Testul se efectuează din urina de 24h.

Informatii generale

Determinarea excretiei urinare de acid uric este in principal utila la pacientii care prezinta
calculi renali. Litiaza acidului uric se poate dezvolta atat in guta primara cat si in cazurile de
hiperuricemie secundara (ex. boli maligne). De asemenea, nefrolitiaza urica poate complica
colita ulceroasa, boala Crohn si bypass-ul chirurgical jejunoileal. Majoritatea pacientilor cu
litiaza urica nu prezinta manifestari clinice de guta.

Pacientii tineri care prezinta artrita gutoasa si nefrolitiaza sau cei care excreta >1000 mg acid
uric/24 ore ar trebui evaluati pentru deficienta ereditara a enzimei hipoxantin-guanin-
fosforiboziltransferaza (HPRT). Raportul acid uric/creatinina din probele de urina matinala
este folosit ca test pentru detectarea sindromului Lesch-Nyhan, care este asociat cu o absenta
totala a activitatii enzimei. Pentru detectarea deficientei partiale a aceleiasi enzime la pacientii
adulti cu guta, acest raport se poate aplica si la probele de urina din 24 ore.

Raportul acid uric/creatinina dintr-o proba de urina spontana poate fi util si in diferentierea
insuficientei renale acute secundara nefropatiei gutoase de cea indusa de alte cauze2;4.

Recomandari pentru determinarea acidului uric urinar

Acest test evalueaza metabolismul acidului uric in guta si nefrolitiaza1.

Pregatire pacient – pacientul va respecta dieta sa obisnuita3.

Specimen recoltat

a) urina din 24 ore: la ora 7 dimineata pacientul urineaza si nu retine aceasta urina; apoi
colecteaza intr-un vas curat de 2- 3 litri toate emisiunile de urina pana la ora 7 dimineata in
ziua urmatoare, inclusiv; omogenizeaza (prin agitare) urina recoltata; masoara intreaga
cantitate; retine aproximativ 100 ml, in pahar de plastic de unica folosinta pentru urina; proba
se tine la 2- 8°C in timpul colectarii si ulterior, pana se lucreaza efectiv;

b) o proba de urina spontana (preferabil prima urina de dimineata)3.

Cauze de respingere a probei – specimen care nu a fost pastrat la 2- 8°C; utilizarea de

conservanti (produc interferente)4 .

Recipient de recoltare

a) vas de 2 – 3 litri si pahar de plastic de unica folosinta pentru urina, pe care se noteaza
cantitatea totala de urina din 24 ore;

b) eprubeta pentru urina3.

Cantitate recoltata – a) aproximativ 100 mL; b) 10 mL3.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se lucreaza in aceeasi zi; daca acest lucru nu este
posibil, urina se poate stoca la 2-8°C3.

1
Stabilitate proba – 72 ore la 2-8°C; 4 zile la 20-25°C dupa adaugare de NaOH (ph >8);
probele nu se congeleaza3.

Metoda – spectrofotometrica (enzimatica colorimetrica)3.

Valori de referinta

• 200-1000mg/24 ore;

• 37-92 mg/dL (in prima urina de dimineata).

Raport acid uric/creatinina:

• normal: 0.21-0.59;

• guta: 0.15-0.73;

• hiperuricemii secundare: 0.25-1.77;

• artrita non-gutoasa: 0.27-0.58;

• sindrom Lesch-Nyhan: 1.98-5.35;

• deficit partial de HPRT: 0.62-2.00;

• insuficienta renala acuta secundara nefropatiei gutoase: >1;

• insuficienta renala acuta de alte cauze: <13;4 .

Limita de detectie – 0.2mg/dL (11.9 µmol/lL3.

Interpretarea rezultatelor

Cresterea acidului uric urinar Scaderea acidului uric urinar

• nefrolitiaza; • leucemii; • sindrom Lesch- • afectiuni renale cronice; • xantinurie; •
Nyhan; • hepatite virale; • boala Wilson; • deficienta de acid folic; • intoxicatie cu plumb1;2.
siclemie1;2.

Limite si interferente

Efortul fizic sustinut si o dieta bogata in purine cresc concentratiile de acid uric urinar.

• Medicamente

Cresteri: acid ascorbic, asparaginaza, aspirina, cortizon, dietilstilbestrol, fenitoin, litiu,

manitol, mercaptopurina, metrotexat, probenecid, sulfametoxazol, triamteren, verapamil1.

2
Scaderi: acetazolamida, acid etacrinic, alopurinol, azatioprina, etambutol, furosemid,
fenofibrat, fenoprofen, furosemid, guaifenesin, halofenat, fenilbutazona (efect slab),
probenecid, tiazide1.