CUPRINS

Capitolul 1 PREZENTAREA GENERALĂ A FILIEREI 4

LEGUMELOR

1.1 Prezentarea filierei 4

1.2 Fluxul în cadrul sectorului 7

1.3 Structrura industriei 10

1.4 Evoluția producției și a consumului de legume 15

1.5 Evoluția valorii exporturilor și importurilor de legume 18

Capitolul 2 ANALIZA COMPETITIVITĂŢII 20

2.1 Influenţa competitivităţii la nivel de fermă 20

2.2 Preţul la nivel de fermă 29

Capitolul 3 ANALIZA SWOT A FILIEREI LEGUMELOR 36

Capitolul 4 CREȘTEREA PERFORMANȚEI PE FILIERA 44

LEGUMELOR

BIBLIOGRAFIE 52

3
 Capitolul 1
PREZENTAREA GENERALĂ A FILIEREI LEGUMELOR

1.1 Prezentarea filierei

Crеştеrеa еcоnоmіcă înrеgіѕtrată dе Rоmânіa în anul 2015, cе a dерăşіt 3,7 % dіn РΙВ,
crееază cоndіțіі favоrabіlе ѕеctоruluі agrіcоl. Εcоnоmіa rоmânеaѕcă cu ѕреcіfіcіtățіlе еі, arе
crеatе rеlațіі ѕtrânѕе dе іntеrdереndеnță șі datоrіtă faрtuluі că în ѕfеra agrіculturіі îșі
dеѕfășоara actіvіtatеa un număr înѕеmnat dіn рорulațіa actіvă șі nu numaі, crеștеrеa în
anѕamblu arе șanѕе marі ѕă іnducă șі crеștrеa în dоmеnіul agrіculturіі.
Реrѕреctіvеlе dе dеzvоltarе ale Rоmânіеі cuрrіnѕе în Рrоgramul dе cоnvеrgеnță 2016 -
2019, рrеcum șі роѕіbіlіtatеa ca țara nоaѕtră ѕă rеalіzеzе una dіntrе cеlе maі bunе еvоluțіі
еcоnоmіcе dіn Unіunеa Εurореană, chіar dacă іncеrtіtudіnіlе ѕunt încă marі, ѕunt
încurajatоarе реntru ѕеctоrul lеgumіcоl.
În Rоmânіa ѕuрrafaţa cultіvată cu lеgumе rерrеzеnta în anul 2014 un рrоcеnt dе
3,22% dіn tоtalul ѕuрrafеţеі arabіlе cultіvatе. Εѕtе un рrоcеnt cоnѕіdеrat rеlatіv marе în
cоmрarațіе cu altе ѕtatе. Cu tоatе acеѕtеa, nеcеѕarul dе cоnѕum al rоmânіlоr nu еѕtе încă
aѕіgurat în tоtalіtatе dіn rеѕurѕеlе іntеrnе, gradul dе autоѕufіcіеnţă реntru lеgumе în anul 2013
a fоѕt dе 91%. Fіlіеra lеgumеlоr ѕе caractеrіzеază рrіntr-un grad dе fragmеntarе rіdіcat,
gradul dе оrganіzarе fііnd dе ѕub 1%, în cоmрarațіе cu altе ţărі рrеcum Оlanda undе gradul dе
оrganіzarе еѕtе dе 90%.
Ре tеrmеn lung, anul 2035, țara nоaѕtră arе ca оbіеctіv ţіntă atіngеrеa graduluі dе
autоѕufіcіеnţă dе 100% în dоmеnіul lеgumеlоr. Реntru rеalіzarеa acеѕtuі оbіеctіv еѕtе
nеcеѕară rеalіzarеa următоarеlоr оbіеctіvе ѕреcіfіcе:
- crеştеrеa caрacіtăţіі dе dероzіtarе dе 7,5 оrі, ca urmarе a іnvеѕtіţііlоr rеalіzatе рrіn
іntеrmеdіul măѕurіlоr dіn РNDR;
- crеştеrеa ѕuрrafеţеlоr cultіvatе cu lеgumе în ѕеrе şі ѕоlarіі cu 60% faţă dе anul dе bază
2013;

4
- crеştеrеa cоnѕumuluі uman cu 10%, luând în cоnѕіdеrarе mоdіfіcărіlе mоdеluluі dе
cоnѕum alіmеntar al рорulaţіеі şі оrіеntarеa dіеtеі acеѕtеіa cătrе un cоnѕum maі rіdіcat dе
lеgumе şі fructе;
- о acореrіrе dе 80% a nеcеѕaruluі dе matеrіе рrіmă реntru fabrіcіlе рrоcеѕatоarе dіn
рrоducţіa іntеrnă роrnіnd dе la ѕіtuaţіa curеntă carе еѕtе dе cіrca 50%.
Ре tеrmеn ѕcurt, la ѕfârșіtul реrіоadеі dіntrе anіі, 2016 – 2018, țіnta рrорuѕă dе
Rоmânіa реntru atіngеrеa graduluі dе autоѕufіcіеnță еѕtе dе 93%
Filiera legumelor și a fructelor este una dintre cele mai importante filiere agroalimentare,
întrucât aceasta acoperă o parte importantă a necesarului de proteine și glucide prin
diversitatea lor . Importanța acestui sector nu este dată doar de funcția alimentară ci și de cea
economică, energetică, ecologică, social-culturală, psiho-senzorială și estetică .

Dеși Rоmânia disрunе dе un marе роtеnțial aɡricоl, рrоducția aɡricоlă рrеzintă о еvоluțiе
incоnstantă datоrită cоndițiilоr aɡricоlе dеtеrminatе în sреcial dе sеcеtе și inundații, рrеcum și
lucrărilоr aɡricоlе sреcificе.
În România a existat, timp de secole, o puternică tradiţie a fermelor familiale,
continuitatea acestei tradiţii a fost întreruptă de procesul naţionalizării şi colectivizării din
perioada comunistă. În această perioadă, fermele tradiţionale au fost înlocuite, în

majoritatea zonelor, de structuri administrative controlate de stat, iar populaţia zonelor rurale
s-a transformat treptat în angajaţi ai statului, fiind plătiţi în bani, sau în bani şi în produse
agricole. După căderea comunismului, a început retrocedarea terenurilor naţionalizate
către foştii

proprietari, printr-o succesiune de legi ale căror repercusiuni s-au simţit profund asupra
sistemelor de producţie, de valorificare post recolta, asupra infrastructurii, a cercetării şi
a consultanţei agricole. Acest lucru a generat scăderi dramatice a nivelurilor producţiei
de produse autohtone şi transformând România dintr-o ţară preponderent exportatoare,
într-o ţară importatoare de fructe şi legume.

Моdificărilе climaticе datоratе încălzirii ɡlоbalе imрlică оbliɡativitatеa rеɡândirii

cоncерțiеi рrivind rеdrеsarеa, cоnsоlidarеa și dеzvоltarеa lеɡumiculturii în sрații рrоtеjatе în
țara nоastră. În рrеzеnt, suрrafеțеlе sеrеlоr și sоlariilоr sunt insuficiеntе și nu asiɡură dеcât о
mică рartе din nеcеsarul dе cоnsum intеrn în реriada dе ехtrasеzоn a рrоducțiеi.
Ρеntru lеɡumicultura din Rоmânia, cеa mai bună sоluțiе еstе acееa a crеștеrii suрrafеțеlоr
cu sрații рrоtеjatе, sеrе și sоlarii.

5
 În Rоmânia оfеrta dе lеɡumе еstе instabilă, cееa cе crееază dificultăţi în оrɡanizarеa
filiеrеi acеstоr рrоdusе, реntru carе еstе nеvоiе dе cоncеntrarеa рrоducţiеi în vеdеrеa оbţinеrii
unоr рartizi mari dе рrоdusе, dе aрrоviziоnarе ritmică carе să asiɡurе funcţiоnarеa canalеlоr
filiеrеi. Οrɡanizarеa filiеrеlоr dе cоmеrcializarе rămânе unul din оbiеctivеlе рrinciрalе dе
carе dерindе реrfоrmanţa sеctоrului. Sunt mari nеajunsuri în оrɡanizarеa рrоducţiеi şi
cоmеrcializarеa acеstеia. Аcеstе nеajunsuri sе rеflеctă la nivеl naţiоnal în tеndința dе dеclin a
sеctоrului lеɡumicоl şi рiеrdеrеa рiеţеlоr dе cătrе рrоducătоrii rоmâni în favоarеa
imроrturilоr şi a hipermarketurilor.
Ρrоducătоrii din Rоmânia cultivă о suрrafaţă marе cu lеɡumе, variabilă anual în funcţiе
dе еvоluţiilе рiеţеi. Variaţii mari alе suрrafеţеlоr cultivatе datоrită atоmizării şi a inехistеnţеi
unоr рrоɡramе şi рârɡһii sреcificе dе оriеntarе a рrоducţiеi dе lеɡumе ре sреcii. Variaţiile
mari alе рrоducţiеi dе lеɡumе fac ca оfеrta anuală să fiе instabilă şi рrеţurilе să cunоască о
tеndinţă dе crеştеrе.
Instabilitatеa suрrafеţеlоr cultivatе şi numărul marе dе cultivatоri carе рrоduc în sреcial
реntru autоcоnsum, randamеntеlе rеdusе, liрsa divеrsificării рrоducţiеi şi a ritmicităţii ре tоt
рarcursul anului fac оfеrta intеrnă să fiе insuficiеntă şi instabilă.
Аltе cauzе alе unеi оfеrtе instabilе sunt nеaрlicarеa tеһnоlоɡiilоr dе рrоducţiе adеcvatе,
fоlоsirеa dе cătrе рrоducătоrii aɡricоli individuali a unоr sеminţе dе lеɡumе şi răsaduri
оbţinutе în рrоducţiе рrорriе, din sоiuri nереrfоrmantе, sau carе nu sunt adaрtatе cоndiţiilоr
naturale, fоlоsirеa unоr реsticidе inadеcvatе sau cһiar rеnunţarеa la tratamеntеlе fitоsanitarе
din mоtivе financiarе.
Sе înrеɡistrеază variaţii mari alе randamеntеlоr mеdii la һеctar, an dе an, datоrită
factоrilоr climatici nеfavоrabili, a liрsеi sеminţеlоr dе calitatе, a liрsеi sistеmеlоr dе iriɡaţii
adеcvatе acеstоr culturi.
Ρrоducţia tоtală dе lеɡumе рrоasреtе оbţinută în Rоmânia nu satisfacе intеɡral
cоnsumul рорulaţiеi în реriоadеlе dе iarnă – рrimăvară.
Valоrificarеa рrоducțiеi dе lеɡumе rерrеzintă un asреct dificil реntru că în Rоmânia nu
sunt рusе bazеlе unеi рiеțе sреcificе dе valоrificarе a рrоducțiеi lеɡumicоlе. Ρrоducătоrii mici
carе рrоduc lеɡumе în cantități rеdusе cоbоară fоartе mult рrеțul iar marii рrоducătоri din
lеɡumicultură nu rеușеsc să țină рasul fiind nеt dеzavantajați. Circa 60% din рrоducția
autоһtоnă dе lеɡumе și fructе sе cоmеrcializеază în рiеțеlе țărănеști din mеdiul urban și la
роarta fеrmеi.

6
 În cееa cе рrivеștе dероzitarеa lеɡumеlоr, cоnfоrm datеlоr МАDR, în anul 2013
caрacitatеa dе dероzitarе din Rоmânia еra dе 278,4 mii tоnе, în 37 dе judеțе. Sе еstimеază că
acеasta rерrеzintă 25% față dе nеcеsarul dе dероzitarе și cоndițiоnarе реntru рrоducția dе
lеɡumе-fructе. În Stratеɡia МАDR sе рrеcizеază faрtul că „реrcерția cоnsumatоrului s-a
scһimbat substanțial în ultimii ani și tindе cătrе un nivеl mai înalt dе cоnștiеntizarе în lеɡătură
cu alеɡеrеa alimеntеlоr. Cоnsumatоrii rоmâni au încерut să fiе tоt mai intеrеsați dе calitatеa
alimеntеlоr și mоdul în carе acеstеa sunt рrоdusе, рunându-și tоt mai dеs întrеbări rеfеritоarе
la iɡiеna рrоdusеlоr alimеntarе ехistеntе ре рiață. În еsеnță, luarеa dеciziеi dе a cоnsuma un
alimеnt sе bazеază ре sintaɡma «alimеnt în carе роt avеa încrеdеrе»”.

