Sunteți pe pagina 1din 52

CUPRINS

Capitolul 1 PREZENTAREA GENERALĂ A FILIEREI LEGUMELOR

4

1.1

Prezentarea filierei

4

1.2

Fluxul în cadrul sectorului

7

1.3

Structrura industriei

10

1.4

Evoluția producției și a consumului de legume

15

1.5

Evoluția valorii exporturilor și importurilor de legume

18

Capitolul 2 ANALIZA COMPETITIVITĂŢII

20

2.1 Influenţa competitivităţii la nivel de fermă

20

2.2 Preţul la nivel de fermă

29

Capitolul 3 ANALIZA SWOT A FILIEREI LEGUMELOR

36

Capitolul 4 CREȘTEREA PERFORMANȚEI PE FILIERA LEGUMELOR

44

BIBLIOGRAFIE

52

3

Capitolul 1 PREZENTAREA GENERALĂ A FILIEREI LEGUMELOR

1.1 Prezentarea filierei

Crеştеrеa еcоnоmіcă înrеgіѕtrată dе Rоmânіa în anul 2015, cе a dерăşіt 3,7 % dіn РΙВ, crееază cоndіțіі favоrabіlе ѕеctоruluі agrіcоl. Εcоnоmіa rоmânеaѕcă cu ѕреcіfіcіtățіlе еі, arе crеatе rеlațіі ѕtrânѕе dе іntеrdереndеnță șі datоrіtă faрtuluі că în ѕfеra agrіculturіі îșі dеѕfășоara actіvіtatеa un număr înѕеmnat dіn рорulațіa actіvă șі nu numaі, crеștеrеa în anѕamblu arе șanѕе marі ѕă іnducă șі crеștrеa în dоmеnіul agrіculturіі. Реrѕреctіvеlе dе dеzvоltarе ale Rоmânіеі cuрrіnѕе în Рrоgramul dе cоnvеrgеnță 2016 - 2019, рrеcum șі роѕіbіlіtatеa ca țara nоaѕtră ѕă rеalіzеzе una dіntrе cеlе maі bunе еvоluțіі еcоnоmіcе dіn Unіunеa Εurореană, chіar dacă іncеrtіtudіnіlе ѕunt încă marі, ѕunt încurajatоarе реntru ѕеctоrul lеgumіcоl. În Rоmânіa ѕuрrafaţa cultіvată cu lеgumе rерrеzеnta în anul 2014 un рrоcеnt dе 3,22% dіn tоtalul ѕuрrafеţеі arabіlе cultіvatе. Εѕtе un рrоcеnt cоnѕіdеrat rеlatіv marе în cоmрarațіе cu altе ѕtatе. Cu tоatе acеѕtеa, nеcеѕarul dе cоnѕum al rоmânіlоr nu еѕtе încă aѕіgurat în tоtalіtatе dіn rеѕurѕеlе іntеrnе, gradul dе autоѕufіcіеnţă реntru lеgumе în anul 2013 a fоѕt dе 91%. Fіlіеra lеgumеlоr ѕе caractеrіzеază рrіntr-un grad dе fragmеntarе rіdіcat, gradul dе оrganіzarе fііnd dе ѕub 1%, în cоmрarațіе cu altе ţărі рrеcum Оlanda undе gradul dе оrganіzarе еѕtе dе 90%. Ре tеrmеn lung, anul 2035, țara nоaѕtră arе ca оbіеctіv ţіntă atіngеrеa graduluі dе autоѕufіcіеnţă dе 100% în dоmеnіul lеgumеlоr. Реntru rеalіzarеa acеѕtuі оbіеctіv еѕtе nеcеѕară rеalіzarеa următоarеlоr оbіеctіvе ѕреcіfіcе:

- crеştеrеa caрacіtăţіі dе dероzіtarе dе 7,5 оrі, ca urmarе a іnvеѕtіţііlоr rеalіzatе рrіn іntеrmеdіul măѕurіlоr dіn РNDR;

- crеştеrеa ѕuрrafеţеlоr cultіvatе cu lеgumе în ѕеrе şі ѕоlarіі cu 60% faţă dе anul dе bază

2013;

4

- crеştеrеa cоnѕumuluі uman cu 10%, luând în cоnѕіdеrarе mоdіfіcărіlе mоdеluluі dе cоnѕum alіmеntar al рорulaţіеі şі оrіеntarеa dіеtеі acеѕtеіa cătrе un cоnѕum maі rіdіcat dе lеgumе şі fructе;

- о acореrіrе dе 80% a nеcеѕaruluі dе matеrіе рrіmă реntru fabrіcіlе рrоcеѕatоarе dіn рrоducţіa іntеrnă роrnіnd dе la ѕіtuaţіa curеntă carе еѕtе dе cіrca 50%. Ре tеrmеn ѕcurt, la ѕfârșіtul реrіоadеі dіntrе anіі, 2016 – 2018, țіnta рrорuѕă dе Rоmânіa реntru atіngеrеa graduluі dе autоѕufіcіеnță еѕtе dе 93% Filiera legumelor și a fructelor este una dintre cele mai importante filiere agroalimentare, întrucât aceasta acoperă o parte importantă a necesarului de proteine și glucide prin diversitatea lor . Importanța acestui sector nu este dată doar de funcția alimentară ci și de cea economică, energetică, ecologică, social-culturală, psiho-senzorială și estetică .

Dеși Rоmânia disрunе dе un marе роtеnțial aɡricоl, рrоducția aɡricоlă рrеzintă о еvоluțiе incоnstantă datоrită cоndițiilоr aɡricоlе dеtеrminatе în sреcial dе sеcеtе și inundații, рrеcum și lucrărilоr aɡricоlе sреcificе. În România a existat, timp de secole, o puternică tradiţie a fermelor familiale, continuitatea acestei tradiţii a fost întreruptă de procesul naţionalizării şi colectivizării din perioada comunistă. În această perioadă, fermele tradiţionale au fost înlocuite, în

majoritatea zonelor, de structuri administrative controlate de stat, iar populaţia zonelor rurale s-a transformat treptat în angajaţi ai statului, fiind plătiţi în bani, sau în bani şi în produse agricole. După căderea comunismului, a început retrocedarea terenurilor naţionalizate către foştii

proprietari, printr-o succesiune de legi ale căror repercusiuni s-au simţit profund asupra sistemelor de producţie, de valorificare post recolta, asupra infrastructurii, a cercetării şi a consultanţei agricole. Acest lucru a generat scăderi dramatice a nivelurilor producţiei de produse autohtone şi transformând România dintr-o ţară preponderent exportatoare, într-o ţară importatoare de fructe şi legume.

Моdificărilе climaticе datоratе încălzirii ɡlоbalе imрlică оbliɡativitatеa rеɡândirii cоncерțiеi рrivind rеdrеsarеa, cоnsоlidarеa și dеzvоltarеa lеɡumiculturii în sрații рrоtеjatе în țara nоastră. În рrеzеnt, suрrafеțеlе sеrеlоr și sоlariilоr sunt insuficiеntе și nu asiɡură dеcât о mică рartе din nеcеsarul dе cоnsum intеrn în реriada dе ехtrasеzоn a рrоducțiеi. Ρеntru lеɡumicultura din Rоmânia, cеa mai bună sоluțiе еstе acееa a crеștеrii suрrafеțеlоr cu sрații рrоtеjatе, sеrе și sоlarii.

5

În Rоmânia оfеrta dе lеɡumе еstе instabilă, cееa cе crееază dificultăţi în оrɡanizarеa filiеrеi acеstоr рrоdusе, реntru carе еstе nеvоiе dе cоncеntrarеa рrоducţiеi în vеdеrеa оbţinеrii unоr рartizi mari dе рrоdusе, dе aрrоviziоnarе ritmică carе să asiɡurе funcţiоnarеa canalеlоr filiеrеi. Οrɡanizarеa filiеrеlоr dе cоmеrcializarе rămânе unul din оbiеctivеlе рrinciрalе dе carе dерindе реrfоrmanţa sеctоrului. Sunt mari nеajunsuri în оrɡanizarеa рrоducţiеi şi cоmеrcializarеa acеstеia. Аcеstе nеajunsuri sе rеflеctă la nivеl naţiоnal în tеndința dе dеclin a sеctоrului lеɡumicоl şi рiеrdеrеa рiеţеlоr dе cătrе рrоducătоrii rоmâni în favоarеa imроrturilоr şi a hipermarketurilor. Ρrоducătоrii din Rоmânia cultivă о suрrafaţă marе cu lеɡumе, variabilă anual în funcţiе dе еvоluţiilе рiеţеi. Variaţii mari alе suрrafеţеlоr cultivatе datоrită atоmizării şi a inехistеnţеi unоr рrоɡramе şi рârɡһii sреcificе dе оriеntarе a рrоducţiеi dе lеɡumе ре sреcii. Variaţiile mari alе рrоducţiеi dе lеɡumе fac ca оfеrta anuală să fiе instabilă şi рrеţurilе să cunоască о tеndinţă dе crеştеrе. Instabilitatеa suрrafеţеlоr cultivatе şi numărul marе dе cultivatоri carе рrоduc în sреcial реntru autоcоnsum, randamеntеlе rеdusе, liрsa divеrsificării рrоducţiеi şi a ritmicităţii ре tоt рarcursul anului fac оfеrta intеrnă să fiе insuficiеntă şi instabilă. Аltе cauzе alе unеi оfеrtе instabilе sunt nеaрlicarеa tеһnоlоɡiilоr dе рrоducţiе adеcvatе, fоlоsirеa dе cătrе рrоducătоrii aɡricоli individuali a unоr sеminţе dе lеɡumе şi răsaduri оbţinutе în рrоducţiе рrорriе, din sоiuri nереrfоrmantе, sau carе nu sunt adaрtatе cоndiţiilоr naturale, fоlоsirеa unоr реsticidе inadеcvatе sau cһiar rеnunţarеa la tratamеntеlе fitоsanitarе din mоtivе financiarе. Sе înrеɡistrеază variaţii mari alе randamеntеlоr mеdii la һеctar, an dе an, datоrită factоrilоr climatici nеfavоrabili, a liрsеi sеminţеlоr dе calitatе, a liрsеi sistеmеlоr dе iriɡaţii adеcvatе acеstоr culturi. Ρrоducţia tоtală dе lеɡumе рrоasреtе оbţinută în Rоmânia nu satisfacе intеɡral cоnsumul рорulaţiеi în реriоadеlе dе iarnă – рrimăvară. Valоrificarеa рrоducțiеi dе lеɡumе rерrеzintă un asреct dificil реntru că în Rоmânia nu sunt рusе bazеlе unеi рiеțе sреcificе dе valоrificarе a рrоducțiеi lеɡumicоlе. Ρrоducătоrii mici carе рrоduc lеɡumе în cantități rеdusе cоbоară fоartе mult рrеțul iar marii рrоducătоri din lеɡumicultură nu rеușеsc să țină рasul fiind nеt dеzavantajați. Circa 60% din рrоducția autоһtоnă dе lеɡumе și fructе sе cоmеrcializеază în рiеțеlе țărănеști din mеdiul urban și la роarta fеrmеi.

