 Plante puternic spinoase; frz. şi receptacul păroase, uneori şi
glanduloase.................................. ...................................................... ^
b i Receptacul pubescent, fără glande. Fr. până la urmă glabru
- subsp. uva-crispa - Spont.
b2 Receptacul şi fr. cu peri glandulari şi peri moi neglandulari.
- subsp. grossularia (L.) Rchb. - Spont. şi cult. fruct.
l b Tulp. fără spini. FI, numeroase grupate în raceme simple........................... 2
2a Frz. pe faţa inf. cu glande punctiforme, galbene, sesile.Fr. negru.
2 R. nigrum L. - C o a c ă z n e g r u .Ph., arbust, 1-2 m. IV-V. 2n=16.
Spor. e.g.-e.b.; tuf., zăv., mlaştini. Sp. helscia.-scia., eutr., mezohigr.-higr.
Cult. fruct. Euras. (R).
2b Frz. fără glande punctiforme, galbene......................................................... 3
3a FI. dioice. Racemele cu fl. femeieşti pauciflore, erecte. Bractee de 4-10 mm
lung. mai lungi decât pedicelii. Peţioli scurţi, cel mult cât 1/2 limbului.
3 R. alpinum L. - C o a c ă z de m u n t e . (piş. LIV, fig. 11). Ph.,
arbust, -1,5 m. IV-VI. 2n=l6. Frecv. e.f.-e.b.; păd., tuf., pe sol. schel.,
pietroase. Sp. helscia., eutr., mez.-mezohigr. Eur. (mont.)
3 b Fl. hermafrodite grupate în raceme multiflore, erecte. Bractee de 1-2 mm,
cel mult de lung. pedicelilor. Peţiolii mai lungi decât 1/2 limbului............. 4
4a Fl. galbene-aurii, plăcut mirositoare.
4 *R. aureum Pursh - C u i ş o r . Ph., arbust, -2 m. IV-V. 2n=16. Cult.
om. şi fruct. Am. de N.
4b Fl. roşietice sau verzui................................................................................. ®
5a Frz. pe faţa inf. albicios pubescente sau tomenloase. Fl. roşii, petalele mai
lungi decât sepalele. Fr. negre, glandulos păroase.
5 *R. sanguineum Pursh - C u i ş o r r o ş u . P h . , arbust, 1-3 m. V-VI.
2n= 16. Cult. om. Am. de N.
5 b Frz. glabre sau glabrescente. Petalele mai scurte decât sepalele. Ovar şi fr.
glabru.................................................................................................. -........®
6a Vârful lobilor frz. ascuţit. Fl, roşietice. Sepale ciliate.
6 R. petraeum Wulfen - P ă l t i o r . (piş. LIV, fig. 12). Ph., arbust, 1-3
m. V-VI. 2n=16. Frecv. e.f.-e.s.; tuf., păd., loc. stâne., umede şi umbroase.
Sp, helscia.-scia., eutr., mez.-mezohigr. Alp. eur. (R),
6b Vârful lobilor frz. obtuz. Fl. verzui. Sepale neciliate...................................7

280
CRASS ULA CEAE
7a Receptacul adâncit, fără inel proeminent pe partea int, între stamine şi stile.
Lojele anterelor alipite prin partea lor int.
7 R. spicatum Robson (R. schlechtendalii Langer, R. rubrutn sensu
Jancz. et auct. non L., R. heteromorphum Ţopa) Ph., arbust, 1,5 m, IV-V.
2n=16. Spor. e.f.; păd., zâv., tuf. Rar cult. fruct. Euras.
7b Receptacul aproape plan, cu un inel proeminent 5 muchiat între stamine şi
stile. Lojele anterelor larg separate prin conectiv.
8 *R. rubrum L. s. str. (R. vulgare Lam., R. sylvestre (Lam.) Mert. et.
Koch) - Coacăz roşu.Ph., arbust, - 1,5 m. IV-V. 2n=16. Cult. fruct
Eur. V.
a - subsp. rubrum (R. rubrum subsp. sativum Syme, R. vulgare Lam. var.
hortense (Lam.) DC., R. sylvestre subsp. hortense (Lam.) Hyl.) - Frz.
pe faţa sup. netede, mate, puţin zbârcite. Fr. mari. Cult. fruct,
b —subsp. sylvestre (Lam.) Syme - Frz. pe faţa sup, lucitoare, între nervuri
zbârcite. Fr. mici. Nu creşte la noi. Eur. de V.
Fam . Crassulaceae J. St. Hil
Plante erbacee cu frz. simple, fără stipele, cărnoase şi suculente. Fl.
actinomorfe, grupate în infl. cimoase. Sepale şi petale libere, 4-20. Stamine în
acelaşi număr cu petalele sau în număr dublu. Cârpele libere, în acelaşi număr
cu petalele, cu poziţie sup. Fr. polifolicule.
la Frz. bazale formează rozete dense............................................................... 2
lb Frz. bazale nu formează rozete.................................................................... 3
2a Fl. pe tipul 8-16, cu petale întregi, dispusepatent-stelat....... 1 Sempervivum
2b Fl. pe tipul (5)6(7), cu petale galbene, fimbriate, erecte............ 2 Jovibarba
3a Fl. unisexuat-dioice, pe tipul 4, Rizomgros, cărnos,cu miros de trandafir....
...................................................................................................... Rhodiola
3b Fl. hermafrodite pe tipul 5 (rar 4 sau 6 ).......................................... 4 Sedam

1 Sempervivum L.
x=6,7,8,9,17
1a Petale galbene (cel puţin în 1/2 sup.)...........................................................2
lb Petale roze sau purpurii............................................................................... 3
2a Tulp. floriferă de 10-15 cm. Rozetele de frz. de 3-5 cm diam., cu frz.
oblong-
obovale, de circa 2 cm lung. şi 0,8 cm lăţ. Dinţii K. ovat-lanceolaţi.
Filamente purpurii. Solzii nectariferi mai mici de 0,2 mm, trunchiat-
emarginaţi.
1 S. zeleborii Schott (S. ruthenicum auct. non Schnittsp. et C.B.Lehm.)
- Sp. perenă, Ch., 10—15 cm. VII-VIII. 2n~64. Spor. e.f.-e.b.; stâne. Eur.

281
CRA SSULA CEAE_________________________________________________
2b Tulp. floriferă de 15-30 cm. Rozetc de circa 8 cm diam., cu frz. de 5 cm
lung. şi 1,5 cm lăţ. Dinţii K. îngust-lanceolaţi. Filamente albe până la roz.
Solzii nectariferi de 0,5 mm, cu vârf rotunjit.
2 S. ruthenicum Schnitlsp. et C.B.Lehm. - Sp. perenă, Ch., 15-30 cm.
Vil-VIII. Spor. z.păd.stej.-e.g.; stâne. Dobr., Mold. V. Pont.
3a Frz, mature ale rozetelor pubescente pe ambele feţe şi ciliate pe margini ....4
3b Frz. mature ale rozetelor glabre, numai pe margini ciliate........................... 5
4a Petale de 12-20 mm lung. Cilii de pe marginea frz. bazale numai cu puţin
mai lungi decât ceilalţi peri. Plantă odorantă.
3 S. montanum L. - V e r z i ş o a r ă de m u n t e . (piş. LIII, fig. 1).
Sp, perenă, Ch., 5-20 m. VII-IX. 2n=42. Spor. e.b.-e.a.; sax., calcifugă.
Alp. eur.
a - subsp. montanum - Rozeta de circa 2(5) cm diam. Frz. oblanceolate.
Infl. cu 2-8 fi.
b - subsp. carpaticum F.Wettst. ex A.Berger - Rozeta de 5-7 cm diam. Frz.
obovate. Infl. cu 5-20 fl. Rară. Carp. estici.
4b Petale de 9-10 mm lung. Cilii de pe marginea frz. bazale cel puţin de 2 ori
mai lungi decât ceilalţi peri. Plantă neodorantă.
4 *S. tectorum L. - U r e c h e l n i ţ ă . S p . perenă, Ch., 20-50 cm. VII-
IX. 2n=36,40,72. Cult. om şi subspont. Eur. mont.
5a Frz. tinere ale rozetelor pubescente pe ambele feţe, dar glabre la maturitate.
5 S. marmoreum Griscb. (S. schlehani Schott; S. blandum Schott) -
B o r ş i ş o r . (piş. LIII, fig. 2). Sp. perenă, Ch., 10-30 cm. VII-VIII.
2n=34. Spor. e.g.-e.s.; stâne. însorite. Carp.-balc.
5b Frz. tinere ale rozetelor glabre, numai pe margini ciliate.
S. tectorum (vezi 4b).

2 Jovibarba (DC.) Opiz


x=19
la Plante fără stoloni. Petale de 10-12 mm, ciliate, dorsal carenate dar
nearipate. Stile de 2 mm.
1 J. heuffelii (Schott) A. et D. Love (Sempervivum heuffelii Schott)
(piş. LIII, fig. 3). Sp. perenă, Ch„ 10-30 cm. VI1-VI1I. 2n=38. Spor. e.f.-
e.s.; stâne. calc. Carp.-balc.
lb Plante cu stoloni. Petale de 15-17 mm, fimbriate, dorsal carenate, carena
prelungită în aripă. Stile de 4 mm.
2 J. globifera (L.) J.Parn. (Sempervivum globiferum L.) -
P r e s c u r i ţ ă . Sp. perenă, Ch., (5)10—
20(25) cm. VII-IX. 2n=38. Centr.
şi SE Eur.

282
_________________________________________ CRASSULACEAE
a - subsp. globifera (J. sobolifera (J.Sims) Opiz) - Rozete de 1-3 cm
diam., cu frz. mai late deasupra mijlocului; frz. sunt încovoiate spre int.
şi formează rozete închise, globuloase. Suprafaţa sepalelor glabră,
numai marginile ciliate. Taxon mai adesea calcifug şi ia alt. mai joase.
Spor. în Carp.
b - subsp. hirta (L.) J.Parn. - (Sempervivum hirtum L.; J. hirta (L.) Opiz; J.
hirta subsp. glabrescens (Sabr.) Soo et Jâv.) - Rozete de 2,5-5 cm
diam., cu frz. patente sau erecte, mai late la sau sub mijloc, formează
rozete deschise. Suprafaţa sepalelor deobicei păroasă. Taxon mai
adesea calcicol şi montan. A fost menţionat din Valea Bamarului
(Prodan) şi Belioara (Borza), date contestate de FI. R.P.R. IV. Există
materia] (Herb. Cluj) din: Belioara, Mţii Ciucului-Piatra Singuratică şi
Plaiul Todirescu spre Rarău,
Obs. Materialul din F.R.E. nr. 2771 sub S. soboliferum Sims. f. hirtellunt (Schott) Jtiv.
este lot subsp. hirta.

3 Rhodiola L.
x=l 1
1 R. roşea L. (Sedum roşea (L.) Scop.) - Rujă.(piş. LIII, fig. 4). Sp.
perenă, H., 5-35 cm, VI-V1II. 2n=22. Frecv, e.b.-e.a.; stâne., grohot. Sp. sax.,
mezohigr., chionof. Circ. arct.-alp.-euram.

4 Sedum L.
x=6,7,8,10,ll,17
la Stamine 5, în număr egal cu petalele, rareori în număr dublu...................... 2
lb Stamine 10-12, totdeauna în număr dublu faţă de petale............................. 4
2a FI. lung. pedicelate, cu pediceli glandulos-păroşi.
S. villosum (vezi 13a).
2b FI. ± sesile........................................................... 'x
3a Plantă glandulos-pubesccntă în partea sup. Frz. de 1-2 mm lung.,
semicilindrice, alterne.
1 S. rubens L. (piş. LIII, fig. 5). Sp. anuală, T., 5-15 cm. V-VI.
2n=20,40-42. Rară, z. păd. stej.-e.fi; stâne, calc, sol. schel. Jud. Alba şi
Caraş-Severin. Eur.
3b Plantă glabră. Frz. mici, de 3-6 mm lung, lat-ovoide, imbricate.
2 S. caespitosum (Cav.) DC. - Sp. anuală, T , 2 -6 cm. IV-V. 2n=12.
Rară, z. silvostep.-e.fi; paj. pe sol. nis, pietroase. Jud.: Alba, Bihor, Arad,
Timiş. Medit.
4a Frz. plane, lanceolate sau ovate................................................................... 5
4b Frz. cilindrice sau semicilindrice, cărnoase................................................10

283
CRASSULACEAE
5 a Frz. întregi, oblanceolat-spatulate, opuse sau verticilate, sau alterne. Infl.
glandulos-păroasă, Plante anuale-bisanuale.
3 S. cepaea L. (piş. LIII, fig. 6). - Sp. anuală, T., 10-30 cm. VI-VII.
2n=20,22. Rară, e.g.-e.b.; paj., tuf., pe sol. pietroase. Medit.
5 b Frz. cel puţin spre vârf dinţate sau serate. Infl. glabră. Plante perene.......... 6
6a Petale galben-aurii. Tulp. târâtoare la bază, cu lăstari sterili şi floriferi.
4 *S. hybridum L. - Sp. perenă, Ch., 15-20 cm. VI-VIII. 2n=64. Cult.
orn. As. centr.
6 b Petale roşii, purpurii sau albe...................................................................... 7
7 a Petale de 10-12 mm, erecte, roşii-purpurii. Frz. obovat-cuneate, scurt
peţiolate şi crenat-dentate.
5 *S. spurium M.Bieb. - F l o a r e grasă. (piş. LIII, fig. 7). Sp.
perenă, Ch., 5-20 cm. VI-VIII. 2n=28. Cult. om. Caucaz.
7b Petale de 3-5 mm, patente............................................................................ 8
8a FI. albe-gălbui sau albe-verzui. Frz, sesile, adesea amplexicaule, alterne,
opuse sau verticilate.
6 S. maximum (L.) Hoffm. - I a r b ă g r a s ă , I a r b ă de
u r e c h i .(piş. LIII, fig. 8). Sp. perenă, H., 30-80 cm. VII-X. 2n=24. Frecv.
z. silvostep.-e.b.; tuf., stâne., grohot, pe sol. sărace în humus, Sp. pionieră,
oligotr., xer.-mezoxer., subterm. Eur.
8b FI. roşietice. Frz. îngustate la bază (cel puţin cele inf.) ...............................9
9a Toate frz. cuneat-îngustate la bază; cel puţin cele inf. şi mijlocii scurt
peţiolate. Petale purpuriu-roşietice. Ovare şi folicule nesulcate.

7 S. vulgare (Haw.) Link {S. fabaria W. D. J. Koch) - D r a g o s t e ,


(piş. LIII, fig, 9). Sp. perenă, H., 15— 40 cm. VI-VIII. 2n=24. Spor. e.f.-e.b.;
tuf, bur., pe sol. schel. Sp. sax., mezohigr. Eur. centr. (mont.)
8 S. telephium L.s.str. (S. telephium subsp. telephium; S. purpureum
(L.) Schult.; S, purpurascens W. D.J. Koch) - Iarbă grasă. (piş. LIII, fig,
10). Sp. perenă, H., 25-50 cm. VII-VIII. 2n=48. Spor. z. păd. stej.-e.f.; paj.,
bur., tuf., pe sol. Pietroase. Sp. pionieră, mezof. Euras. Cont.
10a Plante anuale sau bisanuale, foarte rar perene (S. villosum), fără lăstari
radicali sterili.............................................................................................. 11
10b Plante perene, cu lăstari sterili culcaţi la suprafaţa solului şi îndesuit
foliaţi........................................................................................................... 15
11a Sepale şi petale 6. Petale alburii, cu o linie mijlocie roză, de circa 4 ori mai
lungi decât sepalele.

PLANŞA LIII. 1 - Sempervivum montanum; 2 - 5. marmoreum; 3 - Jovibarba heuffelii; 4 -


Rhodiola roşea', 5 - Sedum rubens; 6 - S. cepaea; 7 - S. spurium’ 8 - S. maximum-, 9 - 5 .
vulgare; 10 - S. telephium; 1 1 - 5 . hispanicum; 1 2 - 5 . villosum; 1 3 - 5 . dasyphyllum; 14 - 5.
sexangulare.

284
P L A N Ş A L ID

285
CRASSULA CEA E

9 S. hispanicum L. - Ş o a l d i n ă a u r i e . (piş. LIII, fig. 11). Sp.


anuală-bisanuală, T-Ht., 5-15 cm. VI-VII. 2n=14,28,42. Frecv. e.f.-e.s.; loc
uscate, însorite, pietroase. Sp. oligotr., xer., sax., subterm. Medit.
11b Sepale şi petale 5 ........................................................................................ 12
12a Frz. de 1-2 cm lung.
S. rubens (vezi 3a).
12b Frz, mai mici, până la 6 mm lung.............................................................. 13
13a FI. lung. pedicelate, roze, cu pediceli glandulos-păroşi.
10 S. villosum L. (piş. LIII, fig. 12). Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 10-
20 cm, VI-VIL 2n=30. Rară e.f.-e.s.; mlaştini, turbării - Valea Someşului
Rece. Eur. (mont.).
13b Plante glabre...............................................................................................14
14a Petale galbene, de 2 ori mai lungi decât sepalele.
11 S. annuum L. Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht., 6-15 cm. VI-VIII.
2n=22,24. Frecv. e.g.-e.a.; stâne., pietrişuri, nis, Sp. pionieră, mezoxer.
Euras. arct.-alp.-eur.
14b Petale alburii, verzi-gălbui sau roşietice, abia depăşesc sepalele.
12 S. atratum L. Sp. anuală, T., 3-8 cm. VI-VIII. 2n=16. Frecv. e.b.-
e.a.; stâne., pietrişuri, nis., pe sol. schel. erodate. Sp. pionieră, mez. Alp,-
eur.
15a FI. alburii pe tipul 6,
S. hispanicum f. bythinicum (vezi 11a).
15b FI. pe tipul 5 (rar 6-9 când petalele sunt galbene)...................................... 16
16a Petale albe sau rareori slab roz.................................................................. 17
16b Petale galbene.............................................................................................18
17a Plantă cel puţin în partea sup., glandulos-păroasă. Frz. opuse.
13 S. dasyphyllum L. (piş. LIII, fig. 13). Sp. perenă, Ch., 3-8(15) cm.
VII-VIII. 2n=28,42,56. Rară, e.f.-e.b.; stâne., pietrişuri. Jud. Harghita
(Borsec) şi jud. Braşov (Braşov). Eur. centr. şi S.
17b Plantă complet glabră. Frz. alterne.
14 S. album L. Sp. perenă, Ch„ 5-20(30) cm. VI-VII. 2n=34,68, 136.
Spor. e.g.-e.b.; stâne., pietrişuri. Sp. oligotr., xer. Euras.
18a Tulp. de 15-35 cm. Frz. cu vârf acuminat sau apiculat. FI. uneori pe tipul 6-
9. Folicule erecte....................................................................................... 19
18b Tulp. 5-20 cm. Frz. obtuze. FI. totdeauna pe tipul 5. Folicule ± patente sau
divergente.................................................................................................. 20
19a Sepale de 5-7 mm lung., glandulos-pubescente. Petale de 7-10 mm. Infl.
erectă înainte de înflorire.

286
CRASSULACEAE
1 5 S. ochroleucum Chaix - Sp. perenă, Ch., 15—30 cm, VI-VII.
2n^34,68,102. Rară, e.g.-e.f.; stâne. calc. Jud. Alba şi Caraş-Severin.
Medit.
1 9 b Sepale de 3-4 mm lung., glabre. Petale de 6-7 mm. Infl. nutantă înainte de
înflorire.
16 S. rupestre L. (5. rejlexum L.) - Sp. perenă, Ch., 15—35 cm. VI-
VIII. 2n=88,112. Rară, e.g.-e.f.; stâne,, nis., sol. schel. Jud.: Harghita,
Braşov, Sibiu, Alba, Caraş-Severin. Sp. xer., subterm. Eur.
2 0 a Frz. cu tuberculi(papile) hialini la vârf. Petale de 2,5-3 mm lung., lat-
eliptice.
17 S. grisebachii Boiss. et Heldr. (inel. S. kostovii Stefanov ) - Sp.
perenă, Ch., 5-8 cm. VI-VIII. Rară, e.s.-e.a.; stâne. (M-ţii. Bucegi). Carp.-
balc.
2 0 b Frz. fără tuberculi hialini la vârf.................................................................2 1
2 1 a Petale de 3-3,5 mm, depăşesc puţin sepalele. Stil foarte scurt.
1 8 S. alpestre Vili. - Sp. perenă, Ch., 3-8 cm. Vl-VIII. 2n=16. Frecv.,

e.b.-e.a.; paj., sol. schel. Sp. oligotr., microterm.-psichroterm., chionohigr.


Alp. eur.
2 1 b Petale mai mari, de 4-9 mm lung., depăşesc de circa 2 ori sepalele. Stilul
este lung şi subţire......................................................................................22
2 2 a Frz. ovoide, lâţ. maximă spre bază. Petale de 6-9 mm lung,
19 S. acre L . - I a r b ă de ş o a l d i n ă . Sp. perenă, Ch., 5-15 cm. V-
VII. 2n=40,60,80. Frecv., z. step.-e.f.; paj. rărite, uscate, pe sol. schel.,
ziduri, nisip., pietrişuri. Sp. oligotr., xer. Euras.
2 2 b Frz. oblong-liniare, lăţ. maximă la mijloc sau deasupra mijlocului. Petale de
4-6 mm lung................................................................................................23
2 3 a Partea inf. a tulp. acoperită cu frz. moarte, persistente, albe la bază şi
negricioase spre vârf.
2 0 S. urvillei DC. (S. sartorianum Boiss.) Sp. perenă, Ch., 5-15 cm.

V-VII. 2n=32,48,64,80,96,l 12,128. Spor. z. step.-e.b.; nis., pietrişuri. Sp.


oligotr., xer. subterm.
a - subsp. urvillei - Tulp. lignificate, de 2-3 mm diam. Infl. compactă. Jud.:

Prahova şi Caraş-Severin. Bale.


b - subsp. hUlebrandtu (Fenzl) Soo - Tulp. de 1-1,5 mm diam. slab lignifi­

cate. Infl. laxă. Jud.: Timiş, Mehedinţi, Constanţa, Tulcea. Pan.-pont.


2 3 b Tulp. fără frz. moarte, persistente. Pe lăstarii sterili frz. sunt dens imbricate
pe 5-6 rânduri. Frz. sunt cilindric-liniare, netede. Sem. subglobuloase de
0,3 mm
21 S. sexangulare L, (piş. LIII, fig. 14). Sp. perenă, Ch., 6-15 cm. VI-
VII. 2n=74,111,148,185. Spor. z.păd.stej.-e.b.; stâne. înierbate, ziduri,
nisip. Sp. oligotr., xer. Eur. centr.

287
SAXIFRAGACEAE
23c Frz. elipsoidal-oblongi, mărunt papiloase. Sem. de 0,7 mm, de 2-3 ori mai
lungi decât late.
22 S. borissovae Balk. Sp. perenă, Ch., 6-15 cm. VI-VIL Jud.
Constanţa —Gura Dobrogei, la intrarea în peşterile: Lilieci şi La Adam.
Pont.
Fam . Saxifragaceae Juss.

Plante erbacee. Frz. fără stipele, FL hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 5,


mai rar 4, cu învelişuri florale libere. Stamine 5(4), 10(8). Gineceu inf. până la
sup.Cârpele 2, unite, stilele libere. Sem, albuminate. Fr. capsule.
la Frz. de 2-3 ori penat-compuse........................... .............................4 Astilbe
lb Frz. simple....................................................................................................2
2 a FI. pe tipul 4, fără petale. Plante fragile, ± suculente. Bracteele galbene-aurii
..........................................................................................3 Chrysosplenium
2 b FI. pe tipul 5, cu K. şi C. (uneori C. este foarte mică sau lipseşte).............. 3
3a Frz, mari, lungi până la 30 cm, bazale. Petale de 10-12 mm, purpuriu-roze...
........................... .......................................................................... 2 Bergenia
3b Frz. mai mici.................................................................................................4
4a Plantă cult. în scop decorativ. Frz, cordat-rotunde. FI. mici, roşii. Stamine 5
....................................................................................................5 Heuchera
4b Plante spont. din regiuni deluroase, montane şi alpine. Frz. bazale adesea
formează rozete. Stamine 10.............................................. ........ 1 Saxifraga

1 Saxifraga L.
x=7,8,9,10,11,13
l a Plantă cu stoloni lungi, filiformi. Frz. rotunde, păroase. FI. zigomorfe.
1 *S. stolonifera Meerb. (S. sarmentosa L.) - Sp. perenă, Ch., 20-40
cm. V-VI. 2n=36,54. Cult. om. la ghiveci. China, Japonia'
lb Plante fără stoloni lungi, filiformi. FI. actinomorfe ......................................2
2a Frz. decusat-opuse, mici, de 2-6 mm lung. FL roz-purpurii........................ 3
2b Frz. alterne, mai lungi de 6 mm. FI. cu petale variat colorate..................... 4
3a Frz. obovate, de 2-6(-8) mm lung. Sepale ciliate pe margini.
2 S. oppositifolia L. (piş. LXV, fig. 6). Sp. perenă, Ch., 1-5 cm. (tulp.
florifere). V-VI1. 2n~26. Frecv. e.s.-e.a.; stâne, umede, sol. schel., pietroase.
Sp. sax., psichroterm. Carp. E. şi S.

