anticipatiaSOctTATER STUNTA & TEHWICA S.A. Socictate cu capital de stat, functiondnd sub egida Ministerului Cercetirii si Tehnologiei, inmatriculati tn Registrul Comerjului cu nr. J 40/6775/1991 Consiliul de administratic IOAN ALBESCU - director NICOLAE NAUM LILIANA STOENESCU Director onorifie ALEXANDRU MIRONOV Redactor literar MIHAI-DAN PAV} ‘SCU Tehnoredactor PAVEL D. CONSTANTIN Coperta VICTOR SFIRLEA Difuzarea CORNEL DANELIUC MUGUREL NITULESCU (telefon: 617 58 33 sau 223 15 30, 223 15.40, int. 1151) Adresa: Piafa Presei Libere nr. 1, Bucuresti, cod 79781 Telefon: 617 58 33 Fax: 222 84.94 ‘Tiparul ‘Tipografia "INTERGRAPH" Telefon: 220 49 35 Abonamentele se pot face la oficiile postale, precum gi direct la redactic. Cititorii din strintate se pot abona prin Rodipet SA, PO BOX 33-57. Fax: 004-1-312 9432 sau 004-1-312 9433. Telex: 11995 Piafa Presei Libere nr.1, sect. 1, Bucuresti, ROMANIA. Rabbi Ishmael.” Moses rimase o bucatii de timp in acesast pozitie. I se plrea ridicol tot ceea ce se intamplase in biata matrice, Nu auzise pani atunci de o TA nebunt, dard iat, aga ceva chiar se petreense. Culmea, reusise 8-1 trimit gio serisoare de adio! Piri si vrea, Moses incepu s4 plang’ fn liniste. Nici el nu intelegea de ce lacrimile ii brizdau obrajii varstafi de razele laser ale fos- tei virtualittti. “E pentrn ci ma simt vinovat de scurtcircuitut ei sau de fericire? Oare lucrurile se vor opri aici?” : Na cunostea gi nu dorea si afle rispunsul. _ In clipa aceea, Dumnezeu spuse: “S& fie lumin&", gi Soarcle rsiri pentru intdia oar fnir-o nou lume. Ad Anticipajia— imi pare foarte bine c& am prilejul 54 va cunosc, domnule inspector! incepu pe un ton rezervat, ins& aproape oficial, Comisarul Zonei Spatiale. Apoi se gribi si adauge: Am auzit, desigur, de vezultatele excelente, foarte rapid objinute in anchetele pe care le-ati intreprins si tocmai de aceea... In sfarsit, voiati acum s4 plecati? —Plec numaidecat, zise Inspectorul. Pe aceast minibaz am ficut doar o escali. — “O escala”. Mda! Veniseti de mult? taton Comisarul. — Prste 35 minute s-ar implini 48 de ore. Dar nu cred c& mai riman 35 de minute, micronava ¢ gata de... — Am si vi rog totusi sai m: intarziati pujin, domnule ins dar in aceste circa 48 de ore... Cum afi petre- cut? — A fost foarte interesant! asiguré Tnspectorul. Mai tot timpul am stat in observa- torul bazei. Altceva nici nu prea ag fi avut ce 88 fac. Dupi cum stiti, probabil, acest splendid marginal pe care ne aflim a fost ales de la Joceput pentru servi dept observatorasto- nomic si. — Vii pasionear astronomia? E.. de hoby? — “Pasioneazi” ar fi... exagerat spus! zambi Inspectorul. Ma preocupd ins’ nebu- loascle; si pulsarii. Sper inca - in ciuda unor considerajii sceptice - ca unii din acesti pul- sari si fie “semnale”; mesaje ale unor civi- lizatii “vecine”; care, poate, au murit de cine stie cAte mii de ani; dar au incercat si ne tri- mit’, intr-un cod ined nedescifrat, esenta descoperirilor stiinsifice facute: ori, si mai important, si ne comunice istoria evolutic posibil si a pribusirii unor “imperii galac — Mdal Este intr-adevair... intezesant! mormii evaziv comisarul. Deci afi rimas “mai tot timpul”, circa 48 de ore standard, in ob: vatorul astronomic. Cu ce persoane afi venit in contact? . un fel — Numai cu tanara asistent. Profesorul.... MAI SUNT UNI CARE INCA MAI CITESC! de Tudor Negoifa | Ea mi-a spus ci... era suferind, nu puica fi deranjat. $i cam cei doi sunt singurii oameni de pe baz, ceilalti fiind doar simpli roboti de intrefinere... | — Pe profesor avusesefi prilejul s8-1 fi cunoscut intr-o improjurare anterioard? igi alese atent cuvintele Comisarul. -Da. in unm cu trei luni, mai exact ev 99 de zile standard, am mai facut