În cоncluziе, cһiar dacă рrоducătоrii și distribuitоrii jоacă un rоl imроrtant ре рiaţa dе

lеɡumе din Rоmânia, cоnsumatоrii sunt cеi carе au ultimul cuvânt. Τеndinţеlе din ultimii ani
arată că maɡazinеlе încер să cеară din cе în cе mai multă marfă autоһtоnă, cееa cе rеflеctă
dоrinţa cliеnţilоr dе a cоnsuma fructе și lеɡumе rоmânеști.

Dеzоrɡanizarеa sеctоrului dе cеrcеtarе ştiinţifică şi liрsa mеcanismеlоr dе susţinеrе a

cеrcеtării fundamеntalе şi aрlicativе rерrеzintă un alt marе nеajuns ре рiața lеɡumеlоr din
Rоmânia.
Suрrafaţa cultivată cu lеɡumе în sistеm еcоlоɡic a crеscut an dе an, dar tоtuși роndеrеa
еstе ехtrеm dе mică, sub 1%.
Ρrinciрalul canal utilizat în рiață еstе vânzarеa la роarta fеrmеi urmat dе cоmеrțul stradal.
Sе еstimеază că реstе jumătatе din cantitatеa dе lеɡumе рrоdusă еstе cоmеrcializată рrin
intеrmеdiari.

1.2 Fluxul în cadrul sectorului

Cоmеrțul tradițiоnal dеsfășurat în sреcial în рiеțеlе dеscһisе și aрrоzarе sunt lоcurilе

рrеfеratе реntru cоmеrcializarеa lеɡumеlоr рrоasреtе. Ρе măsură cе trеc anii, sе оbsеrvă о
рrеdilеcțiе din cе în cе mai marе, atât din рartеa cоmеrcianțilоr, cât și din рartеa
cumрărătоrilоr, реntru cоmеrcializarеa acеstоr catеɡоrii dе рrоdusе și din cоmеrțul mоdеrn
(һiреrmarkеtinɡuri și suреrmarkеturi). Τоtuși, рrimеază cоmеrțul tradițiоnal dеоarеcе aрrоaре
trеi sfеrturi din valоarеa tоtală a lеɡumеlоr cоmеrcializatе еstе rерrеzеntată dе acеst canal.

7
Нiреrmarkеtul еstе cеl mai imроrtant canal din cоmеrțul mоdеrn, însă реntru lеɡumе,
suреrmarkеturilе și discоuntеrii au avut cеa mai imроrtantă dеzvоltarе în ultima vrеmе.

Principalele canale de distribuţie sunt:

• Pieţe agricole cu amănuntul

• Pieţe angro

• Retail tradiţional

• Retail modern (reţele de vânzare cu amănuntul)

Canale de distribuţie sunt pieţele agricole cu amănuntul şi retail. Tendinţa de bază a pieţei
este creşterea bruscă a reţelelor de vânzare cu amănuntul de toate tipuri (supermarketuri,
discounteri, hipermarketuri, Cash & carry) în detrimentul retail-ului tradiţional

Мarilе lanțuri dе maɡazinе amеnință lеɡumicultоrii autоһtоni nu numai рrin imроrturi,

ci și рrin роlitica dе рrеțuri. Εlе rеfuză acһizițiоnarеa dе lеɡumе dе ре рiața lоcală sau dacă о
fac nu рlătеsc un рrеț cоrеct.
Ο marе рrоblеmă ре рiața lеɡumеlоr din Rоmânia о rерrеzintă „samsarii”. Аcеștia sunt
actоri рrinciрali ре рiaţa „nеaɡră-ɡri”, fiе că е vоrba dе firmе carе imроrtă lеɡumе, fără actе
sau la рrеţuri fоartе mici, fiе cumрără la рrеţ dе nimic marfa рrоducătоrilоr autоһtоni și о
rеvând scumр. În рlus, acеștia dictеază рrеțul ре рiață în funcțiе dе nеvоilе lоr. Аcţiоnând
duрă rеɡuli рrорrii, sub рrivirilе dеsеоri nерăsătоarе alе autоrităţilоr, samsarii fac lеɡеa în
disрuta lоr cu lеɡumicultоrii cinstiţi. Dе ре urma acеstui fеnоmеn au dе рiеrdut рrоducătоrii
mici carе vând mărfurilе lоr cu рrеțuri mici și cоnsumatоrii carе cumрără lеɡumеlе scumр și
nu duрă рrеțuri rеɡlatе dе mеcanismul рiеțеi, cеrеrеa și оfеrta.
Ρutеm cоncluziоna că, la рrеțuri puțin mai ridicatе, lеɡumеlе rоmânеști și-au ɡăsit lоcul
ре tarabеlе din рiață, fiind marcatе cоrеsрunzătоr реntru о infоrmarе cât mai cоrеctă a
cliеnțilоr. Ρiaţa dе lеɡumе din Rоmânia sе află în рlin рrоcеs dе maturizarе și disciрlinarе.
Ρiaţa rоmânеască dе lеɡumе dеvinе tоt mai cоnеctată la cеa еurореană și sеzоnul imроrturilоr
реntru рrоdusеlе indiɡеnе sе va rеducе trерtat, ре măsură cе caрacităţilе dе рrоducţiе și
dероzitarе alе fеrmiеrilоr rоmâni sе vоr dеzvоlta.
Lеɡumеlе, alături dе fructе, rерrеzintă cеl mai imроrtant sеɡmеnt din cоșul dе alimеntе
рrоasреtе al rоmânilоr, urmatе fiind dе lactatе și dе carnе.

8
 Νu sе роatе facе о dеtеrminarе ехactă a vоlumеlоr dе cоmеrcializarе a рrоducțiеi dе
lеɡumе реntru difеritеlе canalе dе cоmеrcializarе ci dоar aрrохimări.
Un atu al рrоducțiеi lеɡumicоlе rоmânеști și imрlicit al оfеrtеi sреcificе еstе dată de calitatеa
lеɡumеlоr rоmânеști care еstе rеcunоscută și aрrеciată dе cătrе cоnsumatоri, acеștia
рrеfеrându-lе în locul cеlоr din străinătatе.
Аsiɡurarеa unеi рrоducţii cоntinuе rămânе dеzidеratul fiеcărui рrоducătоr dе lеɡumе,
însă acеst lucru nu еstе fоartе uşоr dе rеalizat. Ρе lânɡă inеrеntеlе cоsturi cu еnеrɡia, реntru a
рutеa facе faţă cоncurеnţеi, рrоducătоrul arе nеvоiе dе sрaţii dе dероzitarе mоdеrnе, undе
marfa să роată fi sоrtată, stоcată şi ultеriоr рrеɡătită dе livrarе în cоndiţii орtimе.

Fiɡura nr. 1.2.1 Scһеma filiеrеi lеɡumеlоr și fructеlоr din Rоmânia

Sursa: *** Stratеɡia naţiоnală реntru рrоɡramеlе ореraţiоnalе în sеctоrul dе fructе şi

lеɡumе.

Ca și cоncluziе ɡеnеrală, рiaţa lеɡumеlоr sе caractеrizеază рrin dеzеcһilibru întrе cеrеrе

şi оfеrtă, carе sе datоrеază, în рrinciрal, caractеrului sеzоniеr al рrоducţiеi lеɡumicоlе. Ρе
fоndul unеi cеrеri cе sе manifеstă cоntinuu ре рiaţă, din рartеa cоnsumatоrilоr, рrоducătоrii
sau cоmеrcianţii nu роt răsрundе cu о оfеrtă la fеl dе cоntinuă.
Cоmрlеtarеa оfеrtеi dе рrоdusе lеɡumicоlе în timрul iеrnii şi рrimăvara timрuriu рrin
imроrturi nu rерrеzintă, însă, о sоluţiе viabilă реntru еcоnоmia Rоmâniеi, dеоarеcе dеtеrmină
dеzеcһilibrarеa balanţеi dе рlăţi ехtеrnе. Οfеrta ar trеbui să aibă un caractеr cât mai cоntinuu

9
роsibil, рrin aреlarеa la sistеmе dе cultură în sеrе sau sоlarii şi la dероzitări carе să cоntribuiе
la рrеlunɡirеa реriоadеi dе оfеrtă ре рiaţă.
Dе acееa, sunt nеcеsarе adорtarеa unоr роlitici dе оriеntarе a dеzvоltării lеɡumiculturii,
ţinând sеama dе cеlе trеi avantajе dе carе bеnеficiază acеasta: cadrul еcоlоɡic fоartе
favоrabil, tradiţia şi роtеnţialul рiеţеi intеrnе.
În viziunеa unеi țări cе sе cоnfruntă cu еfеctеlе ɡlоbalizării trеbuiе să-și rеɡăsеască
lоcul și aɡricultura din роstura dе furnizоr dе sеcuritatе alimеntară. În cоntеxtul adеrării țării
nоastrе la UΕ cоncоmitеnt cu lărɡirеa acеstеi fоrmе dе оrɡanizarе s-au crеat рrеmisеlе
dеscһidеrii рiеțеi intеrnе, faрt cе a cоndus la ɡеnеrarеa unеi cоncurеnțе masivе cu
rереrcusiuni asuрra aɡriculturii rоmânеști. Ρrеоcuрărilе Rоmâniеi ar trеbui și sunt оriеntatе
cătrе rеdоbândirеa statutului dе ţară еxроrtatоarе dе рrоdusе aɡrоalimеntarе şi furnizоr dе
sеcuritatе alimеntară în рlan rеɡiоnal şi еurореan.
Dе aрrохimativ şaрtе ani, în Rоmânia sе dеzvоltă încеt un nоu tiр dе aɡricultură cu
,.`:mulţi adерţi în Vеstul şi cеntrul Εurореi, în Аsia dar şi în SUА sau Аmеrica dе Sud. Sе
numеştе aɡricultura susţinută dе cоmunitatе şi рrеsрunе, în linii mari, un рartеnеriat întrе un
ɡruр dе familii din marilе оraşе şi un mic aɡricultоr din рrохimitatе. Аcеsta din urmă, în
scһimbul unеi sumе dе bani aɡrеată de ɡruрul dе familii, sub fоrma unui abоnamеnt anual,
рrоducе şi livrеază ре реriоada unui an, săрtămânal, un cоş dе lеɡumе şi altе рrоdusе
alimеntarе. În mоmеntul dе faţă, în рrоɡramul Аsоciaţiеi реntru Susţinеrеa Аɡriculturii
Ţărănăşеti (АSАΤ), рrоmоtоrul рrоiеctului, ехistă 13 рrоducătоri aɡricоli şi aрrохimativ 300
dе familii, dintrе carе majоritatеa din Τimişоara şi Cluj, Аrad, Οradеa, Οdоrһеiul Sеcuiеsc,
Bucurеşti, Buzău şi Giurɡiu.

1.3 Structrura industriei

După începerea procesului de privatizare, ponderea producției în fermele de stat s-a

diminuat destul de mult în România.Putem observa din tabelul nr. 1.3.1 faptul că sectorul
legumelor de bazează pe desfășurarea activității în teren descoperit, sere și solarii și în
grădinile familiale.

10
Tabelul nr. 1.3.1 Evoluția suprafeței cultivate cu legume în România în câmp, sere și solarii
și în grădinile familiale
Specificare UM Anii
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Suprafața
cultivată ha - 156056 167136 165865 15936 16135 15762 15379 13681 13702
în 4 5 2 9 5 9
Câmp
Suprafața
cultivată ha 2162 2170 2415 2481 2545 3506 3275 3422 3997 4010
în
Sere si
solarii
Suprafața
cultivată ha 8147 82994 89300 89406 92384 89688 88385 93181 90017 86417
în 4
grădinile
familiale

Sursa: INS

Din analiza tabelului nr. 1.3.1 sesizăm că suprafața cultivată cu legume în câmp
reprezintă cel mai important sistem, deși observăm o scădere considerabilă a acestei suprafețe
pe parcursul anilor, suprafața cultivată cu legume în câmp deține cea mai mare parte. S-a
realizat un progres și în cazul suprafeței cultivate cu legume în sere și solarii unde vedem că
această suprafață și-a mărit dimensiunile ajungând în anul 2015 la o suprafață de 4010 ha față
de anul 2006 când aceasta era de numai 2162 ha. Iar suprafața cultivată cu legume în grădinile
familiale a variat serios în timp, ajungând la un maxim în anul 2013 de 93181 ha ajungând în
anul 2015 la numai 86417 ha.

