Sunteți pe pagina 1din 24

Psihologie

Metodologia cercetarii psihologice si pedagogice LICENTA 2015

MULTIPLE CHOICE

1.
Alegerea temei de cercetare presupune:
a. formulare la alegere
b. formulare riguroasã
c. formulare alternativã
d. pãstrarea ambiguitãtii
e. corectitudine gramaticalã

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: B PTS: 1

2.
Prelucrãrile cantitative se realizeazã pe baza:
a. numãrãrii si mãsurãrii
b. numerotãrii datelor
c. codificãrii datelor
d. transpunerea tabelarã
e. identificãrii

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: A PTS: 1

3.
Analiza datelor permite cercetãtorului sã analizeze calitativ si cantitativ informatiile,
stabilind în ce mãsurã a fost confirmatã sau informatã:
a. tema de cercetare
b. documentarea
c. ipoteza de lucru
d. concluziile
e. elaborarea instrumentelor
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1

4.
Redactarea raportului de cercetare se face în scopul de a:
a. analiza calitativ
b. comunica rezultatele
c. analiza cantitativ
d. stabili ipotezele
e. schimba tema de cercetare

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: B PTS: 1

5.
Metoda observatiei din stiintele fizice si ale naturii a fost impusã sociologiei si
psihologiei de cãtre:
a. Auguste Comte
b. Emile Durkheim
c. Theodule Ribout
d. Claude Bernard
e. François Parrot

a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. d+e
e. a+e
ANS: B PTS: 1

6.
Observatia ca metodã de cercetare constã în urmãrirea intentionatã si înregistrarea
sistematicã a:
a. diferitelor manifestãri comportamentale ale individului (sau grupului)
b. contextului situational al comportamentului
c. analiza datelor
d. redactarea raportului de cercetare
e. alegerea temei de cercetare

a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. d+e
e. a+e
ANS: A PTS: 1

7.
Continutul observatiei înseamnã:
a. simptomatica stabilã
b. simptomatica labilã
c. contextul situational
d. analiza cantitativã
e. rezultatele obtinute

a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. d+e
e. a+e
ANS: A PTS: 1

8.
Care sunt problemele pe care le ridicã observatia în fata psihologului:
a. ce observãm
b. cum formulãm ipoteza
c. care sunt conditiile unei bune observatii
d. ce instrumente de prelucrare statisticã avem
e. cum pot fi combãtute unele obstacole ce apar în calea observatiei

a. a+c+e
b. a+b+c
c. b+c+d
d. c+d+e
e. b+d+e
ANS: A PTS: 1

9.
Multitudinea comportamentelor si conduitelor flexibile ale individului constituie
pentru observatie:
a. simptomatica stabilã
b. simptomatica labilã
c. comportamentul ocazional
d. context situational
e. aspect bioconstitutional

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: B PTS: 1

10.
Observatia orientatã cãtre surprinderea particularitãtilor propriului comportament se
numeste:.
a. observatia simplã
b. observatia indirectã
c. autoobservatia
d. observatia ocazionalã
e. observatia sistematicã

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1

11.
Calitatea observatiei depinde de o serie de particularitãti psihoindividuale ale
observatorului, precum: .
a. gradul de sugestibilitate
b. capacitatea de a sesiza esenþialul
c. potentialul managerial
d. capacitatea de a-si concentra atentia
e. potentialul mnezic

a. a+b+c
b. a+b+d
c. a+b+e
d. b+c+d
e. b+d+e
ANS: B PTS: 1

12.
Observatia directã implicã:
a. prezenta observatorului
b. prezenta cercetãtorului în spatele geamurilor cu vedere unilateralã
c. constientizarea de cãtre subiecþi a prezentei cercetãtorului
d. distantã mare fatã de subiecti
e. înregistrarea cu aparaturã video

a. a+b
b. a+c
c. b+c
d. c+d
e. d+e
ANS: B PTS: 1

13.
În cazul în care observatia este efectuatã prin circuit închis de televiziune avem:
a. observatia directã
b. observatia indirectã
c. observatia ocazionalã
d. autoobservatia
e. observatia întâmplãtoare

