Subiecte CCMAI_II

1. Enumerați rolul și funcțiile sistemului de răcire.

• Instalaţia de răcire are rolul de a prelua, transporta si transmite mediului
înconjurător o parte din căldura dezvoltată în cilindrii motorului pentru a menţine
un regim termic optim a pieselor motorului.
• Preluarea căldurii de la lichidul de răcire si transmiterea acesteia mediului
ambiant se realizează prin intermediul radiatorului.
• Pompa de lichid are rolul de asigura recircularea lichidului în sistemul de răcire,
si se utilizează în general pompa de tip centrifugal.
• Pompa de apă este acţionată de la arborele cotit al motorului printr-o
transmisie cu curea.
• Ventilatorul are rolul de a intensifica circulaţia aerului prin radiator.
• Antrenarea ventilatorului se poate realiza de aceeasi curea cu pompa de lichid
dacă este plasat pe rotorul pompei sau cu o transmisie separată.
Indiferent de tipul motorului instalaţia de răcire trebuie să răspundă următoarelor
cerinţe:
a) Să asigure desfăşurarea proceselor de schimb de gaze cu pierderi minime;
b) La toate regimurile de funcţionare ale motorului şi condiţiile climaterice şi de drum
să asigure un regim termic optim;
c) Consum mic de putere pentru antrenarea diverselor elemente;
d) Siguranţă şi durabilitate în funcţionare;
e) Construcţie simplă cu dimensiuni de gabarit cât mai reduse;

2. Scrieți denumirile parților componente din figura 1.

Fig.1
1-pompa de apa
2-radiator
3-conducta de aspiratie
4-conducta de refulare
5-racitor de ulei
6-ventilator
7-conducta
8-termostat
9,10 –conducte de lichid
 3. Descrieți funcționarea termostatului prezentat în fig. 1.
Pompa de apa 1 aspira lichidul racit din radiatorul 2 prin conducata de aspiratie 3 si il
refuleaza prin conducta de refulare 4 in camasa de racire a motorului, dupa ce a trecut prin
racitorul de ulei 5. Ventilatorul 6 antreneaza aerul prin radiator. Lichidul cald este colectat in
partea superioara de coducta 7, el trece prin termostatul 8 si, apoi, prin coducta 9, in partea
superioara a radiatorului. Prin racire, greutatea specifica a apei creste si apa calda, pe
masura ce se raceste, va avea tendinta sa coboare in partea de jos a radiatorului. Aceasta
tendinta este accelerata de faptul ca din bazinul inferior al radiatorului pompa de apa aspira
lichidul racit.
In componenta instalatiei de racire se prevede un termostat care regleaza limita inferioara
a temperaturii motorului, prin inchiderea si deschiderea circulatiei lichidului de racire prin
radiator. Astfel, cand motorul este rece (la pornire) termostatul inchide circuitul prin radiator,
intreaga cantitate de lichid trece din conducta 7 in conducta 10, si, apoi, prin pompa, in
partea inferioara, realizand asa-numitul 'circuit scurt'. Cand lichidul de incalzire a depasit
temperatura de 750C, termostatul deschide progresiv circulatia si prin radiator, mentinand
temperatura motorului intre limitele 80-900C

4. Enumerați părțile componente și descrieți funcționarea instalației

de răcire din figura 2.

Fig 2
1-vas de expansiune
2-spatiu de compensare
3,4-circuit principal
5-conducta
6-buson de umplere

La instalatiile de racire inchise (fig.2) se prevede vasul de expansiune 1, care

are rolul de a compensa variatiile de volum ale lichidului din timpul
functionarii motorului si a elimina vaporii si bulele de aer din interiorul
lichidului de racire.

Vasul de expansiune se monteaza mai sus decat bazinul superior al radiatorului

sau decat conducta de iesire a apei din motor. In vasul de expansiune, in spatiul
de compensare 2, se aduna vaporii de apa si bulele de aer care se deplaseaza
din circuitul principal prin 3 si 4 . Din vasul de expansiune, lichidul revine in
circuitul de racire, prin conducta 5, in coloana de aspiratie a pompei de apa.
Comunicarea se face cu atmosfera prin supapele de suprapresiune si de
depresiune, montate pe busonul de umplere 6 al vasului de expansiune.
Rezerva de lichid din vasul de expansiune trebuie sa fie minim 10% din
cantitatea totala de lichid din instalatie, iar volumul de compensare 5-6% din
aceasi cantitate
 5. Scrieți relațiile care descriu mărimea fluxului de căldură preluat de
sistemul de răcire.
Acestea se determinã din ecuatia de bilant termic al motorului:
Q d  Q e  Q r  Q ev  Q rez [kJ/h]1
unde: Q d 2 - fluxul de cãldurã disponibil obtinut prin arderea amestecului carburant;
Q 3 - fluxul de cãldurã transformat efectiv în lucru mecanic;
c

Q r 4 - fluxul de cãldurã preluat de instalatia de rãcire;

Q 5 - fluxul de cãldurã evacuat cu gazele arse;
ev

Q rez 6 - fluxul de cãldurã rezidual al bilanþului energetic.