aici 0 escal’; dar aceea a fost foarte scurti, de numai dové ore; mi grabeam atunei spre zona aléituratd, unde ara intreprins o cercetare ‘Afi riimas gi atunci fast... afi rémas deci dowd ore pe aveasti baz3. I-ati cunoscut atunci prima dati pe bitranut profesor... poate si pe asistenta care nepoata — Sigur. Le-am admirat realmente spiritul de sacrificiu. Mi-au spus c& au extrem de putini vizitatori. Iar pentru doi oameni, fie ef gi rude, care locuiesc singuri Tn aces vou", oricat de bine amenajat, mi-am inchipuit c& trebuie sX fie foarte greu. Le-am si sugerat avunci, tsi aminti Inspectorul, si aduc& aici un robot modern care, treptat,’ar puiea sclecta informatiile primite si trimite rapoarte spre Terra, in locul lor. —~ $i ce v-au rispuns? — Profesorul’a zis c& “asta e viata iui’; gi... nici nu-gi poate inchipui ci “un robot ar ayea malcabilitatca de gandire umani, pentru a putea sesiza un eventual mesaj”. — Dar t€ntira asistentd ce-a zis?! cu un aer aparent detagat Comisarul. —N-a spus nimic. Am avut impresia, ine de-atunci, c& era deja marcaté de autoclaus- trare. Eo femeie inc tandri. Pentru ea viata aici, doar in compania bitranalui unchi.. L-am prevenit chiar pe profesor o&, (irk $3 inuia, poate chiar 0... deteri- ora psihic, tinand-o - cu 0 doz de egoism - Yangé el. Sigur, bitranvl mi-a explicat ch “o pasioneazii astronomia la Ce... nu mi-a venit si cred gi nu cred nici azi. Vai las acum, domnule comisar, micronava. — Sunt nevoit si vi rog s& rimaneti! S& Anticipeficg ee 45rai ajutoti si elusidez, ceva ce... Ar putea fi o omucidere! gant Comisarnt. pun cf.a fost “aranjat”, molivé incur- mmisarul. S-a petrecul, poate, acuta 24 de ore standard; bitranul profesor ¢ moxt; elec trocutat. 24 de ore? $i asisteata nu mi-a spus nimic?i V-a alertat doar pe... Al “fi cdzu fica”, in sfArsit, Inspectorului. “M-adi ragat’ <8 rman, penteu c&... Sunt “nul din cei specti posibili"!? Ei, nu, domnule inspector! Dar... Am, de fapt, 0 ipotez4... mult mai plauzibili, asta pentre ¢4,.. in usm cu 90 de i fost file a mai fc pe-aict un intr specialist. A cut verificarile | de round a) maic, a rlimas tei ile §i a plece ntors siptimana tect, a plecat din nou, chiar in ziua cand se glia c# irebuie s& venifi aici 2 doua oar8. Am iavisi motive si cred cA batinvl, defa ucis, fusese iatr-um congelator, unde a fost finut pan’ jin urmé cu 24 de ore, cid... Tantra susyine 4, imediat dup’ ce ne-a anungat prin © penicu 4 nu intra in putrefaciie cadavrul - abia nunc) ber fi introdus en tnis-o instalatie frigo- tific Lam gi gisit pe profesor, acam — Nu injoleg, totusi, o¢ motive ar fi ayut... fncepu Inspectorul. Hm! Molive... oxi poseda, pe Terra, 0 avere... considerabila. $3 ora sindios tun, din céte gtiu en. Tare mi tem. | c& uepoata sa, unica mogtenitoare, se incur case cu tandrul spe -au plictisit, se | vede, sii mai astepte mostenirea gi... Pentru c&, in plus... Eu am venit aici si cu 0 doc- tori. Doctorijf clireia, ta fel ca dumneavoas- wi, i s-2 pirat “ca fScut un control gi Uniira este fnstrvinatl; fa trei luni! In afara de acel specialist gi... gi de dumneavoastra, nu a mai venit altcineva, jpoteza cu specialistul pare intemeiata! admise Inspectorul, Dar? Exist gi un “dar”! oft si mai incurcat Comisarui. Asistenta... Bi bine, susyine cf... dumneavoastr’, domnule inspector, afi fi tail copilului, Ea “vegreti” cd s-a incurcat atunci... — Cu mine s-a incurcat?! Sustine asia?! — Se juré c& “v-ati bucurat cand aff auzit cha rimas gravid", ci “vanafi averea bitra- . Batranul savant | nului”, c& ar fi nevinovatd... a fost sedusi. — Pot si fi pan o singur’ intrebare novatei”? igur. Dar... 0 singurit forebare!? se mir Comisarul. s Chieva minute dup’ aceea, Comisaral gi tanira doctorigi - care fusese pus’ la curent - agteptau curiogi “intrebarea cheie”, fl auziré fist, stupefiati, pz Inspector: — Ali citit “Poveste medieval&” de Mark ‘Twain, domnigoars? Ce... ce sk citesc?! Pe cine? ficu strepezit asistenta, Arita acum inu-2devir nevinovata. Juca teatru? Comisarul gi doctorita privean - la sandul lor constemaji - spre Inspector. -— “Povesie medievali”...de cine? vru s& stie Comisarul. Ob, este o povestire arouzanti a unui mare scriitor american! explicd Inspectorul. im bSixan baron care nu avusese bAieti izbuteste s-o urce pe tronul unui ducat vecin unica sa fiic8, intreaga suflare stiind c& aceasta ar fi Conrad, fiul baronului. “Conrad” are insi gi atribujii de judecitor, agacra pe-uiunci, gi trebnia s-o judece pe vara-sa, rimasé insircinal&... nu se stia cu cine, La judecai%, tantra sedus’ ameninjaté cu jnoariea, dack nu divulgi numele “nememnicu- lui care dezonorase familia”, se intoarse deo- atl furioas spre “Conrad” si-i strigit “Omul acela esti iu!” Stupoare! “Conrad”, desigur neavea cum fi tail. Dar unica modalitate de-a se discalpa indubitabil ar fi fost si... probeze c& era femeie, Asta ar fi dus tnsé tot la deca- pitare, pentru ch indriznise si urce pe inaltul tron... nefiind b4rbat! Aga era pe-atunci! repetil Inspectorul. = Si cum se termin3 povestea? se interes doctorifa. A, drigut de tot! zambi Inspectorul. Autorul recunoaste cA nu mai stie cum s% rezolve conflictul - tntr-adewir nerecolvabil - si... las povestea ineureaté. Din nefericire pentru... ucigag, eu nu sunt intr-o situatie imposibi&; pot proba ugor cf sunt... 0 masinarie logic. Nu as fi putut deci... t —— Cur?! Suntefi adict.... Dumnea- voastré?) ingan’ Comisanul. — Tinicheaua dracului! izbucni turbaté asistenta. Ei, da! Bi, uite, asta nu mi-a trecut prin cap, Ia aga ceva nu m-am gdnditi Dar scum cred, dar-ar toti dracii! Ca... in afar& de res Anticipafiamine, care-am zAcut ingropati aici, lang’ bogorogul Bla, numai un cap de tinichea ar fi putut sf citeasc¥, ba s& mai si memoreze, o poveste atat de veche gi... de tampita. “Conflict nerezolvabil”! Ph! M-am picilit. Recunosti deci...? incepu repede Comisarul. — Da, bine, oft epuizaté asistenta Speram s&-mi petrece restul zilelor pe Terral Bogati, fericitl, impreun’ cu... specialistul. C& nu el, ci sta fusese aici in um’ cy 24 de ‘ore! $i eram convins& ci, fiind sta poliai, iar povestea “tare incurcati”, adic& “un conflict nerezolvabil’, se va musamaliza, clasa cazul, ya mane un accident, “din lipsé de probe”. Ce, ar fi fost prima dati?! Un sfert de ceas mai tarziu, inainte ca Inspectorul si urce tn micronava sa, Comi- sarul sopti admirativ: — Remarcabil trucul prin care afi determi- nat-o s& recunoasc’! imi pare bine ins ci nu sunteti robot; pentru ci, tn aceast Zonk SpatialA... persist 0 puternica aversiune fay de “tinichele”, Un robot care ar fi indsiznit si | conduc o anchet privitoare fa un om... Ma | tog, conform legilor locale, ar fi trebuit.. | vai distrug imediat, domnule inspector! — La fel ca in Evul Mediu, cnd, in anu- | mite piri, o femeie era decapitati, dact indrdznea sf urce pe tron! observ’ acrigor | Inspectorul. N-ati fi avut oricum motive s% mB | distrugei; cu n-am condus 0. anchet; am pas | doar o inirebare de naturd fiterard gi am relatat | © povestire. — A, da, sigur. Spuneti-mi ins’,,c4 asta | chiar m-a uluit! Viata noastri... este’ at&t de frumoasé, desigur, de... de confortabil’ dar... cam precipita’. Dumacavoastri... Avefi vreme sé citifi literatur’?! CS eu... mai izbutese sii vizionez romanele moderne, | icute seriale lacrimogene pentru televiziune! | $i, in definitiv... cine mai cifeste azi? ' — imi fac timp; in c&Bitorii. Poate fi une- ori util, surdse Inspectorul. Pentru cial se | mai gisesc unii, care m& rog, care... cifesc | inci liverater’! © declaratie... (If) (Urmare din pag. 2) ele; ~ program de schimburi ale laureajilor la olimpiade; — radio-challenge planetar. 