PLANŞA LIV. 1 - Saxifraga hieracifolia; 2 - S. bryoides; 3 - S. hirculus; 4 - 5 . pedemontana


subsp. c y m o sa 5 - 5 . moschata; 6 - 5 . androsacea; 7 - 5 . cuneifolia; 8 - 5 . stellaris - frz. şi
stamină; idem la 7; 9 - Chrysosplenium alpimon; 10 - Pamassia palustris - habitus, o staminâ şi
o staminodie; 11 - Ribes a lp in u m ; 12—/?. petraeum.

288
P L A N Ş A L IV

289

i
SAXIFRAGACEAE
a - subsp. oppositifolia - Frz. lăstarilor mai lungi de 2,5(-8) mm. Circ.-
arct.-alp.
b - subsp. rudolphiana (Homsch.) Engler et Irmsch. Frz. lăstarilor de 1,5-2
mm lung. Alp.-carp.
3b Frz. ovat-lanceolate, de 2-4 mm lung. Sepale neciliale.
3 S. retuşa Gouan {S. baumgarteni Schott) (piş. LXV, fig. 7). Sp.
perenă, Ch., -5 cm. VI-VIII. 2n~26. Rară e.a.; stâne. M-ţii. Rodnei, Bistriţei
(Ceahlău), Bucegi, Făgăraş, Căpăţânii (Buila). Alp. cur.
4a Frz. rotunde sau reniforme cu bază cordată sau trunchiată.......................... 5
4b Frz. liniare, oblongi, eliptice sau obovate, baza nu este niciodată cordată sau
trunchiată..................................................................................................... 9
5a Plante cu bulbili axilari (în subsuoara frz. bazale şi tulpinale sau numai în
subsuoara frz. bazale, chiar şi sub nivelul solului)....................................... 6
5b Plante fără bulbili.............................................................................. ......... 8
6a Frz. tulp. fără bulbili axilari; bulbilii prezenţi numai în subsuoara frz.
bazale. FI. l-3(-5), terminale, cu petale de 5-7 mm, albe sau roz nuanţate.
4 S. carpathica Stemb. (piş. LXV, fig. 8). Sp. perenă, H„ 5-15(20) cm.
VII-VIIJ. 2n~48. Rară, e.a.; stâne, umede. Carp.-bale.
6b Bulbilii prezenţi şi în subsuoara frz. tulpinale, chiar şi a bracteelor............7
7a Infl. cu 3-7 fl. Petale glandulos-păroase pe faţa sup.
5 S. bulbifera L. (piş. LXV, fig. 9). Sp. perenă, H., 15-50 cm. VI-VII.
2n=28. Spor. z. păd. stej.-e.f.; paj., rarişti de păd. Sp. xeromez.-mez.,
subterm. Trans., jud. Caraş-Severin, Neamţ. Eur. centr. şi SE.
7b Fl. izolate. Petale glabre.
6 S. cernua L. (piş. LXV, fig. 10). Sp. perenă, H., 10-35 cm. VI-VIII.
2n= circa 36,56,60,64. Rară e.a.; stâne, umede. M-ţii. Rodnei şi Bucegi.
Circ.-arct.-alp. (R).
8a Plante anuale sau bisanuale. Fl. axilare, cu petale galbene de circa 5 mm.
7 S. cymbalaria L Sp. anuale-bisanuale, T-Ht., 10-30 cm. V-VI. Rară
e.f.; stâne, umede. Jud. Bacău (Băile Slănic, între V. Oituzului şi V. Uzului).
As. SV, Afr. de N.
8b Plante perene cu rizomi. Fl. în infl. terminale. Petale de circa 6-12 mm, albe,
pătate cu puncte galbene sau roşii.
8 S. rotundifolia L. Sp. perenă, H., 15-50 cm. VT-VIII. 2n-22. Spor.
e.f.-e.s.; bur. din depresiuni, sol. schel. de pe lângă pâraie. Sp. scia.,
helscia., sax., mezohigr.
a - subsp. rotundifolia (piş. LXV, fig. 11). - Tulp. în partea inf. şi frz.
patent păroase; tulp. în partea sup. glanduloasă. Frz. bazale crenat-
serate. Petale de 6-8 mm. Eur. centr. (mont.)

290
SAXIFRAGACEAE
b —subsp. heucherifolia (Griseb. et Schenk) Ciocârlan - Tulp. în partea inf.
şi frz . ± glabre; tulp. în partea sup. slab glanduloasă. Frz. bazale acut-
serate. Petale de 9-12 mm. Carp.-balc.
9a Frz. groase, rigide, cu dungă albă cartilaginoasă pe margini şi cu gropite
acoperite cu cruste calcaroase; frz. bazale formează rozete dense............. 10
9b Frz. de consistenţă erbacee, fără dungă marginală cartilaginoasă şi fără
gropiţe (excepţie S. bryoides cu o gropiţă sub vârf şi S, aizoides care poate
avea mai multe gropiţe, dar frz. bazale nu formează rozete dense)........... 14
10a Petale albe, uneori punctate cu roşu sau petale palid-roze......................... 11
10b Petale galbene.............................................................................................12
11a Frz. cu marginea întreagă. Petale de 7-14 mm.
9 S. marginala Sternb. (5. rocheliana Stemb.) - T u r t u r e a , (piş.
LXV, fig. 12). Sp. perenă, Ch., 4-8 cm. VII-VII1. Spor. e.f.-e.b.; stâne. calc.
Carp. S. şi V. Carp.-balc.
11b Frz. serate cel puţin în 1/2 sup. Petale de 4-6 mm.
10 S. paniculata Mill. (S. aizoon Jacq.) - I a r b a s u r z i l o r , (piş.
LXV, fig. 13). Sp. perenă, Ch., VII-VIII. 2n=28. Frecv. e.f.-e.a.; stâne., sol.
schel., pietroase. Sp. sax., xeromez., hei. Euras. arct.-alp.-eur.
12a Rozete mici, de 2-4 cm diam.; frz. lungi de 0,5-2 cm şi late de 3-5 nun.
Petale de circa 2-3 mm lung.
11 S. corymbosa Boiss. (S. luteo-viridis Schott et Kotschy) - Sp. perenă,
Ch., 3-15 cm. VII-VIII. Frecv. e.b.-e.a.; stâne. calc. însorite. Carp.-balc.
12b Rozete mari, de 5-15 cm diam.; frz. lungi de 2-7 cm şi late de 7-12 mm.
Petale de 5-8 mm lung................................................................................13
13a Plantă bisanuală. Tulp. dc 20-60 cm, ramificată de la mijloc. Infl. laxă,
paucifloră. Petale de 2 ori mai lungi decât sepalele.
12 S. mutata L. - Sp. bisanuală, Ht., 20-60 cm. VII-VIII. 2n=28. Rară
e.g.; aluviuni nis.-pietroasc, umede. Jud. Braşov-Stupini. Alp. eur.
13b Plantă perenă. Tulp. de 6-26 cm, ramificată de la bază. Infl, densă,
multifloră. Petalele depăşesc cu puţin sepalele, cel mult până la 1,5 ori.
13 S. demissa Schott et Kotschy - Sp. perenă, Ch., 6-25 cm. VII-VIII.
Spor. e.b.-e.a,; stâne. calc. Sp. sax., calc. M-ţii Ciucaş, Bârsei, Bucegi. End.
Carp. S.
14a Specii anuale sau bisanuale, fără lăstari sterili.......................................... .15
14b Specii perene, cu rizomi sau cu lăstari sterili adesea terminaţi cu rozete de
frz..................................................................................................... .......... 16
15a Specie anuală. Frz, bazale peţiolate, nu formează rozetă şi sunt uscate la
înflorire. Pediceli de 2-4 ori mai lungi decât K.
14 S. tridaclylites L. - Sp. anuală, T., 5-20 cm. IV-VI. 2n^22. Spor. z.
step.-e.b.; stânci, nis., coaste uscate cu sol. schel, Sp. oligotr., xer.-xeromez.,
subterm. Euras.

291
SAXIFRAGACEAB______ _____________________________________ _
15b Specie bisanuală. Frz. bazale aproape sesile, formează rozetă şi persistă la
înflorire. Pediceli ± egali cu K.
15 S. adscendens L. - O c h i i ş o r i c e l u l u i . Sp. bisanuală, Ht.,
5-30 cm. VI-VIII. 2n=22. Frecv. e.f.-e.s.; stâne., sol. schel., pietroase.
Circ. arct.-alp.-euram.
16a Tulp. neramificată şi nefoliată, dens glandulos-pubescentă. Frz. cu limb ±
întreg, ovat eliptic până la obovat-eliptic. Petale mici, de 1,5-3 mm, verzui,
nuanţate cu roşu.
16 S. hiemeifotia Waldst. et Kit. ex Willd. (piş. LIV, fig. 1). Sp.
perenă, H., 5-40 cm. VII-VIII. 2n=l 12,120. Rară e.b.-e.s.; stâne, umede. Vi­
ţii Rodnei, Ceahlău, Făgăraş. Circ. arct.-alp.-euram.
16b Tulp. ramificată şi adesea foliată. Petale albe, galbene sau uneori roşietice,
nu sunt verzui şi de obicei mai m ari.................. ........................................17
17a Frz. liniar-lanceolate, întregi, mucronate, sub vârf cu 1 gropiţă, rar mai
multe...........................................................................................................18
17b Frz. fără mucron şi fără gropiţe.................................. ...............................1®
18a Frz. cărnoase, glabre, de 10-25 mm lung. Petale galbene-portocalii, puţin
mai lungi decât sepalele. Tulp. ascendentă, multifloră, până la 30 cm.
17 S. aizoides L. - Sp. perenă, Ch„ 3-20 cm. VI-VII1. 2n=26. Frecv.
e.f.-e.a.; loc. pietroase pe lângă izvoare, pâraie. Sp. sax., mezohigr.-higr.
Euras. arct.-alp.-eur.
18b Frz. rigide, de 5-7 mm lung. Petale albe-gălbui, de 2-3 ori mai lungi decât
sepalele. Tulp. florifere erecte, uniflore, de 3-8 cm.
18 S. bryoides L. (piş. LIV, fig. 2). - Sp. perenă, Ch., 3-8 cm. VII-VIII.
2n=26. Spor. e.s.-e.a.; stâne. Sp. sax., calcifugă. Alp.-eur.
19a Tulp. dens foliată. Frz. bazale întregi, nu formează rozete. Petale de 12-14
mm lung., galbene. Sepale reflecte la fructificare.
19 S. hirculus L. (piş. LIV, fig. 3). - Sp. perenă, H., 10-40 cm. VII-IX.
2n=32. Rară e.b.; mlaştini eutrofe. Sp. higr. Jud. Harghita. Circ. bor. (R).
19b Tulp nefoliată sau cu câteva frz. bracteeforme. Frz. bazale formează rozete
............................................................................................ .................20
20a Frz. rozetelor la vârf sunt 2-7 lobate sau fidate.........................................21
20b Frz. rozetelor sunt întregi, serat-dinţate, sau crenate................................ 22
21a Petale albe, de 11-14 mm lung. Frz. rozetelor cuneate, dilatate la vârf şi 3-7
fidate.
20 S. pedemontana AII. subsp. cymosa Engler (piş. LIV, fig. 4). - Sp.
perenă, Ch., 5-15 cm. VI-VII. Spor. e.b.-e.a.; stâne, umede şi umbroase. Sp.
scia., helscia., sax., mezohigr., calcifugă. Carp.-balc.
21b Petale gălbui, de 3-6 mm lung. Frz. rozetelor cuneate, la vârf 3-5 lobate sau
fidate.

292
___________ :________________ ____________________ SAXÎFRA GA CEAE
21 S. moschata Wulfen (piş. LIV, fig. 5). - Sp. perenă, Ch., 2-12 cm.
VI-VIII. 2n=26,52. Frecv. e.s.-e.a.; stâne, umede. Euras. alp.
22a Sepale erecte sau patente. Frz. cuneat-lanceolate, întregi sau slab 3 dinţate-
lobate la vârf.
22 S. androsacea L. (piş. LIV, fig. 6). - Sp. perenă, Ch., 2-10 cm. VII-
VIII, 2n=16,56,66,88, circa 128. Frecv. e.b.-e.a.; stâne., sol. schel.,
pietroase, ± umede şi umbroase. Sp. sax., mezohigr., chionof. Euras. alp.
22b Sepale reflecte. Frz. obovat-cuneate sau subrotund-cuneate, cu marginea
crenată sau serat-dinţată................................... ..........................................23
23a Frz. subrotund-cuneate, lung peţiolate. Filamente staminale dilatate Ia vârf.
23 S. cuneifolUi L. - I a r b a c ă ş u n ă t u r i i . (piş. LIV,
fig. 7). - Sp. perenă, Ch., 10-20 cm. VI-VIII, 2n=22.
a - subsp. cuneifolia - Plante cu stoloni lungi; frz. mici, până Ia 2 cm (inel.
peţiolul), limb întreg. Alpii maritimi, Apenini.
b - subsp. robusta D.A.Webb - Plante cu stoloni scurţi; frz. peste 2 cm lung.,
lunbul evident crenat-dentat, Frecv. e.f.-e.b., stâne, umbrite. Alp. eur.
23b Frz. obovat-cuneate, scurt peţiolate. Filamente staminale îngustate spre vârf
24 S. stellaris L. (piş. LIV, fig. 8). - Specii, perenă, Ch., 4-20 cm. VII-VIII.
Frecv. e.f.-e.s.; stâne, umede, izvoare, pâraie cu ape reci provenite
a - subsp. stellaris - Plantă dens cespitoasă, cu rozete puţine. Petale de 5-7
mm. Pedicel lung, cel mult până la de 2 ori cât capsula. Creşte în N
Eur., la noi se găseşte subsp. următoare,
b - subsp. robusta (Engler) Gremli (subsp. alpigena Schânb. -Tem.) —
Plantă lax cespitoasă, cu lăstari târâtori. Petale de 3-5 mm. Pedicel
lung, mai mult de 2 ori cât capsula. 2n=28,56,

Bergenia Moench
x=17?
1 *B. crassifolia (L.) Fritsch —B a d a n . —Specii, perenă, H. Tulp.
scapiformă până la 30(-50) cm înălţ. Frz. mari, lat-eliptice, până Ia 30 cm
lung., cu glande punctiforme. FI. roşii. IV-V, 2n=34. Cult. om. As. centr.

Chrysosplenium L. - S p l i n ă
x=6,7
la Frz. tulp. alterne. Tulp. 3 muchiată.
1 C. alternifolium L, - Specii, perenă, H., 5-20 cm. IV-VI. 2n=48.
Frecv. e.g.-e.b.; loc. umede şi umbroase, lunci inundabile, păd. Specii,
scia., eutr., mezohigr.-higr. Circ.
lb Frz. tulp. opuse. Tulp. 4 muchiată.

293
ROSACEAE_______________________________ _____________________
2 C. alpinum Schur (C. oppositifolium L. subsp. alpinum (Schur)
Jâv.) (piş. LIV, fig. 9). - Specii, perenă, H., 3-10(-15) cm. Vl-VII. Spor.
e.s.-e.a.; loc. umede cu ape provenite din topirea zăpezii. Specii,
chionohigr., calcifugă. End. carp.

4 Astilbe Hamilton
x=7

1 A. japonica (Morris et Decne.) A. Gray - Specii, perenă, H., -50


cm. Frz. bazale peţiolate, triternate, cu foliole lanceolate, serate, glabre,
lucitoare. FI. mici, albe, pe tipul 5, în infl. terminale. VI-V1I. 2n=14.
Cult. om. Japonia.

5 Heuchera L.
x=7
1 H. sanguinea Engelm. - Sp. perenă, H., -40 cm. V-VII. 2n=14.
Cult. om. N. Mexic.

Fam . Paniassiacecie Martinov

Parnassia L.
x=9
1 P. palustris L. - Ş o p â r l a i ţ ă a l b ă . (piş. LIV, fig. 10). Sp.
perenă, H., 10-30 cm. FI. solitare, albe, pe tipul 5. Stamine 5 alterne cu 5
staminodii. Frz. lat-ovate, cordate, întregi. Gineceu sup., ovar unilocular,
terminat cu 4 stigmate. VI-1X. 2n=18,36. Frecv. e.g.-e.s.; paj. umede,
înmlăştinite. Sp. euritr., mezohigr.-higr. Circ.
Or d . R o sales

Fam . Rosaceae Adans.


Cuprinde plante lemnoase (arbori, arbuşti şi subarbuşti) şi plante erbacee,
perene. Frz. sunt, în general, alterne şi stipelate. FI, sunt actinomorfe şi de obicei
hermafrodite. învelişul floral este diferenţiat în K. şi C„ mai rar perigon, cu
elemente libere. Rareori se întâlneşte şi K. ext. (calicul), Stamine numeroase,
libere. Receptaculul, gineceul şi fr. prezintă o mare variabilitate, ceea ce face
din fam. Rosaceae o fam. eterogenă, neunitară şi duce la împărţirea fam. în 3
subfam. (a se vedea mai departe cheia dihotomici). Ovulele sunt anatrope iar
săm. exalbuminată.

294
ROSACEAE

CHEIA DIHOTOMICĂ PENTRU DETERMINAREA SUBFAM.


la Receptacul concav, concrescut cu gineceul inf. format, de obicei din 5
cârpele (rareori mai puţine). Fr. poamă 2. Subfam. Maloideae (Pomoideae)
lb Receptaculul concav sau convex, nu concreşte cu gineceul. Fr. nu este
poamă........................................................................................................... 2
2a Receptaculul este persistent. Gineceul inf. sau sup. este format din cârpele
numeroase, libere (foarte rar 1). Fr. multiplu-poliachenă, polidrupă sau
polifoliculă................................ 1. Subfam. Rosoideae (inel. Spiraeoideae)
2b Receptaculul este tubulos sau cupuliform; la fructificare se usucă şi cade.
Gineceul 1 carpelar, inf. Fr. drupă.......................... 3. Subfam. Pmnoideae
DETERMINAREA GENURILOR
1. Subfam . Rosoideae
la Receptacul ± plan sau convex, uneori conic. Gineceu sup..........................2
lb Receptacul concav, în formă de cupă, urciorsau tubulos. Gineceu inf....... 15
2a Fr. polifoliculă.............................................................................................. 3
2b Fr. polidrupă sau poliachenă......................................................................... 6
3a Frz. simple.....................................................................................................4
3b Frz. compuse..................................................................................................5
4a Stipele prezente, mari, căzătoare. Frz. 3-5 lobate. Cârpele unite la bază. Fr.
umflate, se deschid în 2 valve................................................ 1 Physocarpus
4b Stipelele lipsesc. Frz. întregi, cu mici inciziuni sau rareori slab lobate.
Cârpele libere. Fr. nu sunt umflate şi se deschid numai dc-a lungul suturii
ventrale...........................................................................................2 Spiraea
5a Arbust cu frz. imparipenat-compuse şi cu stipele . FI. hermafrodite. Cârpele
5, unite la bază.............................................. ...............................3 Sorbaria
5b Plantă erbacee, cu frz. de 2-3 ori penat-compuse, fără stipele. FI. unisexuat-
dioice. Cârpele 3, libere................................................................ 4 Aruncus
6a Fr. polidrupă. Frz. alterne. FI. pe tipul 5.......................................... 7 Rubus
6b Fr, polidrupă. Frz. opuse. K dublu. FI. pe tipul 4.....................5 Rhodotypos
6c Fr. poliachenă................................................................................................ 7
7a Plante lemnoase............... 9
7b Plante erbacee............................................................................................. 11
9a FI. cu calicul şi K...................................................................... 10 Potentilla
9b FI. fără calicul............................................................................................. 10
10a Sepale 8, pe un singur cerc. Petale albe, 8, rar mai multe. Arbust pitic
din e.a...............................................................................................12 Dryas
10b FI. pe tipul 5. Petale galbene. Arbust cult., orn................................ 6 Kerria
11a Plante cu stoloni şi tulp. scapiforme. Petale albe. Receptacul mare, cărnos şi
zemos............................................................................................ 8 Fragaria

295
ROSACEAE
11b Tulp. foliate. Receptaculul nu devine cărnos şi zemos.............................. 12
12a K. ext. lipseşte. Infl. bogată, o dină paniculiformă cu fl. mici, dense...........
................................................................................................15 Filipendula
12b K. ext. prezent.............................................................................................13
13a Stile lungi, persistente.......................................................... :..........11 Geum
13b Stile scurte, caduce.....................................................................................14
14a Petale lanceolate, ascuţite, persistente, lungi cât circa 1/2 K. care este brun-
purpuriu şi acrescent. Calicului mult mai mic. Receptacul conic, spongios-
cârnos........................................................................................ 9 Cornarum
14b Petale rotunjite, caduce, egale sau mai mari decât K. Receptacul ± plan,
uscat la maturitate..................................................................... 10 Potentilla
15a Plante lemnoase, arbuşti cu ramuri prevăzute cu ghimpi. Receptacul
urceolat, cărnos la maturitate şi roşiatic............................................ 20 Roşa
15b Plante erbacee............................................................................................. 16
16a Receptacul slab adâncit, carpelele şi achenele nu sunt incluse. K. ext. lipsă.
Infl. o cimă paniculiformă cu fl. numeroase, m ici................. 15 Filipendula
16b Receptacul puternic adâncit, carpelele şi achenele fiind complet incluse... 17
17a Petale prezente............................................................................................ 18
17b Petalele lipsesc........................................................... 20
18a K. ext. lipsă. Fl. dispuse în spice racemiforme, lungi şi subţiri. Receptacul
cu ghimpi uncinaţi pe partea ext............................................. 18 Agrimonia
18b K. ext. prezent............................................................................................. 19
19a Frz. întrerupt imparipenat-compuse. Gineceu cu 1-2 cârpele... 14 Aremonia
19b Frz. subrotunde, 3-5 lobate sau trifoliate. Gineceu cu 2-6 cârpele..................
...............................................................................................13 Waldsteinia
20a Frz. imparipenat-compuse. Infl. capitule globuloase-cilindrice. înveliş floral
format numai din 4 sepale.................................................... 19 Sanguisorba
20b Frz. palmate. K. dublu, 4 + 4 ..................................................................... 21
21a Plante anuale. Fl. grupate în cime glomerulare, axilare. Stamine 1 ................
....................................................................................................16 Aphanes
21b Plante perene. Fl. grupate în cime terminale. Stamine 4 .........17 AlchemUla
2. Subfani. Maloideae (Pomoideae)
l a H, ± sesile, solitare, rareori în fascicule câte 2-6........................... ;.............2
lb Fl. pedicelate, grupate în infl....................................................................... 5
2a Fl. mici, cu diam. de circa 0,5 mm, totdeauna mai mic de 1 cm.....................
............................................................................................... 24 Cotoneaster
2b Fl. mai mari, diam. depăşeşte evident 1 cm ................................................. 3
3a Sepale mai lungi decât petalele. Fr, cu o cavitate calicială mare. Loculi
monospermi............................................................................... 21 Mespilus

296
___________________________________________________________________ ROSACEAE
3b Sepale mai scurte decât petalele. Cavitatea calicială mică. Loculi polispermi
...................................................................................................................... 4
4a Frz. întregi, tomentos-pâroase. Ramuri nespinoase. Fl. albe. Sepale
persistente. Stile libere.................................................................22 Cydonia
4b Frz. serate, glabre. Ramuri cu spini. FI. roşii. Sepale căzătoare. Stile unite la
bază......................................................................................23 Chaenomeles
5a Partea int. a carpelei la fructificare devine tare, pietroasă, astfel că fr. are
aspect drupaceu............................................................................................ 6
5b Partea int. a carpelei la fructificare devine cartilaginoasă.............................7
6a Frz. întregi. Stipele caduce. Fl. mici, de circa 0,5 mm diam. Arbuşti
nespinoşi...................................... .........................................24 Cotoneaster
6b Frz. serate, lobate sau fidate. Stipele persistente. Fl. cu diam. mai mare de
0,5 mm. Arbori sau arbuşti spinoşi.......................................... 25 Crataegus
7a Infl. corimbe compuse.................................................................. 26 Sorbus
7b Infl. simple, corimbe, raceme,cime..............................................................8
8a Infl.raceme scurte. Petale alungite. Fr. albastru-negricios, 10 locular...........
.............................................................................................. 29 Amelanchier
8b Infl. corimbe sau cime. Petale obovat-subrotunde. Fr. 5 locular, nu este
albastru-negricios.......................................................................................... 9
9a Prefoliaţia involută. Infl. corimb. Petale cu miros neplăcut. Antere roşii-
violete. Stile libere. Fr. piriform, fără cavitate pedicelară, cu sclereide..........
....................... .................................................................................27 Pyrus
9b Prefoliaţia convolută. Infl. cimă. Petale plăcut mirositoare. Antere galbene.
Stile unite la bază. Fr. fără sclereide, cu 2 cavităţi-calicială şi pedicelară......
........................................................................................................ 28 Malus
3. Subfam. Prunoideae
la Fl. subsesile, solitare sau în perechi. Ovar şi fr. dens tomentos-păroase
(excepţie piersicile nectarine).......................................... ............................ 2
lb Fl. evident pedicelate. Ovar şi fr. glabre.......................................................4
2a Frz. ovat-subrotunde, cu prefoliaţie convolută. Petale albe sau rareori palid
roze. Endocarp ± neted........................................................... 32 Armeniaca
2b Frz. lanceolate, cu prefoliaţie conduplicată. Endocarp cu adâncituri
neregulate sau punctiforme...................... .................................................... 3
3a Fr. globuloase, mezocarp cărnos şi zemos. Endocarp slab comprimat, cu
brazde adânci, neregulate............................................................. 31 Persica
3b Fr. comprimate, mezocarp subţire şi uscat la maturitate, uneori crapă...........
................................................................................................30 Amygdalus
4a Frz. cu prefoliaţie convolută. Fl. câte l-3(-5). Epicarp acoperit cu pruină.
Endocarp comprimat şi carenat, neted sau rugos........................ ..33 Prunus

297
ROSACEAE
4b Frz. cu prefoliaţie conduplicată. FI. grupate în infl. Epicarp fără pruină.
Endocarp subglobulos şi neted..... ............................................................... 5
5a FI. lung pedicelate grupate în infl. pauciflore (umbele, corimbe sau racemc
corimbiforme). Raportul lung. stil/ovar este de 5/1..................... 3 4 Cerasus
5b FI. scurt pedicelate grupate în raceme alungite, multiflore. Raportul lung.
stil/ovar este 1 / 1 ............................................................................................6
6 a Frz. persistente, groase, pieloase, lucitoare. Pedunculul racemului fără frz. la
bază.....................................................................................36 Laurocerasus
6 b Frz. căzătoare. Pedunculul racemului cu câteva frz. la bază........... 3 5 Padus

1 . Subfam. Rosoideae (inel. Spiraeoideae)

1 Physocarpus (Camb.) Maxim.


x=9
1 *P. opulifolius (L.) Maxim. - T a v a l g ă . - Ph., arbust -3 m. FI.
albe grupate în corimbe simple. V-VIII. 2n=18. Cult. om. Am. de N.