1  f e  f r  f ev  f rez 7
termenul fr reprezintã fractiune de cãldurã preluatã de instalaþia de rãcire.
În calculele de proiectare fr=23…35% la MAS si fr=20…30% pentru MAC. Valorile din zona
superioarã a intervalului indicat se adoptã în cazul motoarelor supraalimentate.
Fluxul de cãldurã preluat de lichidul de rãcire se poate determina cu relaþia:
1
3
Q r  f r  Pe  ce  Qi 10 [kJ/h] 8sau Q = f  Pe  ce  Qi [W]9
3,6 r
unde: Pe - puterea efectivã [kW];
ce - consumul specific de combustibil, [g/kW.h];
Qi - puterea caloricã inferioarã a combustibilului [kJ/kg].

6. Explicitați ecuațiile de calcul ale radiatorului sistemului de răcire,

pe baza schemei de calcul din figura 3.

Fig. 3

til, tel - temperatura lichidului la intrarea respectiv la iesirea din radiator;

tia, tea - temperatura aerului la intrarea respectiv la iesirea din radiator.
1 1
tma   tia  tea  10 ; tml   til  tel  ; 11 tm  tml  tma 12
2 2
unde: tma, tml - temperatura medie a aerului respectiv lichidului în radiator;
tm - diferenþa medie de temperaturã între lichid ºi aer.
Pentru proiectare se pot adopta urmãtoarele valori ale temperaturilor:
tia = 40…45oC; tea = tia + (10…12)oC; til = 85…115oC; tel = til+ (4…7)oC.
Se pot scrie urmãtoarele ecuatii pe baza schemei prezentate :
Q r  1  A1  tml  tc1 

Q r   A1  tc1  tc 2  13

Q r   2  Aa  tc 2  tma 
unde: Al, Aa - ariile suprafetelor în contact cu lichidul, respectiv cu aerul [m2];
tc1, tc2-temperaturile medii ale peretilor tubului [K];
- coeficientul de conductibilitatea termicã a tubului;
 - grosimea peretelui tubului [m],
1,2 - coeficienþii de transmitere a cãldurii de la lichid la pereþii tubului respectiv de
la radiator la aer. Pentru a transmite fluxul de cãldurã Q r 14 mediului înconjurãtor este
necesarã aria suprafetei de schimb de cãldurã în contact cu aerul, datã în relaþia:
Q r
Aa  15 unde: krad - coeficientul global de schimb de căldură a radiatorului
Krad  tm
1
Krad  [kJ/m2hK]16
1  1
   
1  2
  Aa Al 17- coeficient de nervurare
Q r
Debitul de lichid :18 Vl  [m3/s]19
 l  c pl  tl
unde: l - densitatea lichidului;
cpl - cãldura specificã a lichidului la presiune constantã
tl - cãderea de temperaturã a lichidului în radiator [K].
Vl
Numãrul de tuburi "it" ale radiatorului : it  20
At  wl
unde: At - aria secþiunii transversale de curgere a unui tub.
Suprafata de rãcire în contact cu lichidul este: Al  it  pert  hrad [m2]21
unde: pert - perimetrul interior al tubului; hrad - înãlþimea radiatorului.
V
Capacitatea instalaþiei de rãcire : Vl  l [m3]22
zt
Aa
Coeficientul de compactitate:  com  [m2 / m3] 23
Af  lrad
unde: Af- aria suprafeþei frontale a radiatorului;
lrad- grosimea corpului de rãcire.
 7. Explicitați mărimile (și unitățile de măsură) care intervin în relația
de mai jos, a debitului de aer furnizat de ventilator pentru răcirea
radiatorului:

Q r
Va  [m3 / s]
3600  a  ca  ta

unde: a- densitatea aerului la temperatura si presiunea mediului ambiant; ca - cãldura

specificã a aerului; ta - încãlzirea aerului în radiator ( ta= 20…300C).
Debitul de aer pe care trebuie sã-l asigure ventilatorul se verificã pe baza ecuaþiei de debit
Va  Afl  wa [m3 / s] 24
în care: Afl - aria suprafeþei frontale libere a radiatorului ; wa - viteza aerului la
intrarea în radiator
V  pa
Puterea necesarã antrenãrii ventilatorului se determinã cu relaþia: Pv  a [W] 25
v
unde: v - randamentul ventilatorului
Viteza perifericã a ventilatorului : u  2,8  1  pa [m / s] 26
Va
Diametrul ventilatorului axial se calculeazã cu urmãtoarea formulã: Dv  1,3  [m] 27
wv
unde: wv - viteza aerului în ventilator
60  u
În aceste condiþii turaþia ventilatorului va fi: nv  [min-1] 28
  Dv

8. Faceți o comparație între sistemul de răcire cu lichid și sistemul de

răcire cu aer (domeniu de aplicare, asemănări și deosebiri).