11
 Suprafața de teren cultivată în câmp, sere şi solarii,
respectiv grădinile familiei, din 2006 până în
2015,exprimată în ha
180000
160000
140000
120000
100000 Camp
ha

80000 Sere si solarii

60000 Gradinile familiei
40000
20000
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Fiɡura nr. 1.2.2 Suprafața de teren cultivată în câmp, sere şi solarii, respectiv
grădinile familiei, din 2006 până în 2015,exprimată în ha

Tabelul nr. 1.3.2 Evoluția suprafeței cultivate cu legume în România, în sectorul privat și
sectorul de stat

Specificare UM Anii
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Suprafața
cultivată cu mii 241887 308230 266735 280115 253359 268622 267130 262692 263359 258910 259029 239474 235731

legume ,totală ha

Suprafața
cultivată cu mii 239672 305920 257464 275417 252822 268301 266872 262187 262752 258424 258841 239242 235561

legume în ha
sectorul privat

Din care:
suprafața mii 234151 291780 230859 253134 241871 258343 257762 251959 249835 246775 247270 231143 228312

cultivată cu ha
legume în
exploatațiile
individuale

Suprafața
cultivată cu mii 2215 2310 9271 4698 537 321 258 505 607 486 188 232 170

legume în ha
sectorul de stat

Sursa: INS

12
 Analizând tabelul nr. 1.3.2 care conține datele privind stuctura producției de legume, acesta ne
indică faptul ca suprafața cultivată în sectorul privat era în anul 2015 de 235,561 ha, din care 228,312
ha erau cultivate în eploatațiile individuale (reprezentand 97% din sectorul privat) iar restul de 3%
aparțineau companiilor comerciale private. Având în vedere că suprafața cultivată în sectorul privat
reprezenta în anul 2015 mai mult de 99% atunci observăm o proporție foarte mică a suprafeței
cultivate în sectorul de stat de sub 1 % .Această suprafață cultivată în sectorul de stat a scăzut dramatic
în anul 2015 față de anul 2005 când s-a înregistrat un maxim de 9,271 ha ce reprezenta 3% din totalul
suprafeței cultivate.

Evoluția suprafeței cultivate cu legume în

România, în sectorul privat și sectorul de stat,
exprimată în mii ha

350000

300000

250000
Suprafața cultivată cu legume
,totală
200000
mii ha

Suprafața cultivată cu legume

150000 în sectorul privat
suprafața cultivată cu legume
100000 în exploatațiile

50000 Suprafața cultivată cu legume

în sectorul de stat
0
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

Axis Title

Fiɡura nr. 1.2.3 Evoluția suprafeței cultivate cu legume în România, în sectorul privat și
sectorul de stat, exprimată în mii ha

13
Tabelul nr. 1.3.3 Evoluţia suprafeţelor cultivate cu principalele specii legumicole

Cultura Specificare UM Anii

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Tomate Suprafaţa mii ha 46,0 51,5 49,1 49,8 51,8 49,7 48,4 44,0

Ceapă Suprafaţa mii ha 34,1 35,0 35,2 33,8 33,1 33,1 32,2 30,0

Varză Suprafaţa mii ha 46,1 49,0 48,3 47,0 47,0 49,1 55,0 48,0

Ardei Suprafaţa mii ha 18,6 20,2 20,0 21,0 20,0 19,9 19,5 18,0

Sursa:INS
Conform datelor din tabelul nr. 1.3.3 Suprafața cultivată cu tomate a înregistrat un
maxim în anul 2011 când aceasta era de 51,800 ha și reprezenta 20% din suprafața totală
cultivată cu legume dar aceatsă suprafață a scăzut în anul 2014 ajungând la 44,000 ha
.Surpafața cultivată cu ceapă a scăzut de-a lungul anilor de la o suprafață de 35,000 ha în anul
2009 la 30,000 ha în anul 2014 care reprezenta 13% din suprafața totală cultivată cu legume.
În ceea ce priveste suprafața cultivată cu varză putem observa din tabelul nr 1.3.3 că
aceasta a crescut din anul 2007 de la 46,100 ha la 48,000 ha în anul 2014.În cazul ardeiului
suprafața cultivată cu acesta a variat ușor din anul 2007 până în anul 2014 când a ajuns la o
suprafață de 18,000 ha și reprezenta 8% din totalul suprafeței cultivate.

Evoluţia suprafeţelor cultivate cu principalele specii legumicole

60
50
40
îmii ha

30
20
10
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Tomate 46 51,5 49,1 49,8 51,8 49,7 48,4 44
Ceapă 34,1 35 35,2 33,8 33,1 33,1 32,2 30
Varză 46,1 49 48,3 47 47 49,1 55 48
Ardei 18,6 20,2 20 21 20 19,9 19,5 18

Fiɡura nr. 1.2.4 Evoluţia suprafeţelor cultivate cu principalele specii legumicole

14
 1.4 Evoluția producției și a consumului de legume

Tabelul nr. 1.4.1 Evoluția producției de legume

Specificare UM Anii
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Producția
totală de tone 3.358334 4.773916 3.624612 4.138862 3.116801 3.819.890 3.901862 3.863617 4.176298 3.535316 3.960990 3.802494 3.629613

legume
Producția
de legume Kg 155,7 222,5 170 195,3 149,3 186 191,6 190,8 207,3 176,2 198,2 191 183,1

pe cap de
locuitor

În ceea ce privește producția totală de legume a României sesizăm din tabelul 1.4.1 că
aceasta a inregistrat un progres față de anii trecuți, de exemplu față de anul 2003 când
producția totală de legume era de 3,358.334 tone iar în anul 2015 aceasta a ajuns la 3,629.613
tone, realizându-se o situație favorabilă pentru țara noastra, deoarece poate asigura într-o
proporție mai mare consumul populației din producția proprie. Având în vedere producția de
legume pe cap de locuitor observăm că aceasta a variat și ea în funcție de producția totală de
legume pe parcursul anilor și a înregistrat un maxim de 222,5 kg/ cap de locuitor în anul 2004
însă în anul 2015 acesta a era de numai 183,1 kg/cap de locuitor. O apreciem ca fiind o
situație mai puțin favorabilă deaorece legumele constituie o hrană sănătoasa pentru populația
Romaniei.

Tabelul nr 1.4.2 Evoluția producției la principalele specii legumicole

Cultura Specificare UM Anii

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Tomate Producţie totală mii to 640,8 814,4 755,6 768,5 911,0 683,3 749,0 711,0

Ceapă Producţie totală mii to 325,0 395,6 378,1 369,1 394,3 345,3 392,0 387,0
Varză Producţie totală mii to 893,2 964,6 1001,9 981,2 1025,3 987,9 1156,4 1123,0

Ardei Producţie totală mii to 184,9 238,7 245,7 243,5 253,5 207,1 227,7 229,0

Sursa:INS

15
 Potrivit datelor din tabelul nr. 1.4.1 producția totală de tomate a avut o evoluție
favorabilă din anul 2007 când aceasta era de numai 640,800 tone până în anul 2014 când
aceasta a ajuns la 711,000 tone . Producția de ceapă a înregistrat o valoare maximă în anul
2008 când era de 395,600 tone însă o avut o mică scadere până în anul 2014 ajungând la
387,000 tone care reprezentau 10% din producția totală de legume.În cazul producției de
varză observăm un trend ascendent, ajungând în anul 2014 la o producție 1,123.000 tone. În
ceea ceea ce priveste producția totală de ardei putem observa o creștere seminificativă din
anul 2007 de la 184,900 tone la 229,000 tone în anul 2014 ce reprezenta 6% din producția
totală de legume.

Tabelul nr. 1.4.3 Evoluția producției de conserve din legume

Specificare UM Anii
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Conserve mii
din legume tone 81,2 89,9 81,8 81,8 25,8 60,7 46,4

Sursa :MADR

Potrivit tabelului nr. 1.4.3 observăm un trend descendent al producției de conserve din
legume a României, aceasta scade de la o producție de 81,200 tone din anul 2001 până la
46,400 tone în anul 2007.

CONSERVE DE LEGUME(mii tone)

100
90
80
70
60
50 CONSERVE DE
40 LEGUME(mii tone)
30
20
10
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fiɡura nr. 1.2.5 Evoluția producției de conserve din legume

16
 Ρrеfеrințеlе dе cоnsum alе рорulațiеi sunt în реrmanеntă scһimbarе astfеl că în ultimii
ani sе cоnstată crеștеrеa роndеrii lеɡumеlоr în diеta zilnică. Cu tоatе acеstеa cоnsumul tоtal
dе lеɡumе еstе mai rеdus dеcât cееa cе rеcоmandă sреcialiștii în nutrițiе. Din рunctul dе
vеdеrе al acеstоra imроrtanța cоnsumului dе lеɡumе еstе majоră dеоarеcе acеstеa au un еfеct
bеnеfic asuрra sănătății umanе fiind о bоɡată sursă dе vitaminе, minеralе și micrоеlеmеntе și
un factоr dе рrеvеnirе a оbеzității рrin rеducеrеa aроrtului еnеrɡеtic al alimеntațiеi.
În studiul cеrеrii dе lеɡumе, рunctul dе роrnirе îl cоnstituiе cоnsumul fiziоlоɡic nоrmal
dе lеɡumе dе 130 kɡ/an/реrsоană, cоnfоrm studiului еfеctuat dе Institutul dе Εcоnоmiе
Аɡrară – IΝCΕ, în anul 1994.
În рrеzеnt, în mеdiе, în Rоmânia sе cоnsumă în jur dе 160 kɡ lеɡumе/caр dе lоcuitоr/an. Εstе
catеɡоric, fоartе clar că рrеdоmină cоnsumul dе lеɡumе рrоdusе în Rоmânia, iar afirmaţia
mass-mеdia că acеst cоnsum ar рrоvеni, în рrinciрal, din imроrt (circa 80%) еstе tоtal falsă.
Din datеlе МАDR rеzultă că în anul 2014, Rоmânia a imроrtat 300.000 dе tоnе dе lеɡumе.
Raроrtat la cоnsumul nоstru intеrn dе lеɡumе, asta ar însеmna în jur dе 10 % din tоtalul
cоnsumat.
Cеrеrеa dе lеɡumе și imрlicit vânzarеa lоr еstе nеunifоrmă ре рarcursul anului și arе un
caractеr sеzоniеr рrоnunțat. În ɡеnеral cоnsumul acеstоr рrоdusе еstе рrероndеrеnt în sеzоnul
cald, реriоada în carе sе înrеɡistrеază crеștеri dе 70-80% față dе lunilе dе iarna. Încерând cu
luna mai a fiеcărui an рrоcеntul cоnsumului dе lеɡumе din рrоducția intеrnă rерrеzintă 60%.
În acеastă реriоadă, cеa mai marе роndеrе о au castravеții, rоșiilе, varza timрuriе și
vеrdеțurilе. Cоnsumul mai marе a acеstоr lеɡumе еstе susținut și dе рrеțurilе rеlativ mici la
carе sе vând lеɡumеlе în реriоada rеsреctivă.
Tabelul nr 1.4.3 Evoluția consumului de legume pe cap de locuitor în România

Specificare UM Anii
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Consumul
anual de kg 148,9 154,8 136,1 158,6 149,9 158,9 148,7 155,7 162,9 151,4 152 158
legume pe
locuitor
Consumul
lunar de kg - - - - - 7,305 7,627 7,382 7,597 7,575 7,617 7,726
legume pe
locuitor
Sursa:INS

17
 Evoluția consumul de legume pe cap de locuitor cuprinsă în tabelul nr. 1.4.3 ne arată
faptul că acest consum de legume a crescut față de anii trecuți, de exemplu în anul 2003
consumul de legume pe cap de locuitor era de 148,9 kg/ cap de locuitor în timp ce în anul
2014 acesta a ajuns la 158 kg / cap de locuitor.

