Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE

URGENŢĂ

Capitolul 1 - INTRODUCERE

1.1 Definiţie şi domeniu de aplicare

1.2 Principiile şi caracteristicile apărării împotriva efectelor dezastrelor şi ale
situaţiilor de urgenţă.
1.3 Cerinţe manageriale specifice.
1.4 Asigurarea protecţiei infrastructurii critice naţionale şi europene din perspectiva
situaţiilor de urgenţă.

Managementul dezastrelor şi al situaţiilor de

urgenţă vine în sprijinul oricărei conduceri tehnice
ce trebuie să aibă în atenţie faptul că, o dată
folosită o tehnică sau o tehnologie, catastrofele se
pot întâmpla şi chiar se întâmplă, frecvent ele
având urmări financiare, politice, sociale şi juridice
care nu se pot „acoperi” prin vreun fel de
asigurare.

1.1 Definiţie şi domeniu de aplicare [1, 2]

Pe plan intern, Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, defineşte criza
astfel:
- manifestare a unor dificultăţi (economice, politice, sociale,
etc.);
- perioadă de tensiune, de tulburare, de încercări care se manifestă în
societate;
- moment critic, culminant, care precede vindecarea sau agravarea unei
boli.
Crizele sociale se consideră a fi interne sau externe.
Criza internă cuprinde:
- ordine publică (acte de terorism, conflicte armate interne, tulburări
interne);
- economice (finanţe, transporturi, agricultură, sănătate);
- dezastre (naturale şi accidente).

Capitolul 1 Pagina 1 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

Criza externă cuprinde:

- conflicte armate internaţionale;
- tensiuni politice
Ţinând cont de cele câteva definiţiile anterioare, se poate considera
managementul crizelor (dezastrelor/situaţiilor de urgenţă) ca fiind:
“Procesul de aducere a crizelor sub controlul managerilor, pentru a preveni sau
rezolva în mod acceptabil stărilor de urgenţă care pot avea implicaţii
semnificative pentru securitatea naţională, bunăstarea economică,
siguranţa populaţiei sau menţinerea ordinii.”
Strategia nationala de prevenire a dezastrelor şi situatiilor de urgentă
reprezinta documentul de planificare pe termen lung si mediu, elaborat de Ministerul
Internelor si Reformei Administrative. Documentul respectiv defineste ordinea si
siguranta publica si interesul national in acest domeniu, evalueaza starea actuala de
prezenta si manifestare a factorilor de risc de pe teritoriul Romaniei, formuleaza
principiile si directiile prioritare de actiune si prevede resursele necesare pentru
gestionarea situatiilor de urgenta.
Elaborarea prezentei strategii este determinata de necesitatea asigurarii unui
mediu optim de munca si viata pentru cetatenii Romaniei.
Practica mondiala si nationala a demonstrat ca evenimentele generatoare de
situatii de urgenta nu pot fi intotdeauna evitate, insa acestea pot fi gestionate,
efectele lor fiind reduse printr-un proces sistematic ce implica stabilirea de masuri si
actiuni menite sa contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene.

1.2 Principiile şi caracteristicile apărării împotriva efectelor dezastrelor şi

ale situaţiilor de urgenţă [1, 2]

Situaţii de urgenţă. Crize. Dezastre.

Instabilitate. Hazard. Incertitudine. Catastrofe.
Risc. Haos. Accidente. Protecţie. O înşiruire de
termeni a căror folosire s-a extins de la domenii
profesionale specifice până în viaţa noastră
cotidiană. Viaţa noastră de zi cu zi.

Caracteristic managementului situatiilor de urgenta este faptul ca

predictibilitatea locului de manifestare a situatiilor respective determina posibilitatea
avertizarii populatiei din zonele potential a fi afectate, precum si a autoritatilor
administratiei publice centrale si/sau locale.

Capitolul 1 Pagina 2 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

Managementul situatiilor de urgenta inseamna aplicarea unor politici,

proceduri si practici avand ca obiective identificarea, analiza, evaluarea, tratarea,
monitorizarea si reevaluarea riscurilor in vederea reducerii acestora astfel incat
comunitatile umane si cetatenii sa poata
trai, munci si sa isi satisfaca trebuintele si
aspiratiile intr-un mediu fizic si social
durabil.
Elaborarea prezentei strategii a
fost impusa si de modificarea radicala a
cadrului normativ de nivel superior, de
necesitatea conformizarii practicii si
procedurilor in materie de situatii de
urgenta si, mai ales, de solicitarea
imperativa de a oferi un raspuns adecvat
la cresterea asteptarilor comunitatii fata
de prestatia profesionala a
componentelor Sistemului national de
management al situatiilor de urgenta.

Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:

a) previziunea şi prevenirea;
b) prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;
c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
d) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile
administraţiei publice;
e) cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii
similare;
f) transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă,
astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;
g) continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de
la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor
administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;
h) operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor
Sistemului Naţional.
Sistemul Naţional are în compunere:
a) comitete pentru situaţii de urgenţă;
b) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
c) servicii publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
d) centre operative pentru situaţii de urgenţă;
e) comandantul acţiunii [3].

Capitolul 1 Pagina 3 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

Fazele managementului de urgenta sunt:

1. Prevenirea;
2. Prevederea si pregatirea;
3. Detectarea si alarmarea;
4. Interventia si refacerea;
5. Estimarea/evaluarea efectelor si pagubelor [4]

Înştiinţare, Avertizare şi Alarmare a Populaţiei în situaţii de

urgenţă/conflict armat

Potrivit prevederilor Legii nr. 481/2004 *** Republicată

privind protecţia civilă, înştiinţarea, alarmarea şi avertizarea are
ca principale scopuri:

1. Evitarea surprinderii şi realizarea măsurilor de protecţie a

populaţiei şi bunurilor materiale;

2. Limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi acţiunilor

militare.