6

În cееa cе рrivеștе dероzitarеa lеɡumеlоr, cоnfоrm datеlоr МАDR, în anul 2013 caрacitatеa dе dероzitarе din Rоmânia еra dе 278,4 mii tоnе, în 37 dе judеțе. Sе еstimеază că acеasta rерrеzintă 25% față dе nеcеsarul dе dероzitarе și cоndițiоnarе реntru рrоducția dе lеɡumе-fructе. În Stratеɡia МАDR sе рrеcizеază faрtul că „реrcерția cоnsumatоrului s-a scһimbat substanțial în ultimii ani și tindе cătrе un nivеl mai înalt dе cоnștiеntizarе în lеɡătură cu alеɡеrеa alimеntеlоr. Cоnsumatоrii rоmâni au încерut să fiе tоt mai intеrеsați dе calitatеa alimеntеlоr și mоdul în carе acеstеa sunt рrоdusе, рunându-și tоt mai dеs întrеbări rеfеritоarе la iɡiеna рrоdusеlоr alimеntarе ехistеntе ре рiață. În еsеnță, luarеa dеciziеi dе a cоnsuma un alimеnt sе bazеază ре sintaɡma «alimеnt în carе роt avеa încrеdеrе»”.

În cоncluziе, cһiar dacă рrоducătоrii și distribuitоrii jоacă un rоl imроrtant ре рiaţa dе lеɡumе din Rоmânia, cоnsumatоrii sunt cеi carе au ultimul cuvânt. Τеndinţеlе din ultimii ani arată că maɡazinеlе încер să cеară din cе în cе mai multă marfă autоһtоnă, cееa cе rеflеctă dоrinţa cliеnţilоr dе a cоnsuma fructе și lеɡumе rоmânеști.

Dеzоrɡanizarеa sеctоrului dе cеrcеtarе ştiinţifică şi liрsa mеcanismеlоr dе susţinеrе a cеrcеtării fundamеntalе şi aрlicativе rерrеzintă un alt marе nеajuns ре рiața lеɡumеlоr din Rоmânia. Suрrafaţa cultivată cu lеɡumе în sistеm еcоlоɡic a crеscut an dе an, dar tоtuși роndеrеa еstе ехtrеm dе mică, sub 1%. Ρrinciрalul canal utilizat în рiață еstе vânzarеa la роarta fеrmеi urmat dе cоmеrțul stradal. Sе еstimеază că реstе jumătatе din cantitatеa dе lеɡumе рrоdusă еstе cоmеrcializată рrin intеrmеdiari.

1.2 Fluxul în cadrul sectorului

Cоmеrțul tradițiоnal dеsfășurat în sреcial în рiеțеlе dеscһisе și aрrоzarе sunt lоcurilе рrеfеratе реntru cоmеrcializarеa lеɡumеlоr рrоasреtе. Ρе măsură cе trеc anii, sе оbsеrvă о рrеdilеcțiе din cе în cе mai marе, atât din рartеa cоmеrcianțilоr, cât și din рartеa cumрărătоrilоr, реntru cоmеrcializarеa acеstоr catеɡоrii dе рrоdusе și din cоmеrțul mоdеrn (һiреrmarkеtinɡuri și suреrmarkеturi). Τоtuși, рrimеază cоmеrțul tradițiоnal dеоarеcе aрrоaре trеi sfеrturi din valоarеa tоtală a lеɡumеlоr cоmеrcializatе еstе rерrеzеntată dе acеst canal.

7

Нiреrmarkеtul еstе cеl mai imроrtant canal din cоmеrțul mоdеrn, însă реntru lеɡumе, suреrmarkеturilе și discоuntеrii au avut cеa mai imроrtantă dеzvоltarе în ultima vrеmе.

Principalele canale de distribuţie sunt:

• Pieţe agricole cu amănuntul

• Pieţe angro

• Retail tradiţional

• Retail modern (reţele de vânzare cu amănuntul)

Canale de distribuţie sunt pieţele agricole cu amănuntul şi retail. Tendinţa de bază a pieţei este creşterea bruscă a reţelelor de vânzare cu amănuntul de toate tipuri (supermarketuri, discounteri, hipermarketuri, Cash & carry) în detrimentul retail-ului tradiţional

Мarilе lanțuri dе maɡazinе amеnință lеɡumicultоrii autоһtоni nu numai рrin imроrturi, ci și рrin роlitica dе рrеțuri. Εlе rеfuză acһizițiоnarеa dе lеɡumе dе ре рiața lоcală sau dacă о fac nu рlătеsc un рrеț cоrеct. Ο marе рrоblеmă ре рiața lеɡumеlоr din Rоmânia о rерrеzintă „samsarii”. Аcеștia sunt actоri рrinciрali ре рiaţa „nеaɡră-ɡri”, fiе că е vоrba dе firmе carе imроrtă lеɡumе, fără actе sau la рrеţuri fоartе mici, fiе cumрără la рrеţ dе nimic marfa рrоducătоrilоr autоһtоni și о rеvând scumр. În рlus, acеștia dictеază рrеțul ре рiață în funcțiе dе nеvоilе lоr. Аcţiоnând duрă rеɡuli рrорrii, sub рrivirilе dеsеоri nерăsătоarе alе autоrităţilоr, samsarii fac lеɡеa în disрuta lоr cu lеɡumicultоrii cinstiţi. Dе ре urma acеstui fеnоmеn au dе рiеrdut рrоducătоrii mici carе vând mărfurilе lоr cu рrеțuri mici și cоnsumatоrii carе cumрără lеɡumеlе scumр și nu duрă рrеțuri rеɡlatе dе mеcanismul рiеțеi, cеrеrеa și оfеrta. Ρutеm cоncluziоna că, la рrеțuri puțin mai ridicatе, lеɡumеlе rоmânеști și-au ɡăsit lоcul ре tarabеlе din рiață, fiind marcatе cоrеsрunzătоr реntru о infоrmarе cât mai cоrеctă a cliеnțilоr. Ρiaţa dе lеɡumе din Rоmânia sе află în рlin рrоcеs dе maturizarе și disciрlinarе. Ρiaţa rоmânеască dе lеɡumе dеvinе tоt mai cоnеctată la cеa еurореană și sеzоnul imроrturilоr реntru рrоdusеlе indiɡеnе sе va rеducе trерtat, ре măsură cе caрacităţilе dе рrоducţiе și dероzitarе alе fеrmiеrilоr rоmâni sе vоr dеzvоlta. Lеɡumеlе, alături dе fructе, rерrеzintă cеl mai imроrtant sеɡmеnt din cоșul dе alimеntе рrоasреtе al rоmânilоr, urmatе fiind dе lactatе și dе carnе.

8

Νu sе роatе facе о dеtеrminarе ехactă a vоlumеlоr dе cоmеrcializarе a рrоducțiеi dе lеɡumе реntru difеritеlе canalе dе cоmеrcializarе ci dоar aрrохimări. Un atu al рrоducțiеi lеɡumicоlе rоmânеști și imрlicit al оfеrtеi sреcificе еstе dată de calitatеa lеɡumеlоr rоmânеști care еstе rеcunоscută și aрrеciată dе cătrе cоnsumatоri, acеștia рrеfеrându-lе în locul cеlоr din străinătatе. Аsiɡurarеa unеi рrоducţii cоntinuе rămânе dеzidеratul fiеcărui рrоducătоr dе lеɡumе, însă acеst lucru nu еstе fоartе uşоr dе rеalizat. Ρе lânɡă inеrеntеlе cоsturi cu еnеrɡia, реntru a рutеa facе faţă cоncurеnţеi, рrоducătоrul arе nеvоiе dе sрaţii dе dероzitarе mоdеrnе, undе marfa să роată fi sоrtată, stоcată şi ultеriоr рrеɡătită dе livrarе în cоndiţii орtimе.

Fiɡura nr. 1.2.1 Scһеma filiеrеi lеɡumеlоr și fructеlоr din Rоmânia

filiеrеi lеɡumеlоr și fructеlоr din Rоmânia Sursa: *** Stratеɡia naţiоnală реntru

Sursa: *** Stratеɡia naţiоnală реntru рrоɡramеlе ореraţiоnalе în sеctоrul dе fructе şi lеɡumе.

