Analizati cercetările de mai jos din perspective validității interne

1. Într-un studiu s-a urmărit dacă expunerea la discomfort fizic induce agresivitate.
Participanții, fie erau rugați să țină mâna în apă timp de 10 minute, iar apoi li se
solicita să acorde o pedeapsă unor studenți despre care s-a spus că au copiat la
examen. Cei din grupul experimental au ținut mâna în apă rece, iar cei din lotul de
control, în apă caldă. Cele două grupe au fost formate pe bază de selecție a
numelor aflate pe o poziție pară, respectiv impară pe o listă care avea și coloana
Nr.crt. Rezultatele au arătat că cei din situația discomfort au resimțit un nivel mai
ridicat de agresivitate decât cei din situația confort

2. Un antrenor de baschet a fost consiliat de către un psiholog să aplice o metodă

invazivă de reducere a numărului de erori dintr-un meci (exemplu: pase la
adversar). O statistic inițială a arătat că fiecare jucător face în medie trei greșeli
per repriză (amplitudine între 0 și 8 greșeli). Strategia utilizată a fost de a-i critica
deschis în timpul pauzelor pe aceea care au făcut cel puțin 5 greșeli sau mai
multe. Din observațiile sale a constatat că situația celor care au greșit s-a
îmbunătățit în repriza următoare, numărul de greșeli al acestora fiind semnificativ
statistic mai mic decât în cazurile dinaintea criticii. Antrenorul i-a mulțumit
psihologului pentru noua strategie de lucru.
Analizați cercetarea de mai jos din perspective validității statistice

3. Doi prieteni, unul din anul I PMOT, celălalt din anul II PMOT au pus pariu între
ei încercând să se convingă reciproc că semestrul I din anul în care sunt ei este
mai greu, din perspectiva pretenţiilor profesorilor şi a dificultăţii conţinutului
predat. Pentru a vedea care are dreptate, cei doi utilizează două strategii diferite
de cercetare, însă amândoi operaţionalizează „anul mai greu” ca anul cu
performanţe şcolare mai scăzute.
Cel din anul I selectează mediile generale de la finalul semestrului I de la 25 de
studenţi din anul I, respectiv 24 de studenţi din anul II şi observă o diferenţă între
mediile celor doi ani de -0.30, media fiind uşor mai ridicată în anul I. Aplicând
testul statistic potrivit, obţine un rezultat asociat unui prag de semnificaţie
statistică de .18.
Cel din anul II alege o strategie de cercetare uşor diferită, fiind ocupat cu
dezvoltarea temei de licenţă. Astfel, el îşi întreabă cei 16 colegii de grupă prezenţi
în ziua respectivă la şcoală ce medie au avut la finalul semestrului I din anul I. De
asemenea, fiind deosebit de agreabil şi cu priză la sexul feminin, face ochi dulci
secretarei, care îi pune la dispoziţie mediile aceloraşi 16 colegi la finalul
semestrului I din anul II. Diferenţa dintre cele două medii este de +.20, indicând o
valoare uşor mai mare a mediei în anul II. Pentru a vedea ce înseamnă această
diferenţă, el apelează la tehnica statistică corespunzătoare şi obţine un prag de
semnificaţie de .03.