2 Spiraea L. - T a u 1ă
x=5,9
la Infl, terminale, compuse, corimb sau panicul. FI. roz-roşietice sau albe.

c* o c m
lb Infl. laterale, simple. FI. albe.................................................................
2a Infl. corimb............................................................................................
2b Infl. panicul................................................................................................. 4
3a Arbust până la 0,75 m, glabru. Frz. ovat-lanceolate, glaucescente pe faţa
inf.
1 *S. x bumalda Burv. (S. japonica x albiflora) Ph„ arbust 0,75 m. V-
VII. Cult. orn.
3b Arbust până la 1,5 m, ± păros. Frz. ovate până Ia ovat-oblongi, palid-verzi
pe faţa inf.
2 *S. japonica L. fii. - Ph„ arbust -1,5 m. VI-VIII. 2n=18. Cult. orn.
Extr. or.
5a Panicul conic, cu ramuri inf. ± orizontale. FI. albe, foarte rar roz.
3 *5, alba Du Roi - Ph., arbust 1-2 m. VII-VIII. Cult. orn. Am.
de N.
5b Panicul cilindric. FI. roz, foarte rar albe.
4 S. salicifolia L. - Ph., arbust 1-2 m. VI-V1II. 2n=36. Spor. z. păd.
stej.-e.b.; tuf., mlaştini, turbării. Sp, mezotr., mezohigr.-higr., calcifugă.
Jud.: Satu Mare, Harghita, Covasna, Suceava. Uneori cult. orn. Euras. cont.
(R)

298
ROSACEAE
6a Frz. ovat-oblongi, aproape până la bază serate, lungi de 3-5 cm. Folicule
pubescente şi divergente.
5 *S. tomentosa L. - Ph., arbust -1,5 m. VII-IX. 2n=36. Cult. orn.
Am. de N.
6b Frz. mai alungite şi mai înguste, de 5-9 cm. lung. Folicule glabre.............. 7
7a Frz. oblongi, inegal serate în 1/2 sup. Stamine de două ori mai lungi decât
petalele.
6 *S. douglasii Hook. - Ph., arbust -2 m. VII-VIII. 2n=36. Cult. orn.
Am. de N.
7b Frz. alungit eliptice, serate pe cel puţin 2/3, numai spre bază sunt întregi.
Stamine ± egale cu petalele.
7 *S. x billiardii Herincq (S. douglasii x salicifolia) - Ph., arbust -2 m.
VII-VIII. Cult. orn.
8a Infl. sesile, fără frz. sau cu puţine frz. la bază............................................. 9
8b Infl. pedunculate (cel puţin cele din partea inf. a ramurilor), cu frz. la bază...
...........................................................................................................................12
9a Frz. obovat-cuneate, întregi sau numai spre vârf cu câţiva dinţi mici. Petale
egale sau puţin mai lungi decât staminele.
8 *S. hypericifolia L. —Ph., arbust 0,5-1,5 m. IV-VI. Cult. orn. Eur.
S., As. centr.
9b Frz. seraLe sau dinţate. Staminele cât 1/3-1/2 din lung. petalelor.............. 10
10a Frz. liniar-lanceolate, de 4-6 mm lăţ.
9 *S. thunbergii Siebold - Ph., arbust —2 m. IV-V. 2n=18. Cult. om.
Jap.
10b Frz. mai late...............................................................................................^
11a Umbele sesile formate din 3-6 fl. Frz. ± eliptice.
10 *S. prunifolia Siebold et Zucc. - Ph., arbust -1,5 m. IV-V. 2n=18.
Cult. orn. Extr. orient.
11b Umbelele din partea inf. a ramurilor pedunculate şi multiflore. Frz. oblong-
Ianceolate.
11 *S. x arguta Zabel (S. crenata x hypericifolia x thunbergii) - Ph.,
arbust -1,5 m. V. Cult. orn.
12a Frz. întregi sau numai spre vârf crenate sau dinţate.................................. 13
12b Frz. serate sau dinţate, uneori lobulate......................................... .............14
13a Frz. cu nervuri 3 longitud. evidente. Petale mai scurte decât staminele.
Sepale erecte.
12 S. crenata L. - T a v a l g ă . (piş. LV, fig. 1). - Ph., arbust-1 m. V-
VI. 2n=36. Rară z. păd. stej.-e.f.; coaste însorite, stâne., rarişti de păd. Sp.
mezoxer., calc. Jud.: Cluj, Braşov, Dolj, Tulcea, Iaşi. Euras. cont.
13b Frz. penat-nervate, eliptice, adânc serate în 1/2 sup. Sepale reflecte.

299
ROSACEAE
13 S. media Fr. Schmidt (piş. LV, fig. 2). - Ph,, arbust -1,5 m. V-VI.
2n=10,18. Spor. e.g.-e.b.; loc. însorite, pe sol. schel. Sp. mezoxer., calc.
Euras. cont
14a Petale de 4-6 mm lung., mai scurte decât staminele. Frz. romboidal-eliptice.
Sepale reflecte.
14 S. chamaedryfolia L. (S. ulmifolia Scop.) - C u n u n i ţ ă. (piş. LV,
fig. 3). - Ph., arbust -2 m. V-VII. 2n=36. Frecv. e.f.-e.s.; stâne. înierbate,
tuf., pe sol. schel. Sp. sax., mez. Euras.
14b Petale mai lungi decât staminele. Sepale erecte sau divergente................ 15
15a Frz. rombic-ovate până la rombic-obovate, cuneate, spre vârf slab 3-5
lobate, de 2-3,5 cm lung. Sepale divergenLe.
15 *S. x vanhouttei (Briot) Zabel (S. cantoniensis x trilobata) - (piş.
LV, fig. 4). - Ph., arbust -2 m. V-VI. Cult. orn.
15b Frz. rombic-lanceolate, de 3-5,5 cm lung. Sepale erecte.
16 *S. cantoniensis Lour. - Ph., arbust -1,5 m. VI-VII. Cult. orn, Extr.
orient.
3 Sorbaria (Ser. ex DC.) A. Braun
1 *S. sorbifolia (L) A. Braun-Ph., arbust-2 m. VI-VII. Cult. orn. As.

4 Aruncus L.
1 A. dioicus (Walter) Femald (A. sylvestris Kostel; A. vulgaris Rafin.)
- B a r b a p o p i i . - Sp. perenă, H., 0,8-1,5(2) m. VI-VIII. 2n=14,18.
Spor. e.f.-e.b.; păd., zăv., pâraie. Sp. eutr., mezohigr., scia. Carp. E. şi S.
Euras (mont.).

5 Rhodotypos Siebold et Zucc.


1 *R. scandens (Thunb.) Makino (/?. kerrioides Siebold et Zucc.)
(piş. LVI, fig. 6). Ph., arbust, 2-3 m. Frz. opuse, ovate. FI. albe, solitare,
terminale, pe tipul 4. V-VI. Cult. om. As. de E.

6 Kerria L.
x-9
1 *K japonica (L.) DC. (piş. LVI, fig. 7). - Ph., arbust, 1,5-2,5 m. Frz.
alterne, ovat-alungite. FI. galbene, solitare şi terminale, pe tipul 5. V-VI.

PLA N ŞA LV . 1 - S p ira e a c r e n a ta ; 2 - 5 . m e d ia ; 3 - 5 . ch a m a e d ry fo lia ; 4 - 5 . v a n h o u tte i ; 5 -


M e sp ilu s g erm a n ica : 6 - C y d o n ia o b lo n g a ; 7 - C o to n e a s te r to m e n to s u s — fl. şi fr.; 8 - C.
in te g e rrim u s - fr.; 9 - C r a ta e g u s la e vig a ta ; 10 - C. m o n o g y n a ; 11 - C. p e n ta g y n a ; 12 - S o rb u s
d o m e s tic a ; 13 - 5. a u c u p a r ia ; 14 - 5. to rm in a lis ; 15 - 5. c h a m a c m e sp ilu s ; 16 - 5. a r ia ; 17 - 5.
g ra e c a .

300
PLA N ŞA LV

301
ROSACEAE__________________
2n=18. Cuft. orn. China’

7 Rubus L.
x=7
la Tulp. erbacee. Stipele libere........................................................................ 2
lb Tulp. lemnoase. Stipele concrescute cu peţiolul.......................................... 3
2a Plante dioice. Tulp. fără spini. Frz. simple. Fr. galben-oranj.........................
.....................................................Subgen. Chamaemorm (nu creşte în Ro.)
2b Plante cu fl. hermafrodite. Frz. trifoliate......................... 1 Subgen. Cylactis
3a Plante fără ghimpi. Frz. simple, palmat-lobate. Receptacul plan...................
.................................................................................2 Subgen. Anoplobatus
3b Plante cu ghimpi. Frz. compuse. Receptacul convex (conic)................ ..... .4
4a Fr. matur se desprinde de receptaculul conic............. 3 Subgen. Idaeobatus
4b Fr. matur aderent la receptacul şi cade împreună cu receptaculul..................
............................................................................4 Subgen. Rubus(Eubatus)

1 Subgen. Cylactis
1 R. saxatilis L. (piş. LVI, fig. 8). Sp. perenă, H„ 10-25 cm. VI-VI1.
2n=28. Spor. e.f.-e.s.; rarişti de păd., tuf., stâne. Sp. helscia., mcz. Eur
2 Subgen. Anoplobatus
2 *R. odoratus L. Ph., arbust, 1-1,5 m. VI-VII. 2n=14. Cult. om.
3 Subgen. Idaeobatus
la Tulp. dens acoperite cu sete roşii. Petale roze, curbate spre int.
3 *R. phoenicolasius Maxim. Ph., arbust, 2-3 m. Vl-VII. Cult. orn. şi
fruct. As. de E.
lb Tulp. fără sete roşietiee. Petale albe, erecte.
4 R. idaeus L - Z m e u r .(piş. LVI, fig. 9). Ph., arbust, 1-2 m. V-VII.
2n=14,21,28,42. Frecv. e.f.-e.b.; margini şi tăieturi de păd., rarişti, tuf. Sp,
pionieră, eutr., mez. Cult. fruct., alim., med. Circ.
4 Subgen. Rubus (Eubatus)
la Tulp. pruinoase. Stipele lanceolate. Frz. cu 3 foliole. Drupeole puţine, 2-20,
pruinoase.

PLANŞA LVI. 1 - P y ru s e la e a g rifo lia ; 2 - P. nivalbs; 3 - M a lu s d a sy p h y lla ; 4 - M . p ra e c o x ; 5 -


A m e la n c h ie r o v a lii; 6 - R h o d u ty p o s sca n d en s; 7 - K e rria ja p o n ic a ; S - R u b u s sa x a tilis; 9 - R.
id a e u s - fl. şi fr.; 10 - R. c a e s iu s ; 1 1 —7?. ca ite sc e n s - detaliu frz.; 12 - R. hebecatdL s ; 13 - R.
ra d u la - detaliu tulp. (a) şi ax infl. (b); idem la 12; 14 - R. th y rsiflo ru s - detalii de tulp. (a) ax
infl. (b) şi fr. (c); 15 — R . m e la n o x y lo n subsp. m e la n o x y lo n - detaliu din axa infl.

302
PL A N ŞA LVI

303
ROSACEAE

5 R. caesius L. - M u r de m i r i ş t e , (piş. LVI, fig. 10). N. Ph.,


arbust., 30-80 cm. V-VI.(-IX). Frecv. z. step.-c.f.; zăv, tuf., margini de
păd., lunci, ogoare. Sp. pionieră, eutr., mezohigr. Bur. rud. şi seg. Eur.
lb Tulp. nepruinoase. Stipele liniar-lanceolate până la filiforme. Frz. cu 3-7
foliole. Drupeole mai multe ca 20, nepruinoase.......................................... 2
2a Ghimpii lăstarilor aproape totdeauna inegali; lungi, în amestec cu ghimpi
scurţi şi adesea şi cu sete spinoase şi sete glanduloase. Tulp. şi infl. cu
glande pedicelate..........................................................................................3
2b Ghimpii lăstarilor ± egali, în special cei de pe muchiile lăstarilor. Tulp. şi
infl. neglanduloase sau cu numeroase glande sesile.................................. 27
3a Lăstari cu glande împrăştiate. Frz. sup. de obicei acoperite pe faţa sup.. cu
peri stelaţi; faţa inf. a frz. alb-tomentoasă. Petale albe-gălbui.
6 R. canescens DC. (R- tomentosus Borkh. p.p.) (piş. LVI,
fig. 11). VI. 2n=14. Frecv. z. păd. stej.-e.f; tuf., stâne., margini de păd.
Centr. eur.-medit.
3b Lăstari cu glande numeroase. Frz. fără peri stelaţi pe faţa sup. Petale albe
până la roşii, niciodată gălbui....... .......................................i....................... 4
4a Infl. cu majoriatea glandelor (sete sau peri) mai lungi decât diam. axei...... 5
Sa Lăstari muchiaţi, în parte cu ghimpi puternici, comprimaţi şi ghimpi mici,
setiformi. Frz. lăstarilor adesea cu 4(5) foliole............................................ 6
5b Lăstari ± cilindrici, târâtori, cu ghimpi aciculari şi sete spinoase şi
glanduloase. Frz. lăstarilor adesea cu 3(5) foliole....................................... 7
6a Petale intens roze.
7 R. histrix Weihe et Nees (inel. R. pseudodoftanensis Nyâr.). VII.
2n=28. Rară, e.g.-e.f.; tuf., margmi de păd. Atl.-centr.-eur.
6b Petale albe.
8 R. koehleri Weihe VI-VII. 2n=28. Frecv. e.g.-e.f. Centr.-eur.
a -subsp. koehleri - Frz. pc faţa inf. verzi, pubescente. Centr. şi V. Eur.
b - subsp. hebecarpos (P. J. Miill.) Ciocârlan1 - Frz. pe faţa inf. cenuşiu
până la alb tomentoase. Centr. şi V. Eur.
7a Ghimpii cu baza comprimată, evident inegali..............................................8
7b Ghimpii aproape cilindrici, conici sau subuliformi......................................9
8a Petale viu roze. Frz. pe faţa inf. cenuşiu sau alb tomentoase.
9 R. opiparus Nyâr. VI-VII. Păd. Orleş, Arăneag (Jud. Bihor). End.
8b Petale albe. Frz. pe faţa inf. verzi.
10 R. schleicheri Weihe ex Tratt. Frecv. e.g.-e.f.; VI-VII. 2n=28.

1 Unele combinaţii nomenclaturale la Rubus şi chiar şi la alte genuri, efectuate de Al. Beldie în
Flora României I şi II şi care se regăsesc şi în această lucrare, ar fi fost valabile dacă autorul ar fi
trecut în paranteze bazionimeic şi operele respective.

304
ROSACEAE
Centr. eur.
9a Foliola terminală ± eliptică, cu baza rotunjită şi ± întreagă, abrupt şi scurt
acuminată.
11 R- pedemontanus Pinkw. (R. glandulosus auct., R. bellardii Weihe
et Nees). VIL 2n=28,35. Rară e.f. Centr. eur.
9b Foliola terminală ± cordată şi neevident eliptică........................................10
10a Glandele, ghimpii şi setele palid gălbui.
12 R. serpens Weihe ex Lej. et Court. VII. 2n=28. Frecv. e.f.; păd.
Centr. eur.
ai Frz. ramurilor florifere des-alb-păroase pe dos,
* subsp. niveaserpens (Nyâr.) Ciocârlan - Jud. Caraş-Severin, Sviniţa.
End.
Frz. ramurilor florifere verzi sau slab cenuşii pe dos........................... b
bi K. cu ghimpi deşi.
- subsp. rivularis (Wirtg. et P.J.Miill.) Ciocârlan
b2 K. fără ghimpi sau slab ghimpos.
- subsp. serpens
10b Glandele, ghimpii şi setele roşii-violacei, purpurii sau brune.
13 R. hirtus Waldst. et Kit. VI-VIII. 2n=28. Frecv. e.g.-e.b.; păd., loc.
umbroase. Sp. scia., mez.-mezohigr. Eur.
a i FI. roşii.
- subsp. amoenus (Koehler ex Weihe) Gâyer (R. amoenus Koehler ex
Weihe; R. purpuratus Sudre).
a 2 FI. albe..................................................................................................b
bi Ghimpii ramurilor florifere de 3-4 ori mai lungi decât diam. axei.
Petale ± rotunde.
- subsp. romanicus (Nyâr.) Ciocârlan - Jud. Prahova-Trestieni. End.
bî Ghimpii ramurilor florifere abia mai lungi decât diam. axei. Petale ±
eliptice.
- subsp. hirtus.
11a Lăstari cilindrici, slab lignificaţi, târâtori, cu ghimpi slabi, scurţi şi răzleţi,
nu mai lungi decât diam. lăstarului şi cu numeroase sete aciculare şi glandei
11b Lăstari muchiaţi sau ± cilindrici, viguroşi, arcuiţi, cu ghimpi puternici, mai
lungi decât diam. lăstarului şi uneori şi cu sete aciculare sau glande......... 13
12a Ghimpii lăstarilor cu baza comprimată (lăţită). Axa infl. tomentoasă.
Stamine mai lungi decât stigmatele.
14 R. scaber Weihe et Nees in Bluff et Fingerh. VIL 2n=28. Frecv.
e.g.-e.b.; păd,, tuf. Centr. eur.
12b Ghimpii ± cilindrici, nelăţiţi la bază. Axa infl. dens tomentoasă. Stamine le
± de lung. stigmatelor.

305
ROSACEAE
15 R. tereticaulis P.J. Mull. VII-VIII. Rară, e.g.-e.b. Atl.-centr. eur.
13a Lăstari cu ghimpi aproape egali, aşezaţi mai ales pe muchii, laturile fiind
netede şi cu puţine glande pedicelate......................................................... 14
13b Lăstari cu ghimpi foarte inegali, şi cu ghimpi, rudimentari,, peri, sete şi
glande, astfel că laturile lăstarilor sunt scabre ................... ............... ...22
14a Cel puţin frz. sup. ale ramurilor florifere cenuşiu tomentoase pe dos........15
14b Frz. pe dos verzi........................................................................................ 18
15a Frz. fără peri stelaţi sau fasciculaţi pe dos. Infl. neglanduloasă.
16 R, pilifer Sudre VI-VII. Rară e.g.-e.f. Jud. Bihor şi Timiş. Eur.
centr. şi V.
15b Frz. cu peri stelaţi sau fasciculaţi şi peri simpli pe dos.............................. 16
16a Petale subrotunde. Frz. 5 foliolate, foliola terminală lat-ovată până la
subrotundă, cu dinţi uniformi.
17 R. vestitus Weihe. VI-VIII. 2n=28. Rară e.g.-e.f. Jud. Bihor. Eur.
centr, şi de NV,
16b Petale alungite, ± eliptice sau ovate. Când petalele nu se cunosc
(R. tenuispinosus), foliola terminală este ± eliptică................................. 17
17a Lăstari dens păroşi, cu peri lungi şi scurţi.
18 R. adscitus Genev. VI-VII. Spor. Eur. centr.
a - subsp. adscitus - Lăstari muchiaţi cu frz. 5 foliolate.
b - subsp. tenuispinosus (Nyâr.) Ciocârlan - Lăstari cilindrici cu frz. cu 3
foliole. M-ţii Perşani. End.
17b Lăstari glabri sau slab păroşi.
19 R. macrostachys P.J. Miill. VI-VIII, Spor. Centr. eur.
ai Lăstari păroşi şi cu glande rare. Infl. glanduloasă.
- subsp. macrostachys
a2 Lăstari glabri. Infl. neglanduloasă....................................................... b
bi Lăstari cu ghimpi deşi. Petale eliptice.
- subsp. vaccarum (Nyâr.) Ciocârlan - Jud. Cluj şi Bihor. End.
b2 Lăstari cu ghimpi rari. Petale lat-ovate până la subrotunde.
- subsp. lipovensis (Nyâr.) Ciocârlan - Jud. Timiş, Arad, Bihor, Alba.
End.
18a Lăstari muchiaţi......................................................................................... 19
18b Lăstari obtuz muchiaţi sau ± cilindrici.......... .............................................21
19a Lăstari păroşi, Foliola terminală ovat-elipticâ, lent şi lung acuminată.
20 R. gremlii Focke VI-VII. Spor. e.f. în V. ţării. Centr. eur.
19b Lăstari glabri sau lax păroşi. Foliola terminală scurt acuminată................ 20
20a Petale albe sau palid roze. Stamine albe.

306
________________________________________________________________________ ROSACEAE
2 1 R. colemannii Bloxam. VII-VIII, Spor. Eur. centr. şi de NV.
a - subsp. colemannii - Sepale reflecte.
b - subsp. doftanensis (Nyâr) Ciocârlan - Sepale ± erecte. End.
20b Petale şi stamine roşii.
22 R. mueUeri Lefevre VI-VII. Spor. e.g.-e.f. Eur, centr. şi NV.
a —subsp. muelleri - Lăstari lax păroşi, infl. glanduloasă
b - subsp. laetecoloratus (Nyâr.) Ciocârlan - Lăstari glabri. Infl. neglan­
duloasă. VI-VII. Rară. Jud. Bacău. End.
21‘a Infl. neglanduloasă sau numai cu microglande mărunte. Foliola terminală ±
rotundă şi cu baza cordată,
23 R. chloroclados Sabr. subsp. transsilvanicus Nyâr. VI. Jud.
Cluj. End.
21b Infl. ± glanduloasă. Foliola terminală ovată, eliptică sau obovată.
24 R. hebecaulis Sudre (inel. R. rariglandulosus Nyâr., R. coriaceus
Nyâr., R. grandiflorus Nyâr.) (piş. LVI, fig. 12). VI-VII. Spor. Eur. centr.
şi de V.
22a Axa infl. evident patent păroasă şi cu glande mai scurte, ascunse sub25678
peri...............................................................................................................23
22b Axa infl. tomentoasă şi glanduloasă, fără peri patenţi (sau cu puţini), astfel
că glandele sunt vizibile, uneori glabrescentă............................................. 26
23a Cel puţin frz. sup. pe dos cenuşiu sau alb-tomentoase................................ 24
23b Toate frz.pe dos verzi................................................................................. 25
24a Infl. cu ghimpi viguroşi, deşi, lungi. Staminele depăşesc stilele.
25 R. radula Weihe (piş. LVI, fig. 13). VII-VIII. 2n=28. Frecv. e.g.-
e.f. Eur. centr. şi V.
24b Infl. cu ghimpi rari, slabi. Staminele circa de lung. stilelor.
26 R. apiculatus Weihe et Nees VI-VII. 2n=28. Rară. Jud. Caraş-
Severin. Eur. centr. şi V.
25a Sepale reflecte după înflorire. Foliola terminală de 2 ori mai lungă decât
peţiolul. Lăstari des păroşi.
27 R. fuscus Weihe et Nees (inel. R. granulatus P.J. Mîill. et Lefevre).
VI-VII. 2n=28. Spor. în V. ţării. Eur. centr. şi V.
25b Sepale patente sau erecte după înflorire. Foliola terminală de 3-4 ori mai
lungă decât peţiolul. Lăstari ± glabri.
28 R. thyrsiflorus Weihe (piş. LVI, fig. 14). VII. 2n=28. Spor.
Maram., Ban. Eur. centr. şi V.
26a Lăstari cilindrici sau rareori obtuz muchiaţi, brumaţi. Frz. 3-5 foliolate.