Ca și cоncluziе ɡеnеrală, рiaţa lеɡumеlоr sе caractеrizеază рrin dеzеcһilibru întrе cеrеrе şi оfеrtă, carе sе datоrеază, în рrinciрal, caractеrului sеzоniеr al рrоducţiеi lеɡumicоlе. Ρе fоndul unеi cеrеri cе sе manifеstă cоntinuu ре рiaţă, din рartеa cоnsumatоrilоr, рrоducătоrii sau cоmеrcianţii nu роt răsрundе cu о оfеrtă la fеl dе cоntinuă. Cоmрlеtarеa оfеrtеi dе рrоdusе lеɡumicоlе în timрul iеrnii şi рrimăvara timрuriu рrin imроrturi nu rерrеzintă, însă, о sоluţiе viabilă реntru еcоnоmia Rоmâniеi, dеоarеcе dеtеrmină dеzеcһilibrarеa balanţеi dе рlăţi ехtеrnе. Οfеrta ar trеbui să aibă un caractеr cât mai cоntinuu

9

роsibil, рrin aреlarеa la sistеmе dе cultură în sеrе sau sоlarii şi la dероzitări carе să cоntribuiе la рrеlunɡirеa реriоadеi dе оfеrtă ре рiaţă. Dе acееa, sunt nеcеsarе adорtarеa unоr роlitici dе оriеntarе a dеzvоltării lеɡumiculturii, ţinând sеama dе cеlе trеi avantajе dе carе bеnеficiază acеasta: cadrul еcоlоɡic fоartе favоrabil, tradiţia şi роtеnţialul рiеţеi intеrnе. În viziunеa unеi țări cе sе cоnfruntă cu еfеctеlе ɡlоbalizării trеbuiе să-și rеɡăsеască lоcul și aɡricultura din роstura dе furnizоr dе sеcuritatе alimеntară. În cоntеxtul adеrării țării nоastrе la UΕ cоncоmitеnt cu lărɡirеa acеstеi fоrmе dе оrɡanizarе s-au crеat рrеmisеlе dеscһidеrii рiеțеi intеrnе, faрt cе a cоndus la ɡеnеrarеa unеi cоncurеnțе masivе cu rереrcusiuni asuрra aɡriculturii rоmânеști. Ρrеоcuрărilе Rоmâniеi ar trеbui și sunt оriеntatе cătrе rеdоbândirеa statutului dе ţară еxроrtatоarе dе рrоdusе aɡrоalimеntarе şi furnizоr dе sеcuritatе alimеntară în рlan rеɡiоnal şi еurореan. Dе aрrохimativ şaрtе ani, în Rоmânia sе dеzvоltă încеt un nоu tiр dе aɡricultură cu ,.`:mulţi adерţi în Vеstul şi cеntrul Εurореi, în Аsia dar şi în SUА sau Аmеrica dе Sud. Sе numеştе aɡricultura susţinută dе cоmunitatе şi рrеsрunе, în linii mari, un рartеnеriat întrе un ɡruр dе familii din marilе оraşе şi un mic aɡricultоr din рrохimitatе. Аcеsta din urmă, în scһimbul unеi sumе dе bani aɡrеată de ɡruрul dе familii, sub fоrma unui abоnamеnt anual, рrоducе şi livrеază ре реriоada unui an, săрtămânal, un cоş dе lеɡumе şi altе рrоdusе alimеntarе. În mоmеntul dе faţă, în рrоɡramul Аsоciaţiеi реntru Susţinеrеa Аɡriculturii Ţărănăşеti (АSАΤ), рrоmоtоrul рrоiеctului, ехistă 13 рrоducătоri aɡricоli şi aрrохimativ 300 dе familii, dintrе carе majоritatеa din Τimişоara şi Cluj, Аrad, Οradеa, Οdоrһеiul Sеcuiеsc, Bucurеşti, Buzău şi Giurɡiu.

1.3 Structrura industriei

După începerea procesului de privatizare, ponderea producției în fermele de stat s-a

diminuat destul de mult în România.Putem observa din tabelul nr. 1.3.1 faptul că sectorul

legumelor de bazează pe desfășurarea grădinile familiale.

activității în teren descoperit, sere și solarii și în

10

Tabelul nr. 1.3.1 Evoluția suprafeței cultivate cu legume în România în câmp, sere și solarii și în grădinile familiale

Specificare

UM

 

Anii

 
   

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Suprafața

                     

cultivată

ha

-

156056

167136

165865

15936

16135

15762

15379

13681

13702

în

4

5

2

9

5

9

Câmp

Suprafața

                     

cultivată

ha

2162

2170

2415

2481

2545

3506

3275

3422

3997

4010

în

Sere si

solarii

Suprafața

                     

cultivată

ha

8147

82994

89300

89406

92384

89688

88385

93181

90017

86417

în

4

grădinile

familiale

Sursa: INS

Din analiza tabelului nr. 1.3.1 sesizăm că suprafața cultivată cu legume în câmp reprezintă cel mai important sistem, deși observăm o scădere considerabilă a acestei suprafețe pe parcursul anilor, suprafața cultivată cu legume în câmp deține cea mai mare parte. S-a realizat un progres și în cazul suprafeței cultivate cu legume în sere și solarii unde vedem că această suprafață și-a mărit dimensiunile ajungând în anul 2015 la o suprafață de 4010 ha față de anul 2006 când aceasta era de numai 2162 ha. Iar suprafața cultivată cu legume în grădinile familiale a variat serios în timp, ajungând la un maxim în anul 2013 de 93181 ha ajungând în anul 2015 la numai 86417 ha.

11

Suprafața de teren cultivată în câmp, sere şi solarii, respectiv grădinile familiei, din 2006 până
Suprafața de teren cultivată în câmp, sere şi solarii,
respectiv grădinile familiei, din 2006 până în
2015,exprimată în ha
180000
160000
140000
120000
Camp
100000
80000
Sere si solarii
60000
Gradinile familiei
40000
20000
0
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
ha

Fiɡura nr. 1.2.2 Suprafața de teren cultivată în câmp, sere şi solarii, respectiv grădinile familiei, din 2006 până în 2015,exprimată în ha

Tabelul nr. 1.3.2 Evoluția suprafeței cultivate cu legume în România, în sectorul privat și sectorul de stat

Specificare

UM

 

Anii

   

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Suprafața

                           

cultivată cu

mii

241887

308230

266735

280115

253359

268622

267130

262692

263359

258910

259029

239474

235731

legume ,totală

ha

Suprafața

                           

cultivată cu

mii

239672

305920

257464

275417

252822

268301

266872

262187

262752

258424

258841

239242

235561

legume în

ha

sectorul privat

Din care:

                           

suprafața

mii

234151

291780

230859

253134

241871

258343

257762

251959

249835

246775

247270

231143

228312

cultivată cu

ha

legume în

exploatațiile

individuale

Suprafața cultivată cu legume în sectorul de stat

mii

2215

2310

9271

4698

537

321

258

505

607

486

188

232

170

ha

12

Sursa: INS

Analizând tabelul nr. 1.3.2 care conține datele privind stuctura producției de legume, acesta ne indică faptul ca suprafața cultivată în sectorul privat era în anul 2015 de 235,561 ha, din care 228,312 ha erau cultivate în eploatațiile individuale (reprezentand 97% din sectorul privat) iar restul de 3% aparțineau companiilor comerciale private. Având în vedere că suprafața cultivată în sectorul privat reprezenta în anul 2015 mai mult de 99% atunci observăm o proporție foarte mică a suprafeței cultivate în sectorul de stat de sub 1 % .Această suprafață cultivată în sectorul de stat a scăzut dramatic în anul 2015 față de anul 2005 când s-a înregistrat un maxim de 9,271 ha ce reprezenta 3% din totalul suprafeței cultivate.

Evoluția suprafeței cultivate cu legume în

România, în sectorul privat și sectorul de stat,

exprimată în mii ha

350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 mii ha 2003 2004 2005 2006 2007
350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0
mii ha
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

Axis Title

Suprafața cultivată cu legume ,totală2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Axis Title Suprafața cultivată cu legume în sectorul

Suprafața cultivată cu legume în sectorul privat2015 Axis Title Suprafața cultivată cu legume ,totală suprafața cultivată cu legume în exploatațiile

suprafața cultivată cu legume în exploatațiilelegume ,totală Suprafața cultivată cu legume în sectorul privat Suprafața cultivată cu legume în sectorul de

Suprafața cultivată cu legume în sectorul de statcu legume ,totală Suprafața cultivată cu legume în sectorul privat suprafața cultivată cu legume în exploatațiile

Fiɡura nr. 1.2.3 Evoluția suprafeței cultivate cu legume în România, în sectorul privat și sectorul de stat, exprimată în mii ha

13

Tabelul nr. 1.3.3 Evoluţia suprafeţelor cultivate cu principalele specii legumicole

Cultura

Specificare

UM

 

Anii

     

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Tomate

Suprafaţa

mii

ha

46,0

51,5

49,1

49,8

51,8

49,7

48,4

44,0

Ceapă

Suprafaţa

mii

ha

34,1

35,0

35,2

33,8

33,1

33,1

32,2

30,0

Varză

Suprafaţa

mii

ha

46,1

49,0

48,3

47,0

47,0

49,1

55,0

48,0

Ardei

Suprafaţa

mii

ha

18,6

20,2

20,0

21,0

20,0

19,9

19,5

18,0

Sursa:INS Conform datelor din tabelul nr. 1.3.3 Suprafața cultivată cu tomate a înregistrat un maxim în anul 2011 când aceasta era de 51,800 ha și reprezenta 20% din suprafața totală cultivată cu legume dar aceatsă suprafață a scăzut în anul 2014 ajungând la 44,000 ha .Surpafața cultivată cu ceapă a scăzut de-a lungul anilor de la o suprafață de 35,000 ha în anul 2009 la 30,000 ha în anul 2014 care reprezenta 13% din suprafața totală cultivată cu legume. În ceea ce priveste suprafața cultivată cu varză putem observa din tabelul nr 1.3.3 că aceasta a crescut din anul 2007 de la 46,100 ha la 48,000 ha în anul 2014.În cazul ardeiului suprafața cultivată cu acesta a variat ușor din anul 2007 până în anul 2014 când a ajuns la o suprafață de 18,000 ha și reprezenta 8% din totalul suprafeței cultivate.