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: B PTS: 1

14.
Conditiile unei bune observatii cuprind:
a. stabilirea clarã a scopului
b. selectarea formelor celor mai potrivite ce vor fi utilizate
c. selectarea mijloacelor necesare
d. elaborarea unui plan riguros de observatie
e. discretia ei

a. a+b+c+d
b. b+c+d+e
c. a+c+e
d. b+d+e
e. a+b+c+d+e
ANS: E PTS: 1

15.
Chestionarul
a. o reprezintã modul specific de a interoga realitatea în scopul recunoasterii si
transformãrii ei
b. include ansamblul principiilor teoretice referentiale ce stau la baza
metodologiei
c. reprezintã o listã de întrebãri
d. reprezintã o succesiune logicã si psihologicã de întrebãri scrise sau de
imagini grafice cu functie de stimul, care determinã din partea celui anchetat
un comportament verbal sau nonverbal
e. reprezintã modul specific de a clarifica notiunile supuse documentãrii
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: D PTS: 1

16.
Chestionare autoadministrate sunt chestionare în care subiectii:
a. aleg variante de rãspuns
b. nu aleg variante de rãspuns
c. formuleazã si îsi consemneazã rãspunsurile
d. le administreazã colegilor

a. a
b. b
c. c
d. d
ANS: D PTS: 1

17.
Chestionarele administrate de operatorii de anchetã sunt mai costisitoare dar au
avantajul cã:
a. se pot da lãmuriri
b. lãmuririle pot fi date la orice nivel de scolarizare
c. sunt mai multi operatori
d. nu sunt acceptate lãmuriri suplimentare
e. subiectii formuleazã întrebãri
a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. d+e
e. a+e
ANS: A PTS: 1

18.
Trecerea la o nouã grupã de întrebãri se realizeazã prin:
a. întrebãri introductive
b. întrebãri „de ce”
c. întrebãri tampon
d. întrebãri de identificare
e. întrebãri filtru

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1

19.
Întrebãrile de tipul „de ce” au rolul de:
a. a verifica fidelitatea
b. a separa sensurile
c. a clarifica
d. a clarifica unele rãspunsuri
e. a trece la o nouã grupã de întrebãri

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: D PTS: 1

20.
Rolul de a separa sensurile „pro” si „contra” revine:
a. întrebãrilor „de ce”
b. întrebãrilor tampon
c. întrebãrilor bifurcate
d. întrebãrilor de clarificare
e. întrebãrilor introductive

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1

21.
Date despre subiect, care sã cuprindã studii, loc de muncã, vârstã, sunt obtinute în:
a. întrebãri de identificare
b. întrebãri de control
c. întrebãri „de ce”
d. întrebãri filtru
e. întrebãri de trecere

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: A PTS: 1

22.
Care din urmãtoarele afirmatii sunt valabile pentru interviu:
a. rãspunsurile sunt greu de structurat
b. este impersonal si anonim
c. necesitã examinatori calificati
d. nu cere subiectului sã citeascã
e. nu cere subiectului sã scrie

a. a+b+c+d
b. a+d+e
c. b+c+d
d. a+c+d+e
e. c+d+e
ANS: D PTS: 1

23.
Interviul reprezintã una din metodele utilizate în:
a. psihologie
b. pedagogie
c. asistentã socialã
d. sociologie
e. cercetarea stiintificã, pedagogicã si psihosocialã
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: E PTS: 1

24.
. Interviul este vãzut ca:
a. strategie de culegere a informatiilor
b. strategie de elaborare a planului de cercetare
c. metodã exclusiv psihologicã
d. metodã exclusiv clinicã

a. a
b. b
c. c
d. d
ANS: A PTS: 1

25.
În interviu subiectul:
a. este obligat a rãspunde la toate întrebãrile
b. nu acceptã întrebãri
c. are posibilitatea de a rãspunde sau nu la întrebãri
d. nu i se pun întrebãri
e. vorbeste ceea ce doreste

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: C PTS: 1

26.
Dialogul si interviul:
a. se exclud reciproc
b. se presupun reciproc
c. sunt distincte
d. se capãtã informatii pe care nu le cunoastem dinainte
e. vizeazã strângerea de informatii
a. a+b+c
b. a+b+e
c. b+d+e
d. c+d+e
e. b+c+d
ANS: C PTS: 1

