Nume și prenume: POPA NARCISA

Instituția Școlară CJRAE Constanţa

Structura planului de intervenție

1. Date despre subiect:
- Inițialele numelelui și prenumelui ( pentru păstrarea confidențialității) : M.B.
- Vârsta cronologică: 8 ani
- Sexul ( f/ m): M
- Ciclul de învățământ: Învăţământ Tradiţional / Primar
- Date familiale de bază ( familie normală, formată din x membrii/ familie monoparentală
după decesul unui părinte, divorț, separare / familie disfuncțională în care sunt prezente
conflictele deschise, violență fizică, violență verbală, alcoolism cronic în stadiul V, etc).

M.B. este elev în clasa aIIa , are 8 ani şi provine dintr-o familie normala, constituita
din 4 membri. Relaţiile intrafamiliale sunt disfuncţionale, sunt prezente conflicte
deschise, violenţă verbală între părinţi.

2. Date despre problema identificată ( operaționalizat):

M.B. prezintă tulburare din spectrul autism (TSA şi retardare mentală moderată), este
un elev cu cerinţe educative speciale. Prezintă stereotipii, ecolalie, grad de frustrare ridicat
(atunci când i se interzice ceva se stimuleaza verbal şi sexual în clasă sau în afara acesteia). Se
izolează de restul grupului în pauze alegând să alerge singur sau să stea în bancă. Acelaşi
comportament îl prezintă şi în afara contextului şcolar, părinţii alegând să-l supraprotejeze.

3. Date despre cauze:

- Individuale ( de la medic): Da (TSA, Retardare mentala moderata)

- Relaționale ( între subiectul index și alte persoane: de exmplu colegi/ după caz, orice
variante relațională S- un coleg; S- cadrul didactic; S- grupă/ clasă; S- membrii familiei);
- Dependente de context ( probleme familiale, colegiale, personale).

M.B. refuză interacţiunea cu colegii şi cu cadrul didactic. Chiar dacă are un diagnostic pus
de clinician, părinţii (în special mama) nu acceptă diagnosticul (sunt în faza de negare).
 4. Stabilirea obiectivelor:

- pe termen lung: Schimbarea homeostaziei

- pe termen scurt: Identificarea şi formularea problemei de către părinte
Externalizarea problemei
Legarea deznodamintelor unice cu trecutul, proiectia in viitor

5. Alegerea unei tehnici inspirate din teoriile narative

Genograma
6. Adaptarea tehnicii la specificul cazului
Am folosit aceasta tehnica cu mama elevului (M.B.) pentru a obtine informatii referitoare la
mediu familial din care provine. Mama nu accepta diagnosticul copilului, chiar daca la scoala
elevul nu inregistreaza progres . Nu accepta o alta varianta sau o alta posibilitate pentru copil.
Acesta tehnica a facut-o pe mama copilului sa ia in calcul si o alta varianta (cum ar fi scoala
speciala, macar pentru socializare). Mama isi dorea acelasi parcurs educational pentru copilul ei,
tipar influentat de statutul social. Prezenta supraprotectie in raport cu copilul deoarece vroia sa-l
protejeze de barierele si stigmatizarile experimentate. S-au folosit si alte tehnici pentru a o face
constienta de situatia reala (o floarea a invatarii- fiecarei petale ii trebuie progres, pe toate ariile,
iar daca aceasta floare nu este udata, ea moare. Asa si copilul ei are nevoie de apa – experimente
pentru a invata.
 7. Modalități de evaluare a reușitei intervenției ( raportare la obiective)
Scopul final (schimbarea homeostaziei) a fost atins deoarece mamica a luat in calcul si o alta
varianta, in cazul in care nu vede progresul copilului il reorienteaza catre o scoala speciala .
Presiunea mamicii asupra copilului a scazut, frustrarea s-a diminuat. Copilul invata acum cum
sa-si gestioneze emotiile impreuna cu mama sa.