3. Respectul valorilor altuia Actiuniz = universitatea deschis& intercultural’; ~ orga- nizarea de reuniuni tematice; — organizarea de cursuri de formare; — schimburi de tineri; - docu- mentar despre contributia diferitelor popoarc la atrimoniul cultural intemational; ~ documentar file populare; ~ “invijarea fire fron- “caravana solidariti emblema UNESCO pentru copii: “Niscut nefumator”; ~ tabere internationale de voluntari ‘Anexa 2 Propuneri emise de c&itre participangii Is colocviu: 1. Radio-tele-gcoala planetar’; 2. Schimb de clrfi pe teme ecologice; 3. Formare de formatori in domeniul ecologic; 4. Expeditii (pe Dunare si tn Namibia); sport de aventura; 5. Olimpiade de ‘ecologic pentri elevi; 6. Cirti de ecologie pentra scolari; 7. Documentar cu inventii populare; 8. ‘Concurs international de inventii (ecolo-invensii); | 9. Clipuri TV pe teme ecologice, de educatie, | difuzate in toata lumea; 10. Radio-planetar in | Balcani (Rominia, Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria) | gi Africa; 11. Invapimant far8 frontiere — pro- | gram de formare; 12. Cluburi "2020"; 13. Tatere- | scoala in Danemarca (mori de vant, transport | maritim); 14. Caravana solidaritajii — in Africa; | 15. Oragul Stelelor — ciclu de lecfii (in Rusia); 16. | Program de schimburi ale laureatilor la olimpiade (Roménia-Rusia); 17. Embiema UNESCO pentru copii: “Nascut nefumAtor”; 18. Un numér special al revistei UNESCO despre proiectele oS 19. Radio-challenge planctar; 20. Tabir: Intemational pentru amenajarea spajiilor de joacd 2 (ia Romania); 21. Program de educajic intercul- | tural; 22. Reciclarea deseurilor menajere; 23. | | Doc spotive pent copii sri; 24, Emolem | pentru respectarea copiilor, | +Science Fiction curat, bunule cetagean plan- ctar — dar cata nevoie' de imaginatie avem, cata foame de vise, de spectacol pentru minjile noestre. } | Din viitorul de astizi, cu dragoste, IF Alexandru Mironov. | Anticipatio \ 47z Aietelul era inspaimantat $erpoalca fi atinse fruntea } fierbinte. Inapoia ei, trel adulti st&ieau strani leolalta, privind suspiciogi, jematori a-gi arata grija altfel decat prin incrunlaturi. Se temeau de Serpoaicd tot “at&t pe cat se temeau de moartea singu- tului lor copil. In penumbra, cortului, luminile palpdinde nu le aduceau linigtea Gopilui privea cu nigte ochi atat de negri, incat pupilele nu erau vizibite si atat de mati, incat si Serpoaica se temu pen- fru viata ui. 1! mangle pe par. Era lung si albicios, 0 culoare frapanta pe pielea sa intunecat, uscat si neregulat pe cativa centimetri lang& radacina. Dac& | Serpoaica ar fi fost cu-oamenii acestia | acum cAteve luni, gi-ar fi datseama ca baiatul era bolnav. — Aduceti-mi caseta, va rog: Parintii-copilului tresariré la auzul vocil | et blande. Pesemne ca se asteptaserd la |tipatul unei gaife multicolore sau la | sAsditul unul garpe strdlucitor. Era pentru prima data c& $erpoaica vorbea in prezenta lor, Cand 0 privisera de la dis- \tan{a, susotind despre ocupajia gi tineretea ei, se multumise sa-i priveascé | siea; fi ascultase, apoi incuviinjase cand, in cele din urma, venisera s8-i ceara aju- torul. Sar putea s& fi crezut ca era mula. ‘Tanarut blond lu de jos geanta. O finea departe de propriul sau corp, respirand iute, cu narile dilatate de miro- sul slab de mosc In aerul uscat al | degerlulut. Serpoaica era oblsnulta cu | aceasta neliniste; o vazuse de multe ori, Cand intinse mana, tanarul tresdiri ‘Despre Cea, larbG ol Nisip de Vonda N. Mcintyre Preanial Nebula — 1973 bruse’ gi sodp& caseta. Serpoaica