Ro/t''{ NlA,

f .i?.: hpa[4EA

h. "h s

ffitmffi#*{r &}"#flB*
-{a@d
'@*1ffi

ffiMsIffiffi
U?ffiuouflq -*-aS :\,"6***wq,*s$

siiqAqr#utruffiq
S..bYUI.*,l37lEt urr*
t 3r*"d';*".@,"r***.e }F **-"4

ki#kls**##MruHl#

Nume

Prenume

Clasa

$coala

i;#
lntroducere .......... 3

I.intemeietoride lard. . .. .. 4
.

o Ne jucdm, invd!5m! .... . 8

ll.Voievozivestifigifaptelelor.. .........10
oNejucim,invi!5m! ....16
lll.Cirturarigicronicari... ... 18
oNe jucdm,invS!5m! ....22
Rezolvari:NEJUCAM,iNvATAtwt ...24

Pagina 8 Pagina 16 Pagina 22

- Autoevaluare O - B. Atacul de noapte

de la TArgovi;te
- romdni, rom6nii, rom6ni,
Rom6neascd

@- o. Bosdan I

B. Negru Vodi
- A. Voievodul
Mircea cel Bdtrdn
B.Voievodul lancu
de Hunedoara
C. Voievodul $tefan cel Mare

- Autoevaluare

f) - ou,o"vatuare
 rill

#+i.- .:i:iltlt
.. I.

fsme m fffifeffiedm#, flm ffw*x$,Ms#fsd, fe#mfc ffmm#pae3

&e ee mes frupfmff qffs$eerssr*'.r*m#mdf

e;ra* msllf*s# eep se?md vesexfrs -{tlfr'$as6'&srs dsn spmg$er$
r"epsm#mcseP

lstor[a [vuiul &l1r*diur pr:vestegte rnei ales despre

corrdirefrtcri vnteji, rnt*rmereterru de !ari, apfrr#toni
ai enedin{er gi al parnAr:tu.riui str6rnegese. Dar ea a fcst
scrisfr ;i de oaine ni obigmuiti, eane au rnuilert pfrm*ntul,
au dezvcfltat CIragele, nu iuptat fn fi-tataiii, Despre fapteEe
tuturor au se ris erlrtunarii ale eds"or aronEci ne ajuta
sa'ilnleEeger"!l'drefll"'! {-r ri ie treeute.
Acest caiet te invit5 s5 ie desecperi!

(L ' i'.ij :3al

rJ3,,, :_:.rli*;
ri,:.lr . -rr:'

:,:
 J'-
..t .i J r - iJ :,r -.- .J
.,' .l:+ :lr,l$trstrBd-EJC#,t rlg Sfl# ij
^;J

e$}}$
** .,€B:B

-#
dr' %'
' .i 1r-.]. ,"'- 't.r;'
",ri Ji l

Timp de mai multe secole, rom6nii

au trdit in sate aflate la c6mpie, la deal
sau pe culmile muntilor. O astfel de co-
fR\ oporul romAn s-a format cu
.ffiB peste 1000 de ani in urmf,, munitate se numeqte obgte sdteoscd.
Locuitorii ei se indeletniceau cu agri-
ffif,
''6,
in primele secole ale Evului
tvtedj_u. Pe mdsurd ce com-u- cultura sau cu pdstoritul, erau me;te-
nitdtile s-au dezvoltat, dar ;ugari gi, uneori, fdceau comert cu
qi ca urmare a ameninlirilor venite alte comunitdli, invecinate sau mai
din partea statelor vecine sau a di- ?ndepirtate. in fruntea ob;tii sdtegti
feritelor popoare migratoare care, se afla un conducdtor, ciruia i se spu-