307
ROSACEAE
29 R. vallisparsus Sudre
a - subsp. vallisparsus - Pediceli cu ghimpi puţini, slabi şi glande variate
ca lung. VI-VII. 2n=28. Spor. Trans., Criş., Ban., Mold. Eur. centr. şi
V.
b - subsp. persanimontis (Nyâr.) Ciocârlan - Pediceli cu ghimpi deşi,
viguroşi şi glande uniforme, scurte. VI-VIII. Rară, M-ţii Perşani. End.
26b Lăstari muchiaţi, nebrumaţi. Frz. 5(3) foliolate.
30 R. melanoxylon P.J. Mttll. et Wirtg.
ai Sepale după înflorire patente sau erecte.
- subsp. melanoxylon - (piş. LVI, fig. 15). VII. 2n=28. Spor, Trans.,
Criş. Eur. centr. şi NV.
aî Sepale după înfl orire reflecte.............................................................. b
bj Petale şi stamine de un roşu viu.
- subsp. rubristamineus (Nyâr.) Ciocârlan - Rară. Jud. Prahova-Seciuri
pe Valea Doftanei. End.
b 2 Petale albe sau roze. Stamine albe........................................................c
Ci Frz. 3-4 foliolate. Petale albe, eliptice.
- subsp. fagetanus (Nyâr.) Ciocârlan - Rară. Cluj în păd. Făget. End..
c2 Frz. 5 foliolate. Petale roze, ovate.
- subsp, omalus (Sudre) Ciocârlan - Rară. Jud. Caraş-Severin- Ocna de
Fier. Eur. centr.
27a Lăstari erecţi, cel mult la vârf curbaţi. Frz. verzi pe ambele feţe. Sepale la
ext. verzi, alburiu marginale.......................................................................28
27b Lăstari arcuiţi. Frz. pe dos sure până la albicioase. Sepale totdeauna cenuşiu
tomentoase....................................................................
28a Ghimpii lăstarilor sterili scurţi, de l-3(-4) mm lung., drepţi, conici. Fr.
matur roşu închis.
31 R. nessensis W. Hali (R. suberectus G. Anderson). VI-VII. 2n=28.
Frecv. e.g.-e.f.; Eur. centr. şi NV.
28b Lăstari cu ghimpi puternici, cu baza lată şi comprimată. Fr. matur negru ..29
29a Foliolele inf. ale frz. lăstarilor sterili aproape sesile. Sepale după înflorire ±
patente.
32 R. plicatus Weihe et Nees. VI-VII. 2n=28. Frecv. e.g.-e.f.; Eur.
centr. şi NV.
29b Foliole inf. ale frz. lăstarilor sterili peţiolate. Sepale după înflorire reflecte
....................................................................................................................30
30a Lăstari sterili adânc canaliculaţi, cu foarte puţini ghimpi. Infl. aproape fără
ghimpi sau cu ghimpi mici.
33 R. sulcatus Vest ex Tratt. (piş. LVII, fig. 1). VI-VII. 2n=28. Frecv.
e.g.-e.f.; Eur. centr. şi NV.
30b Lăstari cu laturi plane şi cu ghimpi numeroşi. Infl. abundent ghimpoasâ..,31

308
___________________________________________________________ ___________ ROSACEAE
31a Frz. lăstarilor sterili cu 5-7 foliole; foliolele frz. sup. persistent pubescente
sau tomentoase pe dos. Receptacul dens pubescent.
34 R. vigorosus P. J. Mull. et Wirtg. (R. affinis Weihe et Nees). VII.
2n=28. Rară. Trans., Ban. Eur. centr. şi NV.
31b Frz. lăstarilor sterili cu 5 foliole, la maturitate adesea glabrc. Receptacul
glabru.
35 R. divaricatus P.J. Midi. (R. nitidus auct. non Weihe et Nees) VI-
VII. 2n=21, Spor. Trans., Criş., Ban. Eur. centr. şi de NV.
32a Toate frz, cenuşiu-alb tomentoase pe dos. Sepale cenuşiu-alb tomentoase la
ext, la fructificare reflecte..........................................................................33
32b Frz. verzi sau numai cele sup. cenuşiu-alb tomentoase pe dos. Sepale verzi
sau cenuşiu tomentoase la ext., la fructificare cu poziţie variabilă............ 37
33a Frz. verzi deschis, pe dos cu peri uniformi scurţi, rari şi cu puţini peri mai
lungi. Lăstari canaliculaţi, glabri. K verzui cenuşiu-tomentos. Petale palid
roze
36 R. constrictus P. J. Miill. et Lefevre (inel. R. vestii Focke). (piş.
LVII, fig. 5) VI-VII. Spor. Trans,, Criş., Ban., Mold., Buc. Eur.
33b Frz. pe dos cenuşiu-alb tomentoase............................................................. 34
34a Frz. pe faţă + tomentoase, cu peri stelaţi.
37 R. moestus Holuby VI-VII. Jud. Arad-Lipova şi Jud. Caraş-Severin-
Orşova. Eur. centr.
34b Frz. pe faţă glabre sau glabrescente.............................................................35
35a Lăstari cu peri deşi fâsciculaţi..................................................................... 36
35b Lăstari glabri sau glabrescenţi..................................................................... 38
36a Foliole bazate subsesile, foliola terminală lat ovat-eliptică, cu baza ±
cordată. Ovar glabru. Corolă albă.
38 R. arduennensis Lib. ex Lej. VI. Jud. arad şi Caraş-Severin, Eur.
centr. şi vestică,
36b Foliole bazale peţiolulate.............................................................................37
37a Ghimpii infl. patenţi, drepţi. Foliole puternic şi adânc serat-dinţate, C. roză.
39 R. bifrons Vest (inel. R. banaticus Nyâr., R. cuspidifer P. J. Miill. et
Lefevre şi R. geniculatus Kaltenb.) (piş, LVII, fig. 3) VII. 2n=28. Jud.
Bihor, Arad, Mehedinţi. Eur. centr. Şi de vest.
37b Infl. cu ghimpi falcaţi. C albă până la palid-roză. Fr. păros.
40 R. praecox Bertol. (R. procerus P. J. Miill.) (piş. LVII, fig. 4) VII.
2n=28. Răsp. în toată ţara. Eur.
38a Lăstari cu 4-8 ghimpi pe 5 cm. Foliola terminală lat-ovat-eliptică, cu baza ±
cordată, lung peţiolulată, peţiolul 1/3-1/2 din lung. laminei; peţiol cu 7-15
ghimpi. Fr. păros numai la vârf.

309
PLANŞA LVn. 1 - Rubus sulcatus - fragment de lăstar şi secţiune; 2 - R. montcmus ; 3 - R.
bifrons-fragment de infl. şi lăstar; 4 - R. praecox - fragment de lăstar; 5 - R. constricţia -
fragment de lăstar; 6 - R. longebracteatux - fragment din infl.; 7 - R. macrophyllus - detaliu
lăstar.

310
ROSACEAE

41 R. grabowskii Weihe (R. thyrsanthus (Focke) Foetster), (inel. R.


cărlioarae Nyâr., R. saxosus Nyâr., R. severinensis Nyâr,). VII. 2n=21. sp.
variabilă, frecventă în toată ţara, excepţie Dobr. E.g. - e. f. Eur. centr. şi de
vest.
38b Lăstari cu 1-3 ghimpi pe 5 cm, Foliola terminală ± eliptică, atenuată spre
bază, cu peţiolul mai scurt, cel mult cât 1/3 din lung. laminei. Peţiol cu 3-8
ghimpi. Fr. glabru.
42 R. montanus Lib. ex Lej.(R. candicans Weihe), (inel. R.
chlorocladus W. C. R. Watson), (R. aciodontus P. J. Miill.et Lefevre, R.
drăuţensis Nyâr., R. petnicensis Nyâr., R. phyllostachys P. J. Miill., R.
subvillosus Sudre, R. teregovensis Nyâr., R. tumidus Gremli) (piş. LVII,
fig. 2). VI-VII. 2n=21. Sp. asemănătoare cu sp. anterioară în ceea ce
priveşte variabilitatea şi răspândirea şi uneori confundată cu aceasta. Eur.
38c Frz. cu foliole penat-divizate.
43 *R. laciniatus Willd. VII. Spor. Cult. om. Origine necunoscută.
38d Frz. cu foliole serate.................................. ............................................... 39
39a Sepalc cu apendici terminali foliacei, lungi. Infl. parţial comate, cu bractee
lungi.
44 R. longebracteatus Nyâr. (piş. LVII, fig. 6 ). VI-VII. Rară. Jud.:
Timiş între Bujor şi Pogăneşti. End,
39b Sepale fără apendici sau cu apendici neînsemnaţi....................................... 40
40a Sepale patente sau erecte după înflorire...................................................... 41
40b Sepale reflecte după înflorire....................................................................... 44
41a Lăstari muchiaţi evident. Frz. cu 5 foliole. Staminepuţin mailungi decât
stilele............................................................................................................42
41b Lăstari cilindrici sau ± muchiaţi în partea sup. Frz. cu 3-5foliole.Stamine
mai scurte decât stilele................................................................................. 43
42a Infl. cu glande pedicelate.
45 R. bracteosus Weihe ex Lej. - Rară. Jud.: Prahova-Seciuri pe Valea
Doftanei. Eur. centr.
42b Infl. cu glande aproape sesile sau fără glande (bracteele pot avea glande
pedicelate).
46 R. vulgaris Weihe et Nees 2n=21. Spor. Trans., Ban., Criş. Eur.
centr, şi NV.
43a Lăstari muchiaţi în partea sup. Frz. cu 3-5 foliole.
47 R. loretianus Sudre (inel. R. cuiedensis Nyâr.) Rară. Ban., Criş. Eur.
centr.
43b Lăstari cilindrici. Majoriatea frz. cu 3 foliole.

311
ROSACEAE_______,__________ _____________________ _____________ _
48 R. myricae Focke
a - subsp, myricae - Frz. pe dos uniform păroase. Rară. Jud. Hunedoara,
Eur. centr. şi NV.
b - subsp. moldavicus (Nyâr.) Ciocârlan - Frz. glabrescente pe dos. Spor.
Trans., Criş., Munt., Buc. End.
44a Petale şi stamine roşii sau viu roze.
49 R. splendidijlorus Sudre reprezentată la noi prin subsp.
muscelensis Nyâr., care are lăstari păroşi şi stile verzi, nu roşii. Rară. Jud.
Argeş-Râdeşti. Eur. centr. şi V. End.
44b Petale şi stamine albe, rar roze............................. ■■■■•................................ 4 5
45a Lăstari puţin viguroşi, cilindrici sau obtuz muchiaţi, cu ghimpi numeroşi,
slabi.
50 R. silvaticus Weihe et Nees (inel. R. nemorensis P. J. Miill.et
Lefevre, R. bicolorispinosus Nyâr.) 2n=28. Spor. Trans., Criş., Ban., Munt.
Eur. centr.
45b Lăstari viguroşi, evident muchiaţi..............................................................
46a Frz. sup. ± bicolore, pe faţă verzi, pe dos cenuşiu până la alb tomentoase47
46b Frz. concolore, verzi şi pe dos, rareori cele sup. (în loc. însorite) sunt slab
cenuşiu tomentoase..................................................................... ...............
47a Frz. sup. ale ramurilor fructifere evident bicolore; cele ale lăstarilor cenuşiu
alb tomentoase pe dos
51 R. argenteus Weihe et Nees 2n-28. Spor. Trans., Criş., Ban. Eur.
centr. şi V. .
47b Frz. sup. slab bicolore, cele ale lăstarilor verzi pe dos, uneori, cu peri stelaţi
mărunţi.
52 R. rombifolius Weihe (R. magurensis Nyâr., R. ocnensis Nyâr., R.
seciurensis Nyâr.) Spor. Trans., Ban., Mold. Eur. centr.
48a Frz. glabrescente pe dos. Petale emarginate.
53 R. questieri P. J. MUll.et Lefevre. 2n=28. Spor. Trans., Criş., Ban.,
Olt. Eur. centr. şi V.
48b Frz. pubescente pe dos. Petale întregi.
52 R. macrophyllus Weihe et Nees {R. neopyramidalis Nyâr., R.
slatinensis Nyâr. (piş. LVII, fig. 7). 2n=28. Spor. Trans., Criş., Ban. Eur.
centr. şi V.
8 Fragaria L.
x=7
la Receptaculul fructifer mare, de circa 3 cm diam. Frz. ± glabre pe faţa sup.
FI. mari, hermafrodite.

312
_________________ _____________________________________ ROSACEAE
1 *F. x ananassa (Duchesne) Depne. et Naudin (F. chiloensis (L.)
Mill. x F. virginiana M ill şi în parte prin încrucişarea cu forme tetraploide
de F. vesca, F. grandiflora Ehrh.) - C ăp ş un i . Sp. perenă, H., 15-45 cm.
VI-VII. 2n=56. Numai cult. Alim. 1
lb Receptaculul fructifer de circa 1 cm diam. FI. mici. Plante spont............... 2
2a Plante robuste, scapul până Ia 40 cm lung., evident mai lung. decât frz. FI.
mari, de circa 20 mm diam. Pediceli cu peri patenţi. Sepale patente sau
reflecte. Stoloni absenţi sau puţini şi scurţi
2 F. moschata (Duchesne) Weston (F. elatiorEhrh.) - C ă p ş u n i de
câm p.(piş. LVIII, fig. 2). Sp. perenă, H., -40 cm. V-VII, 2n=42. Spor. z.
păd. stej.-e.f.(b); paj., rarişti şi margini de păd. Sp. eutr., mez. Centr. eur.
2b Plante mai scunde, scapul până la 20 cm, ± egal cu frz. FI. mai mici, până la
15 mm diam. Stoloni prezenţi................................................ 3

3a Stoloni lungi, epigei, radicanţi, pediceli cu peri ± alipiţi. Sepale patente sau
reflecte. Receptaculul se desface uşor de pedicel,
3 F. vesca L. - F r a g i de p ă d u r e , (piş. LVIII, fig, 3). Sp. perenă,
H., 5-20 cm. V-VI. 2n=14. Frecv. z. păd. stej.-e.b.; paj., rarişti de păd. Sp'
eutr., mez., helscia. Euras.
3b Plante cu stoloni scurţi. Sepale alipite de receptacul sau ± patente;
Receptaculul se desface greu de pedicel.
4 F. viridis (Duchesne) Weston (F.collina Ehrh.) - F r a g i de
c â m p . Sp. perenă, H., -15 cm. V-VI. 2n=14. Frecv. z. step.-e,f,; paj., loc.
însorite. Sp. mezotr., xeromez., mezoterm,
a ■ subsp. viridis - (piş. LVIII, fig. 1 ). Foliole pubescente pe faţa sup.
Pediceli cu peri alipit-erecţi. Sepale alipite de receptacul. Achenele ies
din receptacul. Euras.
b - subsp. campestris (Steven) Pawl, Foliole slab păroase pe faţa sup.
Pediceli cu peri patenţi sau perpendiculari. Sepale ± patente. Achenele
incluse în receptacul. Mold. centrală şi bazinul Slănicul de Buzău.
Pont.

9 Comarum L.
x=7
1 C. palustre L. (Potentilla palustris (L.) Scop. - Ş a p t e d e g e t e .

PLANŞA LVIII. 1 - Fragaria viridis; 2 - F. moschata ; 3 - F. vesca: 4 - Comarum palustre ; 5 -


Potentilla rupestris: 6 - P. bifurca ; 7 - P. micrantha: 8 - P. alba ; 9 - P. haynaldiana: 10 - P.
erecta: U - P. reptans: 1 2 - P , norvegica: 13- P . iernata ; 14 - P. reda: 15 - P . astracanica ; 16
- P. emilii popii: 17 - P . taurica ; U i - P. laurica subsp. bornmueileri; 19 - P. neumanniana - frz.
bazală; 20 - P. crantz.ii - carpelă; 21 - P. aurea: 22 - P. thuringiaca - frz. bazală şi carpelă; idem
2U 23 —P. p<ttula\ 24 —P, heptaphyila.

313
P L A N Ş A LVII1

314
ROSACEAB

(piş. LVII1, fig. 4). Sp. perenă, Ch.(HH), 20-45 cm. Frz. penat-
compuse cu 5-7 foliole. Sepale (caliciul) brun-purpurii, acrescente;
calicului mult mai mic decât K. Petale intens purpurii, persistente, cât 1/2
sepalelor. VI-V1I. 2n=28,35,42,62-64. Spor. e.f.-e.b.; paj. înmlâştinite,
turbării. Sp, microterm., higr., oligotr., mod. acid., Ni. Circ, bor.

10 Potentilla L.
x=7
la Frz. penate.................................................................................................... 2
lb Frz. palmate sau ternate (foarte rar unele frz. inf. pot fi penate).................. 6
2a Frz. cu 5-7 foliole subrotunde. Petale albe, circa de 2 ori mai lungi decât
sepalele.
1 P. rupestris L. (piş, LVIII, fig. 5). Sp. perenă, H., 30 -50 cm. V-VI.
2n=14. Rară e.g.-e.b.; paj. pe sol. schel., stâne. Jud.: Harghita, Braşov,
Alba, Caraş-Severin, Mehedinţi, Vâlcea. Euras., Am. N.
2b Petale galbene. Foliolele nu sunt subrotunde................................................3
3a Arbust. Frz. cu 5(-7) foliole. Achene pubescente.
2 *P. fruticosa L. Ph., arbust, 60-100 cm. VI-VIII. 2n=28. Cult. om.
Euras., Am. N.
3b Plante erbacee, cel mult Ia bază lemnoase. Achene glabre.......................... 4
4a Foliole întregi sau 2-3 fidate la vârf.
3 P. bifurca L. (piş. LVIII, fig. 6 ). Sp. perenă, II., 8-30 cm. VI-IX.
Rară, paj. pe sol. schel. Jud. Tulcea (Macin, Greci, Casimcea). Rusia.
4b Foliole uniform serat dinţate........................................................................ 5
5a Plantă stoloniferă. Petalele mai lungi decât sepalele.
4 P. anserina L. - C o a d a r a c u l u i . Sp. perenă, H., 15-50 cm. V-
VIII. 2n=28,35,42. Frecv. z. step.-e.b.; paj. umede adesea ruderalizate, pe
malul apelor; sp. mezohigr.-higr., eutr., N4.j . Med. Cosrn.
5b Plante fără stoloni. Petalele mai scurte decât sepalele
5 P. supina L, Sp. anuală-perenă, Th.-H., 10-40 cm. VI-IX. 2n=28.
Spor. z. step.-e.f.(m); pe sol. aluviale, umede, ± nis, Sp. pionieră,
mezoterm., mezohigr.-higr., N2-3. Euras.-submedit.
6 a Petale albe, rar roze......................................................................................7
6b Petale galbene...............................................................................................9
7a Frz. trifoliolate. FI. mici; petale de 3-5 mm, mai scurte decât sepalele.
6 P. micrantha Ramond ex DC - F r ă g u r e 1. (piş. LVIII, fig. 7). Sp.
perenă, H., l-5(-15) cm, 1II-V. 2n-14. Spor. z. păd. stej.-e.f.; tuf., margini
de păd. paj., uscate, Sp, mezoxer., helscia., mezoterm-subterm., N2. Trans.,
Criş., Ban., Olt., Munt., Dobr., Mold. S. Centr. eur.-submedit.

315
ROSACEAE_____________________ _ _ _ ___________________________________ ________
7b Frz. cu 5 sau mai multe foliole.................................................. ..........;........8
8a Foliole 5, întregi sau numai spre vârf slab dinţate. Petale mai lungi decât
sepalele. , , 7T
7 P. alba L. (piş. LVIII, fig. 8). Sp. perenă, H., 8-25 cm. IV-VI.
2n=28. Frecv. z. păd. stej.-e.g.; paj., tuf. Sp. subterm., mezoxer., N2. Eur.
U /U U .

8b Foliole 5-7, serat-dinţate cel puţin în 1/2 sup. Petale mai scurte decât
sepalele. . „ ,„
8 P. haynaldiana Janka (piş. LVIII, fig. 9). Sp. perenă, H„ 10-40 cm.
VH-IX. 2n=14. Rară e.s.-e.a.; stâne, silic. înierbate. M-ţii Parâng. Carp,-
balc.
9a Foliole stelat păroase pe dos......................................................................1U
9b Foliole fără peri stelaţi sau ramificaţi pe dos............................................. 11
10a Frz. cu 5-7 foliole, pe dos relativ dispers stelat păroase; perii cu 3-7(-10)
raze, nu formează indument.
9 P. pusiUa Host (P. gaudinii Gremli) Sp. perenă, EL, 5-10(-15) cm.
IV-V. Foarte rară; paj., stâne., calc. M-ţii Maramureş, Piatra Ţibâu. Eur.
centr.
10b Frz. cu 3-5 foliole, pe dos dens stelat tomentoase; perii cu 10-20(-30) raze.
10 P. incana P. Gaertn,, B. Mey. et Scherb. (P. arenaria Borkh., P.
cinerea auct. non Chaix) - B u r u i a n a j u n g h i u l u i . Sp. perenă, H., 5-
15 cm. IV-V. 2n=14,28,35, 42,56. Frecv. z. păd. stej.-e.f.; tuf. şi paj.
uscate, însorite, erodate, cu substrat nis.-pietros. Sp. oligotr., xer., calc.,
subterm., N2.
a - subsp. incana - Frz. inf. 5 foliolate. Eur.
b —subsp. tommasiniana (F.W. Schultz) Th. Wolf - Frz. bazale 3 foliolate,
foliole mai groase, cu dinţi mai scurţi. Spor. Jud.: Cluj, Caraş-Severin,
Ploieşti, Tulcea. Bale.
11a Sepale şi petale 4 (cel puţin la unele fi.).................................................... 12
11b Sepale şi petale 5 .................................................................... ......... ;;;.....
12a Sepale şi petale aproape totdeauna 4; cârpele 4-8(-20). Majoritatea frz. cu 3
foliole (aparent cu 5 foliole datorită stipelelor).
11 P. erecta (L.) Raeusch. - S c l i p e ţ i . (piş. LVIII, fig. 10). Sp.
perenă, H., 10-30 cm. V-VII1. 2n=28. Frecv. e.g.-e.b.; paj. umede, turbării;
sp. mod.-p. acid., microterm., mez.-mezohigr., oligotr., Nii2. Med., tan.
Euras.
12b Sepale şi petale aproape totdeauna 4-5. Cârpele 20-50. Frz. inf. adesea cu 5
foliole.
12 P. anglica Laichard. (P. procumbens Sibth.) - R u m e n e a l ă . Sp.
perenă, H., 15-60 cm. V-VIII. 2n=56. Spor. e.g.-e.b.; loc. umede, margini
de păd., şanţuri. Trans., Mold. Eur. centr. şi MV.
13a Tulp. florifere târâtoare, înrădăcinate la noduri. FI. solitare, axilare.