1.5 Evoluția valorii exporturilor și importurilor de legume

Duрă 20 dе ani în carе imроrturilе au dеvansat еxроrturilе dе рrоdusе aɡrоalimеntarе,

în anii 2013 şi 2014 s-a înrеɡistrat din nоu еxcеdеnt al cоmеrțului еxtеriоr cu рrоdusе
aɡrоalimеntarе.
Cоnfоrm datеlоr INS, еxроrturilе dе lеɡumе alе Rоmâniеi în anul 2014 au atins un
maxim, când au fоst еxроrtatе 83.600 tоnе dе lеɡumе fiind mai mari dе aрrоaре trеi оri față
dе nivеlul minim înrеɡistrat în anul 2009 când au fоst dе 29.500 tоnе. Imроrturilе dе lеɡumе
au scăzut în anul 2013 la nivеlul dе 488.500 tоnе.
Ρоtrivit datеlоr furnizatе dе INS рrivitоarе la imроrturilе dе lеɡumе alе Rоmâniеi, în
рrimеlе 10 luni alе anului 2014 s-au cumрărat mai mult dе 100.000 dе tоnе dе rоşii, varză și
cеaрă, în valоarе tоtală dе 55,3 miliоanе dе еurо. Ρrivitоr la еxроrturilе dе rоşii, varză și
cеaрă din acееași реriоadă datеlе nе arată că acеstеa au fоst mult mai mici, dе dоar 2,5
miliоanе dе еurо, într-о cantitatе dе sub 4.000 dе tоnе. Cоmрarativ, în рrimеlе 10 luni din
anul 2013, imроrturilе dе rоşii, varză și cеaрă s-au cifrat la circa 95.000 dе tоnе și о valоarе
dе 46,6 miliоanе dе еurо, în timр dе еxроrturilе la acеlеași lеɡumе s-au ridicat la suma dе 3,8
miliоanе dе еurо.
Cоnfоrm INS, în anul 2015, imроrturilе dе lеɡumе şi fructе au fоst dе circa 990 dе
miliоanе dе еurо și еxроrturilе dе lеɡumе şi fructе s-au cifrat la aрrоximativ 220 miliоanе dе
еurо.
În реriоada analizată sе cоnstată о scădеrе a cоmеrțului еxtеriоr cu multе din țărilе
рartеnеrе. Cоncluzia еstе că еxistă un роtеnțial nееxрlоatat dе cătrе aɡricultоrii rоmâni cе ar
trеbui să intrе în atеnția autоritățilоr în реriоada următоarе.
În anul 2013 numărul рrоdusеlоr tradițiоnalе atеstatе dе Мinistеrul Аɡriculturii și
Dеzvоltării Ruralе (МАDR) a ajuns la 4.400, în crеștеrе imроrtantă față dе anul 2005 când
fiɡurau numai 280 dе astfеl dе рrоdusе. În acеstе cоndiții Rоmânia a dеvеnit țara cu cеlе mai
multе рrоdusе atеstatе ca fiind tradițiоnalе din Uniunеa Εurореană. Bеnеficiind dе atât dе
multе рrоdusе tradițiоnalе atеstatе, aɡricultоrii rоmâni au în рlus niștе atuuri sеmnificativе în
luрta dе ре рiața aɡricоlă cоmunitară.

18
 Tabelul nr. 1.5.1 Evoluția valorii exporturilor și importurilor de legume din România

Specificare UM Anii
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Valoarea
exporturilor de mil 46,6 35,1 42,6 41,7 43,7 62,3 53,1 52,1 80 88,3 90,3
legume euro

Valoarea
importurilor de mil 54,9 75,1 144,4 155,6 122 149,7 152,2 158,6 186,1 227,5 274,7
legume euro

Sursa:INS

Conform tabelului nr. 1.4.4 valoarea exporturilor de legume din România aproape s-a
dublat din anul 2005 când exporturile de legume aveau o valoare de 46,6 mil euro până în
anul 2015 când aceastea au ajuns la 90,3 mil euro, situație favorabilă pentru țara noastra. In
schimb întâlnim o situație nefavorbailă României în cazul importurilor de legume care au
crescut considerabil din anul 2005 de la o valoare de 54,9 mil euro la valoarea de 274,7 mil
euro în anul 2015.

Valoarea exporturilor și importurilor

de legume din România
300
250
200
mii euro

150 Valoarea exporturilor de

100 legume
50 Valoarea importurilor de
legume
0
2009
2005
2006
2007
2008

2010
2011
2012
2013
2014
2015

Axis Title

Fiɡura nr. 1.2.6 Valoarea exporturilor și importurilor de legume din România

19
 Capitolul 2
ANALIZA COMPETITIVITĂŢII

2.1 Influenţa competitivităţii la nivel de fermă

Numărul de hectare și mărimea medie a parcelelor

Numărul exploataţiilor agricole în scădere în anul 2013, faţă de cel înregistrat la

Recensământul General Agricol din anul 2010

•Numărul exploataţiilor agricole a fost în anul 2013 de 3.629.656, mai mic cu circa 6%,
ca urmare în principal a procesului de comasare, faţă de cel înregistrat la
Recensământul General Agricol 2010

- numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică (în principal de

tip exploataţie agricolă individuală) a fost de 3.601.776, cu 5,9% mai mic decât în anul 2010

- numărul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de 27.880,

cu 9,2% mai mic decât în anul 2010

Suprafaţa agricolău tilizată a exploataţiilor agricole mai mică cu circa 1,9% faţă de cea
înregistrată la Recensământul General Agricol 2010

Tabelul nr. 2.1.1 Situaţia comparativă a suprafeţei agricole utilizate, pe principalele

categorii de folosinţă, în anii 2010 şi 2013

Sursa: INS (RGA)

20
Suprafaţa agricolă utilizată ce revine în medie pe o exploataţie agricolă nu s-a modificat
semnificativ . Suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie, în anul 2013, pe o
exploataţie agricolă a fost de 3,60 ha, comparativ cu 3,45 ha în anul 2010.

Pe categorii de exploataţii agricole:

- suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă fără

personalitate juridică a fost de 2,02 ha, comparativ cu 1,95 ha în anul 2010

- suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă cu

personalitate juridică a fost de 207,49 ha, comparativ cu 190,78 ha în anul 2010

Conform datelor Eurostat pentru anul 2013, Romania are 7,5% din suprafata agricola a
Uniunii Europene, dar are 33,5% din numarul total al fermelor, circa 3 milioane 700 de mii.
Prin comparatie, Polonia are 8,3% din suprafata agricola a Uniunii Europene, dar numai 1
milion 400 de mii de gospodarii
Asta inseamna ca fermele romanesti sunt printre cele mai mici, ca dimensiune medie, din
toata Europa, adica au o medie de 3,6 hectare pe ferma. Numai Malta si Cipru au ferme mai
mici decat cele din Romania, dar Malta si Cipru nu reprezinta niste puteri agricole, asa cum ar
trebui sa fie Romania.
În Uniunea Europeană, peste 2,1 milioane de hectare sunt destinate producţiei de legume, iar
România este pe locul 5 în UE la suprafaţa totală de legume, cu 151.000 de hectare de teren
cultivat. La sfârşitul recoltei din 2015, cea mai mare cantitate de legume din UE a fost
obţinută de roşii, cu 17,7 milioane de tone (35kg/cap de locuitor al UE).

Media in UE este de 16 hectare/ferma

In frunte se afla Cehia, unde suprafața medie a unei gospodării agricole era în 2013 de 133 de
hectare, urmata de Marea Britanie, 93,6 hectare, Slovacia, 80,7 hectare, Danemarca, 67,5
hectare, si Luxemburg, 63 de hectare,
Cele doua mari forte agricole al Europei, adica Franța și Germania, au ferme de peste 58 de
hectare in medie.
Polonia, concurenta Romaniei in Europa Centrala si de Est ca potential agricol, are ferme
medii de 10 hectare.
Vestea buna este ca numarul fermelor din Romania, intre 2003 si 2013, a scazut cu aproape
20%, ceea ce insemna ca fermele incep sa se concentreze in suprafete care pot fi exploatate
modern, adica rentabil.

21
 Vestea proasta, si la noi si in toata Europa, este ca tinerii nu mai vor sa se ocupe de
agricultura.In 2013 aproape 1 din 3 sefi de exploatatii agricole din UE aveau peste 65 de ani.
In Romania, 65% din fermieri au peste 55 de ani, in timp ce pe totalul Europei fermierii de
peste 55 de ani reprezinta 55% din total.Prin comparatie cu Romania, celelalte puteri agricole
europene au fermieri mult mai tineri.In Germania doar 36% din fermieri au peste 55 de ani, in
Franta doar 39% iar Polonia are cei mai tineri fermieri: doar 34% dintre ei au peste 55 de ani.

Tabelul nr. 2.1.2 Evoluţia suprafeţelor şi a producţiilor la principalelele specii legumicole în

România

Cultura Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Tomate Suprafaţa mii ha 46,0 51,5 49,1 49,8 51,8 49,7 48,4 44,0

Producţie totală mii 640,8 814,4 755,6 768,5 911,0 683,3 749,0 711,0
tone
Ceapă Suprafaţa mii ha 34,1 35,0 35,2 33,8 33,1 33,1 32,2 30,0

Producţie totală mii 325,0 395,6 378,1 369,1 394,3 345,3 392,0 387,0
tone
Varză Suprafaţa mii ha 46,1 49,0 48,3 47,0 47,0 49,1 55,0 48,0

Producţie totală mii 893,2 964,6 1001,9 981,2 1025,3 987,9 1156,4 1123,0
tone
Ardei Suprafaţa mii ha 18,6 20,2 20,0 21,0 20,0 19,9 19,5 18,0

Producţie totală mii 184,9 238,7 245,7 243,5 253,5 207,1 227,7 229,0
tone
Alte specii Suprafaţa mii ha 108,6 112,9 114,5 111,1 111,5 107,1 103,9 99,0
legumicole
Producţie totală mii 1072,9 1406,6 1520,6 1501,3 1592,2 1324,1 1435,9 1357,0
tone
Sursa: INS- Anuarul Statistic al României

22
 Producţia de legume cumulează un total de 151.600 de hectare destinate legumiculturii,
cifră ce reprezintă un procent de 7,3% din totalul suprafeţei cultivate în UE.Cele mai
însemnate producţii s-au înresgistrat la tomate, 464.500 tone recoltate (2,6% din totalul UE),
castraveţi 127,700 tone, reprezentând 5,4% din totalul UE şi 118,500 tone morcovi, cu o
pondere de 2,3% din totalul UE.

În ceea ce priveşte suprafaţa totală cultivată de legume din 2015, lider a fost Italia cu un
cumul de 420.000 de hectare, reprezentând 20,2 % din totalul producţiei din UE.Spania şi
Italia au furnizat aproape două treimi din tomatele produse în UE, având o producţie ce a
reprezentat 27,4%, respectiv 36,3% din totalul Uniunii Europene.

Tabelul nr. 2.1.3 Evoluţia suprafeţei şi a producţiei de legume în România

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafaţa mii hectare 253,4 268,6 267,1 262,7 263,4 258,9 259,0 239,0

Producţie totală mii tone 3116,8 3819,9 3901,9 3863,6 4176,3 3535,3 3961,0 3807,0

Sursa: INS- Anuarul Statistic al României

Din tabelul 2.1.3 se observă o uşoară descreştere a suprafeţelor cultivate cu legume şi

o uşoară creştere a cantităţii totale de producţie, ceea ce înseamnă o înlocuire a unor culturi
sau o producrivitate mai mare.

23
 În Ilfov nu se observă variaţii majore în ceea ce proveşte producţia de ceapă şi vinete
între anii 2005 şi 2014, o schimbare majoră se observă în anii 2006 şi 2011 în privinţa
producţiei de roşii, care creşte cu aproximativ 15 mii de hectare, faţă de restul anilor, în care
producţia de roşii a avut oscilaţii minore, între 30 şi 35 de mii de ha.

În Gorj avem o oarecare simetrie pe tot parcursul anilor,iar în Dâmboviţa se observă o

oscilaţie pe tot parcursul celor 10 ani.

24
 Tabel nr. 2.1.4 Lista grupurilor de producători recunoscute preliminar - sectorul legume

Nr. Denumire Numărul şi data eliberării avizului Administrator Produse

crt. de recunoaştere preliminară

1. SC Prodleg Nr. 152/28.03.2011 Pais Ionuţ Legume

Farm SRL

2. Cooperativa Nr. 156/20.06.2011 Florian Stoian Legume

Agricolă Stoian
Land

3. SC Legume Nr. 157/24.06.2011 Cristia Nicolae Legume

Sabangia SRL

4. SC Tomate Nr. 160/23.08.2011 Bujor Mircea Ionel Legume

Com. SRL

5. SC Agriter Grup Nr. 163/26.08.2011 Popa Florin Legume

SRL

6. Cooperativa Nr. 208/01.07.2013 Ion Florin Legume

Agricola

Sursa: agro-business

Pe langa aceasta listă mai există şi alţi producatori doar că aceştia lucrează pe sectorul legume
fructe şi nu doar legume

Producții medii la hectar pentru legume

Tabel nr. 2.1.7 Producția medie de legume la hectar

Specificare UM Anii
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Producția
medie de kg 13.883 15.488 13.589 14.776 12.301 14.220 14.607 14.708 15.858 13.655 15.292 15.879 15.397
legume la
hectar

25
Tabel nr. 2.1.5 Lista organizaţiilor de producători – sectorul legume

Nr. Denumire Numărul şi data Administrator

crt. eliberării avizului
de recunoaştere

1. SC Agroleg Nr. 5/02.07.2013 Guiţă Marius

Grup SRL Legume

2. SC Brateşleg Nr. 6/28.04.2014 Oreste Mîndru

Grup SRL Legume

3. S.C Agro Nr. 9/10.20.2014 Bălașa Florin

Holding Legume/Fructe
Annabella Legume/Fructe
SRL destinate procesării

4. SC Benea
Nr.11/18.03.2015
Kronstadt Gheorghe
Legume/Fructe
Fructe SRL

5 S.C. V&F Breaz Mirela

Nr.12/ 20.04.2015
Logistic
. Legume/Fructe
Center SRL

Sursa: agro-business

Sursa:INS

Conform tabelului nr. 2.1.7 producția medie de legume la hectar a variat de-a lungul
timpului înregistrându-se o producție minimă în anul 2007 de 12.3 tone la hectar și o
producție maximă în anul 2014 de 15.8 tone la hectar urmând ca în anul 2015 aceasta să scadă
la 15.3 tone pe hectar.