Instalaţia de răcire cu aer are aplicaţii mai restrânse la motoarele pentru autovehicule din
următoarele considerente:
MAS răcit cu aer cu acelaşi raport de comprimare ca la motorul răcit cu lichid prezintă o mai
mare înclinaţie la detonaţie datorită regimului termic superior. De asemenea nu se pot atinge
parametrii energetici superiori din cauza temperaturii ridicate a pereţilor camerei de ardere şi
instabilităţii termice a lubrifianţilor utilizaţi.
La aceeaşi putere motorul răcit cu aer are un gabarit superior faţă de motorul răcit cu lichid.
Motorul răcit cu aer este mai zgomotos şi puterea preluată de ventilatorul instalaţiei este
superioară puterii preluate de instalaţia răcirii cu lichid.
La motoarele de motocicletă mici, răcirea se realizează fără ventilator, circulaţia aerului
fiind asigurată de deplasarea motocicletei. Motoarele de cilindree mare pentru autoturisme,
autocamioane, etc. răcirea cu aer este asigurată printr-un ventilator axial sau centrifugal .
 9. Explicitați termenii și unitățile de măsură pentru relația ariei totale
de schimb de căldură folosită pentru calculul sistemului de
nervurare la instalațiile de răcire cu aer:

 De  2  h  De
2 2

At  As  Ae    z    D e   Ls  s   
2
- Lungimea de nervurare: Ls  z  s  b  S 29
unde: b - coeficient (b=1,0…1,3); S - cursa pistonului
-Aria teoreticã a nervurilor în contact cu aerul:

As  z  2   
* Dv2  De2
 2 z  
 De  2  h  De2
2

4 4
- Aria realã a nervurilor în contact cu aerul: As    As* 30
unde:  - factor de formã ( = 0,5…0,7)
- Aria exterioarã a cilindrului în contact cu aerul: Ae    De   Ls  z   

10. Funcțiile sistemului de ungere ale motoarelor cu ardere

internă actuale.
Lubrifiantul prezent între suprafeţele în miscare relativă trebuie să îndeplinească următoarele
funcţii:

Funcţia mecanică. Uleiul trebuie înainte de toate să ungă asamblajul, adică să formeze
între cele două suprafeţe o peliculă de ulei pentru a evita contactul metal pe metal.
Funcţia termică. Uleiul are ca rol secundar limitarea temperaturii în anumite organe care nu
pot fi răcite prin alte procedee.
Funcţia chimică. Uleiul trebuie să asigure funcţionarea corectă atât a părţilor calde ale
motorului cât si a părţilor reci; să asigure protecţia împotriva coroziunii datorate umidităţii si
acizilor care apar în urma arderii; să asigure evacuarea impurităţilor.

• Uleiul trebuie înainte de toate să ungă asamblajul, adică să formeze între cele două
suprafeţe o peliculă de ulei pentru a evita contactul metal pe metal.
• Uleiul are ca rol secundar limitarea temperaturii în anumite organe care nu pot fi răcite prin
alte procedee.
• Uleiul trebuie să asigure funcţionarea corectă atât a părţilor calde ale motorului cât si a
părţilor reci; să asigure protecţia împotriva coroziunii datorate umidităţii si acizilor care apar
în urma arderii; să asigure evacuarea impurităţilor.
 11.Scrieți denumirile părților componente pentru sistemul de ungere de
mai jos:

1-Pompa de ulei
2-Sorb
3-conducta
4-Filtru de curatire bruta
5-conducta magistrala de ulei
6-fus maneton
7-conducte
8-filtru de curatire finala
9-supapa de siguranta
10-canal de ungere
11-axul culbutor
12-tija
13-baie ulei
14-roti de angrenare
15-indicator de presiune ulei
16-supapa de siguranta
17-chimbator de caldura
18-canal de completare cu ulei sau intoarcerea uleiului in baie
19-supapa de siguranta
20-supapa unisens
 12.Enumerați proprietățile uleiurilor folosite pentru ungerea motoarelor
cu ardere internă cu piston.
Condiţiile de lucru ale motorului cu ardere internă impun următoarele cerinţe uleiului din
sistemul de ungere: oncţuozitate optimă; variaţie redusă a viscozităţii funcţie de temperatură;
stabilitate chimică ridicată; să împiedice aglomerarea particulelor rezultate în urma arderii; să
fie filtrabil; să posede o temperatură de congelare cât mai redusă.
Ungerea suprafeţelor diferitelor piese ale motorului este influenţată în principal de
rolul lor funcţional şi de condiţiile de lucru (sarcină şi viteză).
După modul cum uleiul este adus la suprafeţele în frecare, ungerea se poate realiza sub
presiune, prin stropire cu jet de ulei; prin ceaţă de ulei sau mixt. Motoarele pentru
autovehicule utilizează ungerea mixtă unde anumite componente (lagărele, bolţul, tacheţii
hidraulici, etc.) se ung cu ulei sub presiune, altele (cilindrul, pistonul, camele, supapele, etc.)
se ung prin ceaţă de ulei sau prin stropire cu jet.
După locul unde este plasat uleiul de ungere sistemul de ungere poate fi cu "carter
umed",în care caz uleiul se află depozitat în baia plasată la partea inferioară a motorului sau
cu "carter uscat" la care uleiul se află depozitat într-un rezervor special plasat în afara
motorului.

13.Descrieți mărimile și unitățile de măsură ale acestora care intervin în

expresia presiunii medii a uleiului în lagăr, scrisă pe baza teoriei
hidrodinamice a ungerii, de mai jos:

C – constanta
ω – viteza unghiulara a fusului
ηu – vascozitatea dinamica a uleiului
Ψ – jocul relativ
λ - lungimea relativă a lagărului
φ1 – coeficientl de incarcare al lagarului
er - excentricitatea relative
 14.Diagrama de uzură a fusului unui arbore cotit al unui motor cu ardere
internă se calculează/trasează pentru:
a) Determina poziția găurii de ungere a lagărului corespunzător fusului;
b) Determina solicitările mecanice medii și maxime exercitate asupra fusului arborelui cotit;
c) Determina debitul de ulei necesar ungerii hidrodinamice a fusului;
d) Dimensionarea respectivului fus al arborelui cotit (se determină lungimea fusului și
diametrul acestuia).

