Observaţie: Dacă pe poziţia (i, i) este element nul, atunci se caută pe coloana în jos element
nenul şi se inversează liniile matricei bordate.
Prin efectuarea unor multiple pivotaje pe diagonala principală a matricei (în cazul în
care pe diagonală este element nul se caută pe coloana în jos element nenul şi se inversează
liniile matricei) şi în rangul matricei este egal cu numărul de pivoţi nenuli.
2
Metoda eliminarii complete
1 0 − 3 1 − 4 − 2 1 0 0 1/ 4 − 1/ 4 − 1/ 2
0 1 2 −1 3 1 0 1 0 −1/ 2 1/ 2 0
~ 0 0 4 −1 5 2 ~ 0 0 1 −1/ 4 5 / 4 1/ 2
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 0 0 0
0 0 4 −1 5 0 0 0
Astfel s-au putut efectua doar 3 pivotaje, ultimele două linii fiind nule. Deci rang A = 3.
3
Metoda eliminarii complete
− 2 x1 + 3x 2 − x3 = 3
5 x1 + 4 x2 + 2 x3 = 15 .
x1 + 10 x2 = 21
Soluţie: Aplicând pivotaje pentru matricea extinsă a sistemului se obţine
− 2 3 − 1 3 1 − 3 1 − 3 0 − 23 1 − 45
5 4 2 15 ~ 1 10 0 21 ~ 1 10 0 21 .
1 10 0 21 0
1 10 0 21 0 0 0
Astfel se obţin esistemul echivalent:
0 ⋅ x1 − 23 ⋅ x 2 + 1 ⋅ x3 = −45
1 ⋅ x1 + 10 ⋅ x 2 + 0 ⋅ x3 = 21 , care este un sistem compatibil simplu nedeterminat,
0 ⋅ x1 + 0 ⋅ x 2 + 0 ⋅ x3 = 0
având soluţia:
x2 = α
x1 = 21 − 10α , cu α ∈R.
x3 = −45 + 23α
Prin efectuarea unor multiple pivotaje pe diagonala principală a matricei (în cazul în
care pe diagonală este element nul se caută pe coloana în jos element nenul şi se inversează
liniile matricei) şi determinantul matricei este egal cu produsul pivoţilor consideraţi şi dacă
s-au inversat linii se înmulţeşte de fiecare dată valoarea determinantului cu –1.
4
Metoda eliminarii complete
2 − 1 1 1 − 1/ 2 1/ 2 1 0 − 1/ 5 1 0 0
A = 1 2 − 3 ~ 0 5 / 2 − 7 / 2 ~ 0 1 − 7 / 5 ~ 0 1 0
3 1 − 1 1 0 0 1
0 5/ 2 − 5/ 2 0 0
Rezultă că det A= 2 · 5/2 · 1 = 5.
Efectuând schimbări repetate ale vectorilor din S cu cei din baza canonică se obţine:
5
Metoda eliminarii complete
B1 v1 v2 v3 x
v1 1 1 -1/2 1/2
e2 0 -3 3 0
e3 0 1 5/2 1/2
B2 v1 v2 v3 x
v1 1 0 1/2 1/2
v2 0 1 -1 0
e3 0 0 7/2 1/2
B3 v1 v2 v3 x
v1 1 0 0 3/7
v2 0 1 0 1/7
v3 0 0 1 1/7