În vederea eficientizării activităţii de avertizare şi alarmare a populaţiei

precum şi pentru asigurarea perfecţionării privind
fluxurile informaţionale, în conformitate cu cerinţele
prevăzute în OMAI nr. 1259 din 2006 pentru
aprobarea normelor privind organizarea şi asigurarea
activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi
alarmare în situaţii de protecţie civilă, reprezentanţii
administraţiei publice locale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă au
următoarele obligaţii:

- să întocmească schema de avertizare alarmare a populaţiei astfel încât să fie

viabilă;

- să asigure permanent legătura de comunicaţii şi să confirme primirea mesajelor de

înştiinţare;

- să realizeze transmiterea oportună a avertizărilor către populaţie, în vederea luării

măsurilor de protecţie înaintea manifestării factorilor de risc;

Capitolul 1 Pagina 4 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

- să asigure instruirea personalului pentru perfecţionarea deprinderilor în utilizarea

echipamentelor şi să verifice funcţionarea acestora, precum şi să stabilească accesul
către locurile de dispunere a cofretelor şi panourilor de comandă pentru acţionarea
manuală a sirenelor electrice şi electronice, cât şi modul de transmitere a mesajelor
vocale;

- să încheie contracte de cooperare cu media pentru difuzarea pe posturile locale de

radio şi televiziune a avertizărilor precum şi a mesajelor cu reguli de comportare în
funcţie de situaţie.

Evacuare şi Adăpostire a Populaţiei

Evacuarea populaţiei
Activitatea de evacuare a populaţiei vizează protejarea vieţii cetăţenilor în
cazul producerii situaţiilor de
urgenţã prin evacuarea acestora în
spaţii identificate din timp sau în
tabere de sinistraţi, unde le pot fi
asigurate condiţiile necesare de
subzistenţă. În acest domeniu
inspecţiile de prevenire desfăşoară
următoarele activităţi:
- identificarea posibilităţilor de
cooperare la nivelul fiecărei
localităţi între administraţie,
instituţii publice şi societăţi
comerciale pentru asigurarea acţiunilor de evacuare;
- coordonarea autorităţilor administraţiei publice în vederea stabilirii numărului de
cetăţeni, instituţii publice şi operatori economici care se evacuează în raport de
amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă precum şi pentru identificarea spaţiilor
necesare primirii evacuaţilor;
- sporirea exigenţei în cazul verificării viabilităţii planurilor de evacuare în situaţii de
urgenţă şi în mod deosebit pentru stabilirea măsurilor de actualizare a acestora;
- cooperarea cu specialiştii Ministerului Apărării Naţionale în vederea întocmirii
documentelor în situaţii de urgenţă/conflict armat şi stabilirii direcţiilor de acţiune
privind evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale.

Capitolul 1 Pagina 5 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

Adăpostirea populaţiei
Protecţia prin adăpostire a populaţiei se
asigurã în adăposturi construite din timp de pace în
subsolul clădirilor, în galerii edilitare şi de
termoficare, în tuneluri tehnologice etc.
La nivelul UE şi NATO nu s-a impus o
legislaţie privind protecţia populaţiei prin
adăpostire, aceasta fiind realizată de fiecare ţară în
funcţie de condiţiile şi resursele disponibile, în ţara
noastră adăpostirea fiind reglementată prin Legea nr.
481/2004 *** Republicată privind protecţia civilă.
În acest sens, este necesară intensificarea acţiunilor de coordonare a
autorităţilor administraţiei publice pentru menţinerea capabilităţilor de adăpostire a
populaţiei şi în special a instalaţiilor necesare protecţiei şi asigurării activităţilor
specifice din adăposturi şi puncte de comandă.
Personalul cu atribuţii în domeniu din cadrul IGSU organizează convocări de
pregătire şi sesiuni de specialitate şi verifică, prin activităţi specifice nivelul de
pregătire al personalului din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene
şi al municipiului Bucureşti [4].
La nivel organizaţional, caracteristicile fundamentale ale dezastrelor şi
ale situţiilor de urgenţă sunt:
- existenţa iniţială a unor informaţii insuficiente;
- caracterul difuz al cauzei/cauzelor care generează o criză;
- caracterul de surpriză al declanşării acestora;
- escaladarea rapidă a evenimentelor;
- tendinţa de a pierde controlul situaţiei;
- probabilitatea ridică de apariţie a panicii;
- deciziile se iau sub presiunea timpului;
- adoptarea unei mentalităţi defensive;
- ineficienţa relativă a metodelor de luare a deciziei caracteristice situaţiilor
obişnuite.
- varietatea practic infinită a formelor de manifestare, atât în timp cât şi la diferite
nivele ale structurii sociale, pentru toate tipurile de crize;
- existenţa permanentă a unei marje de eroare în luarea deciziilor.
- percepţia publicului privind reacţia organizaţiei tale faţă de o criză este la fel de
importantă ca şi răspunsul privind reacţia organizaţiei sale faţă de o criză (de aici
derivă importanţa relaţiei cu mas-media).

Capitolul 1 Pagina 6 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

1.3 Cerinţe manageriale specifice si categorii de instructaj [1]

Capacitatea de rezistenta nationala in fata unor posibile situatii de urgenta este

data de:
a) capacitatea de rezistenta a comunitatilor locale, amplificarea implicarii si
participarii acestora;
b) activitatile de prevenire a situatiilor de urgenta, inclusiv pentru reducerea
vulnerabilitatilor;
c) capabilitatea de management a situatiilor de urgenta;
d) capacitatea de inlaturare a urmarilor si de revenire rapida la normalitate.
In acest context se impune amplificarea masurilor de mentinere a nivelului de
siguranta al persoanelor, colectivitatilor si bunurilor, in scopul identificarii,
inregistrarii si evaluarii tipurilor de risc, pentru instiintarea factorilor interesati,
avertizarea populatiei, limitarea, inlaturarea sau contracararea factorilor de risc,
precum si a efectelor negative si a impactului produs de evenimentele exceptionale
respective.
In ultimii ani se constata cresterea
frecventei manifestarii riscurilor care ameninta
viata si sanatatea populatiei, mediul
inconjurator si valorile patrimoniului national,
precum si aparitia unor noi riscuri, generate
indeosebi de schimbarile climatice si de
diversificarea activitatilor economice care
utilizeaza, produc si comercializeaza
substante/materiale periculoase. Este, astfel,
evident ca securitatea nationala poate fi pusa in
pericol de o serie de fenomene grave, de natura geofizica, meteoclimatica ori
asociata, inclusiv ca urmare a unor activitati umane periculoase, daunatoare sau
iresponsabile. Intre acestea se pot inscrie catastrofele naturale, industriale, ecologice
ori posibilitatea crescuta a producerii unor pandemii. Totodata, inundatiile care au
afectat in ultimii ani intinse regiuni ale tarii au scos in evidenta vulnerabilitatea
comunitatilor umane expuse riscului, manifestata prin slaba lor capacitate de a putea
absorbi efectele fenomenului si de a se reface dupa trecerea acestuia.
Toate acestea sunt argumente pentru schimbarea opticii asupra modului de
abordare a problemelor managementului situatiilor de urgenta si de a se trece de la
conceptul de actiune de tip reactiv la o atitudine proactiva, de prevenire a
manifestarii riscurilor ori de limitare a pagubelor potentiale.
In M.O. nr. 599 din data de 12.07.2005 a fost publicata Dispoziţia generală
privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă din data de
23.06.2005