15.Care sunt condițiile utilizate pentru calculul debitului de ulei care

circulă prin sistemul de ungere al unui motor cu ardere internă.
De
magistrala de ulei (rampa centrală) şi se poate determina din două condiţii: 1) Asigurarea
debitului necesar ungerii tuturor lagărelor; 2) Preluarea unei cantităţi din căldura dezvoltată în
motor

16.Scrieți semnificația (și unitățile de măsură) pentru suprafața exterioară

de răcire a unui schimbător de căldură aer-ulei) așa cum apare în
următoarea relație:

Qu - căldura cedata sistemului de ungere KJ

ku – coeficientul global de transmitere a căldurii de la ulei la aer
tu – temperatura medie a uleiului 75-85[oC]
ta - temperatura medie a aerului 40[oC]

17.Prin filtrul de ulei din sistemul de ungere uleiul intră:

a) Din exteriorul cartușului filtrant;
b) Din interiorul cartușului filtrant;
c) Prin una din zonele frontale ale cartușului filtrant;
d) Depinde de construcția specifică a fiecărui filtru de ulei.

18.În cazul în care un filtru de ulei este, datorită impurităților, complet

obturat/înfundat, cum se asigură totuși circulația neîntreruptă a
uleiului (chiar ne-filtrat) prin sistemul de ungere al motorului?
Sistemul de ungere este prevăzut cu supape de siguranţă la pompa de ulei pentru evitarea
suprapresiunilor, la filtru pentru a permite trecerea uleiului spre locurile de ungere când
acesta este îmbâcsit, şi la radiatorul de ulei în vederea scurtciurcuitării acestuia când uleiul
este rece
 19.Enumerați fenomenele negative determinate de prezența aerului în
uleiul din sistemul de ungere al m.a.i.
Prezenţa bulelor de aer în ulei poate provoca o serie de fenomene negative ca:
neregularitate a debitului care induce funcţionarea cu vibraţii a pompei, presiunea uleiului în
sistemul de ungere la limita de securitate datorită funcţionării cu întreruperi; înrăutăţirea
filtrabilităţii uleiului, posibilitatea apariţiei rupturii filmului de ulei; creşterea riscului de
apariţie a fenomenului cavitaţiei în cuzineţi.

20. Cum se poate opri pătrunderea aerului în uleiul din sistemul de ungere
al m.a.i. ?
nivelul minim real al uleiului în baia de ulei să fie întotdeauna deasupra sorbului de aspiraţie
(ţinându-se cont de nivelul minim pe jojă şi de condiţiile de funcţionare şi drum: accelerare,
decelerare, ruliu, tangaj, pantă accentuată, conducta de aspiraţie a uleiului să fie largă şi
scurtă; returul uleiului prin supapa de siguranţă să fie sub nivelul minim real al uleiului;
conducta de retur al uleiului din turbocompresor să fie deasupra nivelului maxim al băii de
ulei şi cât mai departe de sorbul pompei; biela şi contragreutăţile arborelui cotit să nu atingă
suprafaţa uleiului din baie.

21.Explicați cum se face ungerea suprafețelor aflate în mișcare relativă la

m.a.i. în doi timpi cu baleiaj prin carter.
Ungerea în acest caz se realizează prin intermediul combustibilului după două procedee:
a)amestecarea uleiului cu combustibilul;
b) injectarea uleiului în curentul de amestec aercombustibil.

În primul caz uleiul se amestecă cu combustibilul în proporţie de 4…5% la

introducerea acestuia în rezervor.
În al doilea caz procedeul implică prezenţa unei pompe de joasă presiune ca să
injecteze ulei în carburator, procedeul este mai complicat însă implică o reducere a
consumului de ulei.
Suprafeţele aflate în mişcare relativă indiferent de procedeul utilizat se ung astfel:
amestecul aer-vapori de benzină şi picături fine de benzină şi ulei ajung în carter unde datorită
contactului cu piesele calde o parte din benzină se vaporizează iar picăturile de ulei din
amestec se depun pe suprafaţele fusurilor şi braţelor arborelui cotit care le proiectează pe
oglinda cilindrului. Cantitatea de ulei este insuficientă şi lagărele de alunecare ale arborelui
cotit sunt înlocuite cu lagăre de rostogolire. Amestecul aer-benzină care ajunge în camera de
ardere joacă în continuare rolul de lubrifiant deoarece mai conţine picături de benzină şi ulei,
benzina se vaporizează, în continuare şi picăturile de ulei se depun pe oglinda cilindrului
asigurând ungerea pistonului şi segmenţilor. ân cazul în care în benzină se măreşte cantitatea
de ulei nu se asigură îmbunătăţirea ungerii ci se măreşte cantităţile de depuneri datorită arderii
incomplete a uleiului.
 22.Care este condiția principală pentru calculul debitului de ulei prin
magistrala de ungere/rampa centrală?
Determinarea debitului de ulei pornind de la prima condiţie presupune asigurarea necesarului de ulei
pentru ungerea celor b fusuri ale arborelui cotit