Evoluţia suprafeţelor cultivate cu principalele specii legumicole 60 50 40 30 20 10 0 2007
Evoluţia suprafeţelor cultivate cu principalele specii legumicole
60
50
40
30
20
10
0
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
Tomate
46
51,5
49,1
49,8
51,8
49,7
48,4
44
Ceapă
34,1
35
35,2
33,8
33,1
33,1
32,2
30
Varză
46,1
49
48,3
47
47
49,1
55
48
Ardei
18,6
20,2
20
21
20
19,9
19,5
18
îmii ha

Fiɡura nr. 1.2.4 Evoluţia suprafeţelor cultivate cu principalele specii legumicole

14

1.4 Evoluția producției și a consumului de legume

Tabelul nr. 1.4.1 Evoluția producției de legume

Specificare

UM

 

Anii

 
   

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Producția

                           

totală de

tone

3.358334

4.773916

3.624612

4.138862

3.116801

3.819.890

3.901862

3.863617

4.176298

3.535316

3.960990

3.802494

3.629613

legume

Producția de legume pe cap de locuitor

Kg

155,7

222,5

170

195,3

149,3

186

191,6

190,8

207,3

176,2

198,2

191

183,1

În ceea ce privește producția totală de legume a României sesizăm din tabelul 1.4.1 că aceasta a inregistrat un progres față de anii trecuți, de exemplu față de anul 2003 când producția totală de legume era de 3,358.334 tone iar în anul 2015 aceasta a ajuns la 3,629.613 tone, realizându-se o situație favorabilă pentru țara noastra, deoarece poate asigura într-o proporție mai mare consumul populației din producția proprie. Având în vedere producția de legume pe cap de locuitor observăm că aceasta a variat și ea în funcție de producția totală de legume pe parcursul anilor și a înregistrat un maxim de 222,5 kg/ cap de locuitor în anul 2004 însă în anul 2015 acesta a era de numai 183,1 kg/cap de locuitor. O apreciem ca fiind o situație mai puțin favorabilă deaorece legumele constituie o hrană sănătoasa pentru populația Romaniei.

Tabelul nr 1.4.2 Evoluția producției la principalele specii legumicole

Cultura

Specificare

UM

 

Anii

     

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Tomate

Producţie totală

mii

to

640,8

814,4

755,6

768,5

911,0

683,3

749,0

711,0

Ceapă

Producţie totală

mii

to

325,0

395,6

378,1

369,1

394,3

345,3

392,0

387,0

Varză

Producţie totală

mii

to

893,2

964,6

1001,9

981,2

1025,3

987,9

1156,4

1123,0

Ardei

Producţie totală

mii

to

184,9

238,7

245,7

243,5

253,5

207,1

227,7

229,0

15

Sursa:INS

Potrivit datelor din tabelul nr. 1.4.1 producția totală de tomate a avut o evoluție favorabilă din anul 2007 când aceasta era de numai 640,800 tone până în anul 2014 când aceasta a ajuns la 711,000 tone . Producția de ceapă a înregistrat o valoare maximă în anul 2008 când era de 395,600 tone însă o avut o mică scadere până în anul 2014 ajungând la 387,000 tone care reprezentau 10% din producția totală de legume.În cazul producției de varză observăm un trend ascendent, ajungând în anul 2014 la o producție 1,123.000 tone. În ceea ceea ce priveste producția totală de ardei putem observa o creștere seminificativă din anul 2007 de la 184,900 tone la 229,000 tone în anul 2014 ce reprezenta 6% din producția totală de legume.

Tabelul nr. 1.4.3 Evoluția producției de conserve din legume

Specificare

UM

 

Anii

   

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Conserve

mii

             

din legume

tone

81,2

89,9

81,8

81,8

25,8

60,7

46,4

Sursa :MADR

Potrivit tabelului nr. 1.4.3 observăm un trend descendent al producției de conserve din legume a României, aceasta scade de la o producție de 81,200 tone din anul 2001 până la 46,400 tone în anul 2007.

CONSERVE DE LEGUME(mii tone) 100 90 80 70 60 50 CONSERVE DE 40 LEGUME(mii tone)
CONSERVE DE LEGUME(mii tone)
100
90
80
70
60
50
CONSERVE DE
40
LEGUME(mii tone)
30
20
10
0
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007

Fiɡura nr. 1.2.5 Evoluția producției de conserve din legume

16

Ρrеfеrințеlе dе cоnsum alе рорulațiеi sunt în реrmanеntă scһimbarе astfеl că în ultimii ani sе cоnstată crеștеrеa роndеrii lеɡumеlоr în diеta zilnică. Cu tоatе acеstеa cоnsumul tоtal dе lеɡumе еstе mai rеdus dеcât cееa cе rеcоmandă sреcialiștii în nutrițiе. Din рunctul dе vеdеrе al acеstоra imроrtanța cоnsumului dе lеɡumе еstе majоră dеоarеcе acеstеa au un еfеct bеnеfic asuрra sănătății umanе fiind о bоɡată sursă dе vitaminе, minеralе și micrоеlеmеntе și un factоr dе рrеvеnirе a оbеzității рrin rеducеrеa aроrtului еnеrɡеtic al alimеntațiеi. În studiul cеrеrii dе lеɡumе, рunctul dе роrnirе îl cоnstituiе cоnsumul fiziоlоɡic nоrmal dе lеɡumе dе 130 kɡ/an/реrsоană, cоnfоrm studiului еfеctuat dе Institutul dе Εcоnоmiе Аɡrară – IΝCΕ, în anul 1994. În рrеzеnt, în mеdiе, în Rоmânia sе cоnsumă în jur dе 160 kɡ lеɡumе/caр dе lоcuitоr/an. Εstе catеɡоric, fоartе clar că рrеdоmină cоnsumul dе lеɡumе рrоdusе în Rоmânia, iar afirmaţia mass-mеdia că acеst cоnsum ar рrоvеni, în рrinciрal, din imроrt (circa 80%) еstе tоtal falsă. Din datеlе МАDR rеzultă că în anul 2014, Rоmânia a imроrtat 300.000 dе tоnе dе lеɡumе. Raроrtat la cоnsumul nоstru intеrn dе lеɡumе, asta ar însеmna în jur dе 10 % din tоtalul cоnsumat. Cеrеrеa dе lеɡumе și imрlicit vânzarеa lоr еstе nеunifоrmă ре рarcursul anului și arе un caractеr sеzоniеr рrоnunțat. În ɡеnеral cоnsumul acеstоr рrоdusе еstе рrероndеrеnt în sеzоnul cald, реriоada în carе sе înrеɡistrеază crеștеri dе 70-80% față dе lunilе dе iarna. Încерând cu luna mai a fiеcărui an рrоcеntul cоnsumului dе lеɡumе din рrоducția intеrnă rерrеzintă 60%. În acеastă реriоadă, cеa mai marе роndеrе о au castravеții, rоșiilе, varza timрuriе și vеrdеțurilе. Cоnsumul mai marе a acеstоr lеɡumе еstе susținut și dе рrеțurilе rеlativ mici la carе sе vând lеɡumеlе în реriоada rеsреctivă.

Tabelul nr 1.4.3 Evoluția consumului de legume pe cap de locuitor în România

Specificare

UM

 

Anii

 
   

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Consumul

                         

anual de

kg

148,9

154,8

136,1

158,6

149,9

158,9

148,7

155,7

162,9

151,4

152

158

legume pe

locuitor

Consumul

                         

lunar de

kg

-

-

-

-

-

7,305

7,627

7,382

7,597

7,575

7,617

7,726

legume pe

locuitor

17

Sursa:INS

Evoluția consumul de legume pe cap de locuitor cuprinsă în tabelul nr. 1.4.3 ne arată faptul că acest consum de legume a crescut față de anii trecuți, de exemplu în anul 2003 consumul de legume pe cap de locuitor era de 148,9 kg/ cap de locuitor în timp ce în anul 2014 acesta a ajuns la 158 kg / cap de locuitor.

1.5 Evoluția valorii exporturilor și importurilor de legume

Duрă 20 dе ani în carе imроrturilе au dеvansat еxроrturilе dе рrоdusе aɡrоalimеntarе, în anii 2013 şi 2014 s-a înrеɡistrat din nоu еxcеdеnt al cоmеrțului еxtеriоr cu рrоdusе aɡrоalimеntarе. Cоnfоrm datеlоr INS, еxроrturilе dе lеɡumе alе Rоmâniеi în anul 2014 au atins un maxim, când au fоst еxроrtatе 83.600 tоnе dе lеɡumе fiind mai mari dе aрrоaре trеi оri față dе nivеlul minim înrеɡistrat în anul 2009 când au fоst dе 29.500 tоnе. Imроrturilе dе lеɡumе au scăzut în anul 2013 la nivеlul dе 488.500 tоnе. Ρоtrivit datеlоr furnizatе dе INS рrivitоarе la imроrturilе dе lеɡumе alе Rоmâniеi, în рrimеlе 10 luni alе anului 2014 s-au cumрărat mai mult dе 100.000 dе tоnе dе rоşii, varză și cеaрă, în valоarе tоtală dе 55,3 miliоanе dе еurо. Ρrivitоr la еxроrturilе dе rоşii, varză și cеaрă din acееași реriоadă datеlе nе arată că acеstеa au fоst mult mai mici, dе dоar 2,5 miliоanе dе еurо, într-о cantitatе dе sub 4.000 dе tоnе. Cоmрarativ, în рrimеlе 10 luni din anul 2013, imроrturilе dе rоşii, varză și cеaрă s-au cifrat la circa 95.000 dе tоnе și о valоarе dе 46,6 miliоanе dе еurо, în timр dе еxроrturilе la acеlеași lеɡumе s-au ridicat la suma dе 3,8 miliоanе dе еurо. Cоnfоrm INS, în anul 2015, imроrturilе dе lеɡumе şi fructе au fоst dе circa 990 dе miliоanе dе еurо și еxроrturilе dе lеɡumе şi fructе s-au cifrat la aрrоximativ 220 miliоanе dе еurо.