Capitolul 1 Pagina 7 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

Cerinţe specifice şi categorii de instructaje (vezi si anexa Sanatatea si Securitatea

Muncii)
Capitolul II
Art. 6. - (1) Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se
realizează prin instructaje şi prin participarea la cursuri, aplicaţii, exerciţii practice şi
antrenamente, în funcţie de tipurile de risc specifice.
(2) Periodicitatea aplicaţiilor, exerciţiilor şi a antrenamentelor este stabilită de
Instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii în domeniul situaţiilor de
urgenţă, aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
Art. 7. - Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este
obligatorie şi trebuie să aibă un caracter permanent şi susţinut în timpul desfăşurării
procesului de producţie şi la locul de muncă.
Art. 8. - (1) Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor
economici au obligaţia să asigure instruirea întregului personal angajat în muncă, în
raport cu nivelul de pregătire al salariaţilor şi în funcţie de specificul activităţii
desfăşurate de fiecare unitate.
(2) Operatorii economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de
accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase se supun şi
prevederilor legislaţiei specifice.
Art. 9. - Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se face la
angajare şi periodic şi se realizează
prin următoarele categorii de
instructaje:
a) instructajul introductiv
general;
b) instructajul specific
locului de muncă;
c) instructajul periodic;
d) instructajul pe schimb,
acolo unde situaţia o impune;
e) instructajul special pentru
lucrări periculoase;
f) instructajul la recalificarea profesională;
g) instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a
instituţiei.
SECŢIUNEA 1
Instructajul introductiv general
Art. 10. - Instructajul introductiv general vizează dobândirea de cunoştinţe cu

Capitolul 1 Pagina 8 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

privire la:
a) sistemul de acte normative care reglementează managementul situaţiilor de
urgenţă şi actele normative specifice profilului operatorului economic sau instituţiei;
b) managementul situaţiilor de urgenţă la nivelul operatorului economic sau al
instituţiei;
c) mijloacele tehnice existente şi planificarea resurselor pentru realizarea
măsurilor de protecţie civilă şi de apărare împotriva incendiilor;
e) modul de acţiune în cazul producerii unei situaţii de urgenţă ca urmare a
manifestării unui tip de risc existent;
f) acţiunile ce trebuie întreprinse pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor
situaţiilor de urgenţă.
Art. 11. - La instructajul introductiv general participă următoarele categorii de
persoane:
a) nou-angajaţii în muncă, indiferent de durata sau de forma contractului de
muncă;
b) salariaţii transferaţi de la o unitate la alta sau detaşaţi în unitatea respectivă;
c) lucrătorii sezonieri, temporari sau zilieri;
d) studenţii şi elevii din şcoli şi licee aflaţi în practică de specialitate.
Art. 12. - Instructajul introductiv general se desfăşoară cu grupe compuse din
cel mult 20 de persoane.
Art. 13. - Durata instructajului introductiv general se stabileşte prin
reglementări interne, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, complexitatea
procesului tehnologic, nivelul de risc rezultat din clasificarea unităţilor din punct de
vedere al protecţiei civile, precum şi de nivelul de pregătire al participanţilor, dar nu
poate fi mai mică de 8 ore.
Art. 14. - Pentru fiecare categorie de personal participant se stabileşte un nivel
minim de cunoştinţe necesare, iar la terminarea instructajului introductiv general
persoanele instruite vor fi verificate pe bază de teste asupra cunoştinţelor acumulate.
Art. 15. - Persoanele care nu şi-au însuşit nivelul minim de cunoştinţe stabilit
pentru instructajul introductiv general nu vor fi admise la locurile de muncă.
SECŢIUNEA a 2-a

Capitolul 1 Pagina 9 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

Instructajul specific locului de muncă

Art. 16. - Instructajul specific locului de
muncă se execută individual, după instructajul
introductiv general, de către şeful locului de
muncă respectiv.
Art. 17. - La efectuarea instructajului
specific locului de muncă se urmăreşte să se
asigure participanţilor cunoştinţe referitoare la:
a) caracteristicile fizico-chimice ale
substanţelor, materialelor şi produselor utilizate
la locul de muncă;
b) condiţiile care determină ori favorizează
producerea accidentelor şi avariilor tehnologice
şi cauzele potenţiale de incendiu şi/sau explozie
specifice locului de muncă;
c) descrierea, funcţionarea, monitorizarea
şi modul de intervenţie la instalaţiile şi sistemele
de siguranţă ale maşinilor şi utilajelor de la
locurile de muncă, inclusiv cele de prevenire a
avariilor tehnologice;
d) descrierea, funcţionarea, amplasarea şi
modul de acţionare a instalaţiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor şi mijloacelor
de protecţie împotriva incendiilor;
e) concepţia de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi
conţinutul documentelor operative de răspuns;
f) sarcini specifice pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă şi realizarea
măsurilor de protecţie civilă.
Art. 18. - Durata instructajului specific locului de muncă este stabilită în
funcţie de complexitatea activităţii desfăşurate (construcţii, instalaţii şi utilaje
tehnologice) şi nu poate fi mai mică de 8 ore.
Art. 19. - Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului
specific locului de muncă sunt urmate în mod obligatoriu de demonstraţii practice.
Art. 20. - Admiterea definitivă la lucru a persoanelor instruite se face numai
după verificarea acestora pe bază de teste cu privire la nivelul de însuşire a
cunoştinţelor necesare.
SECŢIUNEA a 3-a
Instructajul periodic
Art. 21. - Instructajul periodic se execută cu toate categoriile de salariaţi pe o
durată de cel puţin două ore şi are ca scop împrospătarea, completarea şi detalierea
cunoştinţelor dobândite prin instructajul introductiv general şi prin instructajul

Capitolul 1 Pagina 10 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

specific locului de muncă.

