MOCANU ALEXANDRU-IONUT CLASA-10C Cifra octanica a benzinei
Cifra octanică (CO) a unei benzine reprezintă rezistența la autoaprindere a
combustibilului, adică rezistența la detonație. Auto-detonatia se produce atunci cand amestecul aer-carburant (care trebuie sa fie unul stoichiometric: 14.7:1, adica 14 parti de aer si 1 parte de benzina) este comprimat in vederea aprinderii cu ajutorul bujiei, dar acesta ecplodeaza fara a interveni bujia. Efectele auto-aprinderii combustibilului pot fi fatale, deoarece pe langea pierderea de putere a motorului, acesta poate fi distrus din cauza detonatiei.
Cifra octanică se definește prin
compararea comportării benzinei cu cea a unui amestec etalon, format din hidrocarburi cu proprietăți antidetonante opuse. Drept hidrocarbură care detonează ușor, adică are rezistență la autoaprindere mică, se folosește normal heptanul (C7H16), căruia i se atribuie, în mod convențional cifra octanică CO = 0. Drept hidrocarbură care detonează greu, adică are rezistență la autoaprindere mare, se folosește izooctanul (2,2,4-trimetilpentan) (C8H16 ), căruia i se atribuie, în mod convențional cifra octanică CO = 100. Cifra octanică este definită de procentul de izooctan în volumul amestecului etalon Definirea cifrei octanice a fost făcută în jurul anului 1926 de chimistul Russell Marker de la Ethyl Corporation. Alegerea n-heptanului s-a datorat posibilității de a se obține substanța foarte pură, fără urme de alți izomeri ai heptanului sau octanului, prin distilarea rășinii de pin Jeffrey. Obținerea heptanului din alte surse, de exemplu din țiței nu se poate face la puritatea necesară unei substanțe etalon.
Metode de calculare a CO au fost dezvolatate in SUA la inceputul secolului XX. Exista 2
metode de calculare a CO. 1. Metoda RON (Research Octane Number)= Benzina este injectata intr-un motor (600rpm) cu raport de compresie variabil, iar mai apoi se creste raporul de compresie pana cand apare fenomenul de detonatie 2. Metoda MON (Motor Octane Number) In trecut, pentru a creste artificial CO, s-a folosit tetra etilul de plumb (benzina cu plumb), dar a fost interzisa la un moment dat deoarece plumbul era foarte toxic O benzină cu CO mai mare permite realizarea unor rapoarte de comprimare mai mari, deci motoare cu randament indicat mai mare și, la aceeași cilindree, cu puteri mai mari. La un motor cu raport de comprimare dat, folosirea unei benzine cu CO mai mică decât cea prevăzută prin proiect deformează diagrama indicată, micșorând randamentul indicat, și determină apariția detonației, distrugând motorul. Folosirea unei benzine cu CO mai mare decât cea prevăzută prin proiect deformează și ea diagrama indicată, micșorând de asemenea randamentul indicat, ducând la o risipă inutilă. Cifra octanică nu este legată de cantitatea de căldură degajată prin ardere, adică de puterea calorifică a combustibilului, deci o benzină cu o CO mai mare nu e „mai bună” în acest sens. În Europa și Australia cifra octanică afișată la pompele de benzină este RON. În SUA și Canada cifra octanică afișată este media RON și MON, așa-numita „cifră octanică la pompă” (engleză Pump Octane Number) (PON), cea ce face ca valorile afișate să fie cu 4 – 5 unități mai mici. Benzina CO95 din Europa este echivalentă cu CO 90 din SUA.
Bibliografie: John B. Heywood
Internal Combustion Engine Fundamentals New York: McGraw Hill, 1988; Keith Owen, Trevor Coley Automotive Fuels Reference Book, SAE, 1995; 99Vehicles Youtube Channel