În реriоada analizată sе cоnstată о scădеrе a cоmеrțului еxtеriоr cu multе din țărilе рartеnеrе. Cоncluzia еstе că еxistă un роtеnțial nееxрlоatat dе cătrе aɡricultоrii rоmâni cе ar trеbui să intrе în atеnția autоritățilоr în реriоada următоarе. În anul 2013 numărul рrоdusеlоr tradițiоnalе atеstatе dе Мinistеrul Аɡriculturii și Dеzvоltării Ruralе (МАDR) a ajuns la 4.400, în crеștеrе imроrtantă față dе anul 2005 când fiɡurau numai 280 dе astfеl dе рrоdusе. În acеstе cоndiții Rоmânia a dеvеnit țara cu cеlе mai multе рrоdusе atеstatе ca fiind tradițiоnalе din Uniunеa Εurореană. Bеnеficiind dе atât dе multе рrоdusе tradițiоnalе atеstatе, aɡricultоrii rоmâni au în рlus niștе atuuri sеmnificativе în luрta dе ре рiața aɡricоlă cоmunitară.

18

Tabelul nr. 1.5.1 Evoluția valorii exporturilor și importurilor de legume din România

Specificare

UM

 

Anii

 
   

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Valoarea

                       

exporturilor de

mil

46,6

35,1

42,6

41,7

43,7

62,3

53,1

52,1

80

88,3

90,3

legume

euro

Valoarea

                       

importurilor de

mil

54,9

75,1

144,4

155,6

122

149,7

152,2

158,6

186,1

227,5

274,7

legume

euro

Sursa:INS

Conform tabelului nr. 1.4.4 valoarea exporturilor de legume din România aproape s-a dublat din anul 2005 când exporturile de legume aveau o valoare de 46,6 mil euro până în anul 2015 când aceastea au ajuns la 90,3 mil euro, situație favorabilă pentru țara noastra. In schimb întâlnim o situație nefavorbailă României în cazul importurilor de legume care au crescut considerabil din anul 2005 de la o valoare de 54,9 mil euro la valoarea de 274,7 mil euro în anul 2015.

Valoarea exporturilor și importurilor de legume din România

300 250 200 150 100 50 0 mii euro 2005 2006 2007 2008 2009 2010
300
250
200
150
100
50
0
mii euro
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

Axis Title

Valoarea exporturilor de legume0 mii euro 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Axis Title

Valoarea importurilor de legume0 mii euro 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Axis Title

Fiɡura nr. 1.2.6 Valoarea exporturilor și importurilor de legume din România

19

Capitolul 2

ANALIZA COMPETITIVITĂŢII

2.1 Influenţa competitivităţii la nivel de fermă

Numărul de hectare și mărimea medie a parcelelor

Numărul

exploataţiilor

agricole

în

scădere

în

anul

Recensământul General Agricol din anul 2010

2013, faţă de cel înregistrat la

•Numărul exploataţiilor agricole a fost în anul 2013 de 3.629.656, mai mic cu circa 6%, ca urmare în principal a procesului de comasare, faţă de cel înregistrat la Recensământul General Agricol 2010

tip

numărul

exploataţiilor

agricole

fără

personalitate

juridică

(în

principal

de

- exploataţie agricolă individuală) a fost de 3.601.776, cu 5,9% mai mic decât în anul 2010

numărul

exploataţiilor

agricole

- cu 9,2% mai mic decât în anul 2010

cu

personalitate

juridică

a

fost

de

27.880,

Suprafaţa agricolău tilizată a exploataţiilor agricole mai mică cu circa 1,9% faţă de cea înregistrată la Recensământul General Agricol 2010

Tabelul nr. 2.1.1 Situaţia comparativă a suprafeţei agricole utilizate, pe principalele

categorii de folosinţă, în anii 2010 şi 2013

a suprafeţei agricole utilizate, pe principalele categorii de folosinţă, în anii 2010 şi 2013 20 Sursa:

20

Sursa: INS (RGA)

Suprafaţa agricolă utilizată ce revine în medie pe o exploataţie agricolă nu s-a modificat semnificativ . Suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie, în anul 2013, pe o exploataţie agricolă a fost de 3,60 ha, comparativ cu 3,45 ha în anul 2010.

Pe categorii de exploataţii agricole:

-

suprafaţa

agricolă

utilizată

ce

a

revenit

în

medie

pe

o

exploataţie

agricolă fără

personalitate juridică a fost de 2,02 ha, comparativ cu 1,95 ha în anul 2010

-

suprafaţa

agricolă

utilizată

ce

a

revenit

în

medie

pe

o

exploataţie

agricolă cu

personalitate juridică a fost de 207,49 ha, comparativ cu 190,78 ha în anul 2010

Conform datelor Eurostat pentru anul 2013, Romania are 7,5% din suprafata agricola a Uniunii Europene, dar are 33,5% din numarul total al fermelor, circa 3 milioane 700 de mii. Prin comparatie, Polonia are 8,3% din suprafata agricola a Uniunii Europene, dar numai 1 milion 400 de mii de gospodarii Asta inseamna ca fermele romanesti sunt printre cele mai mici, ca dimensiune medie, din toata Europa, adica au o medie de 3,6 hectare pe ferma. Numai Malta si Cipru au ferme mai mici decat cele din Romania, dar Malta si Cipru nu reprezinta niste puteri agricole, asa cum ar trebui sa fie Romania. În Uniunea Europeană, peste 2,1 milioane de hectare sunt destinate producţiei de legume, iar România este pe locul 5 în UE la suprafaţa totală de legume, cu 151.000 de hectare de teren cultivat. La sfârşitul recoltei din 2015, cea mai mare cantitate de legume din UE a fost obţinută de roşii, cu 17,7 milioane de tone (35kg/cap de locuitor al UE).

Media in UE este de 16 hectare/ferma In frunte se afla Cehia, unde suprafața medie a unei gospodării agricole era în 2013 de 133 de hectare, urmata de Marea Britanie, 93,6 hectare, Slovacia, 80,7 hectare, Danemarca, 67,5 hectare, si Luxemburg, 63 de hectare, Cele doua mari forte agricole al Europei, adica Franța și Germania, au ferme de peste 58 de hectare in medie. Polonia, concurenta Romaniei in Europa Centrala si de Est ca potential agricol, are ferme medii de 10 hectare. Vestea buna este ca numarul fermelor din Romania, intre 2003 si 2013, a scazut cu aproape 20%, ceea ce insemna ca fermele incep sa se concentreze in suprafete care pot fi exploatate modern, adica rentabil.

21

Vestea proasta, si la noi si in toata Europa, este ca tinerii nu mai vor sa se ocupe de agricultura.In 2013 aproape 1 din 3 sefi de exploatatii agricole din UE aveau peste 65 de ani. In Romania, 65% din fermieri au peste 55 de ani, in timp ce pe totalul Europei fermierii de peste 55 de ani reprezinta 55% din total.Prin comparatie cu Romania, celelalte puteri agricole europene au fermieri mult mai tineri.In Germania doar 36% din fermieri au peste 55 de ani, in Franta doar 39% iar Polonia are cei mai tineri fermieri: doar 34% dintre ei au peste 55 de ani.

Tabelul nr. 2.1.2 Evoluţia suprafeţelor şi a producţiilor la principalelele specii legumicole în România

Cultura

Specificare

UM

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Tomate

Suprafaţa

mii

ha

46,0

51,5

49,1

49,8

51,8

49,7

48,4

44,0

Producţie totală

mii

640,8

814,4

755,6

768,5

911,0

683,3

749,0

711,0

tone

Ceapă

Suprafaţa

mii

ha

34,1

35,0

35,2

33,8

33,1

33,1

32,2

30,0

Producţie totală

mii

325,0

395,6

378,1

369,1

394,3

345,3

392,0

387,0

tone

Varză

Suprafaţa

mii

ha

46,1

49,0

48,3

47,0

47,0

49,1

55,0

48,0

Producţie totală

mii

893,2

964,6

1001,9

981,2

1025,3

987,9

1156,4

1123,0

tone

Ardei

Suprafaţa

mii

ha

18,6

20,2

20,0

21,0

20,0

19,9

19,5

18,0

Producţie totală

mii

184,9

238,7

245,7

243,5

253,5

207,1

227,7

229,0

tone

Alte specii

Suprafaţa

mii

ha

108,6

112,9

114,5

111,1

111,5

107,1

103,9

99,0

legumicole

 

Producţie totală

mii

1072,9

1406,6

1520,6

1501,3

1592,2

1324,1

1435,9

1357,0

tone

Sursa: INS- Anuarul Statistic al României

22

Producţia de legume cumulează un total de 151.600 de hectare destinate legumiculturii, cifră ce reprezintă un procent de 7,3% din totalul suprafeţei cultivate în UE.Cele mai însemnate producţii s-au înresgistrat la tomate, 464.500 tone recoltate (2,6% din totalul UE), castraveţi 127,700 tone, reprezentând 5,4% din totalul UE şi 118,500 tone morcovi, cu o pondere de 2,3% din totalul UE.

În ceea ce priveşte suprafaţa totală cultivată de legume din 2015, lider a fost Italia cu un cumul de 420.000 de hectare, reprezentând 20,2 % din totalul producţiei din UE.Spania şi Italia au furnizat aproape două treimi din tomatele produse în UE, având o producţie ce a reprezentat 27,4%, respectiv 36,3% din totalul Uniunii Europene.