Art. 22. - Instructajul periodic se execută pe baza tematicii anuale şi a
graficului de instruire, aprobate de conducătorii instituţiilor, manageri sau patroni.
Art. 23. - Tematica orientativă anuală de instruire, adaptată fiecărei categorii
de salariaţi, se structurează de regulă astfel:
a) actele normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă;
b) obligaţiile generale şi specifice care revin fiecărei categorii de salariaţi
pentru realizarea managementului situaţiilor de urgenţă în cadrul unităţii;
c) condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi
avariilor tehnologice şi cauzele potenţiale (riscurile) de incendiu şi/sau explozie
specifice; normele, regulile şi măsurile de prevenire a acestora;
d) descrierea, funcţionarea, întreţinerea şi modul de utilizare a instalaţiilor şi
sistemelor de protecţie destinate prevenirii avariilor tehnologice şi incendiilor;
e) modul de acţiune a salariaţilor în
cadrul serviciilor de urgenţă şi în sprijinul
acestora pentru realizarea intervenţiei operative
şi pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor
situaţiilor de urgenţă.
Art. 24. - Tematica orientativă se
adaptează şi se completează pe parcurs de către
cei care execută instruirea cu concluziile şi
învăţămintele rezultate din:
a) controalele efectuate privind
respectarea prevederilor legale şi îndeplinirea sarcinilor stabilite;
b) natura, frecvenţa şi amploarea situaţiilor de urgenţă produse pe raza unităţii
sau în sectoare de activitate similare.
Art. 25. - În graficul anual de instruire se menţionează periodicitatea
instructajelor şi se precizează zilele în care acestea se execută eşalonat, pe locuri de
muncă şi categorii de salariaţi.
Art. 26. - Intervalul de timp între două instructaje periodice se stabileşte de
conducerea agentului economic sau a instituţiei publice în funcţie de specificul
condiţiilor de muncă din unitatea respectivă, cu respectarea următoarelor termene:
- cel mult o lună (30 de zile), pentru personalul cu funcţii de execuţie sau
operative, care sprijină serviciile de urgenţă (structurile de răspuns) în cazul
producerii situaţiilor de urgenţă;
- 1-3 luni, pentru personalul care lucrează nemijlocit cu aparate, maşini, utilaje
şi instalaţii tehnologice (tehnicieni, maiştri, subingineri, ingineri), precum şi pentru
analişti, cercetători şi personalul din laboratoare;
- 3-6 luni, pentru personalul auxiliar din secţiile şi sectoarele de producţie,
control tehnic, cercetare, proiectare, de întreţinere şi reparaţii, investiţii, transporturi,

Capitolul 1 Pagina 11 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

precum şi pentru cel care lucrează în instituţii publice;

- 1-6 luni, pentru personalul auxiliar care are atribuţii de organizare,
conducere şi control (şefi de secţii, ateliere, instalaţii, depozite etc.), pentru cel din
conducerea agentului economic sau a instituţiei, precum şi pentru cel din structura
autorităţilor publice locale, a administraţiei publice centrale şi a instituţiilor statului.
Art. 27. - Instructajul periodic se face obligatoriu în următoarele cazuri:
a) când un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de
muncă;
b) când s-au adus modificări procesului tehnologic sau au fost introduse noi
tehnologii;
c) la reluarea activităţii după producerea unei situaţii de urgenţă;
d) când au apărut modificări ale legislaţiei specifice în domeniul situaţiilor de
urgenţă sau modificări ale normelor şi instrucţiunilor de protecţie a muncii.
Art. 28. - Pe timpul desfăşurării instructajului periodic se pune accent pe
demonstraţiile practice, salariaţii fiind angrenaţi în executarea unor operaţiuni
specifice.
Art. 29. - Verificarea persoanelor instruite privind cunoştinţele însuşite şi
deprinderile formate în timpul instructajului periodic se face prin sondaj, insistându-
se de fiecare dată pentru clarificarea problemelor şi eliminarea deficienţelor
constatate.
Art. 30. - Anual se efectuează o verificare de fond pe bază de teste tip
chestionar asupra nivelului de însuşire şi cunoaştere a problematicii care a făcut
obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnându-se în fişa individuală de
instructaj.
Art. 31. - (1) Instructajul periodic se face de către persoanele desemnate de
conducătorii instituţiilor, managerii operatorilor economici sau patroni, astfel:
a) pentru personalul de execuţie, de către conducătorul locului de muncă
respectiv;
b) pentru personalul încadrat pe funcţii tehnice şi administrative din sectoarele
de producţie şi din compartimentele de cercetare, proiectare, întreţinere, reparaţii,
controlul calităţii, aprovizionare tehnico-materială şi desfacere, de către şefii
compartimentelor respective;
c) pentru şefii de secţii, sectoare, compartimente funcţionale şi şefii de
departamente, de către conducătorul tehnic.
(2) Pentru agenţii economici sau instituţiile care au cel mult 9 salariaţi
efectuarea instructajului periodic este sarcina exclusivă a patronului sau a
conducătorului instituţiei.
SECŢIUNEA a 4-a
Instructajul pe schimb
Art. 32. - (1) Instructajul pe schimb se execută la intrarea în schimbul de