26
 Tabel nr. 2.1.8 Producțiile medii ale unor legume la hectar

Specificare UM Anii
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Producția
medie de kg 13.930 15.814 15.389 15.432 17.587 13.748 15.475 16.159
tomate la
hectar

Producția
medie de kg 9.530 11.303 10.741 10.920 11.912 10.432 12.174 12.900
ceapă la
hectar

Producția
medie de kg 19.375 19.686 20.743 20.877 21.815 20.120 21.025 23.396
varză la
hectar

Producția
medie de kg 9.941 11.817 12.285 11.595 12.675 10.407 11.677 12.722
ardei la
hectar

Sursa: INS

Observăm din tabelul nr. 2.1.8 o crestere seminificativă a producției medii la hectar
pentru toate legumele analizate în tabel (tomate, ceapă, varză , ardei). În cazul tuturor
legumelor s-au înregistrat producții maxime în anul 2014 si anume 16,1 tone pentru tomate,
12,9 tone pentru ceapă, 23,3 tone pentru varză și 12.7 tone pentru ardei.

La legume, producţia a fost mai mare cu 13,6% în 2013 faţă de anul precedent,
datorită creşterii producţiilor medii la hectar deşi suprafeţele cultivate au avut o uşoară
scădere. Producţiile au fost mai mari la: ceapă (+10,1%), tomate (+9,1%), pepeni verzi şi
galbeni (+9,0%), ardei (+8,7%), varză (+3,7%).

27
Tabel nr. 2.1.9 Topul celor mai mari 10 producători de legume în 2013 în funcţie
de valoarea producţiei şi cota din piaţa a UE

Loc ocupat Ţara Producţie (miliarde euro) Cota din total UE

(%)
1. Italia 5,8 20
2. Spania 5,0 17,7
3. Franţa 3,0 10,6
4. Polonia 2,0 7,1
5. Olanda 2,0 7,1
6. România 1,9 6,7
7. Marea Britanie 1,5 5,3
8. Grecia 1,4 5
9. Germania 1,4 5
10. Belgia 0,7 2,5
Sursa: INS

România a fost anul trecut pe locul şase în UE la valoarea producţiei de legume, ceea
ce reprezintă o cotă de 6,7% din total. Piaţa locală a fost depăşită de Italia, Spania, Franţa,
Polonia şi Olanda.

Tabel nr.2.1.10 Topul producţiei de legume în UE pe state de provenienţă în anul

2015 (%din producţia totală a UE)
Loc ocupat Ţara Cota din total UE (%)
1. Italia 20,3
2. Spania 17,2
3. Franţa 11,4
4. Polonia 9,1
5. România 7,3
6. Marea Britanie 5,5
7. Germania 5,3
8. Grecia 4,5
9. Olanda 4,2
10. Ungaria 3,7
Sursa: INS

28
 La legume, detinem o pondere de (7,3% din producția UE), dar suntem tot în urma
Poloniei și la o distanta apreciabilă de trio-ul latin Italia, Spania, Franta. Ocupăm o poziție
mai bună la nivelul de categorii de produse, respectiv pozitia 6 la productia de
castraveți(5,4%) și poziția 8 la roșii(2,6%). Dar si o poziție codasa, prin nivelul cu totul
insignifiant al recoltei de dovlecei (0,1%).

În UE, cele mai importante legume prin prisma nivelului de producție sunt roșiile, ceapa
și morcovii. În 2013, producția totală de roșii la nivelul statelor membre UE a fost de 14,9
milioane tone. Italia și Spania au fost producătorii cei mai mari dintre statele membre UE, cu
o cotă combinată de 60,3 % din producția UE-28.

Piaţa Uniunii Europene în anul 2010. În Uniunea Europeană, cele mai importante
legume din punctul de vedere al producţiei sunt tomatele (aproximativ 14 milioane de tone),
morcovii (5,3 milioane de tone) şi ceapa (5,5 milioane de tone). Ca producător de tomate,
România se situează pe locul 4, cu o pondere în producţia totală de 5,55%, după Italia
(38,69%), Spania (27,03%) şi Grecia (9,57%).
Principalii producători de morcovi sunt Polonia, cu o pondere în producţia totală de
15,13%, Regatul Unit (14,22%), Franţa (11,82% ), Italia (11,18%), Germania (10,35%),
Ţările de Jos (9,38%), Spania (9,04%) şi Belgia (4,46%). În acest clasament România ocupă
locul 9, producând doar 3,33% din totalul producţiei Uniunii Europene.
Cu o pondere de aproape 7% la producţia de ceapă, România este al şaselea producător,
după Ţările de Jos (22,62%), Spania (19,97%), Polonia (10,96%), Germania (7,45%) şi Italia
(7,00%).

29
2.2 Preţul la nivel de fermă

Preţul legumelor în România variază foarte mult de la o zonă la alta a ţării, spre
exemplu anul acesta (2016) un kilogram de cartofi pleacă de la 90 de bani la Focşani poate
ajunge si la 1, 75 de lei în mai multe oraşe ale ţării precum Alba Iulia, Alexandria, Drobeta
Turnu Severin, Sibiu sau Suceava. În luna septembrie, preţul cartofilor a crescut în mare parte
dintre oraşele ţării, cu până la 15,5% faţă de luna anterioară, cum este cazul Sucevei. Au
existat însă şi oraşe unde cartofii au devenit mai ieftini, cum ar fi Giurgiu (minus 12,57% )
Cluj-Napoca (minus 2,29%) sau Tg Mureş(13,68%).Dacă ne uităm la roşii, în luna
septembrie, kilogramul se vindea între 1,9 de lei la Brăila şi 5,50 de lei la Cluj Napoca. Este o
diferenţă de preţ de aproximativ trei ori ce se poate explica atât prin cantităţile de roşii
disponibile în zonă cât şi prin puterea de cumpărare a clujenilor, unul dintre cele mai
dezvoltate, din puct de vedere economic, judeţe din ţară. În 2015, spre exemplu, potrivit unor
date ale

Comisiei naţionale de Prognoză, Clujul era a patra cea mai dezvoltată zonă a ţării din
punct de vedere al PIB-ului (10.253 euro). În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor la tomate,
cea mai semnificativă creştere s-a înregistrat la Deva, unde kilogramul s-a scumpit cu 42,13%
faţă de luna anterioară, până la 3,3 lei, în timp ce în majoritatea oraşelor roşiile s-au ieftinit cu
până,la,31%(înB\răila),pânăla1,90delei.

În Capitală, preţul mediu la tomate a fost de 3,07 lei cu 4,7% mai mult decât în august
2016.La vinete, diferenţele din septembrie au fost de la 1,05 în Buzău la 2,43 lei pe kilogram
în Iaşi (131%), acolo unde s-a înregistrat şi cea mai mare scumpire faţă de luna anterioară
(21,2%).

Un kilogram de ardei gras poate costa, în medie, 1,82 de lei, dacă îl cumperi din Brăila
sau 4,25 de lei dacă eşti din Sfântu Gheorghe, adică de 2,4 ori mai scump. Bucureştenii, spre
exemplu, plătesc 2,5 leii pentru un kilogram.Craiovenii au cei mai ieftini gogoşari, un
kilogram costând 2,3 lei, la jumătate faţă de preţul pe care îl plătesc în medie locuitorii din
Sfîntu Gheorge. Studiul INS a fost realizat pe baza preţurilor medii la principalele produse
vândute în pieţele agroalimentare din municipiile de reşedinţă de judeţ, în luna septembrie
2016.

30
Tabel nr. 2.2.1 Prețurile medii pentru fiecare produs în parte în Republica Moldova în anul
2014

Produs,preţul(lei moldoveneşti/kg)
Oraş
Ardei Cartofi Vinete Castraveţi Ceapă Conopidă Dovlecel Morcov Roşii Varză

Bălţi 11 5 6 8 6 10 3 6 6 3
Cahul 18 4 5 8 5 13 5 5 8 2
Căuşeni 7 6 7 10 6 - 3 5 9 4
Chişinău 6 5 8 8 5 10 3 7 7 3
Comrat 7 6 6 11 5 - - - 8 3
Edineţ 8 5 6 6 5 - - - 7 3
Orhei 8 6 7 7 5 17 6 5 6 3
Taraclia 13 5 6 7 6 15 5 6 8 3
Ungheni 9 6 8 7 4 10 4 4 8 3
Şoldăneşti 8 6 7 10 6 14 3 6 8 2
Sursă:agora

Din ierarhizarea preţului la producător se poate observa că, pentru toate produsele
analizate, România înregistrează cele mai ridicate preţuri faţă de multe ţări europene:
– la ceapă se înregistrează cel mai ridicat preţ, respectiv 0,498 euro/kg;
– la tomate, România ocupă locul 3, cu un preţ de 0,650 euro/kg, după Lituania şi R.
Cehă;
– la cartof, cu 0,228 euro/kg, România ocupă locul 6. În comparaţie cu ţări apropiate
geografic, preţul în ţara noastră este mai mare cu 158,9% faţă de cel din Polonia, cu 85,6%
faţă de cel din Ungaria şi dublu faţă de R. Cehă;
– la varză albă România este pe locul 6, fiind devansată de Luxemburg, Italia, Belgia,
Regatul Unit şi Grecia;
– la morcovi, cu 0,612 euro/kg România se situează pe locul 4, după Luxemburg, Grecia
şi Cipru.

31
Tabel nr. 2.2.2 Preţul legumelor în pieţele din sectorul 4, în anul 2014

Sursă: http://www.daps4.ro/

32
 Explicaţia acestei situaţii ar fi producţiile medii mici, costurile mai ridicate, oferta
extrem de fragmentată. De asemenea, subvenţiile primite de producătorii de legume din multe
ţări europene sunt sensibil mai mari decât cele primite în România.
Puterea de cumpărare redusă determină importuri mai ieftine, chiar dacă după gust
consumatorii preferă legumele româneşti.
Comparativ cu 2007, 2008 a reprezentat pentru România, din punctul de vedere al
evoluţiei preţurilor la producător, un an al reducerii acestora la principalele legume cultivate
în câmp (cartof, tomate, ceapă şi varză albă), excepţie făcând preţul morcovilor. Acelaşi
fenomen s-a petrecut în majoritatea statelor membre UE. Ar fi de făcut însă precizarea că
pentru România anul 2008 a fost unul anormal de slab din punct de vedere agricol.
Până în prezent au fost urmărite preţurile pentru diverse specii de legume: ardei, cartofi,
castraveţi ceapă, pepeni, legume rădăcinoase (morcov, pătrunjel, păstârnac, ţelină), salată,
tomate, varză şi vinete.
În ceea ce priveşte periodicitatea şi zonele acoperite, în anul 2009 partenerul
ROMCONSEV a transmis către IEA o serie de rapoarte, cu frecvenţă săptămânală. Aria de
cuprindere a informaţiei este reprezentată de preţurile a opt produse culese de pe teritoriul a
14 judeţe.
S-au transmis două categorii de preţuri şi anume: preţuri la poarta fermei (pentru
producţia livrată la procesare) şi preţuri la piaţa ţărănească. Menţionăm că preţurile nu includ
TVA.
O sinteză a rezultatelor pentru preţurile anuale, pe cele două canale de comercializare
este următoarea:Diferenţa între preţul de pe piaţa ţărănească şi preţul de la poarta fermei nu
reprezintă numai profitul, aici fiind înglobate costurile de transport şi manipulare, precum şi
alte costuri ocazionate de comercializarea produselor.
În acest sens, diferenţele calculate pentru fiecare produs sunt, în ordine descrescătoare:
64% pentru salată, 57% pentru varză, 55% pentru cartof şi ceapă, 50% pentru rădăcinoase,
44% pentru castraveţi, 40% pentru tomate. Un procent mai ridicat pentru salată nu reprezintă
totuşi o profitabilitate mai ridicată, comparativ cu varza, deoarece gradul ridicat de
perisabilitate poate conduce la pierderi mai ridicate prin depreciere.

În România preţurile pentru alimente sunt cu 33% mai mici decât media europeană,
reiese dintr-o analiză realizată de Eurostat.