23.Care este motivul pentru care se recomandă ca turația maximă a

pompei de ulei cu roți dințate, cu angrenare exterioară, să nu fie mai
mare ca jumătate din turația nominală a m.a.i.
Pompa de ulei lucreaza la jumatate din turatia nominala a m.a.i deoarece, daca ar lucra la
turatia nominala a m.a.i ar produce presiuni prea mari de ulei

24.Precizați, pentru mas, care sunt cele cinci clase de regimuri de

funcționare, împreună cu intervalele de variație ale coeficientului
excesului de aer.
1. Regimul de pornire (lambda = 0,2…0,6);
2. Regimul de mers în gol încet (lambda = 0,6…0,8);
3. Regimul sarcinilor medii (lambda = 0,9…1,1);
4. Regimul sarcinilor mari şi maxime (lambda = 0,8…0,9);
5. Regimul acceleraţiilor bruşte.

25.Scrieți denumirile părților componente ale pompei cu membrană din

figura de mai jos.

1-membrana; 7-sistem de fixare a tijei pe membrană;

2-corpul pompei;
3-tija de acţionare a membranei;
4-arcul central al pompei;
5-capacul cu supapa de aspiraţie "SA" şi
supapa de refulare "SR";
6-amortizorul pulsaţiilor de presiune;
8-pârghia de acţionare a membranei;
9-excentricul de pe arborele de distribuţie.
da – diametrul armăturii de fixare a tijei de
membrană;
dp - diametrul membranei pompei
Sp – cursa pompei
 26.Pentru o cursă completă a membranei pompei (Sp) calculați care este
valoarea volumului de combustibil refulat de pompa de alimentare din
figura de mai sus.

27.Descrieți funcționarea pompei de

alimentare cu piston, cu simplu efect,
din schema alăturată.

Indiferent de varianta constructivă, pompa cu piston trebuie

să asigure un debit de (6…8) ori mai mare decât debitul
motorului la regim nominal. Unele firme constructoare
impun amplificări ale debitului de până la 30 ori faţă de
cerinţele motorului la regim nominal şi sarcină totală. La
pompa cu simplu efect partea principală a dozei de
combustibil este refulată în timpul cursei descendente a pistonului; în cursa ascendentă a pistonului
cea mai mare parte a debitului ce trece prin supapa de refulare "SR" ajunge în volumul de sub piston.
În cursa ascendentă este refulat deci numai volumul corespunzător volumului tijei pistonului.

28.Descrieți funcționarea pompei de

alimentare cu piston, cu dublu efect, din
schema alăturată.
La cursa ascendenta a pistonului supapa SA din partea
superioara se inchide,iar prin supapa inferioara SA se introduce
combustibil in camera inferioara a pompei de alimentare , in
acelasi timp supapa SR din partea inferioara se inchide iar
supapa SR din partea superioara se deschide si efectueaza
evacuarea combustibilului din camera superioara a pompei de
alimentare. La cursa descendenta a pistonului, modul de deschidere/inchidere a supapelor se
inverseaza.
 29.Explicitați termenii care intervin in relația de calcul a volumului de
combustibil refulat de pompa de alimentare cu piston, cu simplu efect:

dr -

30.Explicitați termenii care intervin in relația de calcul a volumului de

combustibil refulat de pompa de alimentare cu piston, cu dublu efect:

31.Utilizând schema și relația de mai jos explicitați mărimile care intervin

în expresia debitului de combustibil al pompei cu palete radiale:

dVp= Vt* dS
Notaţiile din fig. au următoarele semnificaţii:
D - diametrul statorului pompei;
d - grosimea paletei;
e - excentricitatea pompei;
p - viteza unghiulară a rotorului;
Vt = - viteza tangenţială a paletei la raza r măsurată faţă de centrul rotorului O1
B este lăţimea paletei (sau lăţimea interioară a statorului pompei)
dS=d este suprafaţa elementară a paletei.
p - randamentul pompei.
32. Explicitați părțile componente din schema de principiu a carburatorului:

1. Clapeta dispozitivului de pornire

2. Orificii de aer pentru saracirea amestecului
3. Supapa
4. Cana pentru accesul benzinei in dispozitivul de mers in gol incet
5. Pistonul pompei de acceleratie
6. Resort
7. /14/15/16 Sistem parghii pentru actionarea pompei de acceleratie
8. Supapa alimentare camera economizor
9. Economizor cu comanda pneumatica
10. Membrana economizor
11. Resort
12. Canal de combustibil
13. Tub de comanda pneumatica
17. Conducta
18. Jiclor economizor
19. Clapeta acceleratie
20. Orificiu acces emulsie aer-benzina prin dispozitivul de mers in gol incet
21. Supapa de control a debitului de emulsie aer-combustibil
22. Orificiu de progresiune
23. Tubul emulsor al dispozitivului principal de dozare
24. Putul tubului emulsor
25. Difuzor
26. Pulverizatorul dispozitivului de dozare
27. Canal de acces emulsie aer-benzina
28. Jiclorul de benzina al pompei de acceleratie
29. Jiclorul de aer al dispozitivului de mers in gol incet
30. Jiclorul dispozitivului principal de dozare
31. Canal de acces benzina
32. Jiclorul de benzina al dispozitivului de mers in gol incet
33. Supapa
34. Jiclorul de aer al dispozitivului principal de dozare
35. Jiclor de aer
36. Plutitor
 33.Motivați plasarea corectă a camerei de nivel constant (CNC), față de
sistemul de referință al autovehiculului, așa cum este exemplificată în
figura de mai jos:

Ansamblul cameră de nivel constant-pulverizator se montează paralel cu direcţia de

înaintare a autovehiculului; la accelerare, din cauza inerţiei, combustibilul exercită o presiune
suplimentara asupra jiclorului, îmbogăţeşte pentru scurt timp amestecul şi măreşte
dinamicitatea autovehiculului.
Un avantaj asemănător se obţine la deplasarea pe rampă. Cu camera de nivel constant
plasată spre direcţia de înaintare se obţine sărăcirea amestecului în pantă sau la decelerare.
Clapeta de acceleraţie se plasează cu axa paralelă cu axa longitudinală a motorului
pentru a nu perturba alimentarea identică a cilindrilor cu amestec proaspăt.
34.Enumerați părțile componente ale sistemului de injecție K-Jetronic:

1- Rezervor de combustibil;
2- Pompa electrică de alimentare;
3- Acumulator de combustibil;
4- Filtru;
5- Corector de presiune în faza de încălzire;
6- Injector;
7- Colector de admisie;
8- Injector de pornire la rece;
9- Regulator de amestec;
9a. Secţiunea de măsurare a combustibilu-lui;
9b. Sistem de reglarea presiunii;
10- Debitmetrul de aer;
10a- Talerul debitmetrului;
11- Electrovalvă;
12- Sonda;
13- Termocontact temporizat;
14- Sistem de aprindere;
15- Comanda aerului adiţional;
16- Comutatorul clapetei de acceleraţie;
17- Releu de comandă;
18- Aparat de comandă;
19- Cheie de contact;
20- Acumulator
 35.Enumerați părțile componente ale sistemului de injecție KE-Jetronic:

1- Rezervor; 2- Pompa electrică de alimentare; 3- Acumulatorul de combustibil; 4-

Filtrul; 5- Regulatorul de presiune; 6- Debitmetrul de aer; 6a- Platoul distribuitorului; 6b-
Potenţiometru; 7- Dozator-distribuitorul de combustibil; 7a- Piston de comandă; 7b-
Fanta de comandă; 7c- Camera superioară; 7d- Camera inferioară; 8- Injector; 9-
Colector de admisie; 10- Injectorul de start acţionat electric; 11- Termocontact
temporizat; 12- Clapeta de acceleraţie; 13- Comutatorul clapetei de acceleraţie; 14-
Sonda l; 15- Sonda de temperatură; 16- Comanda aerului adiţional; 17- Controler de
presiune electro-hidraulic; 18- Dispozitivul de aprindere ; 19- Releul de comandă; 20-
Aparatul electronic de comandă; 21- Cheie de contact; 22- Acumulator
 36.Enumerați părțile componente ale sistemului de injecție Mono-
Jetronic:

1- Rezervor; 2- Pompa electrică de alimentare; 3- Filtru; 4- Regulator de presiune; 5- Injector;

6- Sonda de temperatura a aerului; 7- Blocul electronic de comandă; 8- Servomotorul clapetei
de acceleraţie; 9- Potenţiometrul clapetei; 10- Sonda l; 11- Sonda de temperatură pe motor;
12- Dispozitiv de aprindere; 13-Acumulator; 14- Cheie de contact;15- Releu

37.Enumerați funcțiile sistemului de înaltă presiune la m.a.c.

1- dozarea cantităţii de combustibil pe ciclu şi pe cilindru (doza c m ~ 1 sau v c ~ 2 ).

În funcţie de sarcina motorului c m ~ 3= 20…180 mg, v c ~ 4= 25…200 mm3;
2- realizarea presiunii de injecţie necesară pulverizării motorinei (pimax = 8,0…140,0
MPa);
3- pulverizarea cât mai fină a combustibilului şi distribuirea acestuia în camera de
ardere
în conformitate cu cerinţele formării amestecului aer-combustibil;
4- asigurarea avansului la injecţie (10…300RAC), durata injecţiei şi legea de injecţie a
combustibilului (caracteristica de injecţie);
5- realizarea uniformităţii debitării combustibilului pe cilindri. Aceasta poate fi
apreciată prin coeficientul sau "gradul de neuniformitate" a distribuirii motorinei
: mcmax-mcmin/mcmed. La regimul de ralanti 7%, iar la regim nominal 2…4%.
 38. Enumerați tipurile principale de pompe de injecție utilizate la
motoarele Diesel (m.a.c.)
Pompele de injecţie se clasifică după mai multe criterii:
I. În funcţie de modul de deservire a cilindrilor motorului se pot deosebi:
a) pompe individuale;
b) pompe injector;
c) pompe cu distribuitor rotativ;
d) pompe în linie; caracteristica acestei clase constă în aceea că fiecare cilindru al
motorului este deservit de câte un element de refulare.
II. După metoda de reglare a dozei de motorină:
a) prin aspiraţie invariabilă şi refulare parţială (exemplu- pompele cu piston-sertar);
b) prin aspiraţie variabilă şi refulare totală (pompele cu distribuitor rotativ);
III. După modul de acţionare a elementului de pompare:
a) acţionare mecanică (camă);
b) acţionare electromagnetică;