27.
Prin convorbire, ca metodã de cercetare a psihicului, se realizeazã:
a. investigarea conduitelor
b. sondarea mai directã a vietii interioare a subiectului, a intentiilor ce stau la
baza comportamentului
c. sondarea atitudinilor, intereselor, convingerilor, prejudecãtilor
d. sondarea sentimentelor si valorilor subiectului
e. analiza reactiilor subiectului fatã de grupul de referintã

a. a+b+c
b. a+c+d
c. c+d+e
d. b+c+d
e. a+b+e
ANS: D PTS: 1

28.
Convorbirea, ca o discutie angajatã între cercetãtor si subiectul investigat, presupune:
a. recoltarea sistematicã a unor informatii despre viata psihicã a unui individ
sau a unui grup social si interpretarea acestora în vederea desprinderii
semnificatiei lor psihocomportamentale
b. abilitatea cercetãtorului de a obtine antrenarea subiectilor în conversatie
c. relatia directã, de tipul fatã în fatã, între cercetãtor si subiect; schimbarea
locului si rolurilor partenerilor; sinceritatea deplinã a subiectilor
d. strângerea a cât mai multor informatii despre principalele evenimente
parcurse de individ în existenta sa, despre relatiile prezente între ele si despre
semnificatia lor, în vederea cunoasterii „istoriei personale” a fiecãrui individ
a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. a+d
ANS: B PTS: 1

29.
Printre avantajele interviului sunt:
a. flexibilitate
b. observarea comportamentelor nonverbale
c. sporeste cantitatea informatiilor
d. sporeste calitatea informatiilor
e. abordarea unor teme mai complexe

a. a+b+c
b. a+c+d
c. b+c+d+e
d. a+b+c+d+e
e. a+c+d+e
ANS: D PTS: 1

30.
Apar ca dezavantaje ale interviului:
a. cost ridicat
b. numãr mare de rãspunsuri
c. rãspunsuri greu de structurat
d. asigurarea anonimatului
e. sunt cunoscute datele personale ale intervievatului

a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+c+e
d. c+d+e
e. a+c+d
ANS: C PTS: 1

31.
Interviul poate avea:.
a. scop explorator
b. identificare a variabilelor si a relaþiei dintre acestea
c. tinta de recoltare a informatiilor în vederea testãrii ipotezelor
d. rol de recoltare suplimentarã a informatiilor obtinute prin alte metode
e. rol de clarificare a unor informatii, rãmase ambigue, obtinute din alte
metode
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. b+c+d+e
e. a+b+c+d+e
ANS: E PTS: 1

32.
Interviurile nondirective sunt caracterizate prin:
a. numãr redus de întrebãri
b. formularea spontanã a întrebãrilor
c. directionare a intervievatului
d. duratã nelimitatã
e. rãspunsuri complexe si particulare

a. a+b+c+d
b. a+b+d+e
c. b+c+d+e
d. b+d+e
e. a+c+d
ANS: B PTS: 1

33.
Interviurile directive prezintã:
a. formularea spontanã a întrebãrilor
b. duratã nelimitatã
c. întrebãri prestabilite
d. centrare pe temã
e. desfãsurare limitatã în timp

a. a+b+c
b. c+d+e
c. b+d+e
d. b+c+d
e. a+d+e
ANS: B PTS: 1

34.
Desfãsurarea limitatã în timp si centrarea pe tema de cercetat este întâlnitã în:
a. interviu nondirectiv
b. interviu directiv
c. interviu unic – duratã nelimitatã
d. interviu de grup – duratã nelimitatã
e. nu este posibil

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: B PTS: 1

35.
Convorbirea psihanaliticã este introdusã la sfârsitul secolului al XIX-lea de:
a. Carl Rogers
b. Sigmund Freud
c. Cattel
d. Karen Horney
e. Alfred Bandura