in vremea respectivd, le atacau ade- nea jude, jupan, cneaz sau voievod.
sea, locuitorii acestora s-au unit in Acesta era ajutat in conducerea co-
jurul conducStorilor. Astfel a inceput munitSlii de oameni inlelep!i, care
istoria statelor medievale din spaliul alcdtuiau Sfatul Bdtr6nilor. Cu timpul,
romAnesc. s-aformat o categorie de locuitori mai
instirili, din rindul cdrora proveneau
conducdtorii: acegtia au fost numili
# boierisau nobili.
rSr
#.
';E:,
il.!l
a

ln scrierile din Evul Mediu,

romdniierau numilimai .::-
ales vlahi sau volohi.Tpra
RomAneasca era numita gi
-->
{
:i&
,t
#l -s a. Totu ;i, stra moSi i n o;t ri
Va I o hi
i;i spuneau romdni, nume ce
amintea de origineo lor latina.
6aa
!a
]rt $ft,
- -J:
rl--lr
k'*ffi81i*{,Q&frM
 il!P-g!4g{ 4q }qti ',,
,,r,'.,,r . ,',

fcr inceputuri
Pentru a se apira in fala primejdiilor, cu timpul, obgtile sate;ti au inceput si se uneasci,
sub conducerea unei cipetenii (cneaz sau voievod), formind state timpurii, numite cnezate
;i voievodofe. Aceste state mici cuprindeau, de obicei, satele aflate intr-o anumiti regiune
(de exemplu, pe cele de pe valea unui rdu). Centrul (capitala) lor era o cetate fortificatd.
Documentele medievale au scris despre unele
dintre aceste state timpurii. Potrivit loL voievodatele
conduse de Menumorut, Gelu ;iGlad, din Transilvania
gi Banatul de azi, au luptat, in jurul anului 900,
impotriva atacatorilor. Mai tdrziu, in secolul al Xlll-lea,
documentul Diplomo cavolerilor ioanili amintea
despre voievozii Litovoi ;i Seneslau, respectiv despre
loan gi Farcag, conducitori ai romdnilor de la sud
de Carpali.

Dlncolo de Gcrpati, printre rom&ni, mcrghiari, scr;i ;i secui

Dupd anul 1000, Transilvania, inclusiv teritoriile din nord ;i nord-vest (Maramureg,
Crigana), au fost ocupate de Regatul Ungariei. Transilvania a devenit un voievodat tn
cadrul acestui regat, avSnd in fruntea sa un voievod, supus regelui
Ungariei.
in Evul Mediu, rom6nii, vechii locuitori ai regiunii, au continuat si
formeze majoritatea populaliei. Pe l6ngd ace;tia, in Transilvania s-au
stabilit gi maghiari (unguri). Pentru apdrarea voievodatului gi pentru
dezvoltarea oragelor, a megtegugurilor ;i a comerlului, regii Ungariei
i-au chemat aici pe sa;i gi pe secui. Sa;ii proveneau din lumea germanS.
Ei au intemeiat ora5e care existi si in prezent, precum Sighigoara,
Sibiu, Media;, Sebeg. Secuii vorbesc limba maghiar5. Ei au avut un rol
i m porta nt in api ra rea sud-estu u i Transilva n iei.
I

Poorto cetolii Alba lulio

ry Pe cpcr D&mbovitei,
impreuni cu Negru Voda
ffi Vechile legende privind intemeierea Jirii FiIe de legenda
k5
ro
ftsE
Rom6negti, statul medieval de la sud de Carpali,
povestesc despre Negru Voda
Fiind in lara ungureascd un
conducotor pe careilchema Radu
(sau Radu Negru Voievod).
NegruVoievod, mare conte peste
Potrivit acestora, Negru
ffiE Vodi, venind din Jara FagaraS, s-a ridicat acesta cu toato

& Fdgdra;ului, pe care

o conducea, a trecut
casa lui 5i cu muffime de oameni.
$ivenind ei pe apa DAmbovilei,