39.La motoarele Diesel având sistem de injecție de tip Rampă comună

(Common Rail) există pompă de înjecție?
La motoarele Diesel cu sistem de injectie de tip rampa comuna nu exista pompa de injectie.
Sistemul Common Rail este alcatuit din:
1. debitmetru de aer
2. calculator injecţie
3. pompă de înaltă presiune
4. rampă comună (acumulator de înaltă presiune)
5. injectoare
6. senzor turaţie motor
7. senzor temperatură motor
8. filtru motorină
9. senzor poziţie pedală de acceleraţie
 40.Vizualizând schema elementului de pompare din figura de mai jos,
descrieți pe scurt cum se realizează variația debitului de combustibil
injectat:

Metoda de realizare a dozei necesare prin aspiraţie invariabilă şi descărcare parţială

permite construirea pistonului-sertar cu dimensiuni mai mari, relativ uşor realizabile
tehnologic, pistonul aspirând astfel o cantitate de motorină cu mult mai mare decât doza ce
urmează a fi refulată.
În instalaţiile de injecţie, variaţia volumului motorinei este relativ mică; totuşi ea
trebuie luată în considerare pentru că, aşa cum s-a arătat, şi volumele de combustibil tranzitate
sunt deosebit de mici.
Astfel un volum de motorină V0 supus unei creşteri de presiune p= p-p0 îşi modifică
valoarea cu mărimea V = V - V0, după relaţia:
V V  V0  V0 p p0 
Din secţiunea III-III începe comprimarea combustibilului; acesta fiind compresibil,
pistonul-sertar va trebui să efectueze o fracţiune de cursă, pentru a compensa
compresibilitatea motorinei din camera de aspiraţie, supapa de refulare, conducta de înaltă
presiune şi injector.
 41. Dacă doza de combustibil pe ciclu și pe cilindru a unui m.a.c.
cu 4 cilindri, în 4 timpi, care a funcționat 1 oră cu turația de
3000 rot/min, a fost de 30 mm3 combustibil, calculați
consumul orar al respectivului motor, știind ca densitatea
combustibilului a fost de 0,84 kg/dm3

42.Explicitați termenii care apar în ecuația de echilibru static a

acului injectorului:

F0 - tensiunea iniţială a arcului;

k - constanta elastică a arcului;
h- ridicarea acului;
pi - presiunea combustibilului în camera pulverizatorului;
pv - presiunea combustibilului sub vârful acului;
da- diametrul corpului acului injector
dv- diametrul capului acului injector

43.Enumerați tipurile principale de supraalimentare ale m.a.i. după

mărimea presiunii de supraalimentare.
a) supraalimentare de joasă presiune: ps=(0,12…0,15) MPa, supraalimentarea ce se poate
aplica la orice motor cu umplere normală fără a-i diminua durabilitatea şi se realizează de
regulă cu ajutorul unui compresor antrenat mecanic de la arborele cotit al motorului;

b) supraalimentarea de presiune medie: ps=(0,15…0,20) MPa. Supraalimentarea de presiune

medie determină apariţia unor tensiuni mărite în organele motorului, de aceea trebuie luate
măsuri constructive şi tehnologice pentru asigurarea rezistenţei necesare. În general acest tip
de supraalimentare se realizează cu ajutorul unor agregate numite turbocompresoare (o
suflantă antrenată de o turbină acţionată de gazele de evacuare);

c) supraalimentarea de presiune înaltă: ps=(0,20…0,35) MPa, se caracterizează prin

comprimarea încărcăturii proaspete în trepte şi răcirea ei intermediară;

d) supraalimentarea de foarte înaltă presiune: ps=(0,35…0,60) MPa, se utilizează la

generatoarele de gaze cu pistoane libere.
 44.Scrieți părțile componente și descrieți pe scurt funcționarea
compresorului centrifugal de mai jos:

1-canal de admisie
2-
5-palete
6-canal de refulare

Compresoarele centrifugale se utilizează pentru supraalimentarea de presiune medie, înaltă

şi foarte înaltă (în trepte).La compresorul centrifugal aerul intră prin canalul de admisie 1 în
rotorul compresorului care rotindu-se trimite aerul spre reţeaua de petale 5 a difuzorului şi de
acolo prin canalul de refulare 6 în colectorul de admisie al motorului.Aerul este supus unui
proces de comprimare de la intrarea în rotor şi până la ieşirea din canalul de refulare.
 45.Descrieți mărimile care sunt reprezentate în fiecare cadran al
diagramei de funcționare comună motor-turbocompresor,
reprezentată schematic mai jos:

Parametrul K0 este proporţional şi aproape egal cu randamentul turbosuflantei ts. Parametrul

K1 este proporţional cu presiunea indicată pi, K2 redă turaţia motorului şi este proporţional cu
viteza medie a pistonului wm. Parametrul K3=K1. K2 este proporţional cu produsul pi.wm, K3
exprimă în esenţă puterea specifică indicată pe aria pistonului pi.wm/4 sau puterea. Parametrul
K4 este proporţional cu aria secţiunii duzei turbinei raportată la aria pistonului.