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: B PTS: 1

36.
În convorbirea psihanaliticã subiectul este:
a. încurajat sã vorbeascã liber despre el
b. încurajat sã exteriorizeze tot ce îi trece prin minte
c. dirijat sã vorbeascã doar despre ce-l întreabã psihoterapeutul
d. invitat sã se descarce de pulsiunile si tendinþele inconstiente
e. invitat sã-si cenzureze limbajul

a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+b+d
d. c+d+e
e. a+b+e
ANS: C PTS: 1

37.
Convorbirea psihanaliticã este o convorbire:
a. structuratã
b. nestructuratã
c. centratã pe expuneri spontane ale subiectului
d. centratã pe sugestiile psihologului
e. limitatã doar de anumite aspecte

a. a+b+c
b. b+d+e
c. b+c+d
d. c+d+e
e. a+b+e
ANS: C PTS: 1

38.
. Initiatorul convorbirii nondirective:
a. Sigmund Freud
b. Carl Rogers
c. Alfred Binet
d. Karl Popper
e. Alfred Bandura
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: B PTS: 1

39.
Interviul nondirectiv presupune:
a. relatia fatã-în-fatã
b. absenta contactului vizual
c. lungirea în pat fãrã contact vizual
d. situatie de egalitate cu psihologul
e. situatie de inferioritate cu psihologul

a. a+b
b. b+c
c. a+d
d. d+e
e. a+c
ANS: C PTS: 1

40.
. Interviurile de grup au avantajul inducerii unui:
a. mediu stimulativ
b. sentiment de afectiune
c. mediu bine iluminat
d. mediu propice relaxãrii
e. mediu propice reflexiei

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: A PTS: 1

41.
În interviurile de grup se:
a. reconstruieste o situatie de comunicare socialã
b. reconstruieste o situatie de relaxare
c. reconstruieste mental o situatie de comunicare socialã
d. eliminã situatiile deranjante
e. directioneazã subiectii cãtre autocunoastere
a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: A PTS: 1

42.
. Interviurile de grup oferã:
a. posibilitatea ca subiectii sã-si exprime nemultumirile
b. posibilitatea ca subiectii sã-si exprime frustrãrile
c. posibilitatea ca subiectii sã-si exprime satisfactiile
d. posibilitatea ca subiectii sã-si exprime realizãrile
e.posibilitatea ca subiectii sã-si exprime cu un vocabular elevat nemultumirile,
frustrãrile si insatisfactiile

a. a+b+c
b. b+c+d
c. c+d+e
d. a+b+c+d
e. a+b+c+d+e
ANS: D PTS: 1

43.
Interviurile în grup comparativ cu metoda chestionarului sunt caracterizate prin:
a. mai mare flexibilitate
b. rigiditate
c. generatoare de noi idei
d. rãspunsuri conventionale
e. rãspunsuri spontane si mai putin conventionale
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+c+e
d. c+d+e
e. b+d+e
ANS: C PTS: 1

44.
. Interviurile în grup se caracterizeazã prin:
a. evidentierea unor noi aspecte
b. generatoare de noi idei
c. analiza relatiilor
d. analiza jocurilor de putere ce au condus la formularea unor opinii
e. realizarea într-un timp relativ scurt

a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. b+c+d+e
e. a+b+c+d+e
ANS: E PTS: 1

45.
Discutiile în grup:
a. pot fi înregistrate video
b. pot fi înregistrate audio
c. nu pot fi înregistrate
d. se pãstreazã secretul
e. nu pot fi analizate si interpretate
a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. d+e
e. a+e
ANS: A PTS: 1

46. Factori perturbatori în evaluarea celuilalt sunt:


a. diferente de perceptie
b. concluzii grãbite
c. stereotipii
d. lipsa de interes
e. emotii

a. a+d+e
b. b+c+d
c. a+b+c
d. a+b+c+d
e. a+b+c+d+e
ANS: E PTS: 1

47. Functiile principale ale comunicãrii vizuale sunt:


a. cererea de informatii
b. posibilitatea creatã altor persoane de a lua cuvântul
c. natura relatiei
d. compensarea distantei fizice
e. diminuarea anxietãtii

a. a+b+c
b. a+b+c+d
c. b+c+d
d. b+c+d+e
e. a+c+d+e
ANS: B PTS: 1

48. Semnele cele mai diferentiate si specifice ale emotiilor particulare sunt emise de:
a. fatã
b. corp
c. mâini
d. picioare
e. înclinatia corpului