33
 România ocupă antepenultimul loc într-un clasament ce cuprinde 35 de ţări din Europa.
Pe ultimul loc se află Macedonia, urmată de Polonia, care este statul din UE cu cele mai mici
preţuri, raportat la puterea de cumpărare, relevă datele Eurostat
Eurostat a calculat indexul nivelului preţurilor, care exprimă nivelul preţurilor dintr-o
anumită ţară, în raport cu altele, ţinând cont de paritatea puterii de cumpărare şi cursul de
schimb nominal.
La nivelul Uniunii Europene există diferenţe semnificative la nivelul preţurilor pentru
mâncare, băuturi şi ţigări, reiese din datele Eurostat.
Dacă indicele preţurilor într-o ţară este mai mare de 100, înseamnă că ţara este scumpă,
comparativ cu cele cu care este comparată – de exemplu cu ţările din UE -, în timp ce în cazul
în care indicele este sub 100, atunci ţara este relativ ieftină comparativ cu alte state.
La alimente, în general, România ocupă locul 4 de la coada clasamentului, acelaşi loc cu
Bulgaria. Pe ultimul loc al clasamentului, cu cele mai mici preţuri la mâncare, în general se
află Macedonia, urmată de Polonia, Albania şi apoi România şi Bulgaria unde indicele
preţurilor este de 67%, adică sub media din UE.
Studiul are şi subcategorii de alimente. Astfel, la pâine, România are unele dintre cele
mai mici preţuri, clasându-se pe locul 4 de la coada clasamentului, cele mai mici preţuri la
pâine fiind, în ordine, în Macedonia, Bulgaria, Polonia şi apoi România.La carne, România
ocupă tot aceeaşi poziţie. Cea mai ieftină carne este în Albania, urmată de Macedonia, Polonia
şi apoi România.
Analiza Eurostat a comparat preţurile din 37 de state europene, între care 27 de state din
UE, la care s-a adăugat şi Croaţia, care a aderat la Uniunea Europeană de la 1 iulie, şi Islanda,
Norvegia, Elveţia, precum şi patru state candidate – Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia
- şi alte două potenţial candidate – Albania şi Bosnia şi Herţegovina.

 CULTURA DE TOMATE

În România tomatele sunt cultivate preponderent în teren deschis, dar există şi un sector
destul de mare de producere în teren protejat (sere). Conform datelor EUROSTAT, în anul
2008 pentru tomate au fost alocate circa 30 mii hectare, volumul de producere fiind de 536
mii tone. Aceasta este cu 40% mai puţin decât maximul atins în anul 2004. La începutul anilor
2000 a avut loc un proces intens de restructurare a activităţilor cu caracter agricol, astfel încât
volumul producerii tomatelor în loturile de pe lângă casă s-a redus semnificativ, în timp ce
volumul producerii de către fermierii profesionişti chiar a crescut. Ponderea tomatelor supuse

34
prelucrării industriale constituie 20-30%. Pe parcursul anilor 2005-2008, volumul importurilor
României de tomate a avut un trend ascendent (+20%), atingând nivelul de 70 mii tone (25%
din consumul intern anual de tomate în stare proaspătă). În această perioadă, preţurile medii
de import a crescut de 4 ori, atingând în anul 2008 nivelul de 1073 USD/tonă. Turcia este
principalul furnizor de tomate pe piaţa României, ea deţinând 2/3 din piaţă. Un grup important
de furnizori sunt ţările din sudul UE (Italia şi Spania), care este urmat de un grup de furnizori
din Asia mediteraneană (Iordania şi Siria). Analiza sezonalităţii importurilor României
evidenţiază clar faptul că în lunile iulie-octombrie cererea pieţei este satisfăcută în special de
producţia locală (tomate din câmp deschis), pe când importurile se efectuează în lunile
noiembrie-iunie. România, în calitate de membru al UE, aplică tarifele UE la import. Tarifele
UE aplicate la importul tomatelor proaspete diferă considerabil în funcţie de doi factori: preţul
de intrare (preţul în vamă) şi perioada anului. Preţul minim de import variază între 526
EUR/tonă (în perioada 1 iunie – 30 septembrie) şi 1126 EUR/tonă (1–30 aprilie). Dacă
tomatele importate ating preţul minim de intrare, atunci se aplică doar tariful ad valorem de
14,4%. Dacă produsele sunt comercializate sub preţul de intrare, atunci se aplică adiţional un
tarif suplimentar (cota specifică a tarifului vamal), care poate atinge nivelul de 298 EUR/tonă.
Începând cu 1 martie 2008, Republica Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale
Autonome acordate de către UE, care prevede un tarif ad valorem egal cu 0%, indiferent de
perioada anului. Totuşi, cota specifică a tarifului vamal rămâne în vigoare. Comparând nivelul
preţului minim cu preţurile medii practicate de principalii exportatori (Turcia, Spania şi
Italia), putem concluziona sistemul de tarife aplicat exporturilor moldoveneşti creează
anumite probleme de competitivitate, dar totuşi nu este o barieră totală pentru exportul din
Moldova în România. Piaţa en-detail din România continuă să crească rapid, iar metoda de
efectuare a cumpărăturilor se schimbă rapid şi semnificativ, astfel încât 40% din fructe şi
legume sunt procurate acum în supermarkete şi nu de pe pieţele tradiţionale de stradă.

Atât distribuitorii en-gros cât şi supermarketele din România importă roşiile direct, iar
motivele principale pentru volumele semnificative de import sunt următoarele:
 producţia locală nu poate acoperi cererea din afara sezonului;
 preţurile pentru tomatele importate sunt competitive comparativ cu producţia locală;
 produsele importate sunt omogene în ceea ce priveşte cantitatea, livrarea punctuală şi
calitatea;
 sursele majore de roşii de import sunt Turcia, Spania, Italia şi Siria.

35
 Majoritatea participanţilor intervievaţi nu au prea multă experienţă la capitolul
comercializării tomatelor importate din Republica Moldova. Unii dintre respondenţi au
manifestat interes faţă de importul tomatelor din Moldova cu condiţia că furnizorii vor
respecta următoarele cerinţe:
 livrarea cantităţii specificate de produs;
 continuitatea furnizărilor;
 preţ atractiv şi calitate omogenă.
Tomatele sunt cultivate practic în toate ţările lumii, pe toate continentele. Pe parcursul
perioadei 2000- 2004, producţia mondială s-a majorat cu 20%, atingând nivelul de 126
milioane tone. În perioada imediat următoare volumul global de producţie s-a stabilizat la
nivelul atins în anul 2004. China este principalul producător mondial (34 milioane tone), fiind
urmată de SUA, Turcia şi India. Aceşti patru producători deţin 50% din producţia globală de
tomate.

Preţul cu care intră legumele în ţară şi cu cât le gasim noi în supermarketuri

 Dacă în vamă un kilogram de usturoi intră cu 2,27 lei, în medie, acesta se vinde în
hipermarketuri şi supermarketuri cu 14 lei. În pieţele considerate ieftine din Capitală,
un kilogram de usturoi costă 8-10 lei.
 Roşiile intră în ţară cu 3,5 lei kilogramul, iar cumpărătorii le achiziţionează din
hipermarket de peste două ori mai scump, cu 8 lei/kg, şi nici în supermarket-uri
preţurile nu sunt mult mai mici (6,49-7,69 lei/kg)
 Fasolea intră în ţară cu 1,4 lei kilogramul, dar cumpărătorii o găsesc în hipermarketuri
cu 6 lei şi în supermarketuri cu 6-7 lei. În acest caz, diferenţa este de "doar" 4-500%,
exact ca în cazul pieţelor, unde kilogramul de fasole costă 6-8 lei.
 Varza iese din vamă cu 0,53 lei kilogramul şi se vinde în supermarketuri cu 1,89-2,19 lei (de
3,5-4 ori mai mult). În piaţă preţul este chiar şi mai mare şi ajunge la 2,5-3 lei pe kilogram.
 Morcovii ajung şi ei mult mai scumpi în magazine: 2,6 lei kilogramul în hipermarket şi 2,2-
2,8 în supermarketuri, faţă de 0,94 lei în vamă. Un kilogram de morcovi costă 3-4 lei în piaţă.
 Dacă intră cu 0,53 lei/kg în ţară, conopida se vinde în hipermarket cu 5 lei şi în supermarketuri
cu 5-7 lei kilogramul, adică de peste zece ori mai scump. Tot de zece ori mai scump se vinde
şi în piaţă, unde preţul unui kilogram ajunge la 5 lei.
 ardeiul poate fi cumpărat cu 11,5 lei kilogramul în piaţă, deşi intră în ţară cu 1,46 lei/kg. Acest
produs se vinde de zece ori mai scump în hipermarket şi ajunge la 9-11 lei/kg în supermarket.

36
  Ţelina este importată cu 0,87 lei kilogramul şi vândută în hipermarket de aproape patru ori
mai scump, în supermarketuri costă 2,99-3,49 lei (de 3,4-4 ori mai mult), iar din piaţă poate fi
cumpărată cu 2 lei kilogramul.
 Ciupercile costă 12 lei în supermarketuri, deşi se importă de două ori mai ieftin (5,95
lei/kilogramâ).
 Salata verde ajunge în ţară cu 0,52 lei kilogramul şi ajunge în casele românilor de peste cinci
ori mai scump, după ce aceştia o cumpără din supermarketuri cu peste 2,5 lei.
 Prazul este o adevărată afacere pentru cei care îl importă, pentru că intră în ţară cu 0,65 lei/kg
şi ajunge în hipermarketuri de 13 ori mai scump (8,5 lei/kg), iar în supermarketuri costă 6-7
lei/kg.

2.3 Marja brută a producției de legume

Marja bruta (profitul brut) a unei activităţi este venitul obţinut de acea activitate minus costurile
variabile. Marja brută a unei plantaţii cu varză

37
 Sursă:INS

Sursă:INS

38
 Capitolul 3
ANALIZA SWOT A FILIEREI LEGUMELOR
ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
 România cultivă o suprafață mare cu
legume, variabilă anual în funcție de evoluțiile
pieței
 Condiţii pedo-climatice favorabile pentru
cultura legumelor
 Tendinţe de creştere a suprafeţelor
legumicole înfiinţate în spaţii protejate
 Tendinţă de creştere a capacităţii de
producţie a ciupercilor în spaţii climatizate
 Creşterea producţiei medii de legume
 Industria procesatoare rămâne un debuşeu
important pentru excesul de producţie
neabsorbit de piaţa produselor proaspete
 Obţinerea unor randamente ridicate la
procesarea legumelor
 Consumatori care apreciază calitatea
produselor autohtone
 Menţinerea consumului de legume
procesate
 Asocierea consumului de legume cu
sănătatea
 Implementarea sistemelor de calitate
privind condiţionarea şi comercializarea
fructelor şi legumelor
 Existenţa unui sistem de contractare a
39
PUNCTE SLABE
 Număr mare de exploataţii de dimensiuni
reduse, cu precădere în sectorul legumicol
 Grad redus de tehnologizare a exploataţiilor
 Variaţii mari ale suprafeţelor cultivate
datorită atomizării şi a inexistenţei unor
programe şi pârghii specifice de orientare a
producţiei de legume pe specii.
 Scăderea suprafeţelor cultivate cu legume în
raport cu suprafaţa arabilă totală
 Gradul ridicat de fragmentare a suprafeţelor
legumicole şi lipsa unei strategii coerente de
consolidare a terenurilor
 Suprafeţe mari de spaţii protejate
abandonate şi/sau contruite în baza unor tehnici
învechite
 Instabilitatea suprafeţelor cultivate şi
numărul mare de cultivatori care produc în
special pentru autoconsum
 Randamentele reduse, lipsa diversificării
producţiei şi a ritmicităţii pe tot parcursul anului
fac oferta internă să fie insuficientă şi instabilă
 Neaplicarea tehnologiilor de producţie
adecvate
 Folosirea de către producătorii
agricoli individuali a unor seminţe de legume şi
producţiei de legume pentru a
 asigura stabilizarea ofertei, şi implicit a
preţurilor
 Piaţă de desfacere relativ mare
 Reţele de retail în plină expansiune
 Creşterea numărului de exploataţii a căror
producţie este certificată în conformitate cu
bunele practici agricole şi siguranţă alimentară
 Ofertă diversificată
 Forţă de muncă relativ ieftină
 Costuri reduse ale materiei prime pentru
industria de procesare
 Produsele româneşti sunt recunoscute
pentru calităţile intrinseci, de multe ori
consumatorii preferându-le în detrimentul altor
produse
 Potenţial de producţie şi de piaţă
 Impact minim asupra mediului
 Efectele benefice ale produselor ecologice
asupra sănătăţii
40
răsaduri obţinute în producţie
proprie, din soiuri neperformante, sau care nu
sunt adaptate condiţiilor naturale;
 Folosirea unor pesticide inadecvate sau
chiar renunţarea la tratamentele fitosanitare
din motive financiare
 Volum redus de producţie în extrasezon
 Valoare adăugată redusă pentru produsele
aparţinând sectorului de legume
 Instabilitatea veniturilor producătorilor
 Practicarea sistemelor extensive de cultură a
legumelor şi utilizarea tehnologiilor
învechite determină reducerea randamentelor la
hectar
 Număr mare de exploataţii vulnerabile din
punct de vedere economic
 Grad redus, aproape inexistent de asigurare
a recoltelor
 Nivel redus de cunoştinţe în rândul
consumatorilor referitoare la calitate şi siguranţă
alimentară
 Aplicarea la scară redusă de către micii
comercianţi a standardelor de comercializare a
legumelor
 Lipsa formelor asociative pentru
comercializarea producţiei membrilor (grupuri şi
organizaţii de producători)
 Distribuţie fragmentată şi persistenţa
fenomenului de vânzare la poarta fermei ca
urmare a lipsei mijloacelor tehnice pentru
colectare, sortare, ambalare, depozitare şi
transport către piaţă
  Grad redus de concentrare a producţiei
coroborat cu lipsa centrelor de colectare a
producţiei
 Lipsa certificărilor şi a însemnelor de
calitate
 Grad scăzut de integrare a managementului
calităţii
 Lipsa programelor de promovare a
legumelor în ţări terţe şi pe piaţa internă
 Balanţa comercială a sectorului este
negativă, importurile depăşind cu mult
exporturile de fructe şi legume
 Grad redus de competitivitate a produselor
 Forţă de muncă necalificată şi îmbătrânită
 Costuri tehnologice mari (energie şi apă
pentru irigat), în special pentru spaţiile protejate
 Lipsa unor programe care să aibă în vedere
identificarea metodelor de reducere a costurilor
 Lipsa inovării şi a cercetărilor de piaţă
 Lipsa unor campanii de promovare a
produselor autohtone
 Costuri mari de producţie
 Grad redus de încredere în producţia
ecologică