316
_____________________ ROSACEAE
13 P. reptans L.. - C i n c i d eg ete.(p lş. LVIII, fig. 11). Sp. perenă,
H., 30-100 cm. VI-VIII. 2n=28. Frecv. z. step.-e.f.; paj. umede, adesea
inundabile şi ruderalizate. Sp. pionieră, mezotr., mezohigr. Euras.
13b Tulp. florifere ± erecte, neînrădăcinatc la noduri. FI. în infl, cimoase,
terminale............................................................................. 24

14a Foliole dens tomentoase pe dos, indumentul acoperă complet suprafaţa


foliolelor............................................................................. 25

14b Foliole verzi sau cenuşiu-verzi pe dos, indumentul nu acoperă complet


suprafaţa foliolelor.......................................................... 28
15a Stil cu baza conică şi slab îngroşat la vârf. Plante la Înflorire şi cu lăstari
sterili (rozete de frz. bazale)................................................................. 26
15b Stil conic-filiform, subţiat spre vârf. Plante la înflorire fără lăstari sterili ..17
16a Frz. bazale cu 5-7 foliole; foliole aproape glabre pe faţă şi cu 4-6 dinţi
pronunţaţi pe fiecare margine. Petale circa de 2 ori mai lungi decât
sepalele.
14 P. thyrsiflora Zimmeter - Sp. perenă, H., 10-30 cm. V-VII. Rară
paj. aride. Jud. Braşov-Rupea, Jud. Iaşi-Horpaz, Jud.Neamţ. Centr. eur.
16b Frz. bazale cu 5 foliole; foliole sericeu păroase pe faţă şi cu 2-3 dinţi scurţi
pe fiecare margine. Petale mai mici, abia depăşesc sepalele.
15 P. leucopolitana P.J. MOll. - Sp. perenă, H., 10-30 cm. V-VII.
Frecv. în paj. xeromezofile; z.păd.stej.-e.g. Centr. eur.
17a Foliole cu margini revolute, alb pâslos păroase pe dos, cu peri creţi,
ondulaţi
16 P. argentea L. - S c r â n t i t o a r e . Sp. perenă, H,, 10-50 cm. VI-
VII. Frecv, z. step.-e.f.; paj., tuf. Sp. xeromez., mod.-slab acid. N2 .
a - subsp. argentea - Frz. pe faţă aproape glabre. Petale de 4-5 mm. 2n=l4.
Euras.
b - subsp. impolita (Wahlenb.) Arcang. (P. neglecta Baumg.) - Frz. pe faţă
cenuşiu sau slab pâslos-pâroase. Petale de 5-7 mm. 2n=42. Eur.
17b Foliole cu margini plane, suriu tomentoase pe dos, cu peri creţi, dar şi cu
peri lungi, simpli, patenţi.
17 P. inclinata Vili. (P. canescens Bcsser) - Sp. perenă, H., 15-50 cm.
V-VIII. 2n~42. Frecv. z. păd. stej.-e.f.; paj,, tuf. Sp. xer.-xeromez., N(. Eur.
centr.
18a Majoriatea frz. bazale cu 3 foliole............................................................. 29
18b Majoriatea frz. bazale cu 5(-7) foliole.................................................. 20
19a FI. mici, petale de 4-5 mm, mai scurte decât sepalele.
18 F. norvegica L. (inel. P. gusuleacii Hormuz.) (piş. LVIII, fig. 12). -
Sp. anuală, perenă, T-H., 15-50 cm. VI-VII. 2n=70. Rară e.g.-e.f.; paj. ±
umede sau periodic inundate şi ruderalizate. Jud. Suceava. Circ.
19b FI. mai mari, petale de 6-1 lmm, circa de 2 ori mai lungi decât sepalele.

317
subsp. chrysocraspeda (Lehim)
M n ! l S c T n t e i u t ă de m u n t e . (piş. LVIII, fig. 13). Sp. perenă,
h Y 5-lO(-l5) cm. VI-VHI. Frecv. e.b.-e.a.; paj. (în nardete). Sp. o tgo .,
mez mod -p.acid-, microterm.-psichroterm. Carp.-balc.
20» T„IP: floriferăterminală. Roza»
2(>b Tulp. floriferă laterală, axa principală terminând 25

21» S 2 ex,. ± egal de lungi =» ude nu. însă


2 1b ^ £ ' c t a 7 S £ “tS ™ ii»ngi t o i «te'int., dar de aceeaşi M

22 , **
PrT p X ' l 8“ 'ia n ă de b u c i d e g e t e . (p^L V IU flg
,4). sp. perenă, H„ 30-70 cm. V-V1L 2n-28,42. Frecv. z. step,e.f„ paj.,
tuf. Sp. xeromez., subterm., N 2 .

fidate pânâ ,a scctate-


Centr. şi E. Eur.
22b Plante mai puţin robuste, fără peri glandu ari. oerenă H
21 P ledata Willd. (P. hirta L. var. pedala K.Koch). Sp. perena n „
20 i cm VbVtL Spor. z. step.-e.g4 paj., tuf. Sp. xer.-xeţomez.. subterm.
îud ■Prahova (Tohani), Constanţa, Tulcea, Mehedinţi. Medit.

P(od“ - 19291 p -

ţţ?
var. gem»™ wom P.

subcernavodae Proda . - ? 0 50 cm V-VII Spor. z. step.-z. silvostep.;


r r f f i l T : - £ Mehedinţi, O— *.
Tulcea, Galaţi. Pont.-balc. _ .............24
23b Sepale ext şi int. treptat 'tiiiM t
243 bog?omogden, a c o p S n î complet epiderma. Infl. densă, abundent viloasă,
ca şi tulp. prezintă şi peri glandulari.

318
ROSACEAE
23 P. emilii-popii Nyâr. (piş. LVIII, fig. 16). Sp. perenă, H., 15-50 cm.
V-VI. Rară z. step.-z. silvostep.; paj. aride pe sol, calc. Sp. xer., term. Jud.
Constanţa. Ro.-Dobr. dc S., Bulg. NF„
24b Frz. pe dos verzi-cenuşii, netomentoase. Infl. laxă.
24 P. taurica Willd. Sp. perenă, H., 20-50 cm. V-VII. Spor, z. step.-
c.g.; paj., tuf. Sp. xer., term.
a -subsp. taurica (P. tauriciformis Nyâr.; P. tutuiatuiensis Prodan) - (piş.
LVIII, fig. 17). Frz. cu foliole mari, alungite, late de 8-20 mm., serate
peste tot, cu mai mult de 5 dinţi pe fiecare parte. Petale palid galbene.
Spor. Jud.; Mehedinţi, Prahova, Buzău, Constanţa, Tulcea. Pont.
b - subsp. bommuelleri (Borbâs) Ciocârlan (piş. LVIII, fig. 18). Frz. cu
foliole înguste, late numai de 3-7 mm., şi numai cu 3-5 dinţi pe fiecare
parte, spre vârful foliolei. Petale galbene închis. Dobr. Pont.-balc.
25a Stipelele frz. bazale îngust liniare.
25 P. tabernaemontani Asch. (P. neumanniana Rchb. (piş. LVUI, fig.
19). Sp. perenă, H., 5-15 cm. IV-V. 2n=28,42,49,50,56, 58,60,63, 70,84, 126.
Rară z. păd. stej.-e.b.; paj., rarişti de pâd., pe sol. schel. Sp. oligotr., mezoxer.,
Nj. Jud.; Harghita, Alba, Bacău, Iaşi, Botoşani. Eur. centr. şi NV.
25b Stipelele frz. bazale ovat-lanccolate...........................................................26
26a Frz. bazale, în cea mai mare parte, 5(3) foliolate....................................... 27
26b Frz. bazale, în mare parte, 7 foliolate, uneori şi cu 9 sau 5 foliole............ 30
27a Stil tipic în formă de cui, adică îngustat în bază şi îngroşându-se treptat spre
vârf şi cu stigmat slab dilatat. Tulp. cu peri moi, patenţi. Foliole pe dos şi
margini cu peri ± patenţi. Dintele terminal al foliolelor ± egal cu cei
laterali, vecini. Petale de 6-10 mm, cel puţin de 2 ori mai lungi decât
sepalele.
26 P. crantzii (Crantz) Cî. Beck ex Fritsch (piş. LVIII, fig. 20). Sp.
perenă, H., 10-20 cm. V-VI1I. 2n-28,42,49. Spor. e.s.-e.a.; paj., pe sol.
schel., în loc. însorite Circ.-arct.-alp.-euram.
27b Stil subţiat spre vârf, numai stigmatul slab dilatat..................................... 28
28a Tulp. în partea sup., foliolele pe dos şi pe margini şi infl. cu peri alipiţi,
mătăsoşi, argintii. Dintele terminal al foliolelor totdeauna mai mic decât cei
2 laterali, vecini. Petale de 10-11 mm.
27 P. aurea L.- S c l i p e ţ i , (piş. LVIII, fig. 21). Sp. perenă, H., 5-20
cm. VI-IX. 2n=14,28,56. Spor. e.b.-e.a.; tuf., scunde. Sp. oligotr., mez.,
mod.-p. acid. (adesea în nardete), calcifugă. Alp. eur.
28b Tulp. şi frz. niciodată cu peri mătăsoşi, argintii, alipiţi. Frz. bazale, uneori
cu mai mult de 5 foliole. Petale de 4-10 mm............................................. 29
29a Frz. bazale cu 5 foliole. Petale de 1,5-2 ori mai lungi decât sepalele.
28 P. chrysantlia Trev. - G ă l b e n u ş e . Sp. perenă, H., 10-50 cm.
IV-VI. Spor. e.g.-e.s.; paj., tuf. Pont.-balc.

319
R O S A C E A E ______ ________________________________
29b Frz. bazale cu 5-9 foliole. Petale puţin mai lungi decât sepalele.
29 P. thuringiaca Bemh. ex Link (piş. LVIII, fig. 22). Sp. perenă, H.,
10-50 cm. V-VII. 2n=42. Frecv. e.g.-e.s.; paj., tuf., loc. însorite. Centr. eur.
30a Sepale ext. îngust liniare.
30 P. patula Waldst. et Kit. (piş. LVIII, fig. 23). Sp. perenă, H-, 10-
25 cm. IV-VI. 2n=42. Spor. z. păd. stej.-e.f.; paj., tuf., loc. însorite. Sp.
xeromez., oligotr., N 1-2 . Pont.-pan.
30b Sepale ext. mai late, liniar-lanceolate până la lanceolate...... .....................31
31a Plantă de culoare ± roşietică, datorită perilor glandulari roşietici. Petale de
5-7 mm. galbene. .
31 P. heptaphyUa L. (P. rubens (Crantz) Zimm.) - I n c h e g ă ţ i c ă .
(piş LVIII fig. 24). Sp. perenă, H., 10-20 cm. IV-VI. 2n=14,28,30,35.
Spor. z. silvostep.-e.f.; paj., rarişti de păd., tuf., pe sol. cu textură uşoară.
Sp. oligotr., xeromez., N 1 .2 . Eur. cont.
31b Planta nu este de culoare roşietică. Este mai robustă, foliolele de 1,2-10 cm
lung. şi 5-50 mm lăţ. (în comparaţie cu P. heptaphylla care are foliole de
8-25 mm lung. şi 4-11 mm lăţ.). Petale de 7-10 mm.
P. thuringiaca (vezi 29b).
11 Geum L.
x=7
la Stil drept, nearticulat, persistent în totalitate şi acoperit pe toată lung. cu
peri lungi, moi. Tulp. cu l(-3) fi..................................................... .............,
lb Stil articulat la mijloc; partea sup. caducă, cea inf. (rostru) persistentă şi
îndoită în cârlig la vârf. Tulp. cu 2-numeroase fl..................................... - 3
2a Plantă cu stoloni. Frz, bazale penat-sectate, segmentul terminal numai cu
puţin mai mare decât cele laterale.
1 G. reptans L. —P l ă c i n ţ e l e . ( p i ş . LIX, fig. 1). Sp. perenă, H., 3-
15 cm. VI-VIII. 2n=42. Spor. e.a.; grohot. semifixate şi aluviuni umede,
umbrite, cu multă zăpadă. Sp. mezohigr., helscia., chionofi, psichroterm.
Carp. S. şi E. Alp- eur.
2b Plantă fără stoloni. Frz. penat-sectate, segmentul (foliola) terminal foarte
mare în comparaţie cu cei laterali.
2 G. montanum L .- M ă r ţ i ş o r , (piş. LIX, fig. 2). Sp, perenă, H., 5-
30 cm. V-VII. 2n=28. Frecv. e.b.-e.a.; paj., tuf. Sp. oligotr., mod.-p.acid.,
mez. Alp. eur.
3a Receptacul fructifer cu carpofor de 5-10 mm lung. Fl. nutante. Sepale brun-
roşcate; petale roşietice la ext. şi gălbui la int.

320
-------------------- --------------------------------- ---------- ROSACEAE
3 G. rivale L. - C ă l ţ u n u ! D o a m n e i , (piş. LIX, fig. 3). Sp.
perenă, H., 15-50 cm. V-VI. 2n=42. Frecv. e.f.-e.s.; Ioc. umede, zăv., paj.,
tuf., bur. Sp. mezohigr.-higr., eutr. Circ.
3b Receptacul fructifer sesil. Fl. erecte.................................................. 4
4a Fl. viu roşietice.
4 *G. coccineum Sibth. et Sm. Sp. perenă, H., 20-30 cm. V-VIII.
2n=42. Cult. orn. Bale.
4b Fl. galbene............ g
5a Petale de 4-7 mm. Rostrul glabru
5 G. urbanum L. - C e r e n ţ e l . Sp. perenă, H., 20-60 cm. V-IX.
2n=42. Frecv. z. step.-e.f.; margini şi rarişti de păd., tuf., bur., Ioc. rud. Sp.
mez.-mezohigr., eutr., helscia., N3_4. Med. Circ.
5b Petale de 8-10 mm. Rostrul păros la bază.
6 G. aleppicum Jacq. Sp. perenă, H., 40-80 cm. VI-VIII. 2n=42. Spor.
e.g.-e.b., margini de păd., tuf. Sp. eutr., mez.-mezohigr., N3. Circ.

12 Dryas L.
x=9
1 D. octopetala L . - A r g i n ţ i c ă . (piş. LIX, fig. 4). Arbust, Ch., 5-
15 cm. Frz. alungit ovat-eliptice, adânc crenate, dens alb tomentoase pe faţa
urf., persistente. Fl. solitare, fără K. ext. VI-VIII. 2n=18,36. Frecv. e.f.-e.a.;
stâne., sol. schel. Sp. mez., calc., neutr., psichroterm., hei. Circ. arct.-alp.
13 Waldsteinia Willd.
x=7
laFrz. bazale trifoliate. Plante cu stoloni scurţi.
1 IV. temuta (Stephan) Fritsch (piş. LIX, fig. 5). Sp. perenă, H 5-10
cm. IV-V. Spor. e.f.-e.b.; tuf., păd. Sp. helscia., scia., mez., mezotr. Eur. de
E., As. E.
lb Frz. bazale 3-5 lobate sau fidate. Plante fără stoloni.
2 W. geoides Willd. (piş. LIX, fig. 6). Sp. perenă, H., 7-25 cm. IV-V.
2n-14. Spor. z. păd. stej.-e.f. ; tăieturi de păd., tuf. Sp. helscia,, scia., mez.,
mezotr., subterm. Carp.-balc.

PLANŞA LIX. t - Geum reptans; 2 - G. montarăm; 3 - G. rivale - partea sun. a pl. cu fl. si
receptacul fructifer cu caipofor; 4 - Dryas octopetala; 5 - Waldsteinia iernata; 6 - W. geoides-, 1
-Aremonia agrimonoides; 8 - FUipenduta vulgaris\ 9 - F. ulmaria - Trz. sup. şi poliachenă; idem
a 8; 10 - Agrtmonia pdosa - frz. sup.; 11 - A. etipatoria; 12 - A. procera - fragment din infl. şi
tulp., idem la 11 ; 13 - Sanguisorba offkinatis; 1 4 -5 , m in o r-o pereche de foliole,

321
322
ROSACEAE

14Arem onia Neck. ex Nestl.


1 A, agrimonoides (L.) DC. (pIş.LIX, fig. 7). Sp. perenă, H., 5-40 cm.
Plantă păroasă, tulp. în partea inf. roşietică. Frz, bazale întrerupt
impari penat-compuse, lnfi. terminală cu 2-5 fl. Sepale ext. 5. Petale
galbene. V-VI. Spor. z. păd. stej.-e.f.; tuf., rarişti şi margini de păd. Sp.
subterm., mez., N 2, calc. Centr. eur.-medit.

15 Filipendula Mill.
x=7,8
la Frz. bazale cu 8-25 perechi de foliole mari. Petale de 5-9 mm. Achene
drepte, pubescente.
1 F. vulgaris Moench (F. hexapetala Gilib.) - A g l i c ă . (pIş.LIX,
fig. 8). Sp. perenă, H., 30-60 cm. V-VI. 2n=14,16. Frecv. z. silvostep.-e.f.;
paj., tuf. Sp. xeromez.-mez., oligotr.-mezotr., hei. Euras.
lb Frz. bazale cu 3-5 perechi de foliole mari. Petale de 2-5 mm. Achene
răsucite în spirală, glabre.
2 F. ulmaria (L.)M axim.- C r e ţ u ş c ă . (pIş.LIX, fig. 9). Sp. perenă,
H., 50-200 cm. VI-VIII. 2n=14,16,24. Frecv. e.g.-e.b.; paj., bur., zăv. Sp.
mezohigr.-higr., mezotr., Nj. Med. Euras.
a - var. denudata (J. et C. Presl) Maxim, (subsp. denudata (J. et C. Presl)
Hayek) - Frz. pe ambele feţe verzi, pe dos mai palide şi păroase
aproape numai pe nervuri. Frecv,
b - var. ulmaria (subsp. nivea (Wallr.) Hayek - Frz. pe faţa inf. cenuşiu
alb-pâslos-păroase. Spor.

16 Aphanes L.
x=8
la Fl. de 1,5-2 mm lung. Sepale uşor divergente. Hipanţiu (receptacul)
fructifer lung de 2,2-2,6 mm. Stipele palmat-lobate, lobii triunghiulari.
1 A. arvensis L. (Alchemilla arvensis (L.) Scop.) -
C r e ţi ş o a r e . (piş. LX, fig. 1). Sp. anuală, T., 2-30 cm. V-VIII. 2n=32,48.
Spor. z. păd. stej.-e.f.; margini de păd., loc. cult., pe sol. sărace în calc. Sp.
mod. acid., mezotr., mezoxer., N2. Eur.
lb Fl. de 0,5-1 mm lung. Sepale conivente. Hipanţiu fructifer de 1,4-1,9 mm.
Stipele palmat-fidate, lobii oblongi.
2 A. australis Rydb. (A. inexspectcita W. Lippert, A. microcarpa
Rothm.) (piş. LX, fig. 2). Sp. anuală, T., 2-10 cm. V-VIII. 2n=16.

323
ROSACEAE----------------- -------------------- ------------------------------------------—
Rarâ z. păd. stej.-e.f.; loc. înierbate, pe sol. sărace în calc., textură ±
nisipoasă. Sp. mod. acid., mezotr., mezoxer., NM. Eur. centr.

17 Alchemilla L. -Creţişoară.
x=8
la Tulp. şi peţioli cu peri patenţi, erect-patenţi sau retrorşi............................. 2
lb Tulp. şi peţioli glabri sau cu peri ± alipiţi................................................. 12
2a Receptacul ± dens păros.............................................................................. ^
2b Receptacul glabru sau cu peri rari....................................................... ......”
3a Perii de pe intemodurile inf. ale tulp. şi de pe peţiolii frz. mature, cel puţin
în parte, retrorşi......................................... ..................................................
3b Tulp. şi peţioli cu peri patenţi, erect-patenţi........................ ...... ............
4a Pediceli glabri, excepţie cei ai fl. inf. Frz. lobate până la circa 1/4, cu dini
de circa 1 mm lung.
1 A. colorata Buser (A. hybrida L. subsp. colorata (Buser) Gams) Sp.
perenă, H , -15 cm. V-VI1I. Spor. e.b.-e.s.; paj. pe sol. schel. Sp. calc.
Carp. S. şi E. Alp.-carp.
4b Pedicelii toţi păroşi, pe toată lung. lor. Frz. lobate mai profund, 1/3-2 .
2 A serbica (Paulin) Pawl. (A. erythropoda auct. non Juz.) (piş. LXII,
fig. 1). ' Sp. perenă, H„ 10-20 cm. V-VIU. M-ţii Bucegi - Omul şi
Doamnele (Plocek, 1990) Carp.-balc.-cauc.
5a Toţi pedicelii ± dens păroşi.........................................................................
5b Cel puţin unii pediceli glabri sau subglabri........................... ■■■■■................ .
6a Lobii frz. aproape pătraţi sau mai laţi decât lungi, trunchiaţi, cu cate 6-
1 0 ( 1 2 ) dinţi numai pe partea anterioară.
3 A . flabellata Buser (A. hybrida L. subsp. fiabellata (Buser) Palitz)
(piş. LX, fig. 3). Sp. perenă, H., -20 cm. Vl-LX. Frecv. e.b.-e.a., paj., tuf.
deEricaceae. Sp. oligotr., acid., mez. Alp.-eur.
6b Lobii frz. rotunjiţi, cu câte 9-11 dinţi.
4 A. elaucescens Wallr. (A. hybrida L. subsp. pubescens (Lam.)
Gams) (piş. LX, fig. 4). Sp. perenă, H„ 20 cm. V1-VIII. 2n-103-110.
Frecv. e.b.-e.a.; paj. Sp. oligotr., acid., mezoxer. Eur. (mont.).
7a Tulp. şi peţioli cu peri erect-patenţi. Frz. semicirculare, dispers păroase, cu
sinus bazai larg deschis şi lobi cu dinţi obtuzi.
5 A. plicata Buser (A. hybrida L. subsp. plicata (Buser) Palitz) Sp.
perenă, H„ 20-30 cm. V-V1I1. Spor. e.b.-e.s.; paj. Sp. oligotr., mez. M-ţu
Rodnei şi Harghita. Eur. centr. (mont.).
7b Tulp. şi peţioli numai cu peri patenţi. Lobii frz. cu dinţii ± acuţi................ *

* D escrierea frz. se referă la cele bazale.

324
— ------ -— — — -------- :_______________ ROSACEAE
8 a Tulp. numai până la mijloc păroasă. Frz. ± reniforme, lobate 1/4-1/3; lobii
cu dinţi inegali. Baza peţiolilor şi stipelele purpuriu-roşietice.
? A. filicaulis Buser - Sp. perenă, H., 10-40 cm. VI-VIU. 2n=96.
,, ° bs- Spccia a fost raenl'ouata de la noi (M t Postăvaru - Beldie), dar după S Fidhncr
(1990) speci a nu creşte în Ro.
8b Tulp. numai pană la inf]. păroasă. Lobii cu dinţi egali,
A. monticola (vezi 15a).
9a Plantă robustă, ± dens patent păroasă, exceptând infl. Sepale acute, cele
ext. ± egale cu cele int., toate mai lungi decât receptaculul. Achena matură
iese din receptacul care este evident mai scurt decât achena
f Am mollis (Buser) Rothm. (piş. LX, fig. 5). Sp. perenă, H., 20-50 cm.
V".VII*T2n=,102‘106' Sp°r‘ (l° Cal frecv ) e-f‘‘e s-i PaJ- bur- Sp- mezohigr.
calc., N3. M-ţu Ciucaş, Bârsei, Gârbova, Bucegi. Carp.-balc.-cauc.-anat.
°bs. FI. Europ. menţionează din Ro. şi specia A . za p a lo w ic zii Pawl., apropiată de A .
nasuri' "l0lU* lmbU' CSte Slab divizat’ 1/5' 1/4>iar laA- za p a lo w ic zii 1/3-2/5. Plocek
(1984) menţionează specia numai din Carp. de V. (Belianske Tatrae).
9b Sepale ± obtuze, cele ext. mai scurte ca cele int. şi mai scurte decât
receptaculul sau cel mult de lung. acestuia. Achena matură complet închisă
tn receptacul...............................................
10a Plantă foarte scundă, tulp, până la 5(-1 0 ) cm.' Tulp'.'şi'peţioli retrors-natent
păroase. Frz. pe ambele feţe sericeu păroase, cu 5-7 lobi trunchiaţi. Partea
sup. a tulp., inel. fl. glabre sau subglabre .
exis™ Buser ex Paulin (A. pusilla Buser non Pontei) Sp, perenă
H„ 3-5(-10) cm. VI-VIII. F
Obs. Specia considerată ca răspândită în Ro. (Buia Fl. R.P.R. IV) creşte în M-tii • Jura,
Alpi şi Dalmaţia (Frohner. 1990).
10b Plante mai robuste, cu tulp. până la 50(-70) cm. şi cu alte caractere. 11
11a Plantă verdc-galbute. Frz. complet glabre pe faţă (cel mult în lungul cutelor
cu caţiva peri rari) şi dens păroase pe dos, reniform-rotunde, cu 9 - 1 1 lobi
rotunjiţi. Tulp. şi peţioli cu peri denşi, patenţi sau erect-patenţi. Fl. mici, de
2,5-3 mm diam., glabre
7 A xanthochlora Rothm. (A. vulgaris L. subsp. pratensis (Schmidt)
Camus) (piş. LX, fig. 6 ). Sp. perenă, H„ 20-50(-70) cm. VI-VII1. 2n= circa
105. Frecv. e.b.-e.a.; paj., bur., tuf., margini de păd., loc. târlite. Sp. eutr
mez.-mezohigr. Eur.
11b Frz. păroase (cel puţin parţial) pe faţa sup......................................... 12
12a Tulp. şi peţioli cu peri erect-patenţi. Frz. ± reniforme, cu 9 (-ll) lobi
rotunjiţi; pe faţă dens păroase, pe dos ± glabrescente, pe nervuri totdeauna

PLANŞA LX. 1 - Aphanes an,emis; 2 - A. austraiis - frz. tulp. cu stipele şi fl.; idem la 1; 3 -
Alchemilla flabellata; 4 - A . glaucescem ; 5 - A. moltis; 6 - A. xanthochlora; 7 - 4 . micans- 8 -
A. monticola; 9 - A . crinita - frz. bazală şi fl.; idem la 3-8.

325
_______________________________________________________________________ ROŞA CEA E
cu peri lucitori, m ătăsoşi, alipiţi. R eceptacul glabru, evident îngustat-cuneat
la bază.
8 A. micans Buser (A. gracilis Opiz, A. vulgaris L. subsp. micans
(Buser) Palitz) (piş. LX, fig. 7). Sp. perena, H., 20*50 cm. VI-VIII.
2n=93,104-110. Frecv. e.f.-e.b.; paj. Eur
12b Tulp. şi peţiolii cu peri perpendiculari sau ± retrorşi. Frz. pe dos, în lungul
nervurilor cu peri patuli, nu sunt alipit mătăsos-pâroase. Receptacul rotunjit
la bază.......................................................................................................... 13
13a FI. mari, de circa 5 mm lung. şi 4 mm diam. Receptacul cu peri patenţi.
IA. filicaulis (vezi 8 a).
13b FI. m ai m ici, până la 3 m m diam. R ecep tacu l glabru, rareori cu câţiva peri
rari..................... 14
14a Tulp. şi peţiolii, inel. ramurile infl., ± patent păroase. FI. cu pediceli glabri,
uneori receptaculul şi sepalele slab păroase. Frz. pe ambele feţe ± dens
păroase...................................................................... -.................................15
14b Infl. glabră. Frz. pe faţă cu peri puţini........................................................ 16
15a Lamina rotundă, lobată de la 1/4 până la 1/3; sinusul bazai aproape închis
(marginile ± paralele). Lobii cu dinţi egali.
9 A. monticola Opiz (A. pastoralii Buser, A. vulgaris L. subsp.
pastoralis (Buser) Palitz) (piş. LX, fig. 8 ). Sp. perenă, H., 20-50 cm. VI-
VIII. 2n=101,103-109. Frecv. e.f.-e.s.; paj., bur., margini de păd., loc.
târlite. Sp. mezotr., mez.-mezoxer., N3 -4. Euras.
Obs. A. Plocek menţionează din Ro. (M-ţii Retezat şi Bucegi) în 1990, pe material de
ierbar revizuit (Univ. Cluj) taxouul A. c o n tr a c titis (Plocek) Frohner (A. m o n tic o la Opiz var.
contractilis Plocek), Se deosebeşte de A . m o n tic o la prin: peţiolii frz. dc primăvară glabri,
limbul reniform şi infl, mai dense, pediceli până la 1,5 mm (la A . m o n tic o la pedicelii lungi
până la 3,5 mm).
15b Lamina reniformâ, lobată cel mult până la 1/4; sinusul bazai larg divergent.
Lobii cu dinţi inegali. Receptacul totdeauna glabru.
10 A. crinita Buser (A. vulgaris L. subsp. crinita (Buser) Palitz) (piş.
LX, fig. 9). Sp. perenă, H., 10-50 cm. VI-VIII. Râsp. şi ecologia ca la 9.
Eur. centr.
16a Lamina lobată 1/3-1/2. Lobii 9-11(-13), triunghiulari, alungiţi, cu dinţi
uniformi, acuţi. Peţiolii şi 1/2 inf. a tulp. cu peri denşi, patenţi.
11 A. vulgaris L. emend. Frohner (A. acutiloba Opiz; A. vulgaris L.
- subsp. acutangula (Buser) Palitz) (piş. LXI, fig. 1). Sp. perenă, H., 20-50
(-70) cm. VI-VIII. 2n=circa 100,105-109. Răsp. şi ecologia ca la 9 cu
deosebirea: mez.-mezohigr. Eur.

PLANŞA LXI. 1 - A lch cm llla vulgaris-, 2 - A . su b e re n a ta ; 3 - A. fissa ; 4 - A . in cisa - frz.bazală


cu detaliu, detaliu tulp. şi fL; idem la 2 şi 3; 5 - A. con m ven s; 6 - A. o b tu sa ; 7 - A. g la b r a -
frz.bazală cu detaliu şi fl.; idem la 1,5,6.

327
P L A N Ş A L X I

328
________________________________________________________________________ ROSACEAE
16b Lamina până la cel mult 1/3 lobată; lobii 7-9, rotunjiţi, cu dinţi neuniformi,
laţi, obtuzi. Peţiolii şi tulp. în 1/2 inf., cu peri ± retrorşi
12 A. subcrenata Buser (A. vulgaris subsp. subcrenata (Buser) Palitz)
(piş. LXI, fig. 2). Sp. perenă, H., 20-50 cm. VI-VIII. 2n=96,104-110. Răsp.
şi ecol. ca la 11. Eur.
17a Sepalc ext. ± egale în lung. cu cele int. şi mai lungi decât receptaculul care
este evident mai scurt decât achena matură................................................18
17b Sepale ext. mai scurte decât cele int. şi mai scurte sau cel mult egale în
lung. cu receptaculul care este egal în lung. cu achena matură.................. 20
18a Plante robuste, de 25-60 cm înălţ. Frz. bazale reniforme, cu sinus bazai larg
deschis. Limbul până la 1/5 divizat, lobii triunghiulari-ovaţi. Epicaliciul cu
elemente ovat-eliptice.
13 A. gorcensis Pawl. (piş. LXII, fig. 4). Sp. perenă, Hi, 25-60 cm.
VII-VI1I. M-ţii Rodnei şi Făgăraş (Plocek, 1983) Carp.-balc.
18b Plante de 15-25(30) cm înălţ. Frz. bazale orbicular-suborbiculare; limbul
divizat 1/4-2/5, lobii suborbiculari............................................................ 19
19a Plantă complet glabră. Limbul frz. bazale divizat 1/3-1/2. Epicaliciul cu
elemente lanceolat-eliptice.
? A. fissa Giinther et Schummel (A. pyrenaica Dufour ) (piş. LXI,
fig. 3). Sp. perenă, H., 20-30 cm. VII-VIII.
Obs. Specia a fost menţionata din Carpaţi (Beldie), dar conform datelor lui Frohner
(1990) şi FI. Austriei (1994) nu creşte la noi ci numai înjura şi Alpii de V,
19b Plante =t asemănătoare cu A. fissa dar tulp. cel puţin în partea inf. şi unii
peţioli, cu peri alipiţi. Peţiolii tineri purpurii. Lobii frz. mai lungi decât laţi.
14 A. incisa Buser (A. vallesiaca Rothm.) (piş. LXI, fig. 4). Sp.
perenă, H, 10-30 cm, VI-X, 2n=103, 108. Date certe, recente, M-ţii Parâng
- Coasta lui Rus, în pajişi, 1800-2000m. Centr. Eur.
19c Limbul frz. bazale divizat până la 1/3, de 3,3-4,2 cm lung. şi 3,5-4,5 cm lăţ.
Peţiolii nu au baza purpurie. FI, de 3(4) mm diam.
15 A. gracillima Rothm. (piş. LXII, fig. 6). Sp. perenă, H., 20-25 cm.
VII-VIII. Carp. de S. (Frohner, 1990). Bale.
Obs. A. asteroantha Rothm.ţplş. LXII, fig 5), taxon apropiat de A. gracilima, dar cu fl.
de 5-6 mm diam. a fost menţionat de Plocek din Bucegi.
20a Frz. ± păroase (cel puţin în lungul nervurilor şi spre margini). Tulp. cu peri
alipiţi în 1/2 inf...........................................................................................21
20b Frz. glabre (cel mult pe faţa inf., pe nervuri, cu peri alipiţi)...................... 22
21a Peţioli şi frz. pe faţa inf. dens păroase. Pediceli şi sepale dens păroase.
16 A. intertnedia Haller fii. subsp. sooi Palitz - Sp. perenă, H., 10-30
cm. Spor. c.b.; paj. în Poiana Braşov. End.

PLANŞA LXII. 1 —A lc k e m illa serbica', 2 - A. strain inea; 3 - A. ren ifarm is ; 4 - A. gorcensis',


5 - A . a ste ro a n th a ; 6 - A. g ra c illim a - în toate cazurile frz. bazale, fragment tulp. şi fl.

329
P L A N ŞA LXII

330
ROSACEAE

Obs. Taxon nesigur, sinonimizat cu A. helvetica Briigger (FI. Eur. şi Exkursionsflora


von Osterreich).
21b Frz. subglabre pe faţa inf. (numai pe nervuri cu epri alipiţi). Infl. glabră.
17 A. connivens Buser (inel. A. dolichotoma Plocek) (piş. LXI, fig. 5).
- Sp. perenă, H., 10-40 cm. V-1X. Spor. e.b.-e.s.; paj. uscate. Eur. (mont.)
22a Frz. orbicular-suborbiculare, sinus bazai îngust ................................... 23
22b Frz. evident reniforme, sinus bazai deschis............................................... 24
23a Sepale evident mai lungi decât late. Dinţii frz. acuţi, mai lungi decât laţi sau
cel mult lung. este egală cu lăţ.
18 A. baltica Sam. ex Juz. - Sp. perenă, H., 20-40 cm. VI-VII. M-ţii
Rodnei şi Făgăraş (Plocek, 1985, FrOhner, 1990). Eur. NE.
23b Sepale cu lung. ± egală cu lăţ. Dinţii frz. obtuzi, mai laţi decât înalţi.
? A. obtusa Buser (piş. LXI, fig, 6). - Sp. perenă, H., 20-40 cm. VI-
VIII. 2n=103. Sp. mezohigr. Eur.
Obs. A fost citată de Buia (Fl. R..P.R. IV din M-ţii Făgăraş şi Bucegi şi de Plocek
(1983) din M-ţii Parâng. Frfthner (1990) spune “neverosimil” despre datele lui Plocek şi
arată că A. obtusa creşte numai în Jura, Alpi şi Apcnini.
24a Peţioli glabri. Limb divizat circa 1/4, cu 9-11 lobi ± triunghiulari
19 A. straminea Buser. (piş. LXII, fig. 2). Sp. perenă, H., 20-40 cm.
VI1-VIII. M-ţii Parâng (Plocek, 1983, Frohner, 1990), M-ţii Rodnei. Alp.-
carp.-balc.
24b Peţioli păroşi...............................................................................................25
25a Sepale evident mai iungi decât late. Tulp. glabră sau păroasă pe 1-2
internoduri bazale.
20 A. glabra Neygenf. (inel. A. boleslai Pavvl.) (piş. LXI, fig. 7). Sp.
perenă, H., 20-60 cm. VI-VI1I. 2n=96,100,102-110. Frecv. e.b.-e.a.; paj.
umede, mlaştini, bur., jnepenişuri. Sp. mezohigr.-higr. Eur. (mont.).
25b Sepale cu lung. ± egală cu lăţ.. Tulp. cu peri subalipiţi în 1/2 inf.
21 A. reniformis Buser (piş. LXII, fig. 3). - Sp. perenă, H., 20-40 cm.
VII-VIII. Carp. de S.(Frohner, 1990). Alp.-carp.-bale.
Specii ăeAlchemilla eronat introduse în flora României.
1. A. acutidens Buser
2. A. conjuncta Bab.
3. A. cuspidens Buser (A. sericoneura Buser)
4. A. exigua Buser
5. A.filicaulis Buser
6. A. [îssa Giinther et Schummel (A. pyrenaica Dufour)
7. A. flaccida Buser
8. A. heteropoda Buser
9. A. impexa Buser

331
ROSACEAE __________ ___________________________________________________
10. A. incisa Buser
11. A. obtusa Buser
12. A. plică tuia Buser
13. A. tenuis Buser
14. A. wichurae Buser
Obs.l Datele se bazează. în principal, pe lucrarea lui S. Frâhner, 1990, apărută în
Hegi 1V2B.
Obs.2 S-au mai menţionat în Ro. (Atlas FI. Eur. 14) următorii taxoni: A . b u k o v in e n sis
Sytschak, A . su r m a tic a Juz., date nesiguire pentru Ro. şi valoarea taxonilor este
controversată,

18 Agrimonia Willd.
x=7
la Petale palid galbene. Receptacul matur, inel. ghimpii, de 4-5 mm lung.
Foliole cu baza cuneată, pe dos numai pe nervuri păroase.
1 A. pilosa Ledeb. (piş. LIX, fig. 10). Sp. perenă, H., 50-150 cm. VI-
VII. 2n=28,56. Spor. e.g.-e.f.; rarişti şi margini de păd., tuf., loc. rud. .
Euras.
lb Petale galbene-aurii. Receptacul matur, inel. ghimpii, de 7-12 mm lung.
Foliole cu baza ± rotunjită, pe dos păroase peste to t................................... 2
2a Tulp. cu peri neglandulari, lungi şi scurţi. Receptacul matur brăzdat pe cel
puţin 3/4 din lung.; setele inf. nereflecte.
2 A. eupatoria L. —T u r i ţ ă ma r e . (piş. LIX, fig. 11). Sp. perenă,
H., 15-150 cm. VI-VII1. 2n=28. Frecv. z. step.-e.f.; margini şi rarişti de
păd., tuf., loc. rud. pe sol. afânate. Sp. mezotr., xeromez., hei., helscia.
a - subsp. eupatoria - Plantă neviloasă cu foliolele obovate. Euras.
b - subsp. grandis (Andrz.) Bomm. (var. major Boiss.) - Plantă viloasă cu
foliolele eliptice. Submedit.
2b Tulp. cu peri neglandulari, uniformi, lungi, bracteele inf. trilobate. Pediceli
de (1,5) 2,5 (-4) mm.
3 A.procera Wallr. (A. odorata auct. non Mill.) (piş. LIX, fig. 12). Sp.
perenă, H., 40-120 cm. VI-VIII. 2n 56. Spor. z. step.-e.f.; margini şi rarişti
de păd., tuf., loc. rud. Sp. mez.-xeromez., helscia. Eur. centr.
2c Pediceli de 4-10 mm. Bractee ovate, întregi.
4 A. repens L. (A. odorata Mill.). Asemănătoare cu sp. anterioară ca
ecologie şi răspândire.
19 Sanguisorba Willd.
x=7
la Infl. capitule alungite, cilindrice; toate fl. hermafrodite. Foliole, pe dos
verzui-albăstrui, glauce.

332
________________________ .________ ____________________ ROSACEAE
1 S. officinalis L. - S o r b e s t r e a . (piş. LIX, fig. 13). Sp. perenă,
H., 30-90 cm. VI-VIII. 2n=28,42,56. Frecv. z. păd. stej.-e.b.; paj. umede,
tuf. Sp. mezohigr., oligotr.-mezotr. Circ.
lb Infl. globulos-elipsoidale; fi. sup. femeieşti, cele mijlocii hermafrodite şi
cele inf. bărbăteşti. Foliole verzi pe dos.
2S. m / n o r S c o p . - C e b ă r e a . (piş. LIX, fig. 14). Sp. perenă, H., 20-
60 cm. V-VII. Frecv. z. step.-e.f.; paj., tuf. Sp. xeromez,, oligotr., calc.,
pionieră
a - subsp. minor - Receptacul cu 4 dungi longitud., nearipate; pe feţe
reticulat rugos. 2n=28. Euras.
b - subsp. polygama (Waldst. et Kit.) Holub (subsp. muricata (Spach)
Asch. et Graebn.) - Receptacul cu 4 muchii aripate şi cu gropiţe pe
feţe. 2n=28,56. Medit.

20 Roşa L. - M ă c e ş
x=7
DETERMI NAREA SPECIILOR SPONTANE
la Stile concrescute într-o coloană.....................................................................2
lb Stile libere........................................................................................... 3
2a Tulp. erecte, robuste, -3 m, cu ghimpi foarte rigizi şi baza foarte lăţită.
Stilele uneori, la fructificare devin libere.
1 R. stylosa Desv. Ph, arbust -3 m. Vi-VIl. 2n=35,42. Rară e.g.-e.fi;
tuf. uscate. Jud.: Caraş-Severin şi Vâlcea. Atl.
2b Tulp. culcate sau urcătoare, moi, cu ghimpi subţiri.
2 R. arvemis Fluds. (piş. LXIII, fig. 1). Ph, arbust -1 m. VI-VD. 2n=14.
Frecv. z. păd, stej.-e.fi; tuf,, margini de păd. Sp. subterm., mez. Eur. centr., S. şi
V.
3a Sepale ± întregi................................................................................... 4
3 b Cel puţin cele 3 sepale ext. evident penat-divizate.......... ............................6
4a Tufe mici, -1 m, foarte ghimpoase; ghimpi lungi înamestec cughimpi mai
scurţi şi cu sete aciculare. Petale albe, rareori roz. Receptaculul matur
negru.
3 R. spinosissima L. (R. pimpinellifolia L.) (piş. LXIII, fig. 2). - Ph,
arbust -1 m. V-VI, 2n=28. Frecv. z. step.-e.b.; tuf., margini de păd., loc.
însorite. Sp. xer.-xeromez., calc., subterm. Euras.
4b Tufe mai robuste, slab ghimpoase sau fără ghimpi. Petaleroşii sauroze.
Receptaculul matur roşu sau brun-roşcat......................................................5

PLANŞA LXin. 1 —R o ş a a rvertsis\ 2 - R . sp in o sissim a ; 3 - R. p en d n lin a - detaliu de frz.; 4 —R.


- idem; 5 — R g a llic a - detaliu tulp.; 6 - R. ju n d z illii - detaliu foliolă; 8 - R. ta m en lo sa -
g ia u c a
detaliu de frz. şi foliolă; 1,2,3,4,5,7,8 = receptacul fructifer.

333
P L A N Ş A L X III

334
ROSACEAE

4 R. pendulina L. - M ă c e ş de m u n t e . (piş. LXIII, fig. 3). Ph,


arbust -2 m. VI-VIII. 2n=28. Frecv. e.f.-e.b.; tuf., chei, stâne. Sp. mez.
Alim. Eur. centr. (mont.)
5b Foliole simplu serate. Ramuri cu ghimpi subţiri. Pediceli erecţi după
înflorire.
5 R. glauca Pourr. (R. rubriflora Vili.) (piş. LXIII, fig. 4). Ph, arbust -
3 m. Vl-VII. 2n=35. Rară e.g.-e.f.; tuf., pe sol. pietroase. Sp. xeromez., sax.
Jud. Braşov: Mt. Piatra Mare, Rupea. Eur. centr. (mont.)'
6a Tulp. cu ghimpi inegali, unii mai mari, arcuiţi, alţii mai mici, aciculari, plus
sete glandulifere. Frz. cu (3) 5 foliole coriacei. FI. de obicei solitare, cu
petale mari, de (25) 30-45 cm.
6 R. gallica L. - R ă s u r ă , T r a n d a f i r de c â m p . (piş. LXIII,
fig. 5). Ph, arbust 40-80 cm. VI-VII. 2n=21,28. Frecv. z. step.-e.fi; tuf,
paj., margini şi rarişti de păd. Sp. xer.-xeromez., subterm. Pont.-medit.
6b Ghimpi uniformi. Foliole de obicei 7.PetaIe mai mici, de 8-25(30) mm
lung................................................................................................................7
7a Foliole glabre sau glabrescente, neglanduloase sau cu glande foarte rare....8
7b Foliole evident păroase sau glanduloase (sau şi păroase şi glanduloase)....ll
8a Foliole verzui-albăstrui, glauce, în special pe dos. Tulp. tinere pruinoase ...9
8b Foliole verzi, tulp. tinere nepruinoase....................................................... 10
9a Sepale erecte şi persistente după înflorire.
7 R. dumalis Bechst. (R. vosagiaca auct.) - Ph, arbust 2 m. VI-VII.
2n=35. Spor. z. step,-e.fi; tuf., margini şi rarişti de păd. Sp. xeromez.-mez.
Eur.
9b Sepale reflecte sau cel mult patente, căzătoare la fructificare.
8 R. subcanina (H. Christ) Keller - Ph, arbust -3(5) m. VI-VII.
2n=35. Frecv. z. step.-e.fi; tufi, margini de păd., paj. Sp. xeromez.-mez.,
pionieră. Alim., med. Eur.
10a Foliole pieloase, perfect biserate. Ghimpii subţiri, drepţi sau slab curbaţi
9 R. jundzillii Besser {R. livescens Besser) (piş. LXIII, fig. 6). - Ph,
arbust, 2 m. VI-VII. 2n=28,42. Spor. z. step.-e.g.; tuf. şi margini de păd.
Sp. oligotr., xeromez., subterm. Pont.
10b Foliole nepieloase, simplu serate sau imperfect dublu serate. Ghimpii
puternici, curbaţi sau încovoiaţi.
10 R. canina L. s.l. - Ph, arbust -3(5) m. VI-VII. 2n=35. Frecv. z.
step.-e.fi; tufi, margini de păd., paj. Sp. xeromez.-mez., pionieră. Alim,,
med. Eur.

P L A N ŞA L X IV . 1 - Roşa caesitr, 2 - R. tomentella ; 3 - R. corymbifem - d e ta liu d e fr z . şi


R. turcica; 5 - R. agrestis - d e t a l i u d i n t u l p .
r e c e p t a c u l f r u c t i f e r ; i d e m iu 1 ; 4 - ş i f r z . ; id e m l a 4 ; 6
- R. centifolia; 7 - R. alba\ %- R. damascena.

335
|
P L A N Ş A L X IV

336
ROSACEAE

O b s. R. canina L . a f o s t d iv i z a t ă în m a i m u lte m ic r o s p e c ii; d in t r e a c e s t e a , u n e le s u n t tr a ta te


ca specii independente.
ai Pedicel glabru.......................................................................................b
a 2 Pedicel glandulos................................................................................. d
bi Frz. fără glande
R. canina s.str.
bj Frz. glanduloase, cel puţin parţial (pe peţioli sau nervuri)................... c
ci Dinţii foliolelor fără glande
R. squarrosa (Rau) Boreau
C2 Dinţii foliolelor cu glande
R. nitidula Besser
di Foliole simplu serate
R. andegavensis Bast.
d2 Foliole dublu serate
R. nitidula Besser
11a Foliole pe ambele feţe, sau cel puţin pe dos, catifelat tomentoase; pe faţa inf.
şi cu peri glandulari; zdrobite degajă un miros răşinos...............................12
11b Foliole glabre. păroase sau glanduloase, niciodată tomentoase; zdrobite nu
miroase sau miroase a mere........................................................................14
12a Sepale după înflorire ± reflecte şi căzătoare.
11 R. tomentosa Sm. (piş. LXIII, fig. 8), - Ph, arbust -2 m. VI-VII.
2n=35. Frecv. z. silvostep.-e.b.; tuf., margini de păd. Sp. xeromez.-mez.,
preferenţial calc. Eur.
12b Sepale după înflorire ± erecte şi persistente.............................................. 13
13a Foliole dispers tomentoase sau pubescente, adesea dens păroase numai pe
nervuri, compus serate. Pediceli mai lungi decât receptaculul fructifer, de
circa 20 mm.
12 R. pseudoscabriuscula (Keller) Henker et G. Schulze (/?.
scabriuscula auct. non Sm.) Răsp. şi ecologia ca la 10
13b Foliole biserate, dens glanduloase pe dos. Pediceli scurţi, de 5-10 mm lung.,
circa de lung. receptaculului fructifer.
13 R. villosa L. (R. mollis Buia non Sm., R. pomifera J. Ilerrm. Ph,
arbust-1,5 m. VI-VII. 2n=28. Rară e.f.-e.b.; pe sol. schel.
a -subsp. villosa - Petale fără glande; jud. Suceava - Pojorâta pe Mt.
Muncel. Eur.
b -subsp. coziae (Nyâr.) Ciocârlan - Petale cu glande pedicelate pe
marginea anterioară; jud. Vâlcea - Mt. Cozia şi Căpăţânii. End.
14a Foliole neglanduloase pe dos sau cu glande numai pe nervurile principale;
zdrobite nu miroase....................................................................................15
14b Foliole ± dens viscid glanduloase pe dos; zdrobite miroase a m ere.......... 18

337
RO SACEAE__________ __________________________________________
15a Sepale ± erecte la fructificare şi persistente. Pediceli scurţi. Stile lanate.
Foliole dens alipit păroase pe dos.
14 R. caesia Sm. (R. coriifolia auct. non Fr.) (piş. LXIV, fig. 1). Ph,
arbust -2 m. VI-VII. 2n=35. Spor. e.g.-e.f.; tuf., margini şi rarişti de păd.
Sp. xeromez., calc. Eur.
15b Sepale ± reflecte după înflorire şi căzătoare..................................... .........16
16a Orificiul de la vârful receptaculului > 1 mm diam., înconjurat de un disc
îngust. Stile aproape glabre.
15 R. subcollina (H. Christ) Keller (R. coriifolia var. subcollina (Chr.)
Schwertschl.) Ecologia ca la 13, dar rară. Jud. Timiş -Lugojel. Eur.
16b Orificiul de la vârful receptaculului îngust, până la 1 mm diam. şi adâncit,
înconjurat de un disc lat............................................................................. 17
17a Foliole pe ambele feţe ± alipit pubescente; pe dos şi cu peri glandulari.
Stilele se ridică din receptacul formând o coloană.
16 R. tomentella Leman (R. obtusifolia auct. non Desv.) (piş. LXIV,
fig. 2). Ph., arbust -2 m. V-VII. 2n=21,35. Spor. e.g.-e.f.; tuf, margini de
păd. Sp. xeromez.-mez., calc., subterm. Eur. centr,
17b Foliole uneori glabre pe faţă şi fără peri glandulari pe dos. Stilele scurte nu
se ridică evident din receptacul şi formează un capitul globulos.
17 R. corymbifera Borkh. (R. dumeîorum Thuill., R. obtusifolia Desv.)
(piş. LXVI, fig. 3). Ph., arbust-3 m. V-VII. 2n=35. Frecv. z. step.-e.b.; tuf,
margini de păd. Eur.
18a Sepale erecte şi persistente după înflorire..................................................19
18b Sepale reflecte şi căzătoare după înflorire.................................................20
19a Pediceli dens glandulos-setoşi. Foliole rotunjite la bază şi cu glande roşcate
pe dos.
18 R. rubiginosa L. - T r a n d a f i r r u g i n i u . Ph., arbust -2 m. VI-
VII. 2n=21,35. Spor. e.g.-e.f; tuf., margini de păd. Sp. oligotr., xeromez.,
calc. subterm. Eur.
19b Pediceli glabri sau aproape glabri. Foliole cuneate la bază .
19 R. elliptica Tausch - Ph., arbust -2 m. VI-VII. 2n=21,35. Rară z.
silvostep.-e.g.; tuf, margini de păd., pe sol. schel. Sp. oligotr., xeromez.,
subterm. Jud.: Sibiu, Caraş-Severin, Buzău, Tulcea. Eur, centr.
20a Arbust mic, de 20-50 cm, foarte ramificat şi foarte ghimpos, cu ghimpi
inegali, unii mari, arcuiţi, alţii aciculari şi cu numeroase sete glanduloase.
Foliole lat-eliptice până la subrotunde, mici, până la 1 cm.
20 R. turcica Rouy (R. ferox M.Bieb.) (piş. LXIV, fig. 4). - Ph., arbust
-50 cm. VI. Rară z. step.-z. silvostep.; paj., tuf., pe sol. schel. Sp. xer., term.
Dobr.: Mangalia şi Babadag. Pont.-bale.
20b Plante mai robuste, de 1-3 m. Foliolele evident mai lungi de l(-5) cm ......21

338
______________________________________________________ ROSACEAE
21a Pediceli glabri sau cu puţine glande. Foliole evident cuneate la bază. Stile
glabre sau rareori slab păroase.
21 R. agrestis Savi (piş. LXIV, fig. 5). - Ph., arbust -2 m. VI-VII.
2n=35. Spor. z. silvostep.-e.f.; tuf., margini de păd. Sp. mezotr., xeromez.,
subterm. Eur.
21b Foliole rotunjite la bază. Pediceli glanduloşi; dacă pedicelii sunt glabri,
stilele sunt lanate........................................................................................22
22a Ghimpii uniformi, mari şi curbaţi. Pediceli şi sepale glanduloase. Stile
glabre sau glabrescente.
22 R. micrantha Sm. (li. ferociformis Prodan) - Ph., arbust -3 m. VI-
VII. 2n=21,35. Spor. z, step.-e.f.; tuf., margini de păd. Eur. centr. şi S.
22b Ghimpii neuniformi, unii mari, curbaţi, alţii mici, aciculari, plus sete
glanduloase. Pediceli ± glabri. Stile lanate.
23 R. caryophyltacea Besser - Ph,, arbust -2 m. V-VI. Spor. z. păd.
stej.-e.f; Pont.-pan.

DETERMI NAREA PRIN CIPALELOR SPECII CULTI VATE


la Stipele libere, neconcrescute cu peţiolii, căzătoare de timpuriu. Arbust
urcător, aproape fără ghimpi. Frz. persistente. FI. galbene sau albe, de circa
2,5 cm diam., grupate în infl. multiflore.
24 *R. banksiae R. Br.
lb Stipele concrescute cu peţiolii pe cel puţin 1/2 din lung...............................2
2a Stile lungi cât lung. staminelor int. şi unite, formând o coloană subţire ce se
ridică evident din receptacul...................................................... ..................3
2b Stile mai scurte, exserte sau neexserte, dar libere........................................ 4
3a Stipele fimbriate şi glanduloase. Frz. căzătoare. FI. de 1-2 cm diam., albe,
în infl. multiflore. Stile glabre. Arbust urcător-2 m.
25 *R. multiflora Thunb. ex Murray - G r ă t ă r a ş i , T r a n d a f i r i
urcători.
3b Stipele dinţate. Frz. persistente. FI. albe, mirositoare, de 4-5cm diam. Stile
păroase. Arbust târâtor.
26 *R. wichuraiana Crep.
4a Stile exserte, lungi cât circa 1/2 din lung. staminelor int............................. 5
4b Stile neexserte, ajung cu stigmatele la gâtul receptaculului pe care îl închid
sau ies foarte puţin deasupra.........................................................................7
5a Sepale întregi. Arbust cu frz. persistente sau semipersistente, adesea
urcător. FI. variat colorate, puternic mirositoare, de 5-8 cm diam.
27 *R. odorata (Andrews) Sweet (R. thea Savi).
5b Cel puţin sepalele ext. penat-divizate. Arbuşti erecţi....................................6
6a Ghimpii uniformi, viguroşi, curbaţi sau uneori lipsesc. Frz. glabre.

339
ROSACEAE__________________________ ____________________________
28 *R- chinensis Jacq. (R- indica Lindley).
a - subsp. chinensis - Ghimpi viguroşi, roşietici. FI. de obicei mai multe,
cu
pediceli glanduloşi. Arbust, 1-2 m. VI-VI11. , ,
b - subsp. semperflorens (Curtis) C. Koch - T r a n d a f i r de l u n a .
Ghimpii aproape lipsesc. FI. de obicei izolate, cu pediceli glabri.
Arbust, 50-80 cm. V-X. . ,
6 b
Ghimpii ncuniformi, unii viguroşi în amestec cu sete simple şi sete
glanduloase. Frz. cu glande roşii, mai ales pc nervurile principale de pe faţa

^ 29 *R. centifolia L. - T r a n d a f i r de d u l c e a ţ ă , (piş. LXIV

7a Foliole lat eliptice până la subrotunde. Foliole şi stipele dens păroase faţa
inf. şi cel puţin în lungul nervurilor cu glande sesile. FI. curat albe, pendule.
Receptacul de regulă glabru, oblong-cilindric.
30 *jR. alba L. (piş. LXIV, fig. 7). , J
7b Foliole ovat-eliptice, slab păroase pe faţa inf. şi fără glande. FI. variat
colorate. R ecep tacu l ovo id a l, glandulos. ..
31 *R. damascena Mill. (R. gallica var. damascena (MUL) Voss) (piş.
I XIV fie. 8). - T r a n d a f i r de D a m a s c .
O b s . A c e a s t ă s p e c i e ş i R. alba s e c u l t i v ă m a i m u l t î n B u l g . ş i S . F r a n ţ e i p e n t r u e x t r a g e r e a

u le iu lu i d e t r a n d a fir , . . . . - .• - .
î n s c o p o rn . s e c u lt i v ă c v . d e o r ig in e h ib r id ă . D in tr e h ib r iz i m e n ţio n a m .

R . c h in e n s is x m u lt if io r a = R. polyantha H o r t . e x C a r r .
R . c h in e n s is x g a llic a = R. borboniana D e s p . ^ ^
R . o d o ra ta x c h in e n s is x borboniana = ‘ H i b r i z i T h e a ’
R. borboniana x c h in e n s is = ‘ H i b r i z i r e m o n t a n ţ i’ e tc .

2. Subfam . Maloideae (Pomoideae)

21 Mespilus L.
x=17
1 *M. germanica L - M o ş m o n . (piş. LV, fig. 5). —Ph.,

22 Cydonia Mill.
x=17
1 *C. oblonga Mill. - G u t u i . (piş. LV, fig. 6). - Ph., arbore-arbust
1,5—6 m. Frz. ovat-eliptice, întregi, tomentoase pe faţa mf. Fr. globulos,
tomentos. V. 2m-34. Cult. fruct, şi subspontan. As. de SV
- var. oblonga (var. pyriformis (Dierb.) F. Zimm.; var. typica C.K.
Schneid.) - Fr. în fontă de pară.

340
ROSACEAE
- var. matifonnis (Mill.) C.K. Schneid. - Fr. de forma mărului.

23 Chaenomeles Lindl. - G u t u i j a p o n e z
x=17
la Frz. ovate până la obovate, crenat-serate, de 3-5 cm lung. FI. roşii-
cărărnizii, de 2,5-3,5 cm diam. Fr. galben, de 3 cm diam.
1 *C.japonica (Thunb.) Lindl. ex Spach - Ph., arbust 1 ra. IV-V. Cult.
orn. Jap.
lb Frz. ovat-oblongi, serate, de 3-8 cm lung. FI. de culoare roşu-aprins, de 3,5-
5 cm diam. Fr. galben-verzui, de 3-7 cm diam.
2 *C. speciosa (Sweet) Nakai (C. lagenariu (Loisel.) Koidz.) - Ph.,
arbust 2 m. IV-V. 2n=34. Cult. orn. China centr.

24 Cotoneaster Medik. - B â r c o a c e
x=17
la Fr. negru-albăstrui, pruinos, subglobulos, de 6-9 mm diam., cu 2 sem.
1 C. niger (Thunb.) Fr. (C. melanocarpa Lodd. ex Schneid.) - Ph.,
arbust 1-2,5 m. V-VI. 2n=51,68. Spor. e.g.-e.b.; tuf., margini de păd., pe
sol. schel. Sp. mezoxer., calc. Euras. cont. (mont).
lb Fr. roşu-purpuriu.................................... ......................................................2
2a Arbuşti târâtori, de circa 0,5 m. Frz. lat-eliptice până la suborbiculare. FI.
câte 1-2, subsesile Fr. de 5-6 mm diam., roşu, lucios, cu 3 sem.
2 *C. horizontalis Decne. - Ph., arbust 0,5 m. VI. 2n=51,68. Cult. orn.
China de V.
2b Arbuşti erecţi, mai mari de 1 m. FI. pedicelate, în infl................................. 3
3a Frz. de 1-3 cm, rotund-obovate, slab păroase. Fr. de circa 8 mm, roşu-
aprins, cu 3-4 sem.
3 *C. simonsii Baker - Ph., arbust 3 tn. VI-VII. Cult. orn. India de E.
3b Frz. mai mari, tomentoase pe faţa in f...................... ....................................4
4a Receptacul şi K. tomentoase. Fr. de 7-8 mm diam., roşu, cu toment albicios
şi cu 3-5 sem.
4 C. tomentosus (Aiton) Lindl. (C- nebrodensis (Guss.) K. Koch) (piş.
LV, fig.7). Ph., arbust 1-2 m. IV-V. 2n=51, Spor. e.g.-e.b.; tuf., loc. însorite
pe sol. schel. Sp. mezoxer., calc., subterm. Eur. centr., submcdit, (mont.).
4b Receptacul glabru, sepalele numai pe margini şi la vârf păroase. Fr. de 6-8
mm diam., roşii, glabre şi cu 3 sem.
5 C. integerrimus Medik. (piş. LV, fig. 8). Ph., arbust 1-2 m. IV-VI.
2n=51,68. Spor. z. step.-e.s.; tuf., rarişti şi margini de păd., pe sol. schel.
Sp. mezotr., mezoxer., calc. Cont. euras.

341
ROSACEAE

25 Crataegus L. - P ă d u c e l , G h e r g h i n a r
x=17
la Stile 1-3. Fr. roşii. Pedicelii şi K. glabri sau dispers păroşi.............. -.........2
lb Stile 5(4). Fr. negre sau purpurii. Pedicelii şi K. lanaţi sau tomentoşi........ 4
2a Stile 2-(3). Sâmburi 2. Frz. 3-5 lobate, lobii scurţi, sinusurile nu ajung până
la 1/2 limbului.
1 C. laevigata (Poir.) DC (C. oxyacantha auct. non L.) (piş. LV, fig.
9). Pb., arbore-arbust, 2-5 m. V-Vl. 2n=34. Spor, z. păd. stej.-e.f,, rari şti şi
margini de păd., tuf. Sp. mezotr., mez. Eur. centr.
2b Stile 1. Sâmburi ...........................................................................................3
3a Infl. ± păroasă. FI. de 8-15 mm diam. Stipele întregi. Fr. de 6-9 mm lung.,
cu sepalele triunghiulare, reflecte.
2 C. monogyna Jacq. (piş. LV, fig. 10), Ph., arbore-arbust, 2-5
(-10) m. V-VI. 2n=34. Frecv. z. step.-e.b.; margini şi rarişti de păd., tuf. Sp.
mexotr., mezoxer.-mez.
ai Lăstari şi frz. dens pubescente. Hipanţiu vilos. Fr. subglobulos, brun-
roşcat, de 7-10 mm
- subsp. azarella (Griseb.) Franco - Jud. Mehedinţi: Plavişeviţa. Medit.
a. Lăstari şi frz. glabre sau slab pubescente. Hipanţiu de obicei glabru.... b
bi Frz. ± glauce pe faţa inf. Fr. slab pruinos în stadiul tânăr, de 7-8(10)
mm, roşu lucitor
- subsp. brevispina (G. Kunze) Franco - Jud. Caraş-Severin: Băile
Herculane şi jud. Tulcea. Peninsula Iberică.
b2 Frz. nu sunt glauce pe faţa inf. Fr. urceolat-globuios, roşu închis.
- subsp. monogyna - Frecv. Euras.
3b Infl. glabră. FI. de 15-20 mm diam. Stipele serate. Fr, de 6-13 mm lung., cu
sepalele triunghiular-subulate, erecte sau reflecte.
3 C. rhipidophylla Gând. (C. rosiformis auct. non Janka, C. calycina
auct. non Peterm.) - Ph., arbust-arbore, 2-5(-10) m. V-VI. Spor. Răsp. şi
staţiunea incomplet cunoscute. Centr. eur.
a - var. rhipidophylla - Fr. elipsoidal-subglobulos, roşu închis, cu sepale
orizontale sau reflecte, de 6-12 mm lung. şi 5-10 mm diam.
b - var. lindmanii (Hrabfetovâ) K.I.Chr. - Fr. oblong-cilindric, de 10-13
mm lung. roşu deschis, cu sepale erecte.
4a Frz. cu 3-7 lobi; sinusurile pătrund până la circa 2/3 din 1/2 limbului; pe
faţa sup. aproape glabre, pe cea inf. dens păroase la început şi aproape
glabre la maturitate. Infl. corimb compus, multiflor. Fr. negricios- purpuriu,
mat.

342
________________________________ _______________ ROSACEA E
4 C. pentagyna Waldst. et Kit. {piş. LV, fig. 11). Ph., arbust-arbore, 1-
5 m. V-VL. Spor. z. păd. stej.-e.g.; margini şi rarişti de păd., tuf. Sp.
mezotr,, mezoxer., subterm. S. şi E. ţării. Pont.-pan.-balc.
4b Frz. cu 7-11 lobi; sinusurile pătrund până la maximum 1/2 din 1/2 limbului;
frz. pe ambele feţe tomentoase. Infl. corimb simplu, pauciflor. Fr. negru,
lucios.
? C. nigra Waldst. et Kit. Prezenţa la noi în ţară nu este dovedită.

26 Sorbus L. em. Crantz


x=I7
la Frz. imparipenat-compuse............................................................................2
lb Frz. simple, uneori penat-sectate spre bază..................................................3
2a FI. cu diam. de 16-18 mm. Stile 5. Fr. matur invers ovoid sau piriform,
galben-brun, de 2-3 cm diam.
1 S. domestica L. —S c o r u ş , (piş. LV, fig. 12). Ph,, arbore, 10-15 m.
V-VI. 2n—34. Spor. z. păd. stej.-e.g.; rarişti şi tăieturi de păd. Sp. mezoxer.,
subterm. Uneori cult. pentru fr. Atl.-medit.
2b FI. de 8-9 mm diam. Stile 3(-4). Fr. globuloase, roşii, de 6-9 cm diam.
2 S. aucuparia L. - S c o r u ş de m u n t e , (piş, LV, fig. 13). Ph.,
arbore, 5-10 m. V-VI. 2n=34. Frecv. e.g.-e.b.; rarişti şi tăieturi de păd. pe
sol. adesea schel. Sp. pionieră, oligotr.-mezotr., mez.
a - subsp. aucuparia - Muguri, frz. pe faţa inf. şi infl. păroase. Fr.
subglobulos. Eur.
b - subsp. glabrata (Wimm. et Graebn.) Cajander - Muguri, frz. şi infl.
glabre. Fr. mai lung decât lat. Centr. eur. (mont.) şi N. eur.
3a Frz. mature pe faţa inf. verzi, ± concolore................................................... 4
3b Frz. mature evident discolore, pe faţa inf. alb sau cenuşiu tomentoase....... 5
4a Arbori. Frz. lat-ovate până la subrotunde, cu 3-4 perechi de lobi. Petale
albe. Fr. brun.
3 S. torminaUs (L.) Crantz - S o r b . (piş. LV, fig. 14). Pli., arbore, 5-
10 m. V-VI. 2n=34. Spor. e.g.-e.fi; margini şi rarişti de păd. pe sol. schel.
Centr. cur.
4b Arbuşti de circa 1,5 m. Frz. eliptice sau obovat-eliptice, serate, nelobate.
Petale roşii. Fr. roşu.
4 S. chamaemespilus a . ) Crantz (piş. LV, fig. 15). Ph., arbust, 1,5 m.
Vl-VII. 2n=34. Rară e.f.-e.s.; tuf. pe sol. schel. M-ţii. Ciucaş, Bârsei,
Retezat, Godeanu. Centr. eur. şi submedit.
5a Frz. ± serate până la slab lobate, sinusurile pătrund până la cel inult 1/5 din
1/2 lăţ. limbului.......................................................................... 6
5b Frz. evident lobate.................................. 7

343
ROSACEAE_______________ __________________________________ ____
6a Frz. lat-eliptice sau lat-ovate, lăţ. maximă fiind la mijloc sau sub mijloc, de
5-12 cm lung., cu 10-14 perechi de nervuri. Fr. mai lung decât lat.
5 S. aria (L.) Crantz - S o r b . (piş. LV, fig. 16). Ph., arbore, 5-15 m.
V-Vl. 2n=34. Spor. e.g.-e.f.; margini şi rarişti de păd., pe sol. schel. Centr.
eur.
6b Frz. eliptic-obovate până la subrotunde, lăţ. maximă fiind deasupra
mijlocului, cu 7-9 perechi de nervuri şi de 5-9 cm lung. Fr. aproape
globulos.
6 S. graeca (Spach) Lodd. ex Schauer (S. eretica (Lindley) Fritsch)
(piş. LV, fig. 17). Ph., arbore-arbust, 1-6 m. V-VIL 2n=34. Spor. e.f.-e.b.;
rarişti de păd., pe sol. schel., pietroase. Sp. mezoxer., calc., subterm. Medit.
a - var. graeca —limbul ± eliptic, nelobat.
b - var. danubialis Kovanda - limbul rombic-suborbicular, în jumătatea
sup. neevident lobat
7a Frz. penat-fidate până la penat-sectate...................................................... 8
7b Frz. penat-lobate, sinusurile pătrund până la cel mult 1/3 din 1/2 limbului.. 9
8a Frz. ± ovate; sinusurile lobilor inf. pătrund până la 1/2 din 1/2 lăţ. limbului.
7 S. dacica Borbâs - Ph., arbore-arbust, 2-9 m. V-VI. 2n=34. Rară e.f.;
stâne. calc. Sp. mezoxer., calc., subterm. M-ţii Mehedinţi, Vâlcan,
Metaliferi, Trascău, Bihor, M-tele Mare. End.
8b Frz. ± ovate; sinusurile lobilor inf. pătrund până nervura mediană , uneori
separându-se 1-3 perechi de lobi distincţi, bazali, asemănători foliolelor.
8 S. borbasii Jâv. - Ph., arbust, 2-5 m. V-VI. Rară e.g.-e.f.; stâne. calc.
Sp. mezoxer., calc., term. M-ţii Mehedinţi, şi Cemei. End.
9a Frz. lat-obovate până la suborbiculare, cu 6-7 perechi de nervuri laterale,
alb tomentoase pe faţa inf.
9 S. umbellata (Desf.) Fritsch subsp. banatica (Jâv.) Kârp.
(S. eretica auct.) - Ph., arbore-arbust, 2-8 m. V-VI. Spor. e.f.; stâne. calc.
Sp. mezoxer., calc., subterm. M-ţii Olt. şi Ban. End. (?)
9b Frz. lat-ovate până la ovat-eliptice, cu 9-12 perechi de nervuri laterale, alb-
cenuşiu tomentoase pe faţa inf.
10 S. austriaca (Beck) Hcdl. (S. mougeotii Soy.-Vill.et Godr. var.
austriaca Beck) - Ph., arbust, 3-6 m. V-VI. Spor. e.f.; tuf, stâne. Alp.-
carp.-balc.
27 Pyrus L. - P ă r
x=17
la Fr. matur lung de (5) 6-16 cm, cărnos, dulce. Frz. ovate, glabre.
1 *P. communis L. em. Gaertn. (P. domestica Medik.; P. sativa DC. in
Lam. et DC.) - P ă r c u l t i v a t . Ph., arbore,-20 m. IV-V. 2n=34,51,68.
Cult. fruct.

344
ROSACEAE
lb Fr. lung de 1,5-5 cm, tare, astringent............................................................2
2a Frz. lat-ovat-eliptice până la subrotunde, mici, de 2,5-5 cm lung.; lung.
depăşeşte lăţ. cel mult de 1,5 ori. La maturitate frz. sunt glabre, foarte rar
păroase pe faţa inf.
2 P. pyraster (L.) Burgsd. - P ă r p ă d u r e ţ . Ph., arbore, -20 m. IV-V.
2n=34. Frecv. z. step.-e.f.; păd. şi margini de păd., tuf. Sp. eutr.-mezotr.,
mezoxer. Eur.
2b Frz. mature, pe faţa inf. pubescente sau tomentoase. Lung. depăşeşte lăţ.
mai mult de 1,5 o ri..................................... ................................................. 3
3a Frz. lanceolate, oblanceolate sau obovat-lanceolate. Petale eliptice, de circa
10 mm lung. Stile viloase până la mijloc. Fr. de 2-3 cm lung.
3 P. elaeagrifolia Pali. (piş. LVI, fig. 1). Ph., arbore-arbust, 1-6 m. IV-
V. Spor. z, step.-z. silvostep.; rarişti de păd., tuf., loc. însorite. Sp. xer,.
term. Dobr., jud. Galaţi şi Ilfov. Pont.-balc.
a - subsp. bulgarica (Khutath. et Sachok.) Valev - Frz. obovat-cuneate,
lăţ. maximă deasupra mijlocului, în treimea sup.; la început pe ambele
feţe pubescente; la maturitate ± glabre deasupra,
b - subsp. elaeagrifolia- Frz. lat lanceolat-cuneate, dens cenuşiu alb
păroase; la maturitate frz. sunt pubescente pe ambele feţe.
3b Frz. obovat-eliptice, cuneate. Petale obovat-eliptice, de 14-16 mm lung.
Stile viloase numai la bază. Fr. de 3-5 cm lung.
4 /*. nivalis Jacq. - P ă r n i n s . (piş. LVI, fig. 2). Ph., arbore, 8-20 m.
IV-V. 2n=34. Rară z. silvostep.-z. păd. stej.; rarişti de păd., tuf. Jud.
Giurgiu şi Ilfov. Centr. eur.-submedit.

28 Malits Mill. - M ă r
x=17
la Frz. acut serate şi cel puţin cele de pe lăstari ± lobate. K. glabru, persistent.
Stile 5. Fr. globulos, turtit, de 2,5-3,5 cm diam., galben-verzui.
1 *M. coronaria (L.) Mill. - Ph., arbore, 5-10 m. V-VI. 2n=51,68.
Cult. om. Am. de N.
lb Frz. niciodată lobate.......................................................................................
2a K. caduc............................................................................................... 3
2b K. persistent........................................................................... 4

3a FI. de 3-3,5 cm diam. K. glabru; sepale până la de 2 ori mai lungi decât re­
ceptaculul. Petale albe. Stile 5. Fr. de 8-10 mm diam. galbene, numai pe
partea însorită roşietice.
2 *M, baccata (L.) Borkh. —M ă r a u r i u , M ă r s i b e r i a n . Ph.,
arbore, -12 m. IV-V. Cult. orn. As. de NE.

345
ROSACEAE
3b FI. de 2,5-3 cm diam. K. ± pubescent; sepale de lung receptaculului. Petale
roşii în boboc, apoi roze şi la urmă albe. Stile 4. Fr. de 6-8 mm diam.,
verzi-gâlbui, pe partea însorită roşietice.
3 *M. floribunda (Sieb.) Van Houtte - Ph., arbore, 2-10 m. V. 2n=34.
Cult. orn. Jap.
4a Frz. acut serate. Fr. mici, de 10-14 mm diam., îngustate la vârf, cu pediceli
de 2-3,5 cm.
4 *M. prunifolia (Willd.) Borkh. - Ph., arbore, -10 m. V. Cult. orn. As.
deE.
4b Frz. crenat-serate. Fr. mai mari, diam. peste 1,5 cm, adâncite la vârf şi cu
pediceli mai scurţi, de 1-2,5 cm................................................................... 5
5a Frz. mature pe faţa inf. glabre. Receptacul, sepale, muguri, lăstari şi
pediceli ± glabri. Ramuri spinoase. Fr. de 2-2,5 (3) cm diam.
5 M. sylvestris (L.) Mill. - M ă r p ă d u r e ţ . P h . , arbore, -12 m. IV-V.
2n;“34. Frecv. z. silvostep.-e.f.; păd., rarişti şi margini de păd., tuf. Sp.
eutr.-mezotr., mez. Rar cult. ca portaltoi. Eur.
5b Frz. mature tomentoase pe faţa inf. Receptacul, sepale, muguri, lăstari şi78910
pediceli tomentoşi, cel puţin în stadiul tânăr............................................... 6
6a Lăstarii, frz., petalele şi Ir. (inel. pulpa) roşii. Fr. de 5-6 cm. diam.
6 *M. niedzwetzkyana Dieck- M ă r r oşu. Ph. , arbore, 2-6(8) m. IV-
V. Cult. orn. Cauc.
6b Frz. verzi. Petale alb-roz. Fr. cu pulpa albâ-gălbuie.................................... 7
7a Arbore viguros cult. pentru fr. care au peste 5 cm diam.
7 *M. domestica Borkh. - M ă r ,Ph„ arbore, -10(15) m. IV-V. 2n=34.
Cult. fruct. în numeroase şi variate cultivaruri.
7b Arbuşti sau arbori mai scunzi, spont. sau cult. ca portaltoi. Fr. mai mic, sub
5 cm diam............................................. .......................................................8
8a Frz. eliptice, tomentoase pe faţa inf. Lăstari şi muguri dens tomentoşi, apoi
devin glabri. Stile glabre. Fr. 3,5-4 cm diam.
8 M. dasyphylla Borkh. - M ăr p ă r o s . (piş. LVI, fig. 3). Ph.,
arbore, -10 m. IV-V. Spor. Trans. Bale.-pan.
8b Frz. ovate sau invers ovate. Stile uneori păroase......................................... 9
9a Frz. mici de 1,5-3 cm lung. Fr. mici, de circa 1,5 cm diam.
9 M. praecox (Pali.) Borkh. (M. pumila Mill. var. praecox (Pali.) C.K.
Schneid.) - M ă r d u s e n . (piş. LVI, fig. 4). Ph., arbust-arbo-
re, 2-6 m. IV-V. Rară; z. păd. stej. Jud. Giurgiu-Drăgăneşti. Cult. ca
portaltoi. Pont.-balc.
9b Frz. mai mari, de 5-8 cm lung. Fr. mai mari, de 3-5 cm diam.
10 M. pumila Mill. (M. pumila Mill. var. paradisiaca (L.) C.K.
Schneid.) - M ă r p a r a d i s . Ph., arbore,-2 m. IV-V. Rară; z. păd. stej.
Jud.: Olt, Teleorman, Giurgiu. Cult. ca portaltoi. Bale.

346
ROSACEAE

29 Am elanchier Medik.
x=17
1 A. ovalis Medik. (piş. LVI, fig. 5). - Ph., arbust, 1-3 m. Lăstari şi frz.
lanat-tomentoase în stadiul tânăr. Frz. ovat-eliptice, serate. Petale albe. IV-
V. 2n=68. Spor. e.b.-e.s.; stâne., tuf., sol. schel. Centr. eur.-submedit.
(mont.).
3 Subfam. Prunoideae
Am ygdalus L.
x=8
la Frz. eliptice, dublu serate, la vârf ± trilobate, pe dos păroase (cel puţin pe
nervuri)
1 *A. triloba (Lindl.) Ricker (piş. LXV, fig. 1). - Arbust -4 m. IV-V.
2n=64. Cult. om. Extr. Orient.
lb Frz. ± lanceolate, simplu serate (crenat-serate), glabre............................... 2
2a Arbust stolonifer. Receptacul tubulos, circa de 2 ori mai lungi decât lat.
2 A. nana L. (Prunus tenella Batsch; P. nana (L.) Stokes) -M i g d a 1
p i t i c . - Ph., arbust —1,5 m. IV-V. 2n=16,24. Spor. z. step.-e.g.; tuf.,
margini de păd. Sp. xer., term.-subLerm., mezotr. Euras. cont.
2b Arbore —8 m, fără stoloni. Peţiol mai lung decât 1/2 lăţ. limbului.
Receptacul campanulat.
3 *A. communis L. - (Prunus communis (L.) Arcang. non Huds.; P.
amygdalus Batsch; P. dulcis (Mill.) D.A.Webb; A. dulcis Mill.) -
M i g d a l . - Ph., arbore —8(12) m. III-IV. 2n=16. Cult. pentru sem. şi om.
As.V. şi SV.
convar. communis (var. amaraL . ) - M i g d a l a m a r - săm. amară.
- var. communis —Endocarp gros şi tare.
- var. semidurus Ciocârlan - Endocarp gros şi fragil.
- var. tenuicarpos Ciocârlan—Endocarp subţire şi foarte fragil,
convar. sativa L. (var. dulcis DC.) - M i g d a l d u l c e -săm . dulce.
- var. sativa - Endocarp gros şi tare.
- var. semifragilis Magyar - Endocarp gros şi fragil.
- var.fragilis (Borkh.) Buia- Endocarp subţire şi fragil.*4

PLANŞA LXV. 1 — Amygdalus triloba', 2 — Prunus spinostr, 3 — Cerasus mahaleb\


4 - C. serrulata; 5 - C. fruticosa-, 6 - Saxifraga oppositifolia\ 7 - 5. retuşa - fragment lăstar;
8 - 5 . carpathica - partea inf. a pl.; 9 - 5 . bulbifera; 10 - S. cernua - partea sup. cu fl.; idem ta 9;
1 1 - 5 . rotundifolia subsp. rotundifolia; 12 - 5. marginala; 13 - 5, paniculata - frz. mărită; idem
la 12.

347
PLANŞA LXV

348
ROSACEAE

31 Persica Mill.
x=8
1 *P. vulgaris Mill. - (Primus persica (L.) Batsch.) - P i e r s i c - Ph.,
arbore - 6(8) m. Peţiol mai scurt decât 1/2 lăţ. limbului. 1II-IV. 2n=!6,24.
Cult. fruct, şi om. China.

32 Armeniaca Mill.
x=8
î *A. vulgaris Lam. - (Prunus armeniaca L.) - C a i s - Ph., arbore - 5-
6(10) m. Frz. lat-ovate până la subrotunde, acuminate. III-IV. 2n=16,24.
Cult. fruct. As. V.
var. vulgaris (var. communis (Schiibl. et Martens) Buia) - C a i s . Fr.
mari, globuloase sau turtite, mezocarp dulce,
var. amarella (Rchb.) Buia - Z a r z ă r . Fr. mici, cât o nucă,
± sferice; mezocarp amărui-acrişor.

33 Prunus L.
x=8
la Arbust spinos de 1-3 m. înfloreşte înainte de înfrunzire. FI. mici; sepalcle
de 1-2 ram, Fr. globuloase de 1-1,5 cm diam.
1 P. spinosa L. - P o r u m b a r , (piş. LXV, fig. 2). - P h ., a rbust 1-3
m. IV-V. 2n-32. Frecv. z. step.-e.f. ; tuf., margini de păd. Sp. mezotr.,
xeromcz.-mez. Eur.
a - var. spinosa - Pediceli şi receptacul glabri.
b - var. dasyphylla Schur - Pediceli şi receptacul păroşi,
lb Arbori sau arbuşti mai mari. înflorirea se suprapune (cel puţin parţial) cu
înfrunzirea. Scpale de 2,5-5 mm. Fr. mai mari............................................ 2
2a Lăstari şi frz. glabre (cel mult frz. sunt păroase pe dos, pe nervura
mediană).
2 *P. cerasifera Ehrh. (inel. P. divaricata Ledeb.) - Ph., arbore -8 m.
IV-V. 2n=16. Pont.-bale.
var. cerasifera - C o r c o d u ş . F r z . glabre, verzi. Catafile necleioase.
Cult şi subspont.; z. step.-e.f.
var. myrobalana (L.) Buia - M i r o b o l a n . F r z . verzi, lucioase.
Catafile cleioase. Cult ca portaltoi şi fruct,
var.pissardi (Carri&re) C.K.Schneid. - C o r c o d u ş r oşu. Frz. roşii-
purpurii. FI. roz. Fr. roşu închis. Cult om.
2b Lăstari, cel puţin la început, păroşi. Frz. păroase pe dos............................. 3

349
ROSACEAE
3 *P. insititia L. (P. domestica L. subsp. insititia (L.) C.K. Schneid.)
- G o l d a n , S c o l d u ş . IV-V. 2n=48. Cult şi subspont. As. V. Medit.
var. julmna L.(f. subsylvestris (Boutign.) C.K. Schneid.) - P r u n u 1
S f. I u l i a n - Ramuri bogat spinoase; fr. mai mici. Cult. ca
portaltoi.
3b Arbori fără spini. Ramurile de 2 ani complet glabre................. ...................^
4a Lăstari numai la început pubescenţi apoi devin glabri, lucitori.Petale albe-
verzui, alungit ovat-eliptice. Fr. alungit, de circa 4-8 cm lung. Mezocarpul
nu este aderent la endocarp care este comprimat şi carenat.
4 *p. domestica L. (P. domestica L. subsp. domestica-, P. domestica
subsp. oeconomica (Borkh.) C.K. Schneid.) —P r u n , P e r j . IV-V.
2n=48. Cult fruct. Sp. probabil de origine hibridă (P. cerasifera x P.
spinosa)
As. V.

4b Lăstari păroşi până toamna târziu. Fr. globuloase....................................... 5
5a Fr. mari, de 3-5 cm lung., globuloase sau elipsoidale. Mezocarpul ± aderent
la endocarp, dar poate fi desfăcut.
5 *P. x italica Borkh. em. Kârp. (P. domestica L. subsp. italica
(Borkh.) Gams; P. domestica x P. insititia). IV-V. 2n=48. Cult fruct.
5b Fr. mai mici, de 2-3 cm diam., globuloase, foarte dulci, cu epicarp gălbui,
punctat cu roşu, mezocarp gălbui, se desface uşor de endocarp.
5 *p. x syriaca Borkh. em. Kârp. (P. domestica L. subsp. syriaca
(Borkh.) Janch.; P. cerasifera x P. domestica). - M i r a b e 1e .

34 Cerasus Juss.
x=8
la FI. 5-12, grupate în corimbe sau raceme corimbiforme.
1 C. mahaleb (L.) Mi 11. (Prunus mahaleb L.; Padus mahaleb (L.)
Borkh.) - V i ş i n t ur c e s c. ( pi ş . LXV, fig. 3). Ph., arbore-10(12) m. IV-
V. 2n=16. Spor. z. step.-e.g.; margini şi rarişti de păd., uneori pe sol. schel.
Sp. xer.-xeromez., term.-subterm., preferenţial calc., hei., neutr.-alcal.
Alim., ind., portaltoi, perdele de protecţie. Submedit.
lb FI. 2-4(-6), grupate în fascicule umbeliforme.............................................. 2
2a Frz. pronunţat simplu sau dublu serate, cu dinţii scurt aristaţi. Sepale erect-
patente.
2 *C. serrulata (Lindl.) G. Don - C i r e ş j a p o n e z , (piş. LXV, Fig.
4). Ph., arbore - 10 m. IV-V. 2n=16,24. Cult. om. As. E.
2b Dinţii marginii frz. nu sunt aristaţi. Sepale reflecte.............................. .......3
3a Infl. fără frz. normale la bază. Frz. mari, de 8-15 cm lung. dispers
pubescente pe dos. Sepale cu margini întregi.

350
._____________ _________________________________________ ROSACEAE
3 C. avium (L.) Moench (Prunus avium L.) - C i r e ş . Ph., arbore 10-
20 m. IV-V, 2n-I6,24,32. Spor. z. păd. stej.-e.f.; păd., margini de păd. Sp.
mezotr., mez., helscia. Alim., ind., med. Submedit.
var. avium (var. sylvestris Ser.) - C i r e ş s ă l b a t i c . Fr. mici, până
la 1 cm diam., negre, puţin suculente, dulce-amărui.
var. juliana (L.) Pojarkova —C i r e ş e de I s p a s . Mezocarp moale
şi suculent.
var. duracina (L.) Pojarkova - C i r e ş e p i e t r o a s e . Mezocarp
tare, puţin suculent.
3b La baza infl. se găsesc 1-3 frz. normale apărute din acelaşi mugur. Frz. mai
mici, glabre. Sepale cu margini crenat-serate........................................ 4
4a Arbuşti de 0,3-1,5(4) m. Frz. mici, de 2-6 cm lung. Peţioli Iară glande.
Petale de 5-7 mm lung.
4 C . fruticosa (Pali.) Woronow (Prunus fruticosa Pali.) - V i ş i n e i ,

C i r e ş de B ă r ă g a n , (piş. LXV, fig. 5). Ph., arbust 1,5 m. IV-V.


2n=32. Spor. z. step.-e.g.; tuf., margini de păd., loc. însorite. Sp. xer.-
xeromez., mezotr., calc., term.-subterm. Euras. cont.
4b Arbore sau arbust mai marc. Frz. de 6-8(12) cm lung. Peţioli cu glande.
Petale de 7-12 mm lung.
5 *C. vulgaris Mill. (Prunus cerasus L.) - V i ş i n . Ph., arbore sau
arbust. IV-V. 2n=32. Cult. fruct, şi subspont. Eur. SE şi As V.
a - subsp. vulgaris - V i ş i n a r b o r e s c e n t . Arbore, 8(10) m, fără
drajoni. Ramuri erect patente.
b - subsp. acida (Dumort.) Dostâl V i ş i n a r b u s t o i d . Arbore mic
sau arbust cu drajoni. Ramuri ± pendule. Fr. roşii întunecate, acide;
sucul colorează.

35 Padus Mill.
x=8
la K. persistent. Scoarţa aromatică. Frz. pieloase, lucitoare pe faţă şi cu peri
ruginii pe dos, în lungul nervurii mediane.
1 *(P. serotina (Ehrh.) Borkh. (Prunus serotina Ehrh.) — M ă l i n
a m e r i c a n . - Ph., arbore -10(20) m. V-VI. 2n=32. Cult. om., for. şi fixat.
Am. de N.
l b K. căzător. Scoarţa nearomalică sau urât mirositoare................................ 2
2a Petale de 3-4 mm. Scoarţa nearomatică. Fr. roşu-negricios cu endocarp
neted.
2 *(P. virginiana (L.) Mill. (Prunus virginiana L.) - M ă l i n de
V i r g i n i a .Ph., arbust, arbore -5(10) m. V. 2n=36. Cult. orn. E. Am. N.

351
MIMOSACEAE--------------- _ _ _ ------------ ------- ------ ------------ ---------- -
2b Petale de 6-9 mm. Scoarţa urât mirositoare. Fr. negru, lucios cu endocarp
reticulat-brăzdat.
3 P. avium Mill. (Prunui paius L.; P. racemosus Lam., Padus
racemosa (Lam.) Gilib.) - M ă l i n .Ph„ arbust, arbore -15 m. IV-V. 2n=32.
Spor. z. pâd. stej.-e.b., pâd-, tuf., zâv. în lungul râurilor, pe sol. profunde,
umezite freatic. Sp. eutr., mez.-mezohigr., helscia. Adesea cult. om. Euras.
a - subsp. avium - Arbore cu lăstari glabrescenţi. Infl. ± pendule.
Submont. Spor, în toată ţara.
b - subsp. petraea (Tausch) Pawl. - Arbust de circa 3 m, cu lăstari pubes-
cenţi. Infl. ± erecte. Mont. Trans., Mar.
36 Laurocerasus Duhamel
1 *L. officinalis M. Roem. (.Primus laurocerasus L.; Padus
laurocerasus (L.) Mill.) - L a u r o c i r e ş .- Ph„ arbust, arbore -6(8) m.
IV-V, 2n=144,170-180. Cult. om. As. Mică, Caucaz, S. Peninsulei Bale,
Or d . Fab ales (L e g u m i n o s a l e s )

Fam . Mimosaceae
Plante lemnoase, tropicale şi subtropicale; la noi în ţară se cultivă câteva în
scop decorativ. Frz. dublu paripenat compuse. Fl. cu K. şi C. pe tipul 4-5, cu
simetrie radiară, grupate în infl. globuloase. Prefloraţia valvată. Stamine în
număr variabil, cu filamente lungi, colorate. Gineceu sup., ovar unicarpelar şi
unilocular. Ovule anatrope. Fr. păstaie (legumă).
la Frz. dublu paripenat compuse, sensibile La atingere. Stamine 4-10................
............................................... 1 Mimosa
lb Frz dublu paripenat compuse, nu sunt sensibile la atingere. Stamine
numeroase...................................................................................... 2Albizia
1 M imosa L.
1 *M. pudica L. - M i m o z ă , S e n z i t i v ă . Sp. anual ă-subarbust,
T.-Ph., 30-100 cm. Fl. roz-violete pe tipul 4. Infl. capituliformă. Fr. păros.
VII-X. Cult. în sere. Brazilia.
2 Albizia Durazz.
1 *A. julibrissin Durazz. Ph„ arbust-arbore -12 m. Fl. roz grupate în
infl. globuloase. VI-VIIJ. Cult. om. Asia de SV.
Fam . Caesalpiniaceae Kunth
Plante lemnoase, tropicale şi subtropicale, câteva cultivate şi la noi în scop
decorativ. Fl. zigomorfe, pe tipul 5, cu K. şi C. Prefloraţia carenată (cohlear-

352
----------------- -— -________ _________ __________________ FABACEAE
ascendentă). Stamine 10, mai rar 5-10, sau numeroase, libere. Ovar unicarpelar
şi unilocular. Ovule anatrope. Sem. cu sau fără endosperm, Fr. păstaie (legumă),
la Frz. simple, reniforme. Fl. roze, apar direct pe ramuri (cauliflorie) 1 Cercis
lb Frz. compuse....................................................... 2

2 a Arbori cu spini. Frz. de două felun: simplu şi dublu paripenat compuse.


Foliole lanceolat-eliptice......................................................... . 2 Gleditsia
2 b Arbori fără spini. Frz. dublu paripenat compuse, cu foliole ovate................
............................. ...............................................................3 Gymnocladus

1 Cercis L.
x=7
1 *C siliquastrum L. - A r b o r e l e l ui I u d a . Ph., arbust-arbore
6-10 m. IV-V. 2n=14. Cult. om. Medit.

2 Gleditsia L.
1 *G. triacanthos L. - G l ă d i ţ ă , P l ă t i c ă . P h . , arbore -20(45) m. cu
spini simpli sau ramificaţi. Fl. în raceme axilare, albe-verzui, poligame,
plăcut mirositoare. Sepale 3-5 unite, petale 3-5 libere, stamine 6 - 1 0 libere.
Fr. de 30-45 cm lung. şi 3-4 cm lăţ., indehiscent. VI-VII. 2n=28. Cult. om.,
for. şi pentru garduri vii. Am. de N.

3 Gymnocladus L.
1 G. dioica (L.) K. Koch - Ph., arbore —30 m. Fl. poligame sau
dioice, albe-verzui, grupate în raceme. Sepale 5 unite, petale 5, libere,
stamine 10, libere. Fr. de 10-20 cm lung. şi 4-5 cm Iăt. Săm. subro tundă’
brună, de circa2 cm diam. VI. 2n=28. Cult. om. Am. deN.
Fam. Fabaceae Lindl. (Leguminosae Adans.)
Plante erbacee sau lemnoase. Răd. cu nodozităţi. Frz. de obicei compuse, cu
stipele. Fl. hermafrodite puternic zigomorfe, grupate în infl. racemoase. Sepale
5, unite. Petale 5, de forme şi mărimi diferite: cea sup. mai mare numită vexil, 2
laterale numite aripi şi 2 inf., de obicei unite, formează carena. Prefloraţia
vexilară (cohlear descendentă). Androceu format din 1 0 stamine; cu filamente
libere - dialistemon sau unite într-un mănunchi - monadelf sau unite în 2 grape
(9+1) - diadelf, ultimul tip fiind cel mai des întâlnit. Gineceu sup., ovar
unicarpelar şi unilocular, cu l-n ovule campilotrope. Sem. sunt exalbuminate
Fr. păstaie, păstaie indehiscentă sau lomentă.
l a Plante lemnoase, arbori, arbuşti şi subarbuşti............................................. 2
lb Plante erbacee, rareori subarbuşti.................................................. jg

353
FABACEAE
2a Frz. simple................................................................................................... J
2b Frz. compuse (trifoliate sau penat-compuse)............................................... 5
3a Arbust - 3 m, cu ramuri erecte, verzi, fără frz. (frz.cad). FI. galbene,mari,
de 2-2,5 cm. grupate în racem terminal, lax,pauciflor. K. unilabiat, cu 5
dinţi scurţi. Păstaie de 4-10cm lung.................................. ........ 4 Spartium
3b Arbuşti sau subarbuşti mai mici, cu ramuri foliate. FI. şifr.maimici. K.
b ila b ia t............................. ^
4a Tulp. comprimate şi cu câte 2 aripi întrerupte la noduri. Săm. tară strofiol
................................................................ 5 Genistella
4b Tulp. nu sunt lat aripate. Săm. cu strofiol, rar fără strofiol.................... - 5
5a Frz. trifoliate, uneori cele sup. pot fi şi simple............................................6
5b Frz. penat-compuse......................................................................................®
6a FI. în raceme pendule, mari, de 10-25(35) cm lung. Săm. fără strofiol........
..........................................................................7 luiburnum
6b FI. nu formează raceme pendule.................................................................. 7
7a K. tubulos........................................................................10 Chamaecytisus
7b K. scurt campanulat..................................................................................... ®
8a Frz. trifoliate. FI. în raceme terminale, sau axilare, solitare sau înperechi,
.................................................................................... 9 Cytisus
8 b Frz. dinspre vârful lăstarilor sunt simple, celelalte trifoliate, toate cad
devreme............................................................................ •8 Sarothamnm
9a Frz. paripenat-compuse, rahisul terminat cu o setă (spinişor). FI. galbene,
solitare sau în fascicule câte 2-5............................................. 26 Caragana
9b Frz. imparipenat-compuse............ ............................................................10
10a Liană cu 7-19 foliole. FI. mari, violete, plăcut mirositoare, grupate în
raceme pendule, foarte mari, de 20-40 cm lung......................... 23 Wisteria
10b Plante cu tulp. erecte................................................................................ H
11a Foliola terminală subsesilă. Infl. umbelă simplă. Fr. lomentă... 31 Coronilla
11b Foliola terminală evident peţiolată. Infl. racem sau panicul.....................12
12a Foliole pe dos, fin glandulos-punctate. Infl