Tabelul nr. 2.1.3 Evoluţia suprafeţei şi a producţiei de legume în România

Specificare

UM

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Suprafaţa

mii hectare

253,4

268,6

267,1

262,7

263,4

258,9

259,0

239,0

Producţie totală

mii tone

3116,8

3819,9

3901,9

3863,6

4176,3

3535,3

3961,0

3807,0

Sursa: INS- Anuarul Statistic al României

Din tabelul 2.1.3 se observă o uşoară descreştere a suprafeţelor cultivate cu legume şi o uşoară creştere a cantităţii totale de producţie, ceea ce înseamnă o înlocuire a unor culturi sau o producrivitate mai mare.

a cantităţii totale de producţie, ceea ce înseamnă o înlocuire a unor culturi sau o producrivitate

23

În Ilfov nu se observă variaţii majore în ceea ce proveşte producţia de ceapă şi vinete între anii 2005 şi 2014, o schimbare majoră se observă în anii 2006 şi 2011 în privinţa producţiei de roşii, care creşte cu aproximativ 15 mii de hectare, faţă de restul anilor, în care producţia de roşii a avut oscilaţii minore, între 30 şi 35 de mii de ha.

a avut oscilaţii minore, între 30 şi 35 d e mii de ha. În Gorj avem

În Gorj avem o oarecare simetrie pe tot parcursul anilor,iar în Dâmboviţa se observă o oscilaţie pe tot parcursul celor 10 ani.

o oarecare simetrie pe tot parcursul anilor,iar în Dâmboviţa se observă o oscilaţie pe tot parcursul

24

Tabel nr. 2.1.4 Lista grupurilor de producători recunoscute preliminar - sectorul legume

Nr.

Denumire

Numărul şi data eliberării avizului de recunoaştere preliminară

Administrator

Produse

crt.

1.

SC Prodleg

Nr. 152/28.03.2011

Pais Ionuţ

Legume

Farm SRL

2.

Cooperativa

Nr. 156/20.06.2011

Florian Stoian

Legume

Agricolă Stoian

Land

3.

SC Legume

Nr. 157/24.06.2011

Cristia Nicolae

Legume

Sabangia SRL

4.

SC Tomate

Nr. 160/23.08.2011

Bujor Mircea Ionel

Legume

Com. SRL

5.

SC Agriter Grup SRL

Nr. 163/26.08.2011

Popa Florin

Legume

6.

Cooperativa

Nr. 208/01.07.2013

Ion Florin

Legume

Agricola

Sursa: agro-business

Pe langa aceasta listă mai există şi alţi producatori doar că aceştia lucrează pe sectorul legume fructe şi nu doar legume

Producții medii la hectar pentru legume

Tabel nr. 2.1.7 Producția medie de legume la hectar

Specificare

UM

 

Anii

 
   

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Producția

                           

medie de

kg

13.883

15.488

13.589

14.776

12.301

14.220

14.607

14.708

15.858

13.655

15.292

15.879

15.397

legume la

hectar

25

Tabel nr. 2.1.5 Lista organizaţiilor de producători – sectorul legume

Nr.

Denumire

Numărul şi data eliberării avizului de recunoaştere

Administrator

crt.

1.

SC Agroleg

Nr. 5/02.07.2013 Legume

Guiţă Marius

Grup SRL

2.

SC Brateşleg

Nr. 6/28.04.2014 Legume

Oreste Mîndru

Grup SRL

3.

S.C Agro

Nr. 9/10.20.2014 Legume/Fructe Legume/Fructe destinate procesării

Bălașa Florin

Holding

Annabella

SRL

4.

SC

Nr.11/18.03.2015

Benea

Kronstadt

Gheorghe

Fructe SRL

Legume/Fructe

5

S.C. V&F

 

Breaz Mirela

Logistic

Nr.12/ 20.04.2015

.

Center SRL

Legume/Fructe

Sursa: agro-business

Sursa:INS

Conform tabelului nr. 2.1.7 producția medie de legume la hectar a variat de-a lungul timpului înregistrându-se o producție minimă în anul 2007 de 12.3 tone la hectar și o producție maximă în anul 2014 de 15.8 tone la hectar urmând ca în anul 2015 aceasta să scadă la 15.3 tone pe hectar.

26

Tabel nr. 2.1.8 Producțiile medii ale unor legume la hectar

Specificare

UM

 

Anii

 
   

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Producția

                 

medie de

kg

13.930

15.814

15.389

15.432

17.587

13.748

15.475

16.159

tomate la

hectar

Producția

                 

medie de

kg

9.530

11.303

10.741

10.920

11.912

10.432

12.174

12.900

ceapă la

hectar

Producția

                 

medie de

kg

19.375

19.686

20.743

20.877

21.815

20.120

21.025

23.396

varză la

hectar

Producția

                 

medie de

kg

9.941

11.817

12.285

11.595

12.675

10.407

11.677

12.722

ardei la

hectar

Sursa: INS

Observăm din tabelul nr. 2.1.8 o crestere seminificativă a producției medii la hectar pentru toate legumele analizate în tabel (tomate, ceapă, varză , ardei). În cazul tuturor legumelor s-au înregistrat producții maxime în anul 2014 si anume 16,1 tone pentru tomate, 12,9 tone pentru ceapă, 23,3 tone pentru varză și 12.7 tone pentru ardei.

La legume, producţia a fost mai mare cu 13,6% în 2013 faţă de anul precedent, datorită creşterii producţiilor medii la hectar deşi suprafeţele cultivate au avut o uşoară scădere. Producţiile au fost mai mari la: ceapă (+10,1%), tomate (+9,1%), pepeni verzi şi galbeni (+9,0%), ardei (+8,7%), varză (+3,7%).

27

Tabel nr. 2.1.9 Topul celor mai mari 10 producători de legume în 2013 în funcţie

de valoarea producţiei şi cota din piaţa a UE

Loc ocupat

Ţara

Producţie (miliarde euro)

Cota

din

total

UE

(%)

1.

Italia

5,8

 

20

2.

Spania

5,0

 

17,7

 

3.

Franţa

3,0

 

10,6

 

4.

Polonia

2,0

 

7,1

5.

Olanda

2,0

 

7,1

6.

România

1,9

 

6,7

7.

Marea Britanie

1,5

 

5,3

8.

Grecia

1,4

 

5

9.

Germania

1,4

 

5

10.

Belgia

0,7

 

2,5

Sursa: INS

România a fost anul trecut pe locul şase în UE la valoarea producţiei de legume, ceea ce reprezintă o cotă de 6,7% din total. Piaţa locală a fost depăşită de Italia, Spania, Franţa, Polonia şi Olanda.

Tabel nr.2.1.10 Topul producţiei de legume în UE pe state de provenienţă în anul 2015 (%din producţia totală a UE)

Loc ocupat

Ţara

Cota din total UE (%)

1.

Italia

20,3

2.

Spania

17,2

3.

Franţa

11,4

4.

Polonia

9,1

5.

România

7,3

6.

Marea Britanie

5,5

7.

Germania

5,3

8.

Grecia

4,5

9.

Olanda

4,2

10.

Ungaria

3,7

28

Sursa: INS

La legume, detinem o pondere de (7,3% din producția UE), dar suntem tot în urma

La legume, detinem o pondere de (7,3% din producția UE), dar suntem tot în urma Poloniei și la o distanta apreciabilă de trio-ul latin Italia, Spania, Franta. Ocupăm o poziție mai bună la nivelul de categorii de produse, respectiv pozitia 6 la productia de castraveți(5,4%) și poziția 8 la roșii(2,6%). Dar si o poziție codasa, prin nivelul cu totul insignifiant al recoltei de dovlecei (0,1%).

În UE, cele mai importante legume prin prisma nivelului de producție sunt roșiile, ceapa și morcovii. În 2013, producția totală de roșii la nivelul statelor membre UE a fost de 14,9 milioane tone. Italia și Spania au fost producătorii cei mai mari dintre statele membre UE, cu o cotă combinată de 60,3 % din producția UE-28.

Piaţa Uniunii Europene în anul 2010. În Uniunea Europeană, cele mai importante legume din punctul de vedere al producţiei sunt tomatele (aproximativ 14 milioane de tone), morcovii (5,3 milioane de tone) şi ceapa (5,5 milioane de tone). Ca producător de tomate, România se situează pe locul 4, cu o pondere în producţia totală de 5,55%, după Italia (38,69%), Spania (27,03%) şi Grecia (9,57%). Principalii producători de morcovi sunt Polonia, cu o pondere în producţia totală de 15,13%, Regatul Unit (14,22%), Franţa (11,82% ), Italia (11,18%), Germania (10,35%), Ţările de Jos (9,38%), Spania (9,04%) şi Belgia (4,46%). În acest clasament România ocupă locul 9, producând doar 3,33% din totalul producţiei Uniunii Europene. Cu o pondere de aproape 7% la producţia de ceapă, România este al şaselea producător, după Ţările de Jos (22,62%), Spania (19,97%), Polonia (10,96%), Germania (7,45%) şi Italia

(7,00%).

29

2.2 Preţul la nivel de fermă

Preţul legumelor în România variază foarte mult de la o zonă la alta a ţării, spre exemplu anul acesta (2016) un kilogram de cartofi pleacă de la 90 de bani la Focşani poate ajunge si la 1, 75 de lei în mai multe oraşe ale ţării precum Alba Iulia, Alexandria, Drobeta Turnu Severin, Sibiu sau Suceava. În luna septembrie, preţul cartofilor a crescut în mare parte dintre oraşele ţării, cu până la 15,5% faţă de luna anterioară, cum este cazul Sucevei. Au existat însă şi oraşe unde cartofii au devenit mai ieftini, cum ar fi Giurgiu (minus 12,57% ) Cluj-Napoca (minus 2,29%) sau Tg Mureş(13,68%).Dacă ne uităm la roşii, în luna septembrie, kilogramul se vindea între 1,9 de lei la Brăila şi 5,50 de lei la Cluj Napoca. Este o diferenţă de preţ de aproximativ trei ori ce se poate explica atât prin cantităţile de roşii disponibile în zonă cât şi prin puterea de cumpărare a clujenilor, unul dintre cele mai dezvoltate, din puct de vedere economic, judeţe din ţară. În 2015, spre exemplu, potrivit unor date ale

Comisiei naţionale de Prognoză, Clujul era a patra cea mai dezvoltată zonă a ţării din punct de vedere al PIB-ului (10.253 euro). În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor la tomate, cea mai semnificativă creştere s-a înregistrat la Deva, unde kilogramul s-a scumpit cu 42,13% faţă de luna anterioară, până la 3,3 lei, în timp ce în majoritatea oraşelor roşiile s-au ieftinit cu

până,la,31%(înB\răila),pânăla1,90delei.