se repezi gi o prinse in ultima clip’, 0 aseza incetisor pe pardoseala din postay §i-| privi cu repros. Ceilalfi doi 71 inconjuraré $i alinserd ca s3-/ potoleasca spaima. —A fost muscat odata, rosti femela cea bruneta ¢/frumoasa; Era s& moard, Tonul ei nu era de scuza, ci mai curand de justificare. — Imi pare ru, facu tanarul. E... Schité un gest; tremura, incercand in mod vizibil s-si stapaneascd teama. Serpoaica privi in jos, cAtre umar, unde Simtise in mod incongtient atingerea usoara gi migcarea, Un garpe mititel, subtire eat degetul unui copilas, se stro- cura in jurul gatului ei, arétandti-gi capul Ingust pe sub cArliontii ei negri gi scurti. Incerca aerul cu limba sa ca un trident intr-o maniera lenesa: afara, sus ¢i jos, induntru ca s& savureze gustul miro-| surilor, — Este larbé, spusé Serpoaica. Nu-ti poate face nici un rau: Dacé ar fi fost mai mare, ar fi putut ingpaimanta: avea o culoare varde-palid, | dar solzii din jurul gurti erau rogii, de parca ar fi mancat aidoma unui marifer, mugcand. Sar Copilul soanci, Tigi indbugea eunetele durerii, probabil i se spusese o& Serpoaica avea sa fie ofensala de plansete. Ea simtea doar tila c& ai lui isi | refuzau un mijloc atat de simplu de-2 domoli frica. Se intoarse cu spatele spre adulfj, Regreta ca erau inspaimantali, dar | nu voia s& piarda timp convingandui cA} neaveau motly. ; A Anticipation”— Gata, gata, ii gopti copilulul. larba este neted, uscat si moale, gi dacd-| las 8& te p&zeasca, nici moartea n-ar putea ajunge la capataiul tau. larb& se strecura in mana ei micufa si murdara i il intinse spre copil. —Usor... Copilul ridicd mana gi atinse solzii luciogi cu un deget. Serpoaica simfi efor- tul migc&rii, totusi baletelul ambi. —Cum te cheama? Bajatul privi ute spre parinjii sai si acestia incuviintara. —- Stavin, sopti el. N-avea nici putere, nici rasuflare sa vorbeasca. — Stavin, eu sunt Serpoaica si, peste putind vreme, spre dimineata, va trebul sa te fac s& suferi. O sa simfi o durere sourta si intreg corpul te va durea catea zile, dar apoi te vei simti mai bine. Pustiul o privi solemn. Gerpoaica vazu c&, desi intelesese si se temea de ce avea sA urmeze, era mai putin inspaimantat decat daca |-ar fi mintit. Durerile, pesemne, crescuserd mult odata cu progresul bolii, dar se parea ca ceilalti se muljumisera s& spere ca boala va disparea sau il va ucide repede. erpoaica ti puse pe larba pe perna baiatului si trase caseia mai aproape Incuietoarea se deschise sub atingerea ei. Adulii continuau s& fie temétori; n-aveau nici timp, nici motiv ca s& gaseascd o incredere. Femeia lor era destul de batréna ca s& le mai faca un alt copil si Serpoaica putea ghici, dir: privirile gi din atingerile lor furige, ca erau ingrijo- rafi, c&-si iubeau tare mult baiatul. Asa era, de vreme ce venisera pana aici dupa Serpoai Era noapte gi tot mai rece. Incet, Nisip se tari afara din cutie, migcAndu-si capul, migcandu-gi limba, mirosind, gustand, simtind c&ldura trupurilor. = Acesta este...? Glasul barbatului mai varstnic era grav gi cunoscator, totusi infricosat, si Nisip simfi teama, Se trase inapei, in pozitia de atac, gi-gi suna inelele. Serpoaica vorbi, in timp ce intinse mana. Vipera se relaxa si se infagura pe incheietura subtire, formand brafri negre gi araimii. — Nu, réspunse ea. Copilul vostru este prea bolnav ca Nisip sa-! poata ajuta. Stiu c& e greu, dar va rog sa incercati sa stati linistifi. Poate ca pentru voi e un lucru | ‘insp&imAnt&tor, dar e tot ce pot face. Trebuia s-o enerveze pe Ceata, ca sA © facd s& iasa. Intai ciocani caseta si apoi o impunse de doua ori. Simti vibratia solzilor ce se tarau si,gprusc, cobra se ivi in cort. Degi se desfagura repede, parea cA nu se mai termina. