Sunteți pe pagina 1din 8
pPearental DANIEL J. SIEGEL VALTOAREA MINTII Tee tela aces cerebrale in adolescenta CUPRINS PARTEA | Esenjo Benefcile si provectirle adolescents! “4 Perpetuarea puters rolul minfi adlescente la maturtate 17 Adolescenfa de la interior e8he exterior 21 Riscul gi recompensa 26, Distantarea: 32 Sincrorizaree puberty sexvolii 91 adclescenfel 33 Cozurile si necazurle cu adelescenta nosh extins’ 36 Transformtirle adelescenf! importanta relator noastre 39) INSTRUMENTE DE MINDSIGHT 1: Secfiunea 1: Cum s& privim gi si tmblanzim oceanul interior 48 Cele fre pur principale de Hr) mindight 51 Cum 38 privim fn ad@reul oceanulu interior 52 Exeraft de mindsight A: Inrospectia yl examinareo mini 56 Imagines fic a lumi materiale # mirckight-ul liv interoore 57 Exereifl de mindsight B: Mindsight deslugt 60 Empatia, él Exeriul de rindsight C: Empatia 63 Infegrarea 6 Est de ici DSi amore Hiatt 66 nd ifegrarea ru este prezent haos sau rigitate o Esra de minight Fs Defeclores hoc! au a rig #echiibrarea minjt 70 Datorit abittlor de mindsight, putem avea o mite, un creier si relafi mot puternice oy PARTEA A I-A Creierul fu Dopamin’, decizi si ciiutarea satisfactiel 4 Familia, prietenti si distractio 80 Rell adolescent 2 Lucrea decizillor «Nu foce asta nu ore riiun efech puterea susfiner postive infegrarea cerebrols Un mua) la thde Mn" al creersut ‘Adoleenfo co poartl cre exlorarea creatvas Celaborareo dinke geaerafi Vulnerabiliote si oportunitate Remodelorea creerulu cind ne ism din bolamale Adolescenfa creeaz’ integrare cerebral Creterul emotional inferior CConfigurat peniru avertur ji conectare INSTRUMENTE DE MINDSIGHT 2: Timpul-cu-tine Timpul-cu-tine, mindsight gi prezenfa congient Prezent lo ce se intimpli, atunci cand se intémpht Exeriul de mindsight A: Congtenttzorea respirafiel Consirure lente! mindsght Infegrarea Congtnfe!folosind Roata prezenfel Exerejul de mindsight B: Roata prezenfel Reflctind la Roata prezenjei PARTEA A III-A ‘Atayomentele tole © baz sigur 9 © rampt de lansare Modurle in care ne atayim ‘Avayamentulreocty Doblindies otajamentuli vecuizant 9! ntegrarea creeruul Refecteaz’ asupra reloitor tole de alagoment pentru a-f inflege vfs Infrebiiri pentru reflect asupra atazamentului "Norojunde noose de otajorer cle out emsfere cerebrale Evitorea, dstanja emofonalt 9 emisfera cerebro slang Arrbivalenfo corizia emejora¢ emisfero reopk a creed Atoyamentul dezorgarizat si crterul sociot ‘Crearea unui spafiu securizant yi a une rampe de lansare peu adolescenf 1 11 126 128 134 137 140 152 158 163 164 70 2 186 193 199 205 INSTRUMENTE DE MINDSIGHT 3: Timpul-cu-celat ji conversatia contemplative SS trjelegem modelo care ne frmeaz reo octucle Exerejul de mindsight A: Reflecteazs la modelele de ctayament core modeleaz8 conversafile corternplative Reflect, integrarea si eriginde empatit Exerciul de mindsight B: Conversaile contemplative Rol in crearea identi noastre tn relate cu cea Exereitul de mindsight C: Repararea rupturlor PARTEA A IV-A Cum 38 remat prezent fn pul tronsformiror #1 provoctror Cum 38 respec persoana th cae se hrarefermi odblescetul Plecarea de acast Pubertatea, sexualitates 3i identitatea ‘Aventure de o noapte Relaile sentmentole gi prima iubire Pentru trceput, fi prezent! Schimbirle sl provoetile Integr ‘Acceptor, rerunfore ls oytepitofertrea sexo CConsum sau ebuz de drogurt? jntoarcerea acost: reflectio, realinierea