Capitolul 1 Pagina 12 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

lucru, cu salariaţii care desfăşoară activităţi în locuri de muncă cu risc major din
punctul de vedere al existenţei factorilor de risc potenţial generatori de situaţii de
urgenţă.
(2) Durata acestui instructaj nu va depăşi 10-15 minute.
Art. 33. - Instructajul pe schimb se efectuează de regulă pentru atenţionarea
salariaţilor din tura de serviciu asupra principalelor reguli şi măsuri de prevenire a
situaţiilor de urgenţă, pe baza identificării tipurilor de risc existente şi ţinând cont de
constatările anterioare, precum şi de operaţiunile sau lucrările care se execută pe
timpul schimbului respectiv.
Art. 34. - Instructajul pe schimb se efectuează de conducătorul locului de
muncă, execuţia consemnându-se sub semnătură în registrul de predare-primire a
schimbului de lucru.
SECŢIUNEA a 5-a
Instructajul special pentru lucrări periculoase
Art. 35. - Instructajul special pentru lucrări periculoase se execută înainte de
începerea unor lucrări care implică existenţa unor factori de risc care pot determina
sau favoriza producerea unor tipuri de risc.
Art. 36. - Lucrările care fac
obiectul unui astfel de instructaj se
referă în principal la:
a) executarea unor operaţiuni de
comandă a unor instalaţii sau utilaje
tehnologice de importanţă ori
intervenţia asupra acestora, a căror
operare greşită poate determina sau
favoriza producerea unor incendii de
amploare, explozii, calamităţi naturale,
eşecul unor servicii de utilitate publică
sau a altor tipuri de risc;
b) lucrări de reparaţii sau de
întreţinere, distrugerea unor deşeuri sau
reziduuri periculoase pentru viaţa oamenilor sau pentru mediu;
c) prelevarea de probe din recipiente sau instalaţii care conţin substanţe
periculoase.
Art. 37. - (1) Instructajul special pentru lucrări periculoase se efectuează
astfel:
a) privind tehnologia de execuţie, de către conducătorul formaţiei de lucru;
b) privind condiţiile tehnologice, de către conducătorul locului de muncă.
(2) Persoanelor care urmează să execute lucrările prevăzute la art. 36 li se
eliberează autorizaţie de lucru, al cărei conţinut este prevăzut în normele specifice

Capitolul 1 Pagina 13 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

emise de autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate.

(3) Efectuarea instructajului special pentru lucrări periculoase se
consemnează, după caz, în autorizaţia de execuţie a lucrării, registrul de tură sau în
fişele individuale.
SECŢIUNEA a 6-a
Instructajul la recalificarea profesională
Art. 38. - Instructajul la recalificarea profesională se desfăşoară cu toate
categoriile de salariaţi care au parcurs un astfel de curs de formare profesională,
definit conform legislaţiei specifice.
Art. 39. - La stabilirea problematicii pentru instructajul de recalificare
profesională, a persoanelor care îl efectuează, a duratei necesare şi a modului de
verificare a însuşirii cunoştinţelor se vor avea în vedere următoarele:
a) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în acelaşi loc de
muncă în care au lucrat şi înainte de conversia profesională, şeful locului de muncă
va prelucra cu acestea numai unele aspecte din cadrul problematicii pentru
instructajul specific locului de muncă pe care le apreciază că sunt necesare ca urmare
a noilor sarcini de muncă pe care le au de îndeplinit;
b) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în alt loc de muncă
din cadrul aceluiaşi agent economic sau al aceleiaşi instituţii în care au fost angajate
şi înainte de recalificarea profesională, inclusiv pentru cele recrutate din rândul
şomerilor după formarea profesională, se vor respecta prevederile art. 16 şi
următoarele din prezentele dispoziţii generale;
c) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în cadrul altui
operator economic sau al altei instituţii, acestea se consideră nou-angajate şi vor
parcurge categoriile de instructaje prevăzute de prezentele dispoziţii generale.

SECŢIUNEA a 7-a
Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituţiei
Art. 40. - Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a
instituţiei se desfăşoară cu persoanele care execută temporar activităţi în locurile din
incinta agentului economic sau a instituţiei respective unde sunt prezenţi factori de
risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, după cum urmează:
a) personalul societăţilor comerciale de construcţii-montaj şi instalaţii;
b) personalul societăţilor comerciale de reparaţii, revizii, întreţinere şi de
service;
c) personalul care efectuează transport de materiale periculoase;
d) personalul de pază aparţinând altor societăţi comerciale sau firme
specializate;
e) vizitatori în grup de minimum 5 persoane.
Art. 41. - Locurile din incinta agentului economic sau a instituţiei pentru care

Capitolul 1 Pagina 14 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

se execută instructajul pentru personalul prevăzut la art. 40 se stabilesc prin act de

autoritate al conducătorului instituţiei publice, al managerului sau al patronului.
Art. 42. - Instructajul pentru personalul din afara
operatorului economic sau a instituţiei se efectuează,
după caz, de personalul de specialitate în domeniul
protecţiei civile, de cadrul tehnic cu atribuţii în
domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, de şeful
serviciului de urgenţă sau de şeful locului de muncă în
care este prevăzut un asemenea instructaj.
Art. 43. - Problematica instructajului constă în:
a) prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru
categoriile de persoane prevăzute la art. 40 lit. a) şi b);
b) prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de muncă
pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 40 lit. c) şi d);
c) prezentarea unei proceduri special întocmite pentru persoanele prevăzute la
art. 40 lit. e), prin care acestea sunt instruite sumar (în maximum 15 minute) asupra
principalelor reguli de prevenire pe care trebuie să le respecte şi sunt atenţionate
asupra pericolelor existente în anumite locuri de pe traseul parcurs în incinta
operatorului economic sau a instituţiei.
Art. 44. - Consemnarea efectuării instructajului pentru personalul din afara
operatorului economic sau a instituţiei se face într-un proces-verbal întocmit în acest
scop, care conţine problematica prezentată şi tabelele cu numele, prenumele şi
semnătura persoanelor instruite.
CAPITOLUL III
Înregistrarea şi confirmarea instructajului
Art. 45. - Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se certifică prin
înscrisuri realizate, după caz, în fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor
de urgenţă, în registrul de predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de
instruire.
Art. 46. - Fişele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele
angajate, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezentele dispoziţii generale.
Art. 47. - După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fişelor
individuale de instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă sau cu cerneală.
Art. 48. - După completare, fişa individuală de instructaj în domeniul
situaţiilor de urgenţă se semnează de persoana instruită şi de către persoanele care au
efectuat şi au verificat instructajul.
Art. 49. - Prin semnătură persoana instruită demonstrează participarea la
instructaj, iar persoana care a verificat instructajul confirmă, pe baza examinării
persoanei instruite, că aceasta şi-a însuşit cunoştinţele.