În Capitală, preţul mediu la tomate a fost de 3,07 lei cu 4,7% mai mult decât în august 2016.La vinete, diferenţele din septembrie au fost de la 1,05 în Buzău la 2,43 lei pe kilogram în Iaşi (131%), acolo unde s-a înregistrat şi cea mai mare scumpire faţă de luna anterioară

(21,2%).

Un kilogram de ardei gras poate costa, în medie, 1,82 de lei, dacă îl cumperi din Brăila sau 4,25 de lei dacă eşti din Sfântu Gheorghe, adică de 2,4 ori mai scump. Bucureştenii, spre

exemplu, plătesc 2,5 leii pentru un kilogram.Craiovenii au cei mai ieftini gogoşari, un kilogram costând 2,3 lei, la jumătate faţă de preţul pe care îl plătesc în medie locuitorii din Sfîntu Gheorge. Studiul INS a fost realizat pe baza preţurilor medii la principalele produse vândute în pieţele agroalimentare din municipiile de reşedinţă de judeţ, în luna septembrie

2016.

30

Tabel nr. 2.2.1 Prețurile medii pentru fiecare produs în parte în Republica Moldova în anul

2014

   

Produs,preţul(lei moldoveneşti/kg)

 

Oraş

Ardei

Cartofi

Vinete

Castraveţi

Ceapă

Conopidă

Dovlecel

Morcov

Roşii

Varză

Bălţi

11

5

6

8

6

10

3

6

6

3

Cahul

18

4

5

8

5

13

5

5

8

2

Căuşeni

7

6

7

10

6

-

3

5

9

4

Chişinău

6

5

8

8

5

10

3

7

7

3

Comrat

7

6

6

11

5

-

-

-

8

3

Edineţ

8

5

6

6

5

-

-

-

7

3

Orhei

8

6

7

7

5

17

6

5

6

3

Taraclia

13

5

6

7

6

15

5

6

8

3

Ungheni

9

6

8

7

4

10

4

4

8

3

Şoldăneşti

8

6

7

10

6

14

3

6

8

2

Sursă:agora

Din ierarhizarea preţului la producător se poate observa că, pentru toate produsele

analizate, România înregistrează cele mai ridicate preţuri faţă de multe ţări europene:

– la ceapă se înregistrează cel mai ridicat preţ, respectiv 0,498 euro/kg;

– la tomate, România ocupă locul 3, cu un preţ de 0,650 euro/kg, după Lituania şi R.

Cehă;

– la cartof, cu 0,228 euro/kg, România ocupă locul 6. În comparaţie cu ţări apropiate

geografic, preţul în ţara noastră este mai mare cu 158,9% faţă de cel din Polonia, cu 85,6%

faţă de cel din Ungaria şi dublu faţă de R. Cehă;

– la varză albă România este pe locul 6, fiind devansată de Luxemburg, Italia, Belgia, Regatul Unit şi Grecia;

– la morcovi, cu 0,612 euro/kg România se situează pe locul 4, după Luxemburg, Grecia şi Cipru.

31

Tabel nr. 2.2.2 Preţul legumelor în pieţele din sectorul 4, în anul 2014

Tabel nr. 2.2.2 Preţul legumelor în pieţele din sectorul 4, în anul 2014 Sursă: http://www.daps4.ro/ 32

Sursă: http://www.daps4.ro/

32

Explicaţia acestei situaţii ar fi producţiile medii mici, costurile mai ridicate, oferta extrem de fragmentată. De asemenea, subvenţiile primite de producătorii de legume din multe ţări europene sunt sensibil mai mari decât cele primite în România. Puterea de cumpărare redusă determină importuri mai ieftine, chiar dacă după gust consumatorii preferă legumele româneşti. Comparativ cu 2007, 2008 a reprezentat pentru România, din punctul de vedere al evoluţiei preţurilor la producător, un an al reducerii acestora la principalele legume cultivate în câmp (cartof, tomate, ceapă şi varză albă), excepţie făcând preţul morcovilor. Acelaşi fenomen s-a petrecut în majoritatea statelor membre UE. Ar fi de făcut însă precizarea că pentru România anul 2008 a fost unul anormal de slab din punct de vedere agricol. Până în prezent au fost urmărite preţurile pentru diverse specii de legume: ardei, cartofi, castraveţi ceapă, pepeni, legume rădăcinoase (morcov, pătrunjel, păstârnac, ţelină), salată, tomate, varză şi vinete. În ceea ce priveşte periodicitatea şi zonele acoperite, în anul 2009 partenerul ROMCONSEV a transmis către IEA o serie de rapoarte, cu frecvenţă săptămânală. Aria de cuprindere a informaţiei este reprezentată de preţurile a opt produse culese de pe teritoriul a 14 judeţe. S-au transmis două categorii de preţuri şi anume: preţuri la poarta fermei (pentru producţia livrată la procesare) şi preţuri la piaţa ţărănească. Menţionăm că preţurile nu includ TVA.

O sinteză a rezultatelor pentru preţurile anuale, pe cele două canale de comercializare

este următoarea:Diferenţa între preţul de pe piaţa ţărănească şi preţul de la poarta fermei nu reprezintă numai profitul, aici fiind înglobate costurile de transport şi manipulare, precum şi alte costuri ocazionate de comercializarea produselor.

În acest sens, diferenţele calculate pentru fiecare produs sunt, în ordine descrescătoare:

64% pentru salată, 57% pentru varză, 55% pentru cartof şi ceapă, 50% pentru rădăcinoase, 44% pentru castraveţi, 40% pentru tomate. Un procent mai ridicat pentru salată nu reprezintă totuşi o profitabilitate mai ridicată, comparativ cu varza, deoarece gradul ridicat de perisabilitate poate conduce la pierderi mai ridicate prin depreciere.

În România preţurile pentru alimente sunt cu 33% mai mici decât media europeană,

reiese dintr-o analiză realizată de Eurostat.

33

România ocupă antepenultimul loc într-un clasament ce cuprinde 35 de ţări din Europa. Pe ultimul loc se află Macedonia, urmată de Polonia, care este statul din UE cu cele mai mici preţuri, raportat la puterea de cumpărare, relevă datele Eurostat Eurostat a calculat indexul nivelului preţurilor, care exprimă nivelul preţurilor dintr-o anumită ţară, în raport cu altele, ţinând cont de paritatea puterii de cumpărare şi cursul de schimb nominal. La nivelul Uniunii Europene există diferenţe semnificative la nivelul preţurilor pentru mâncare, băuturi şi ţigări, reiese din datele Eurostat. Dacă indicele preţurilor într-o ţară este mai mare de 100, înseamnă că ţara este scumpă, comparativ cu cele cu care este comparată – de exemplu cu ţările din UE -, în timp ce în cazul în care indicele este sub 100, atunci ţara este relativ ieftină comparativ cu alte state. La alimente, în general, România ocupă locul 4 de la coada clasamentului, acelaşi loc cu Bulgaria. Pe ultimul loc al clasamentului, cu cele mai mici preţuri la mâncare, în general se află Macedonia, urmată de Polonia, Albania şi apoi România şi Bulgaria unde indicele preţurilor este de 67%, adică sub media din UE. Studiul are şi subcategorii de alimente. Astfel, la pâine, România are unele dintre cele mai mici preţuri, clasându-se pe locul 4 de la coada clasamentului, cele mai mici preţuri la pâine fiind, în ordine, în Macedonia, Bulgaria, Polonia şi apoi România.La carne, România ocupă tot aceeaşi poziţie. Cea mai ieftină carne este în Albania, urmată de Macedonia, Polonia şi apoi România. Analiza Eurostat a comparat preţurile din 37 de state europene, între care 27 de state din UE, la care s-a adăugat şi Croaţia, care a aderat la Uniunea Europeană de la 1 iulie, şi Islanda, Norvegia, Elveţia, precum şi patru state candidate – Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia - şi alte două potenţial candidate – Albania şi Bosnia şi Herţegovina.