yi repararea ruphurlor 207 209 212 23 6 28 219 295 208 234 240 242 249 255 255 270 283, INSTRUMENTE DE MNDSIGHT 4 Sapte exci srnple de rirght 290 Exertial de mindsight A: Timpul-cu-tine Exercjul de mindsght B: Timpul pentru somn Exeril de minkight C:Timpul peniru concenrare Exercifiul de mindsight D: Timpul pentru relaxare Exercijul de mindsight E: Timpul pentru joact Exercifu de mindsight F: Timpul pentru activitif fizice Exerafiul de mindsight G: Timpul peniu conectare CONCLUZIE: Eu-no i inegrorea deni Malfurie 291 293 296 298 299 302 304 306 315 PARTEA | Esenfa adolescentei Adolescenta este o perioad’ a vieti pe cat de uimitoare, pe att de nducitoare. Se desfasoars cu aproximatie intre doisprezece si douazeci si patru de ani (da, mult dupa ce implinesti douszeci de ant!) si este cunoscut8 in toate cultu- rile drept 0 perioads plind de provocéri atat pentru ado- lescenti, cat si pentru adultii care le sunt alaturi. Deoarece poate fi atat de solicitants pentru toti cel implicati, sper ca aceasta carte sa ofere sprijin celor de pe ambele margi ale prépastiel generationale. Daca esti adolescent si citesti aceasta carte, nutresc speranta cd te va ajuta s3-ticroiesti propria cale prin calstoria, uneori dureroasé, alteoripalpitant3, care este adolescenta. Dacé esti parintele unui adolescent, ‘ori un profesor, un consilier, un antrenor sau un mentor care \ucreaza cu tineri, sper ca reflectille din aceasta carte sa te ajute s8 ajuti adolescentul din viata ta nu doar s8 supra- vietuiasc, ci sa se dezvolte armonios in aceast’ incredibils perioad formatoare. Trebule s8 spun de la inceput ca adolescenta este in- conjurata de 0 multime de mituri pe care stiinta lea dovedit 2 fi c&t se poate de false. Si, mai grav decét faptul c& sunt eronate, aceste credinte false pot realmente ingreuna viata adolescentilor si adultilor. Agadar, hai s8 d8rmam aceste mituri de la bun Inceput. Unul dintre cele mai puternice mituri este c3 hormonii dezléntuiti Tl fac pe adolescenti s& ,,o ia razna” sau ,,s8 piard mintile”. Nimic mal fals! Este adevarat c& activitatea 10 DANIEL J SIEGEL hormonalé creste in aceast8 perioads, dar nu hormonil de- termina ceea ce se petrece in adolescents. Stim astazi cd ceea ce traiesc adolescentii se datoreaz, in primul rand, mo- dificarilor in dezvoltarea creierului. Cand stii despre aceste schimbari, viata poate decurge mai lin pentru tine ca adoles- cent sau ca adult care traieste alaturi de adolescenti. Aoun mine team. mie € ok! Acum sunt ev alaturi de tne. sa Facem cy schinbut Unalt mit este acela ca adolescenta este pur sisimplu 0 perioada de imaturitate si c3 adolescentii nu trebuie decat 88 ,se facd mari”, Cu 0 perspectiva atat de limitat asupra situatiel, nu este de mirare c8 adolescenta este privitd ca ALTOAREA MINTIL ” cea perioada creia trebuie s8 fi supravietuim cumva, pe care trebuie s8 0 indurdm si s8 0 depasim, cu cAt mai putine <= posibll. Da, s8 fil adolescent poate fi derutant si terifi- 2%, cand totul este att de nou si adesea intens in aceast’ penoads. Cat despre adulti, ceea ce fac adolescentille poate area derutant si chiar lipsit de sens. Ca tat’ a doi adoles- centi, credeti-ma cd stiu prea bine. insa perspectiva conform clreia adolescenta nu este decat 0 perioada care trebuie ‘sedurata este extrem de limitant3. Dimpotriva, adolescer nu au nevoie doar s8 supravietuiasc’ adolescentei, cise pot ezvolta armonios datorita