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: A PTS: 1

49. Afectiunea pentru o persoanã se exprimã prin:


a. distantã interpersonalã redusã
b. distantã interpresonalã mãritã
c. înclinarea în fatã a corpului
d. înclinarea în spate a corpului
e. frecventã ridicatã a contactului vizual
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+c+e
d. c+d+e
e. a+d+e
ANS: C PTS: 1

50. Durata si frecventa contactului ocular sunt determinate de:


a. subiectul conversatiei
b. distantã interpersonalã
c. personalitate
d. factori situationali
e. implicarea afectivitãtii

a. a+b+c
b. a+b+c+e
c. b+c+d+e
d. c+d+e
e. a+b+c+d+e
ANS: E PTS: 1

51. Semnalele nonverbale functioneazã pentru exprimarea:


a. statutului emitãtorului
b. motivaþiilor emitãtorului
c. scopurilor emitãtorului
d. intentiilor emitãtorului
e. atitudinile emitãtorului

a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. b+c+d
d. c+d+e
e. b+c+d+e
ANS: A PTS: 1

52. Voluntariatul în cadrul cercetãrii stiintifice presupune:


a. subiectul sã poatã alege
b. subiectul sã înteleagã la ce se angajeazã
c. subiectul nu are drept de alegere
d. subiectul executã ordinele cercetãtorului
e. subiectul nu comunicã cu cercetãtorul
a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. d+e
e. a+e
ANS: A PTS: 1

53. Colectarea datelor în functie de tehnica folositã se clasificã în:


a. colectarea directã de cãtre cercetãtor
b. colactarea cu ajutorul unor mijloace mecanice
c. colactarea cu ajutorul unor mijloace electronice
d. colectare prin autoaplicare
e. colectare prin operatori

a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. b+c+d+e
d. a+d+e
e. b+c+d
ANS: A PTS: 1

54. Scopurile unei cercetãri pot constitui:


a. punctul de plecare pentru ideea ce se doreste investigatã
b. testarea ipotezelor
c. ghiduri pentru dirijarea cercetãrii
d. asigurarea continuitãtii operatiilor
e. în unele cazuri ipoteze

a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. b+c+d
d. a+c+e
e. c+d+e
ANS: B PTS: 1

55. Corectitudinea formulãrii ipotezelor cuprinde:


a. specificitatea
b. falsificabilitatea
c. testabilitatea
d. comunicabilitatea
e. utilitatea

a. a+b+c+d
b. b+c+d+e
c. a+b+c
d. c+d+e
e. a+b+c+d+e
ANS: E PTS: 1

56. . Corectitudinea formulãrii ipotezelor cuprinde:


a. utilitatea
b. complexitatea
c. generalitatea
d. predictibilitatea
e. testabilitatea

a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. a+d+e
d. a+c+d
e. c+d+e
ANS: A PTS: 1
57. Formularea ipotezei de cercetare respectã regulile logicii formale:
a. trebuie sã fie operationalã
b. sã precizeze operatiile concrete ce trebuie efectuate pentru determinarea
aparitiei fenomenlui
c. riguroase din punct de vedere stiintific
d. valabilã în momentul în care enuntul este confirmat pe parcursul studiului
e. sã precizeze activitãtile

a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. b+c+d+e
d. c+d+e
e. a+d+e
ANS: A PTS: 1

58. Obtinerea unui grad mãrit de obiectivitate si evitarea aparitiei erorilor în observatie
presupune:
a. planificarea riguroasã a cercetãrii
b. stabilirea exactã a tehnicilor de cercetare
c. alcãtuirea unei grile cât mai complete
d. alegerea observatorilor în funcþie de experientã
e. instruirea tuturor observatorilor

a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. b+c+d+e
d. a+d+e
e. b+c+d
ANS: A PTS: 1