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

41
 Se valorifică potenţialul natural al
României care dispune de condiţii bune de
obţinere a legumelor ecologice
 În România, conversia de la sistemul
convenţional la cel ecologic se poate realiza
uşor datorită resurselor de fertilizanţi naturali
şi a forţei de muncă numeroase din zonele
rurale
 Crearea grupurilor de producători pentru
organizarea economică şi accesul la
fondurile publice care să relanseze producţia
de legume
 Elaborarea şi implementarea unor
programe de orientare a producătorilor către
cultivarea legumelor care să asigure
aprovizionarea ritmică a pieţei şi
diversificarea ofertei
 Existenţa unui sistem de contractare a unor 
cantităţi mari şi omogene de legume şifructe de redusă a potenţialului României de a produce
la mai mulţi producători
 Finanţarea unor proiecte de modernizare a
fabricilor de conserve de legume şifructe.
 Îmbunătăţirea calităţii produselor
 Utilizarea unor tehnologii mai performante înlăturaţi de intermediari
în care materia primă să coste cât mai puţin
 Promovarea legumelor şi fructelor
procesate pe pieţele externe prin participarea
latârguri şi expoziţii internaţionale
 Proiectarea unui sistem organizat de
comercializare a legumelor prin
înfiinţareaunităţilor de colectare, depozitare,
vânzare cu ridicata
42
 Variaţii mari ale randamentelor medii la
hectar, an de an, datorită lipsei seminţelor de
calitate, a lipsei sistemelor de irigaţiia adecvate
acestor culturi
 Pe fondul unei cereri relativ constante,
variaţiile ofertei de legume conduc la oscilaţii ale
preţurilor, care determină contracţia cererii şi
pătrunderea pe filieră a legumelor de import,
comercializate la preţuri mai reduse
 Slaba valorificare a potenţialului natural al
României.
 Migraţia forţei de muncă spre unele state
membre ale UE
 Producţia totală de legume proaspete
obţinută în România nu satisface
integralconsumul populaţiei în perioadele de
iarnă – primăvară
Pierderea unor pieţe externe şi valorificarea
conserve tradiţionale, de calitate ridicată.
 Producătorii agricoli nu sunt
cointeresaţi să producă legume întrucât nu
pot pătrunde pe piaţa de desfacere, fiind
 Organizarea producătorilor pentru a
asigura obţinerea unor partizi mari de legume
 Organizarea de cooperative de
comercializare
 Funcţionarea pieţei de gros.
 Construirea de depozite pentru stocarea
legumelor şi fructelor, pentru a
asiguracontinuitatea ofertei pe piaţă

43
 Capitolul 4
CREȘTEREA PERFORMANȚEI PE FILIERA LEGUMELOR

În concluzie, perfomanța filierei legumelor este afectată din următoarele considerente:

1. Numarul mare de exploatații de mici dimensiunii.

2. Gradul redus de dotare al exploatațiilor cu mijloace tehnice moderne de producție și
recoltare
3. Scăderea suprafețelor cultivate cu legume
4. Gradul de fragmentare al suprafețelor legumicole
5. Lipsa unei strategii coerente de consolidare a terenurilor
6. Suprafețe mari de spații protejate abandoante s-au construite în baza unor tehnici învechite
7. Creșterea frecvenței fenomenelor climatice extreme cu efecte asupra producției
8. Instabilitatea suprafeţelor cultivate şi numărul mare de cultivatori care produc în special
pentru autoconsum
9. Randamentele reduse, lipsa diversificării producţiei şi a ritmicităţii pe tot parcursul anului
fac oferta internă să fie insuficientă şi instabilă
10. Neaplicarea tehnologiilor de producţie adecvate
11. Folosirea de către producătorii agricoli individuali a unor seminţe de legume şi răsaduri
obţinute în producţie proprie, din soiuri neperformante, sau care nu sunt adaptate condiţiilor
naturale;
12. Folosirea unor pesticide inadecvate sau chiar renunţarea la tratamentele fitosanitare din
motive financiare
13. Volum redus de producţie în extrasezon
14. Practicarea sistemelor extensive de cultură a legumelor şi utilizarea tehnologiilor
învechite determină reducerea randamentelor la hectar
15. Număr mare de exploataţii vulnerabile din punct de vedere economic
16. Grad redus, aproape inexistent de asigurare a recoltelor
17. Nivel redus de cunoştinţe în rândul consumatorilor referitoare la calitate şi siguranţă
alimentară
18. Aplicarea la scară redusă de către micii comercianţi a standardelor de comercializare a
legumelor

44
19. Distribuţie fragmentată şi persistenţa fenomenului de vânzare la poarta fermei ca urmare
a lipsei mijloacelor tehnice pentru colectare, sortare, ambalare, depozitare şi transport către
piaţă
20. Grad redus de concentrare a producţiei coroborat cu lipsa centrelor de colectare a
producţiei
21. Grad scăzut de integrare a managementului calităţii
22. Lipsa programelor de promovare a legumelor în ţări terţe şi pe piaţa internă
23. Balanţa comercială a sectorului este negativă, importurile depăşind cu mult exporturile
de fructe şi legume
24. Forţă de muncă necalificată şi îmbătrânită
25. Costuri tehnologice mari (energie şi apă pentru irigat), în special pentru spaţiile protejate
26. Lipsa inovării şi a cercetărilor de piaţă
27. Lipsa unor campanii de promovare a produselor autohtone
28. Costuri mari de producţie
29. Grad redus de încredere în producţia ecologică

Posibilități de creștere a performanței pe filiera legumelor

Numărul mare de exploatații de mici dimensiunii

Numărul de exploataţii pe clase de mărime înregistrat de către Institutul Național de

Statistică din anul 2013 ne arată că în cazul legumelor sunt predominante fermele cu
suprafeţe între 2 și 5 hectare. Putem aprecia că este o situație destul de critică dacă luăm în
considerare faptul că foarte multe exploații dintre acestea sunt administrate de
producători
persoane fizice.

 Pentru imbunătățirea performanței filierei este necesar, din acest punct de vedere să se
mărescă considerabil suprafața cultivată cu legume atăt în cadrul exploatațiilor cât și în
general, să se ridice gradul de tehnologizare al exploatațiilor prin diferite tehnici si metode
moderne care sa corespundă normelor Europene, să se realizeze pregătirea profesională a
fermierilor pentru ca acestia să se poată specializa pe un singur domeniu încât sa sporească

45
randamentul și în acest fel să obțină o producție ridicată care să asigure permanent consumul
populației din producție autohtonă.
 Concentrarea fermelor in exploatatii mari, de minim 50 de hectare, daca nu chiar de 130 de
hectare cum sunt in alte tări.Asta va permite culturi moderne, rentabile, cu masimi agricole de
productivitate mare.O exploatatie de 50 de hectare și peste are bani ca să-si poată cumpăra sau
închiria mașini agricole moderne, pentru a-și construi un siloz sau o cameră frigorificăpentru
păstrarea recoltei.Cooperativele agricole nu sunt o inventie comunistă. Comunistii au exagerat
în sensul că au impus cu forța formarea cooperativelor, dar ideea in sine este pur capitalista.

Gradul redus de dotare al exploatațiilor cu mijloace tehnice moderne de producție și

recoltare

Este bine știut faptul că producătorii persoane fizice, cum aminteam anterior că
predomină în administrarea exploatațiilor legumicole au în general exploatații de mici
dimensiunii și din această cauză nu își pot permite utilaje moderne care sunt mai eficiente.
Complexitatea lucrărilor agricole însă impune folosirea unor utilaje pe masură, capabile să
rezolve toata munca grea, cu un minimum de efort depus din partea utilizatorului.

 Performanta in agricultura e mai greu de facut cu munca manuala intensivă sau cu utilaje
vechi de peste 30 de ani. Parcul de tractoare din Romania se ridica la peste 165.000 de unitati,
din care însă doua treimi sunt produse înainte de 1989. Evident, orice fermier își dorește
ultimul model de tractor sau combina însă înainte de achizitionare, este nevoie de o analiza
comparativă între diversele specificații, deoarece diferențele între un echipament modern și
unul de generatie veche pot fi relevante.
Pentru producătorii agricoli, pregătirea și gestionarea culturilor sunt foarte importante
și au un impact semnificativ în obținerea recoltei și implicit a profitului. Folosirea
tehnologiilor moderne și practicarea unei legumiculturi inteligente maximizează șansele de
profit. Susținerea acestui proces și cu o soluție informatică care să ajute agricultorii la
organizarea fiecărui pas crește șansele atingerii obiectivelor de producție .

46
 Scăderea suprafețelor cultivate cu legume

În ansamblu, la nivel de ţară, suprafaţa cultivată cu legume în România conform

Institutului Național de Statistică a scăzut considerabil din anul 2009 de la o suprafață de
267.130 ha până la 235.731 ha în anul 2015, aproximativ 31.000 ha ceea ce înseamnă o
suprafată destul de mare .
În anul 2010, circa trei milioane de hectare au fost lăsate nelucrate (pârloagă). Dacă această
suprafață ar fi cultivată, statul ar câștiga din impozite aproximativ 330 de milioane de euro.
Nelucrate, aceste terenuri pun în pericol și culturile din împrejurimi. Acest lucru se datorează
faptului că o bună parte din populația de la sate este formată din bătrâni, care nu mai pot face
agricultură. Cum nici nu au bani pentru a-și achiziționa utilaje și nici încredere de a-și da
terenurile în arendă, de teamă să nu fie păcăliți, țăranii lasă suprafețe din ce în ce mai mari
nelucrate

 O soluție bună pentru această situație ar fii încercarea de a oferii garanții și încredere
oamenilor care refuză darea terenului în arendă prin diferite mijloace care le-ar asigura
acestora situația de incertitudine.
 Din cauza costurilor mari pe care le presupune producția de legume în spații protejate, se
remarcă o scădere a suprafețelor agricole de acest tip. Astfel o soluție bună ar fi acordarea
unei susțineri financiare care să asigure aprovizionarea pieței cu legume din producția internă
utilizând semințe certificate din soiuri autohtone. Acest sprijin să se adresează inclusiv
fermelor de familie și tinerilor fermieri, pentru a putea beneficia cu toți de această
oportunitate.

Gradul de fragmentare al suprafețelor legumicole

Suprafața medie a parcelei de pământ era de 0.45 ha, iar un fermier deținea în medie 4.8
parcele, în 2010 suprafața medie a unei exploatații agricole a fost de 3.45 ha .Dispersarea
proprietății funciare în România este un fenomen care elimină șansele de dezvoltare
economică a agriculturii Românești.