# Munlii Carpali, pe la
anul 1290, impreund cu
inceput-au a face lord noua.

(dup6 Letop iseluI Cantacuzinesc)

ffi NegruVodd oamenii sdi de incredere, gi

a devenit primul voievod al larii Rom6negti.
ffi Cronicile sau letopiselele medievale numeau
descdlecot momentul intemeierii unui stat din
m* acele vremuri.
&
** Bqscrrab I, intemeietor crl Tclrii Romine;ti
Voievodul Jarii Rominegti, Basarab l, nu mit mai tArziu intemeietorul,
este considerat de istorici ca fiind cel care a infiinlat statul Jara
Rom6neasca. El a luptat pentru independenla statului sdu ?mpo-
triva regelui Ungariei, Carol Robert. Bitalia dintre armata condusd de
Basarab I gi cea in fruntea cireia se afla regele Ungariei s-a purtat la
Posada, intr-un loc ingust, inconjurat de munli stAnco;i, in anul 1330.
Victoria oblinutd de Basarab I a asigurat libertatea Jarii RomAne;ti. Botolio de lo Posado, ilustroto
in Cronico pictota de lo Vieno

V&n&tocrreGr lui Drcrgo;

intemeierea statului medieval Moldova este invdluitd in
FiIe de legend&
legendS. Se spune ci Dragog, voievod rom6n din Maramureg,
a plecat in munli, impreund cu oamenii sdi ;i o cdlelu;i care Umbldnd pastoriiin
se numea Molda, sd v6neze un zimbru (bour) imens. R6ul pe munli, condu;i de Dragog
malul ciruia a fost prins zimbrul a fost numit Moldova, iar de lo Maramure$, au dat de
Drago; a decis sd intemeieze statul cu acela;i nume. ofi.ard ce secheama bour
gidupo multd goand ce
lstoricii spun cd ,,descdlecatul" lui Dragog, primul inte-
au gonit-o prin munlicu
meietor, a avut loc in jurul anului 1350, voievodul fiind
dulaii, au scos-o la gesul
trimis de regele Ungariei sd intemeieze o marcd (regiune apei Moldovei. Acolo fiind
de grani[5), in 5ifiara obositd, au biruit-o la
nordulMoldovei. locul unde se cheama acum
Aceasta avea rol Boureni ;iaga au intemeiat
de apdrare in un stat. $i stema larii este
un cap debour.,
fata titarilol ale ,

ciror atacuri pro- (dupd cronicarul

duceau pagube Grigore Ureche,
Leto p i selu I Ta ri i M o t dovei)
foarte mari.
Bogdcm I, intemeietor aI Moldovei

La cdliva ani dupa

Drago;, tronul Moldovei a
fost ocupat de Bogdan l,
un voievod venit, la fel
ca gi primul intemeietor,
din nordul Transilvaniei
Bogdan I (Maramureg). 6u urmare
a ,,descilecatului" lui Bogdan, Moldova
a devenit un stat independent. Urma;ii
sii au condus, in continuare, aceast5 lard
medievald.
'[orile
RomAne in secolul ol XlVJeo

Voievod scru domnitor?

ConducitoriiJdrii Romdne;ti 9i ai Moldovei au fost numi!i,
in Evul Mediu, atdt voievozi, cdt gi domnitori (sau domni).
Cuvintul voievod ficea referire la faptul cd domnitorul
era comandantul suprem al armatei. Cuv6ntul domnitor
(domn) insemna ci cel numit astfel era stdpdnulintregii !5ri,
conducitorul ei. in Transilvania, conducStorul a fost numit
voievod pdna in secolul al XVI-lea, apoi principe.
Voievodul, impreund cu familia sa, slujitorii, cei apropiali
lui, triiau la Curtea Domneasci. El era ajutat in conducerea
!5rii de boierii care formau Sfatul Domnesc. Ace5tia erau
numili 5i sfetnici (sfatuitori).

in acele tirnpuri, in lume...

flln L 10()() fiilut 1()88 trNUL 120,6 allu[ 1332