Sunteți pe pagina 1din 4

Colegiul Național ”Vasile Alecsandri” Galați

Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului în


comparație cu Declarația de independență a Statelor
Unite ale Americii și Bill of Rights

Profesor: Langu Sorin Elev: Iordan Nicola Diana


Clasa: a X-a E
Secolele XVII-XIX au reprezentat poate cele mai dinamice perioade istorice, atât din
punct de vedere social, cat și din punct de vedere geo-politic. Apariția noilor ideologii, criza
politică europeană, numeroasele conflicte militare și sociale au creat atât „un tip de stabilitate”,
dar și „secolele schimbării și nesiguranței”. Unul din rezultatele acestui dinamism la nivel
European au fost trei documente care au avut o importanță deosebită în schimbarea viziunii
asupra domeniului socio-politic: Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului(1789), Declarația
de Independență a Statelor Unite ale Americii(1776) și Bill of Rights(1689).
Un prim criteriu de comparție este contextul în care s-au redactat documentele, sau altfel
spus cauza. Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului a apărut în contextul revoluției franceze
(1789-1799) și a însemnat abolirea vechilului regim sub idealurile revoluționare. Reprezentanții
poporului francez, considerând că ignorarea, uitarea sau disprețuirea drepturilor omului sunt
singurele cauze ale nefericirilor populare și ale corupției guvernelor, au decis să expună, într-o
declarație solemnă, drepturile naturale, inalienabile și sacre ale omului, astfel încât această
declarație, prezentă permanent la toți membrii corpului social, să le amintească fără încetare
drepturile și îndatoririle lor; astfel încât actele puterii legislative și cele ale puterii executive,
puteau fi oricând comparate cu scopul oricărei instituții politice, să fie prin urmare mai
respectate; astfel încât cererile cetățenilor, fondate de acum înainte pe principii simple și
incontestabile, să se fondeze pe respectarea Constituției și a fericirii tuturor. Prin Bill of Rights au
fost puse bazele monarhiei constituțional-parlamentare și, prin urmare, al statului englez
modern. Prin ea se limitau drepturile monarhului stipulate în preambulul Constituției. Câteva
dintre libertățile și conceptele exprimate sunt: libertatea de a alege membrii Parlamentului fără
implicarea regelui sau a reginei,libertatea de exprimare în Parlament, libertatea de a purta arme
pentru legitimă apărare, libertatea de la pedepse crude și neobișnuite și cauțiune exagerată,
libertatea de la amenzi și confiscări fără proces. A fost acceptată de noul rege William al III-lea,
astfel puterea fiindu-i limitată, iar drepturile cetățenilor fiind garantate. De asemenea, mulți
istorici susțin că ideile filosofului englez John Locke au influențat conținutul acestui document.
John Locke spunea că rolul Parlamentului este acela de a proteja drepturile naturale ale
cetățenilor. Pe de altă parte, Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii este un
document care vizează mai degrabă politica externă (declarație prin care coloniile britanice din
America se declară independente față de Regatul Unit al Marii Britanii) decât o revoluție socială.
În alte cuvinte, cauza principală nu a fost una internă, între colonii, ci una externă, respectiv
conflictul cu țara de origine. Victoria coloniștilor în bătălia de la Yorktown(1781) și Pacea de la
Paris(1783) au consacrat un stat nou : Statele Unite ale Americii. Mai târziu, această declarație va
fi baza pe care va fi concepută Constituția SUA, zece ani mai târziu.
Un alt criteriu se refera la modul in care cele trei documente au fost promulgate. Primul
a fost redactat și votat de Adunarea Națională, adică adunarea burgheziei, care reprezenta voința
poporului. Al doilea a reprezentat un act adoptat de Parlament și a primit consimțământul regal
in decembrie 1689, fiind semnată de William III și Mary II ce au condus împreună Anglia după
înfrângerea regelui James al II-lea. Al treilea document insa a fost redactat și semnat de elitele
politice și economice ale coloniilor, precum T. Jefferson sau B. Franklin.
O altă deosebire este una legată de structura inițială a celor trei documente. Declarația
Drepturilor Omului și Cetățeanului conține o introducere în care se afirmă ca reprezentanții Franței
consideră ignoranța, uitarea și disprețul față de drepturile omului principalele cauze ale corupției
Guvernului, atrăgând atenția asupra acestora și 17 articole, spre deosebire de Declarația de
independență a Statelor Unite ale Americii care este împărțită în cinci secțiuni: prima, numită
Preambul, declară cauzele ce au creat nevoia coloniilor de a dizolva legăturile politice cu Anglia și
de a se reinventa drept o națiune independentă, a doua cuprinde drepturile pe care oamenii ar
trebuie să se aștepte să le aibă garantate, a treia descrie lungul șir de abuzuri care i-au făcut pe
oameni să ia atitudine și să-și formeze propriul guvern, în a patra declarația explică în detaliu felul
în care coloniile au răspuns acestor acțiuni, încercând să ajute Parlamentul și regele să înțeleagă
erorile și nedreptatea faptelor lor, însă fără nicio reacție din partea „fraților britanici”, a cincea
secțiune prezentând pe scurt măsurile drastice anunțate prin constituție și numește reprezentanții
Statelor Unite ale Americii. Bill of rights cuprinde o listă cu fărădelegile comise de regele James al
II-lea, 13 articole în care sunt menționate libertățile specifice și confirmarea faptului că William al
III-lea și Mary a II-a sunt succesorii de drept ai tronului Angliei.
Din informațiile de mai sus se naște o întrebare firească : pentru că documentele au fost
scrise în aceeași perioadă, nu s-au influențat unul de la celălalt sau nu au avut un punct ideologic
comun ? Aici se observă asemănarea cea mai importantă a documentelor. Distanța dintre primele
doua este de doar 7 ani, iar dintre ultimele doua de 13 ani. Indiscutabil frontul comun al acestora
este legat de ideologie: ambele sunt de influență iluministă, ambele se rezumă în ideea de
solidaritate socială. Nu putem însă aprecia cât de mult s-au inspirat una din alta.
În concluzie, putem afirma ca cele trei documente prezintă atât asemănări, cât și
deosebiri unele față de altele, însă au avut un rol esențial în gândirea europeană, marcând
trecerea de la gândirea modernă la cea contemporană și punând bazele societății actuale.
Bibliografie: https://www.archives.gov/founding-docs/declaration-history

https://www.conseil-constitutionnel.fr/sites/default/files/as/root/bank_mm/anglais/cst2.pdf

https://www.enotes.com/homework-help/what-structure-declaration-independence-what-
do-319032?_

http://libguides.law.uga.edu/

https://www.un.org/en/universal-declaration-human-rights/

https://en.wikipedia.org/

https://www.history.com/topics/american-revolution/declaration-of-independence

https://www.history.com/topics/british-history/english-bill-of-rights

https://ro.scribd.com/

S-ar putea să vă placă și