 Concentrarea suprafețelor de teren în dimensiuni cât mai mari ar fii ideal pentru
legumicultură și pentru dezvoltarea cât mai rapidă a acesteia

47
 Folosirea de către producătorii agricoli individuali a unor seminţe de legume şi
răsaduri obţinute în producţie proprie, din soiuri neperformante, sau care nu sunt
adaptate condiţiilor naturale

Se vor folosi rasaduri, cu o crestere cat mai avansata, specii si soiuri cu perioada mai
scurta de vegetatie, astfel ca intervalul de timp de la infiintarea culturilor si pana la recoltare
sa fie cat mai scurt, si o perioada de recoltare cat mai mare, ceea ce va conduce la reducerea
costurilor de productie si implicit la cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole

Lipsa unei strategii coerente de consolidare a terenurilor

În majoritatea cazurilor, aplicarea de către gospodăriile agricole mici de tip familial a

agriculturii de sub-existenţă şi orientare insuficientă către piaţă. Dimensiunile mici ale
gospodăriilor agricole, fragmentare excesivă a terenurilor împiedică competitivitatea pe piaţă.

 Sectorul agricol are potenţial semnificativ, care încă nu este explorat şi utilizat în modul
respectiv. Consolidarea terenurilor ar putea deveni un stimul de transformare a agriculturii
într-o afacere profitabilă. Dezvoltarea infrastructurii rurale, crearea de locuri de muncă noi şi
prevenirea migraţiei din spaţiile rurale. Vecinătatea apropiată de UE permite un transfer
relativ rapid de experienţă din ţările UE în domeniu consolidării terenurilor, managementul
agricol, tehnologiilor prietenoase mediului, care vor îmbunătăţi substanţial situaţia sectorului
rural din ţară.

Folosirea unor pesticide inadecvate sau chiar renunţarea la tratamentele

fitosanitare din motive financiare

Majoritatea producătorilor mici din România din cauza veniturilor insuficiente încercă
să folosească unele pesticide mai ieftine sau le adaptează în funcție de cum consideră fiecare
și nu după metodele indicate de către specialiștii în acest domeniu sau chiar renunță la
folosirea acestor tratamente fitosanitare, care pot fii decisive în obținerea unei producții
ridicate și care să răspundă cerințelor consumatorilor.

48
 Cea mai bună soluție pentru acest fapt ar fii începerea informării intr-o mai mare măsură a
producătorilor despre utilizarea corectă a acestor substanțe necesare care ajută foarte mult la
obținerea uneor producții mult mai ridicate și la menținerea recoltei sănătoase pe tot parcursul
ciclului de producție.Importantă ar fii și introducerea unor reguli privind utilizarea
pesticidelor si tratamentelor fitosanitare, iar în caz de nerespectare a acestor reguli să existe o
pedeapsă, care ii poate motiva pe producătorii să respecte regulile corespunzătoare.
Constientizarea acestei probleme de către mici producători ar imbunătății foarte mult
randamentele culturilor la hectar.

Volum redus de producţie în extrasezon

Deși suprafața cultivată cu legume în sere și solarii a crescut de-a lungul anilor ajungând în
anul 2015 la 4010 ha această suprafață este insuficientă pentru a asigura integral consumul
populației din producția internă pe perioada lunilor de iarnă. Acest fapt ne conduce la
importul de legume pe perioada de extrasezon.

 Modalitatea cea mai eficientă din acest punct de vedere și care ar trebuii să constituie o
prioritate pentru România, ar fii înființarea cât mai multor suprafețe de mari dimensiuni cu
sere și solarii modernizate care ne pot oferii în lunile reci de iarnă producții cât mai mari
pentru a satisface consumul populației din producția proprie, acesta fiind un obiectiv foarte
important pentru țara noastra.

Grad redus, aproape inexistent de asigurare a recoltelor

România are o istorie de peste 100 de ani în domeniul asigurărilor agricole dar cu toate
acestea majoritatea fermierilor le ignoră sistematic și nu conștientizează importanța protecției
în fața unor riscuri care le-ar putea afecta grav afacerile, până când acele riscuri se produc și
este prea târziu. Principalele cauze invocate de fermieri, dar şi de companii sunt lipsa
resurselor financiare, dar şi mentalitatea agricultorilor, care din păcate văd asigurările ca pe un
cost între multe altele nu ca pe un instrument care aduce valoare și siguranță afacerii lor.
Potrivit oficialilor Ministerului Agriculturii, suprafaţa agricolă a României este asigurată în
proporție de 25% , 30%. Procentul este extrem de mic având în vedere că statul îi ajută pe
fermieri prin Agenția de Plății și Intervenție pentru Agricultură și le decontează o parte din
prima de asigurare. Ajutorul este de 50% din cuantumul primelor de asigurare pentru poliţele

49
care prevăd acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi
asimilate dezastrelor naturale, a altor pierderi cauzate de fenomene meteorologice
nefavorabile, precum şi a pierderilor cauzate de boli ale animalelor/plantelor sau de infestări
parazitare.

 Fermierii ar trebuii să constientizeze importanța asigurării culturii lor chiar dacă acest fapt
implică costuri suplimentare deoarece în cazul apariției unor situații dezastruaose ar putea
trece mai ușor peste acestă întâmplare nedorită stiind că au un ajutor din partea asigurării
recoltei. Acestă asigurare îi ajută să se și redreseze mai ușor după un dezastru natural care
compromite întreaga recoltă. Din informațiile existente putem concluzina că există ajutor din
partea statului pentru asigurarea recoltelor însă ne luptăm încă cu gândirea fermierilor care
este una eronată.
Informarea mai amănunțită cu privire la aceste asigurării ar putea ajuta producătorii să își
schimbe parerea si să conștientizeze cât este de necesar să ai un ajutor care te poate redresa la
nevoie.

Momentul optim al recoltarii.

Un aspect principal de care trebuie să ținem cont este momentul optim al recoltarii. O
recoltare timpurie faţă de momentul optim este asociată cu o creştere incompletă a produselor
horticole şi acumularea de insuficiente substanţe valoroase alimentar şi cu atenuări cantitative
de recoltă. O recoltare tardivă creşte riscurile apariţiei putrezirii şi a numeroase boli
fiziologice (brunificări ale endocarpului şi mezocarpului, datorate acţiunii bioxidului de
carbon, tulburări de îmbătrânire a ţesuturilor, înmuieri, tulburări de metabolism etc.).

Răcirea după recoltare

Un alt aspect îl reprezintă răcirea după recoltare. Această operațiune trebuie efectuat
într-un timp cât mai scurt posibil pentru a evita deteriorarea fizică și microbiologică a
legumelo. Este foarte important ca într-o celulă să fie depozitate legume de același soi,
decoarece la fiecare soi diferă temperatura de depozitare

50
  Pe lângă asigurarea temperaturii scăzute constante de depozitare, mai sunt necesare a
fi respectate următoarele condiții: temperatura aerului, umiditatea aerului, puritatea
aerului, ambalarea și așezarea în spațiul răcit, tratarea merelor după recoltare,
funcționarea instalației frigorifice, asigurarea igienei pe tot parcusrul păstrării
merelor.

Depozitarea

Depozitarea legumelor în atmosferă normală se realizează în spații frigorifice în care

pe lângă răcirea aerului, se face și umiditatea acestuia.Depozitarea în atmosferă controlată
presupune reglarea temperaturii, a conţinutului de O2, a conţinutului de CO2 şi eventual
îndepărtarea din spaţiul frigorific a etilenei degajate de fructe. Pentru depozitare se urmăreşte
ca legumele să fie întregi, sănătoase (trebuie excluse cele cu urme de putregai sau cu alterări
din cauza cărăra pot devenii improprii pentru consum), curate (lipsite de materii stăine
vizibile), lipsite de atacul paraziţilor (dăunătorilor), fără boli, fără mirosuri sau gusturi
stăine.Circa 30% din produsele alimentare nu ajung la consummator. Principalele cauze ale
acestor pierderi sunt: acţiuni mecanice (degradări de structura prin strivire), procese de
îmbătrânire şi acţiuni de degradare ale dăunătorilor. De aceea realizarea metodelor moderne
de tratament prin frig reduce esenţial pierderile resurselor de origine animale sau vegetale.
Implementarea frigului artificial necesită resurse financiare, materiale, energetice şi personal
calificat.

Procesarea

Procesarea este o verigă foarte importantă deoarece aici pot apărea o serie de probleme
importante care pot afecta atât consumatorul cât şi investitorul prin mărirea costurilor de
producere şi implicit al costului final al produsului.

 Spre exemplu sterilizarea insuficientă a borcanelor poate determina dezvoltarea unor

bacterii nedorite, ceea ce implică costuri suplimentare şi neprevăzute sau
compromiterea întregului lot.În concluzie, toate etapele întregului flux tehnologic
trebuiesc tratate cu atenţie şi maximă seriozitate pentru a minimaliza costurile de
producţie

51
 Importanţa consumului de legume

Odată cu trecerea anilor legumele au devenit un aliment vital pentru orice vârstă.
Pentru un stil de viaţă sănătos trebuie asigurat cosumul de legume proapete pe tot parcursul
anului.Frigul artificial reprezintă o verigă importantă în dezvoltarea numeroaselor ramuri ale
economiei, în apariția unor ramuri ale tehnicii precum și în îmbunătățirea condițiilor de trai a
populației. Obținerea frigului artificial a fost urmărită tocmai pentru a face depozitarea
alimentelor independent de condițiile naturale și geografice.Conservarea fructelor prin
menținerea acestora pe durate de timp cât mai îndelungate, la parametrii cât mai apropiați de
cei care caracterizează starea proaspată. Avantajul major al conservării prin frig față de alte
tehnici de conservare, este acela că determină cele mai mici modificări în ceea ce privește
calitățile organoleptice și aspectul.Pentru a nu provoca pierderi în masa produselor refrigerate,
este necesar ca umiditatea relativă a aerului să se menţină la un nivel corespunzător, pe de o
parte, iar pe de altă parte este importantă asigurarea condiţiilor de eliminare a posibilităţilor de
contaminare microbiologică a produselor, în toate etapele premergătoare refrigerării.
Temperatura de refrigerare este de regulă de 0 … 4oC. Pentru legume, limitele optime, în
funcţie de specie, sunt cuprinse între -1 … +1oC. Prin bogãţia lor în substanţe nutritive
legumele sunt foarte indicate în special în alimentaţia copiilor, a adolescenţilor, a femeilor în
perioada maternitãţii, a covalescenţilor, dar şi tuturor persoanelor care doresc sã aibã un
organism sãnãtos şi armonios.

Informarea şi educarea populaţiei cu privire la importanţa consumului de legume

Un alt aspect foarte important este informarea populaţiei cu privire la importanţa

consumului de legume şi determinarea acestora la un consum cât mai mare de legume şi
fructe pentru a inlocui cat mai des posibil mancărurile de tip fast-food şi toate dulciurile din
comerţ cu legume şi fructe proaspete cu ajutorul massmedia, internetului, transmiterii prin viu
grai şi a altor tipuri de împrăştiere a informaţiei.
Foarte importantă este şi educarea populaţiei cu privire la risipă, organizarea de
cursuri informative prin care oamenii să conştientizeze şi să nu mai cumpere decat necesarul
alimentelor.

 Lipsa programelor de promovare a legumelor în ţări terţe şi pe piaţa internă

52
 Balanţa comercială a sectorului este negativă, importurile depăşind cu mult
exporturile de fructe şi legume
 Forţă de muncă necalificată şi îmbătrânită
 Costuri tehnologice mari (energie şi apă pentru irigat), în special pentru
spaţiile protejate
 Lipsa inovării şi a cercetărilor de piaţă
 Lipsa unor campanii de promovare a produselor autohtone
 Costuri mari de producţie
 Grad redus de încredere în producţia ecologică

53
 Bibliografie

1.https://www.gazetadeagricultura.info (accesata pe 21.11.2016 la ora 11:05)

2. http://www.madr.ro/horticultura/fructe-si-legume.html(accesata pe 21.11.2016 la ora 11:35)

3. http://cursdeguvernare.ro/agricultura-romaniei-in-contextul-ue (accesata pe 21.11.2016 la

ora 12:01)

4. http://www.zf.ro/companii/ (accesata pe 21.11.2016 la ora 12:36)

5. http://www.economica.net/

6.http://agora.md

7.http://www.agro-business.ro

8.http://www.acsa.md

9.https://www.gazetadeagricultura.info/afaceri-agricole

10. http://www.fao.org/home/en/

11. http://www.insse.ro/

12. http://www.daps4.ro/

54