acestei perioade importante din tz lor. Ce vreau s8 spun, mai exact? Una din ideile centra- lepe care le vor pune'n discutie in aceasta carte este aceea <3, din perspective cheie, ,transformarile” adolescente’ testarea limitelor, pasiunea de a explora necunoscutul si eriosul - pot pregati terenul pentru dezvoltarea trasaturilor de caracter fundamentale care vor permite adolescentilor $3 tr3lasca vieti minunate, aventuroase siimplinite. Unaltreilea mit este c& ,a te face mare” in adolescent presupune tranzitia de la dependenta de adulti la o totala independenta fata de acestia. Chiar daca existd un impuls natural si necesar catre independenta fata de adultii care bau crescut, adolescentiiincd beneficiaza de pe urma relatil- Jor pe care le au cu el. Tranzitia sanatoasa catre varsta adul- 23 se face prin interdependenta, nu prin izolarea de tipul _,descurcé-te singur”. Natura relatilor pe care adolescent le au cu parintiilor, ca figuri de atagament, se schimba, iar prietenii devin mai importanti in aceasta perioada. In cele din urmi, invatdim s& trecem de la nevoia de ingrijre din par- tea celorlaltiin timpul copilariel, la aceea de a ne indeparta de parinti si de cellalti adulti, pentru ane baza mai mult pe cei de aceeasi varsta in timpul adolescentei, ca mai apoi si trecem la a+ ingrii sia primi ajutor della ceilalti. Aceasta este interdependenta. in aceast8 carte vom analiza aceste tipuri 2 DANIEL J SIEGEL de atasament si nevoia continua, pe tot parcursul vietii noas- tre, de relatil apropiate. ‘Atunci cénd mergem dincolo de mituri, reusim s8 vedem adevarurile care se ascund in spatele acestora, iar viata adolescentilor si cea a adultilor cu care traiesc devine mult mai bund. Din pacate, ceea ce cred ceilalti despre noi poate mode- ta felulin care ne privim pe noi ingine siin care ne comportam. Este valabil mai ales pentru adolescenti si modul in care acestia ,,recepteaza” obisnuitele atitudini negative pe care multi adulti le proiecteaza (direct sau indirect) asupra lor ~ adolescentii sunt ,,scépati de sub contro!” sau ,lenesi” sau z4pacit”. Studille arata c3, atunci cind unor profesor lis-a pus c& anumiti elevi au o ,,inteligent& limitata”, acesti elevi au avut o performants scolara mai scazuté decat alti elevi ai ror profesori nu erau informati similar; atunci cand profe- sori! au fost informati ca aceiasi elevi aveau abilit3ti excep- tionale, rezultatele Ia testari au ardtat imbundtatiri clare. Adolescentii care absorb mesaje negative despre identita- tea lor si despre cea ce se asteaptd de la ei pot coborila acel nivel, in loc sa isi realizeze adevaratul potential. Asa cum Johann Wolfgang von Goethe a scris:,,Trateaza pe oameni ca si cand sunt cine ar trebui sd fie sil vei ajuta s8 devin ceea ce sunt capabilis& fie”. Adolescenta nu este o perioada de, ,nebunie” sau de, imaturitate”. Este o perioada esenti- al3, pling de intensitate emotionald, implicare sociala si cre- ativitate, Reprezentd esenta a ceea ce ,,ar trebui” sa fim, a capacitatilor si nevollor noastre ca persoane sica familie. Valtoarea mint este organizata astfel: prima parte cer- ceteazé esenta adolescentei si modalitatea in care intelege- rea dimensiunilor sale importante poate crea vitalitate in prezent si de-a lungul intregii viet. A doua parte analizeaz’ ‘modul in care se dezvolt8 creierul in adolescenta, astfel in- cat s8 putem profita la maximum de oportunitatile pe care ee