În primul cadran familiile de curbe sunt ordonate după K1, deci după presiunea medie indicată
si redau legătura dintre gradul de comprimare în compresor şi gradul de destindere în turbină
sub formă implicită.
cadranul II factorul f repr gazele admise fara combustibil.
 46.Descrieți funcționarea sistemului de admisie variabilă, pentru două
regimuri, schematizat mai jos:

Pentru turaţii mici şi medii (sub 4000 rot/min „a)"), clapeta3 este
închisă, iar aerul din pasajul central 1 parcurge conducta 2, care are o
lungime mare, fiind optimă pentru acest gen de turaţie. La turaţii mari
(peste 4000 rot/min – „b)”), se deschide clapeta 3, astfel că o parte din
aer parcurge o
lungime mai mică din colector, lungime care este optimă pentru utilizarea
eficientă a fenomenelor dinamice la turaţii înalte.

47.Descrieți funcționarea sistemului de admisie

variabilă continuă din figura alăturată:
Sistemul de admisie variabil pentru toate regimurile motorului
este cel mai eficient la realizarea supraalimentării acustice, dar este şi
cel mai greu de realizat.
S-au făcut următoarele notaţii:
1 - fereastră de admisie a aerului;
2 - carcasă fixă rezonator;
3 - carcasă mobilă (distribuitor rotativ de aer);
4 - galerie admisie;
5 - supapă admisie.
În funcţie de turaţia motorului, un actuator va roti distribuitorul de aer 3,
mărind sau micşorând lungimea pe care o va parcurge aerul până la
intrarea în cilindru. Actuatorul este comandat de Unitatea Electronică de
Control (U.E.C.) astfel că, indiferent de regimul de funcţionare al
motorului să se poată folosi cât mai eficient fenomenele dinamice din
sistemul de admisie pentru a putea creşte cantitatea de aer admis în cilindri.
 48. Enumerați părțile componente ale turbosuflantei din figura de mai
jos:

1 - arbore turbosuflantă;
2 - difuzor paralel suflantă;
3 - deflector de ulei;
4 - evacuare ulei;
5 - lagăre de alunecare;
6 - canal de admisie turbină;
7 - canal de evacuare turbină;
8 - rotor cu palete turbină;
9 - carcasă turbină;
10 - scut termic;
11 - admise ulei;
12 - colector divergent suflantă;
13 - rotor cu palete suflantă;
14 - canal de admisie suflantă.
 49.Folosind schema de mai jos explicați funcționarea turbosuflantei:

1 - colector suflantă;
2 - rotor suflantă;
3 - difuzoare paralele;
4 - rotor turbină;
5 - canal de evacuare turbină;
6 - lagăre de alunecare.

Arborele turbosuflantei este realizat din oţel şi este susţinut cu

ajutorul unor lagăre de alunecare. Aceste lagăre sunt realizate din
materiale antifricţiune cum ar fi bronzul aliat cu fosfor, iar ungerea lor
este făcută cu ulei din circuitul de ungere al motorului.
Pe lângă ungerea lagărelor, uleiul mai are rolul de a prelua o parte
din căldura transferată de către gazele de evacuare turbosuflantei. În
partea turbinei se află inele de etanşare care au rolul să împiedice accesul
gazelor de evacuare în zona lagărelor. Tot aici avem un scut termic şi un
spaţiu liber care împiedică supraîncălzirea uleiului. În partea
compresorului centrifugal se găsesc garnituri şi inele de etanşare care
împiedică aerului comprimat să scape în zona lagărelor.
Suflanta şi turbina sunt unite de arborele turbosuflantei prin diferite
procedee de sudură, cel mai folosit fiind sudura prin presiune. Părţile care
urmează să fie sudate sunt puse în contact şi rotite până când materialul
se topeşte, datorită căldurii generate prin frecare. Când zona de îmbinare
e suficient de plastică, se opreşte rotaţia, iar piesele sunt presate una
întralta,realizându-se astfel sudura. Următorul proces tehnologic constă în
îndepărtarea bavurilor ce rezultă în urma sudurii. Timpul de răspuns al
unui agregat de turbosupraalimentare depinde de inerţia şi de eficacitatea
sistemului în utilizarea energiei gazelor de evacuare pentru comprimarea
amestecului proaspăt. Din punct de vedere geometric, acceleraţia
agregatului depinde invers proporţional de momentul de inerţie polar al
ansamblului. Din această cauză este mai avantajoasă utilizarea unor
turbosuflante cu diametre mai mici, deoarece, prin reducerea mărimii
turbosuflantei se va micşora momentul de inerţie, iar acest lucru va
produce un timp de răspuns la acceleraţie mai bun, (fig.3.37.). Diametrul
turbosuflantei nu poate fi redus oricât de mult deoarece, odată cu
scăderea dimensiunilor agregatului de turbosupraalimentare scade şi
eficienţa lui. De asemenea, realizarea tehnologică a unor turbosuflante cu
diametre foarte mici este limitată.

50.Scrieți părțile componente ale sistemului de supraalimentare cu unde

de presiune reprezentat mai jos:

1 - arbore;
2 - fulie de antrenare;
3 - fereastră de evacuare a aerului comprimat;
4 - celule rotor;
5 - carcasă rotor;
6 - fereastră de admisie a gazelor arse;
7 - supapă de tip wastegate;
8 - fereastră de evacuare a gazelor arse;
9 - actuator wastegate;
10 - fereastră de admisie a aerului proaspăt.