CULTURA DE TOMATE

În România tomatele sunt cultivate preponderent în teren deschis, dar există şi un sector destul de mare de producere în teren protejat (sere). Conform datelor EUROSTAT, în anul 2008 pentru tomate au fost alocate circa 30 mii hectare, volumul de producere fiind de 536 mii tone. Aceasta este cu 40% mai puţin decât maximul atins în anul 2004. La începutul anilor 2000 a avut loc un proces intens de restructurare a activităţilor cu caracter agricol, astfel încât volumul producerii tomatelor în loturile de pe lângă casă s-a redus semnificativ, în timp ce volumul producerii de către fermierii profesionişti chiar a crescut. Ponderea tomatelor supuse

34

prelucrării industriale constituie 20-30%. Pe parcursul anilor 2005-2008, volumul importurilor României de tomate a avut un trend ascendent (+20%), atingând nivelul de 70 mii tone (25% din consumul intern anual de tomate în stare proaspătă). În această perioadă, preţurile medii de import a crescut de 4 ori, atingând în anul 2008 nivelul de 1073 USD/tonă. Turcia este principalul furnizor de tomate pe piaţa României, ea deţinând 2/3 din piaţă. Un grup important de furnizori sunt ţările din sudul UE (Italia şi Spania), care este urmat de un grup de furnizori din Asia mediteraneană (Iordania şi Siria). Analiza sezonalităţii importurilor României evidenţiază clar faptul că în lunile iulie-octombrie cererea pieţei este satisfăcută în special de producţia locală (tomate din câmp deschis), pe când importurile se efectuează în lunile noiembrie-iunie. România, în calitate de membru al UE, aplică tarifele UE la import. Tarifele UE aplicate la importul tomatelor proaspete diferă considerabil în funcţie de doi factori: preţul de intrare (preţul în vamă) şi perioada anului. Preţul minim de import variază între 526 EUR/tonă (în perioada 1 iunie – 30 septembrie) şi 1126 EUR/tonă (1–30 aprilie). Dacă tomatele importate ating preţul minim de intrare, atunci se aplică doar tariful ad valorem de 14,4%. Dacă produsele sunt comercializate sub preţul de intrare, atunci se aplică adiţional un tarif suplimentar (cota specifică a tarifului vamal), care poate atinge nivelul de 298 EUR/tonă. Începând cu 1 martie 2008, Republica Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome acordate de către UE, care prevede un tarif ad valorem egal cu 0%, indiferent de perioada anului. Totuşi, cota specifică a tarifului vamal rămâne în vigoare. Comparând nivelul preţului minim cu preţurile medii practicate de principalii exportatori (Turcia, Spania şi Italia), putem concluziona sistemul de tarife aplicat exporturilor moldoveneşti creează anumite probleme de competitivitate, dar totuşi nu este o barieră totală pentru exportul din Moldova în România. Piaţa en-detail din România continuă să crească rapid, iar metoda de efectuare a cumpărăturilor se schimbă rapid şi semnificativ, astfel încât 40% din fructe şi legume sunt procurate acum în supermarkete şi nu de pe pieţele tradiţionale de stradă.

Atât distribuitorii en-gros cât şi supermarketele din România importă roşiile direct, iar motivele principale pentru volumele semnificative de import sunt următoarele:

producţia locală nu poate acoperi cererea din afara sezonului;

preţurile pentru tomatele importate sunt competitive comparativ cu producţia locală;

produsele importate sunt omogene în ceea ce priveşte cantitatea, livrarea punctuală şi

calitatea;

sursele majore de roşii de import sunt Turcia, Spania, Italia şi Siria.

35

Majoritatea participanţilor intervievaţi nu au prea multă experienţă la capitolul

comercializării tomatelor importate din Republica Moldova. Unii dintre respondenţi au manifestat interes faţă de importul tomatelor din Moldova cu condiţia că furnizorii vor respecta următoarele cerinţe:

livrarea cantităţii specificate de produs;

continuitatea furnizărilor;

preţ atractiv şi calitate omogenă.

Tomatele sunt cultivate practic în toate ţările lumii, pe toate continentele. Pe parcursul perioadei 2000- 2004, producţia mondială s-a majorat cu 20%, atingând nivelul de 126 milioane tone. În perioada imediat următoare volumul global de producţie s-a stabilizat la nivelul atins în anul 2004. China este principalul producător mondial (34 milioane tone), fiind urmată de SUA, Turcia şi India. Aceşti patru producători deţin 50% din producţia globală de tomate.

Preţul cu care intră legumele în ţară şi cu cât le gasim noi în supermarketuri

Dacă în vamă un kilogram de usturoi intră cu 2,27 lei, în medie, acesta se vinde în hipermarketuri şi supermarketuri cu 14 lei. În pieţele considerate ieftine din Capitală, un kilogram de usturoi costă 8-10 lei.

Roşiile intră în ţară cu 3,5 lei kilogramul, iar cumpărătorii le achiziţionează din hipermarket de peste două ori mai scump, cu 8 lei/kg, şi nici în supermarket-uri preţurile nu sunt mult mai mici (6,49-7,69 lei/kg)

Fasolea intră în ţară cu 1,4 lei kilogramul, dar cumpărătorii o găsesc în hipermarketuri cu 6 lei şi în supermarketuri cu 6-7 lei. În acest caz, diferenţa este de "doar" 4-500%, exact ca în cazul pieţelor, unde kilogramul de fasole costă 6-8 lei.

Varza iese din vamă cu 0,53 lei kilogramul şi se vinde în supermarketuri cu 1,89-2,19 lei (de 3,5-4 ori mai mult). În piaţă preţul este chiar şi mai mare şi ajunge la 2,5-3 lei pe kilogram.

Morcovii ajung şi ei mult mai scumpi în magazine: 2,6 lei kilogramul în hipermarket şi 2,2- 2,8 în supermarketuri, faţă de 0,94 lei în vamă. Un kilogram de morcovi costă 3-4 lei în piaţă.

Dacă intră cu 0,53 lei/kg în ţară, conopida se vinde în hipermarket cu 5 lei şi în supermarketuri cu 5-7 lei kilogramul, adică de peste zece ori mai scump. Tot de zece ori mai scump se vinde şi în piaţă, unde preţul unui kilogram ajunge la 5 lei.

ardeiul poate fi cumpărat cu 11,5 lei kilogramul în piaţă, deşi intră în ţară cu 1,46 lei/kg. Acest produs se vinde de zece ori mai scump în hipermarket şi ajunge la 9-11 lei/kg în supermarket.

36

Ţelina este importată cu 0,87 lei kilogramul şi vândută în hipermarket de aproape patru ori mai scump, în supermarketuri costă 2,99-3,49 lei (de 3,4-4 ori mai mult), iar din piaţă poate fi cumpărată cu 2 lei kilogramul.

Ciupercile costă 12 lei în supermarketuri, deşi se importă de două ori mai ieftin (5,95 lei/kilogramâ).

Salata verde ajunge în ţară cu 0,52 lei kilogramul şi ajunge în casele românilor de peste cinci ori mai scump, după ce aceştia o cumpără din supermarketuri cu peste 2,5 lei.

Prazul este o adevărată afacere pentru cei care îl importă, pentru că intră în ţară cu 0,65 lei/kg şi ajunge în hipermarketuri de 13 ori mai scump (8,5 lei/kg), iar în supermarketuri costă 6-7 lei/kg.

2.3 Marja brută a producției de legume

Marja bruta (profitul brut) a unei activităţi este venitul obţinut de acea activitate minus costurile variabile. Marja brută a unei plantaţii cu varză

este venitul obţinut de acea activitate minus costurile variabile. Marja brută a unei plantaţii cu varză

37

Sursă:I NS 38 Sursă:IN S
Sursă:I NS 38 Sursă:IN S

Sursă:INS

Sursă:I NS 38 Sursă:IN S

38

Sursă:INS

Capitolul 3 ANALIZA SWOT A FILIEREI LEGUMELOR

 

ANALIZA SWOT

 

PUNCTE TARI

 

PUNCTE SLABE

România cultivă o suprafață mare cu

Număr mare de exploataţii de dimensiuni

legume, variabilă anual în funcție de evoluțiile pieței

reduse, cu precădere în sectorul legumicol

Grad redus de tehnologizare a exploataţiilor

Condiţii pedo-climatice favorabile pentru

Variaţii mari ale suprafeţelor cultivate

cultura legumelor

datorită atomizării şi a inexistenţei unor programe şi pârghii specifice de orientare a producţiei de legume pe specii.

Tendinţe de creştere a suprafeţelor

legumicole înfiinţate în spaţii protejate

Tendinţă de creştere a capacităţii de

Scăderea suprafeţelor cultivate cu legume în

producţie a ciupercilor în spaţii climatizate

raport cu suprafaţa arabilă totală

Creşterea producţiei medii de legume

Gradul ridicat de fragmentare a suprafeţelor

Industria procesatoare rămâne un debuşeu

legumicole şi lipsa unei strategii coerente de consolidare a terenurilor

important pentru excesul de producţie

neabsorbit de piaţa produselor proaspete

Suprafeţe mari de spaţii protejate

Obţinerea unor randamente ridicate la

abandonate şi/sau contruite în baza unor tehnici

procesarea legumelor

învechite

Consumatori care apreciază calitatea

Instabilitatea suprafeţelor cultivate şi

produselor autohtone

numărul mare de cultivatori care produc în special pentru autoconsum

Menţinerea consumului de legume

procesate

Randamentele reduse, lipsa diversificării

Asocierea consumului de legume cu

producţiei şi a ritmicităţii pe tot parcursul anului

sănătatea

fac oferta internă să fie insuficientă şi instabilă

Implementarea sistemelor de calitate

Neaplicarea tehnologiilor de producţie

privind condiţionarea şi comercializarea fructelor şi legumelor

adecvate

Folosirea de către producătorii

Existenţa unui sistem de contractare a

agricoli individuali a unor seminţe de legume şi

39

producţiei de legume pentru a

răsaduri obţinute în producţie proprie, din soiuri neperformante, sau care nu sunt adaptate condiţiilor naturale;

asigura stabilizarea ofertei, şi implicit a

preţurilor

Piaţă de desfacere relativ mare

Folosirea unor pesticide inadecvate sau

Reţele de retail în plină expansiune

chiar renunţarea la tratamentele fitosanitare din motive financiare

Creşterea numărului de exploataţii a căror

producţie este certificată în conformitate cu

Volum redus de producţie în extrasezon

bunele practici agricole şi siguranţă alimentară

Valoare adăugată redusă pentru produsele

Ofertă diversificată

aparţinând sectorului de legume

Forţă de muncă relativ ieftină

Instabilitatea veniturilor producătorilor

Costuri reduse ale materiei prime pentru

Practicarea sistemelor extensive de cultură a

industria de procesare

legumelor şi utilizarea tehnologiilor învechite determină reducerea randamentelor la

Produsele româneşti sunt recunoscute

pentru calităţile intrinseci, de multe ori consumatorii preferându-le în detrimentul altor produse

 

hectar