59. Avantaje ale metodei observatiei:


a. cost relativ scãzut
b. selectarea relativ simplã a subiecþilor de cercetare
c. permite înregistrarea comportamentelor în conditii naturale
d. oferã informatii referitoare la cauzele unor acþiuni
e. permite obþinerea informatiilor din interior în cazul observatiei participative
a. a+b+c+d+e
b. b+c+d+e
c. a+d+e
d. a+b+d
e. b+c+d
ANS: A PTS: 1
60. . Dezavantajele principale ale metodei observatiei sunt:
a. nu poate pãtrunde în profunzimea unor comportamente intime
b. nu se pot identifica relaþii cauzale pentru determinarea comportamentelor
grupurilor mari
c. ridicã probleme etice cu privire la observarea indivizilor fãrã
consimtãmântul prealabil al acestora
d. interpretarea gresitã a informaþiilor furnizate de comportamentul nonverbal
e. focalizarea atentiei pe anumite detalii în detrimentul altora

a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. a+b+c
d. b+c+d
e. c+d+e
ANS: A PTS: 1

61. Dezavantajele principale ale metodei observatiei:


a. nu poate pãtrunde în profunzimea unor comportamente intime
b. inegalitatea distributivitãtii atenþiei cercetãtorului pe toatã durata
observaþiei
c. nu se pot identifica relaþii cauzale pentru determinarea comportamentelor
grupurilor mari
d. interpretarea gresitã a informatiilor furnizate de comportamentul nonverbal
e. focalizarea atentiei pe anumite detalii în detrimentul altora

a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. a+d+e
d. b+c+d
e. c+d+e
ANS: A PTS: 1

62. Modalitatea sistematicã de înregistrare a datelor observatiei este:


a. ghid de cercetare
b. chestionar
c. grilã de rãspuns
d. protocol de observatie
e. înregistrarea video

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: D PTS: 1

63. Numãrul unitãtilor din grila de observare trebuie:


a. mãrit
b. limitat
c. amplificat
d. dezvoltate
e. standardizat

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: B PTS: 1

64. Continutul unui protocol de observatie cuprinde


a. data
b. locul
c. ora
d. durata observaþiei
e. membrii participanti la observatie
a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. a+c+d+e
d. b+c+e
e. c+d+e
ANS: A PTS: 1

65. Pe parcursul înregistrãrii notelor de observaþie:


a. se pot face caracterizãri
b. nu se vor face caracterizãri
c. nu se vor trage concluzii
d. faptele pot fi comentate de cercetãtor
e. faptele vor fi prezentate fãrã nici un fel de comentarii

a. a+b+c
b. b+c+d
c. b+c+e
d. a+d+e
e. c+d+e
ANS: C PTS: 1
66. Atitudinea clinicianului trebuie:
a. sã inducã dialog
b. sã nu exprime dezacordul
c. sã nu afiseze semne de nerãbdare
d. sã îndrepte atenþia cãtre lupta interioarã a subiectului cu sinele
e. sã nu afiseze anticipare atotstiutoare

a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. b+c+d+e
d. c+d+e
e. a+c+e
ANS: A PTS: 1

67. Ascultarea rogerianã are drept caracteristici:


a. utilizarea limbajului simplu
b. observare evolutivã
c. observare multidimensionalã
d. neimplicare emotionalã profundã
e. absenta abordãrii teoretice

a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. b+d+e
d. a+c+e
e. c+d+e
ANS: A PTS: 1

68. Interventia verbalã în cadrul interviului clinic non-directiv din partea psihologului:
a. se va efectua doar în vederea reformulãrii unei probleme cu care se confruntã
clientul
b. va neutraliza pãrerile subiectului imediat ce acestea sunt emise
c. va cãuta sã-si impunã punctul de vedere
d. va apela la autoritatea sa pentru linistirea clientului
e. absentã

a. a
b. b
c. c
d. d
e. e
ANS: A PTS: 1

69. Dezvoltarea abilitãtilor de intervievator pot fi realizate prin:


a. familiarizarea cu cercetãrile
b. familiarizarea cu teoria
c. practicã îndelungatã
d. atitudine de acceptare pe tot parcursul interviului
e. atitudine de deschidere si implicare în cadrul interviului

a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. a+b+c
d. b+c+d+e
e. c+d+e
ANS: A PTS: 1

S-ar putea să vă placă și