Capitolul 1 Pagina 15 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

Art. 50. - Conducătorii locurilor de muncă răspund de păstrarea fişelor

individuale de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru personalul din
subordine.
CAPITOLUL IV
Organizarea activităţii de instruire
Art. 51. - Organizarea activităţii de
instruire a personalului angajat în muncă se va
face avându-se în vedere următoarele:
a) responsabilitatea conducătorului
instituţiei, managerului sau patronului privind
informarea şi instruirea salariaţilor cu privire la
actele normative, normele, regulile şi măsurile
specifice instituţiei sau operatorului economic
respectiv, care reglementează managementul
situaţiilor de urgenţă, precum şi asupra sarcinilor ce le sunt stabilite potrivit art. 5
alin. (1) din Legea nr. 481/2004;
b) respectarea principiului responsabilităţii conducătorului instituţiei,
managerului sau patronului privind verificarea însuşirii de către salariaţi a
obligaţiilor ce le revin în cazul producerii situaţiilor de urgenţă;
c) asigurarea măsurilor tehnice şi organizatorice necesare pentru instruirea
eficientă a salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă.
Art. 52. - Sistemul de măsuri tehnice şi organizatorice vizează în principal:
a) desemnarea personalului care execută instructajele şi verifică însuşirea
cunoştinţelor;
b) stabilirea categoriilor de instructaje şi de salariaţi, a duratei instructajelor în
funcţie de specificul activităţii operatorului economic sau a instituţiei şi de
periodicitatea instructajelor;
c) întocmirea sau procurarea documentelor şi materialelor pentru planificarea,
organizarea, desfăşurarea şi verificarea instructajelor;
d) asigurarea resurselor materiale şi documentare necesare pentru realizarea
activităţii.
Art. 53. - Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează
de către persoane care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt bine pregătite profesional;
b) cunosc problematica specifică domeniului managementului situaţiilor de
urgenţă;
c) posedă calităţi psihopedagogice şi atestatele prevăzute de lege.
Art. 54. - (1) Pot fi desemnate să execute instructaje în domeniul situaţiilor de
urgenţă următoarele categorii de personal:
a) persoanele cu atribuţii de conducere în cadrul unităţii, al departamentului,

Capitolul 1 Pagina 16 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

compartimentului sau al sectorului de activitate ori şefii locurilor de muncă în care

este prevăzut un asemenea instructaj;
b) personalul de specialitate în domeniul protecţiei civile (inspectorii de
protecţie civilă);
c) şefii serviciilor de urgenţă;
d) cadrele tehnice cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor sau
persoanele atestate ca specialişti, verificatori şi experţi în domeniul prevenirii şi
stingerii incendiilor.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) efectuează şi verificările privind însuşirea
cunoştinţelor de către persoanele instruite.
Art. 55. - (1) În activitatea de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă se pot
utiliza următoarele mijloace:
a) vizuale: afişe, broşuri, pliante, fotomontaje, panouri, inscripţii şi indicatoare
de securitate, grafice, machete, fotografii etc.;
b) audiovizuale: filme de scurt metraj, înregistrări video, proiecţii comentate de
diafilme sau la epidiascop şi altele;
c) auditive: instructaje, conferinţe, expuneri, consultaţii, dezbateri, concursuri,
casete audio etc.;
d) practic-aplicative: exerciţii, aplicaţii, demonstraţii şi antrenamente executate
la locul de muncă sau în poligoane amenajate.
(2) La alegerea mijloacelor se va avea în vedere asigurarea caracterului intensiv
al activităţii de instruire.
Art. 56. - Instructajele în domeniul situaţiilor de urgenţă se fac pe baza unor
materiale scrise (proceduri) întocmite de persoanele desemnate şi aprobate de
conducătorul instituţiei, de manager sau de patron.
Art. 57. - Baza materială şi documentară necesară în vederea desfăşurării şi
verificării instructajelor cuprinde:
a) legislaţia specifică în vigoare;
b) manuale şi cursuri de specialitate;
c) standarde;
d) cărţi, broşuri, cataloage, pliante, reviste;
e) filme, diapozitive;
f) afişe, panouri grafice, fotomontaje;
g) machete, mostre de diapozitive şi instalaţii;
h) teste de verificare.
CAPITOLUL V
Cerinţe privind materialele necesare pentru instruirea în domeniul situaţiilor de
urgenţă
Art. 58. - La realizarea materialelor de instruire în domeniul prevenirii şi
stingerii incendiilor se va ţine seama în principal de următoarele cerinţe:

Capitolul 1 Pagina 17 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

I. Cerinţe generale:
a) conţinutul materialelor va fi în concordanţă cu bazele teoretice ale activităţii
de management al situaţiilor de urgenţă, precum şi cu legislaţia specifică în vigoare;
b) realizarea materialelor se va baza pe principiile pedagogiei moderne;
c) conţinutul şi realizarea materialelor vor fi adecvate nivelului de pregătire a
subiecţilor cărora li se adresează.
II. Cerinţe specifice pentru cursuri şi manuale:
a) să fie elaborate în baza unei documentaţii bibliografice actualizate;
b) să folosească terminologia specifică domeniului situaţiilor de urgenţă;
c) redactarea să fie clară, concisă, fără formulări şablon;
d) cunoştinţele să fie expuse în mod sistematic, într-o ordine logică;
e) gradul de abstractizare să fie în concordanţă cu nivelul de pregătire a
persoanelor cărora li se adresează;
f) structura materialelor să asigure o alternativă şi un raport optim între
cunoştinţele teoretice şi practice corespunzătoare nivelului de pregătire a
personalului căruia îi sunt adresate;
g) să cuprindă ilustraţii şi desene, ideograme şi tabele.
III. Cerinţe specifice pentru afişe:
a) grafica să fie simplă, accentuându-se elementele principale ale temei şi
suprimându-se detaliile nesemnificative;
b) textul să fie concis şi vizibil de la 4-5 m distanţă.
IV. Cerinţe specifice pentru filme:
a) scenariul să asigure perceperea corectă şi clară a mesajului;
b) imaginea şi sonorul să fie clare şi sugestive;
c) formele de prezentare să reprezinte filmări reale şi animaţie;
d) durata proiecţiei să fie de 10-20 de minute.
V. Cerinţe specifice pentru teste de
verificare:
a) să cuprindă un număr suficient de
întrebări-problemă din materialul de
instruire utilizat;
b) întrebările să fie formulate într-o
formă clară şi concisă, astfel încât să
permită un răspuns scurt care să necesite
cât mai puţin timp pentru scris;
c) să fie însoţite de sistemul de cotare, grile de verificare şi instrucţiuni de
completare.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale
Art. 59. - Prevederile prezentelor dispoziţii generale nu se aplică salariaţilor

Capitolul 1 Pagina 18 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

care au calitatea de membru al serviciilor de urgenţă.

Art. 60. - Implementarea sistemului de instruire a persoanelor angajate în
muncă, prevăzut de prezentele dispoziţii generale, se va realiza în termen de 6 luni
de la intrarea în vigoare a acestora.
Art. 61. - (1) În situaţia imobilelor (clădirilor) sau amenajărilor folosite simultan
de mai mulţi utilizatori, proprietarul clădirii va pune la dispoziţie acestora
procedurile specifice instructajului introductiv general, efectuarea celorlalte categorii
de instructaje rămânând în răspunderea utilizatorului.
(2) Intervalele de timp la care se execută instructajul periodic sunt stabilite de
către proprietarul imobilelor (clădirii) sau al amenajării prin contractul, convenţia,
înţelegerea de închiriere sau prin locaţia de gestiune etc.
(3) Utilizatorul trebuie să facă dovada însuşirii de către toţi salariaţii proprii a
cunoştinţelor şi problematicii care au făcut obiectul instruirilor.
Art. 62. - În clădirile publice în care se organizează activităţi la care participă
simultan mai mult de 50 de persoane, prin grija
proprietarului sau a administratorului clădirii
respective, înainte de începerea activităţii se va
prezenta o procedură sintetică privind regulile
generale de prevenire a situaţiilor de urgenţă şi
modul de comportare şi acţiune în cazul producerii
acestora.
Art. 63. - Conducătorii instituţiilor, managerii,
patronii, utilizatorii, proprietarii, administratorii sau
alte persoane cu funcţii similare vor asigura
păstrarea tuturor documentelor care să certifice organizarea şi desfăşurarea instruirii
în domeniul situaţiilor de urgenţă în conformitate cu prevederile prezentelor
dispoziţii generale.
Art. 64. - Pentru instruirea personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă
managerii, patronii sau alte persoane cu funcţii similare pot încheia contracte ori
convenţii cu persoane fizice sau juridice care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.
53.
Art. 65. - Persoanele fizice sau juridice care realizează în scopul comercializării
materiale pentru instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă trebuie să obţină avizul
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă [5].

1.4 Asigurarea protecţiei infrastructurii critice naţionale şi europene din

perspectiva situaţiilor de urgenţă [1]

Asigurarea protecţiei infrastructurii critice naţionale şi europene din

perspectiva situaţiilor de urgenţă

Capitolul 1 Pagina 19 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

Cadrul juridic existent, perfectibil printr-o permanenta armonizare cu

reglementarile europene si cu evolutia situatiei operative, cuprinde in prezent:

1. În cazul situatiilor de urgenta:

a) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de

Management al Situatiilor de Urgenta, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 15/2005;
b) Legea nr. 481/2004 privind protectia civila, cu
modificarile si completarile ulterioare;
c) Ordonanta Guvernului nr. 88/2001 privind
infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor
publice comunitare pentru situatii de urgenta,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
363/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) Hotararea Guvernului nr. 2.288/2004 pentru aprobarea repartizarii principalelor
functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale si
organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de
urgenta;
e) Hotararea Guvernului nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de
protectie civila;
f) Hotararea Guvernului nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a
unitatilor administrativ-teritoriale, institutiilor publice si operatorilor economici din
punct de vedere al protectiei civile, in functie de tipurile de riscuri specifice;
g) Hotararea Guvernului nr. 501/2005 pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea
mijloacelor de protectie individuala a cetatenilor;

2. În ceea ce priveste riscurile naturale:

a) Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national

- sectiunea a V-a "Zone de risc natural";
b) Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului
seismic al constructiilor existente, republicata;
c) Hotararea Guvernului nr. 2.288/2004;
d) Hotararea Guvernului nr. 1.854/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de
management al riscului la inundatii;
e) Ordinul ministrului administratiei si internelor si al ministrului mediului si
gospodaririi Apelor nr. 638/420/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale;

Capitolul 1 Pagina 20 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

f) Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului

administratiei si internelor nr. 1.995/1.160/2006 pentru aprobarea Regulamentului
privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta specifice riscului la cutremure
si/sau alunecari de teren;
g) Ordinul ministrului administratiei si internelor, al ministrului transporturilor,
constructiilor si turismului si al ministrului educatiei si cercetarii nr.
1.508/2.058/5.709/2006 pentru realizarea si implementarea in sistemul educational a
Programului national de educatie antiseismica a elevilor;
h) Ordinul ministrului administratiei si internelor si al ministrului transporturilor,
constructiilor si turismului nr. 171/319/2007 privind unele masuri pentru avertizarea
populatiei din zonele expuse riscului la cutremur;
i) Manualul prefectului si primarului pentru managementul situatiilor de urgenta in
caz de inundatii;

3. În ceea ce priveste riscurile tehnologice:

a) Hotararea Guvernului nr. 804/2007 privind

controlul asupra pericolelor de accident major in
care sunt implicate substante periculoase;
b) Ordinul ministrului administratiei si internelor
nr. 647/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind elaborarea planurilor de
urgenta in caz de accidente in care sunt implicate
substante periculoase;
c) Ordinul ministrului agriculturii, padurilor,
apelor si mediului nr. 142/2004 pentru aprobarea
Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activitatile care prezinta
pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante
periculoase;
d) Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 1.084/2003
privind aprobarea procedurilor de notificare a activitatilor care prezinta pericole de
producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si,
respectiv, a accidentelor majore produse;
e) Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 251/2005 pentru
organizarea si functionarea secretariatelor de risc privind controlul activitatilor care
prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase;
f) Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1.299/2005 privind
aprobarea Procedurii de inspectie pentru obiectivele care prezinta pericole de
producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase;
g) Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, al ministrului

Capitolul 1 Pagina 21 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

transportului, constructiilor si turismului si al ministrului economiei si comertului nr.

2/211/118/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al
transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei, cu modificarile si completarile
ulterioare;
h) Legea nr. 6/1991 privind aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind
controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii
acestora, intocmita la 20-22 martie 1989;

4. În ceea ce priveste riscurile nucleare:

a) Decizia Consiliului 87/600 EURATOM

din 14 decembrie 1987 privind procedura
comunitara de schimb rapid de informatii in
caz de urgenta radiologica;
b) Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea
in siguranta, reglementarea, autorizarea si
controlul activitatilor nucleare, republicata;
c) Hotararea Guvernului nr. 916/2002
privind aprobarea Listei detaliate a
materialelor, dispozitivelor, echipamentelor si informatiilor pertinente pentru
proliferarea armelor nucleare si a altor dispozitive nucleare explozive;
d) Decretul nr. 223/1990 privind aderarea Romaniei la Conventia cu privire la
notificarea rapida a unui accident nuclear, si la Conventia cu privire la asistenta in
caz de accident nuclear sau urgenta radiologica;
e) Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 684/2005 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind planificarea, pregatirea si interventia in caz de
accident nuclear sau urgenta radiologica;
f) Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 683/2005 privind aprobarea
Procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare si raspuns pe timpul unei
urgente radiologice;
g) Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 242/1993 pentru
aprobarea Normelor republicane de securitate nucleara privind planificarea,
pregatirea si interventia la accidente nucleare si urgente radiologice;
h) Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare
nr. 274/2004 pentru aprobarea Normelor privind desemnarea organismelor notificate
pentru domeniul nuclear;

5. in ceea ce priveste prevenirea incendiilor:

a) Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;

Capitolul 1 Pagina 22 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

b) Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe

piata a produselor pentru constructii, republicata (transpune Directiva produselor
pentru constructii 89/106/CEE);
c) Hotararea Guvernului nr. 1.739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii
si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu;
d) Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.474/2006 pentru aprobarea
Regulamentul de planificare, organizare, pregatire si desfasurare a activitatii de
prevenire a situatiilor de urgenta, cu modificarile ulterioare;
e) Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea
Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
f) Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 585/2005 pentru aprobarea
unor masuri privind organizarea si functionarea Comisiei de recunoastere a
organismelor pentru atestarea conformitatii produselor pentru constructii cu rol in
satisfacerea cerintei securitate la incendiu, cu modificarile ulterioare;
g) Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului de
stat, ministrul administratiei si internelor nr. 1.822/394/2004 pentru aprobarea
Regulamentului privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe
baza performantelor de comportare la foc, cu modificarile si completarile ulterioare;
h) Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 607/2005 pentru aprobarea
Metodologiei de control privind supravegherea pietei produselor pentru constructii
cu rol in satisfacerea cerintei de securitate la incendiu, cu modificarile si
completarile ulterioare.

Capitolul 1 Pagina 23 EL
Master: ICMIP/IE – curs – MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

Bibliografie text:
[1]http://www.dreptonline.ro/legislatie/hotarare_strategie_nationala_prevenire_situatii_urgenta_762_2008.php
[2]http://www.isucalarasi.ro/ip/pregatirea_populatiei/legislatie/hotarare762.pdf
[3]http://lege5.ro/Gratuit/gu3dgmby/ordonanta-de-urgenta-nr-21-2004-privind-sistemul-national-de-management-al-
situatiilor-de-urgenta
[4] http://www.igsu.ro/index.php?pagina=prot_populatiei
[5] http://www.expertus.ro/contabilitate/stire.php?s=294
Bibliografie imagini:
[1] www.gindul.info
[2] http://adevarul.ro/locale/ploiesti/istoria-unui-dezastru-feroviar-ingrozit-romania-93-ani-doua-trenuri-prabusite-
prapastie-faimoasa-linie-regala-sinaia-1_55ddca07f5eaafab2cf0a4f6/index.html
[3]
http://www.environheal.pub.ro/portal1/index.php?option=com_content&task=category&sectionid=9&id=36&Itemid=
64
[4] www.clubafaceri.ro
[5] alba24.ro
[6] http://www.stingatoarebihor.ro/ro/plan-evacuare-psi/137-plan-de-evacuare.html
[7] http://www.mesageruldecovasna.ro/stirea-zilei/adaposturile-civile-din-judetul-covasna-nu-sunt-tocmai-cele-mai-
luxoase-dar-isi-fac-treaba/
[8] http://managementcourses.co.za/
[9] www.cerdin.ro
[10]
http://biroticasp.allshops.ro/produs/11718780/Fisa+individuala+de+instructaj+in+domeniul+situatiilor+de+urgenta,+c
arnet+10+file.html
[11] www.clubafaceri.ro
[12] www.silvotop.ro
[13] http://sincaitgm.ro/fisier/ssm.pdf
[14] www.pifati.ro
[15] http://crucearosiebrasov.blogspot.ro/2009/02/departamentul-de-dezastre-si-prim.html
[16] www.umfiasi.ro
[17] amfms.ro
[18] http://www.aevum-consult.ro/
[19] http://evaluarerisc.com/

Capitolul 1 Pagina 24 EL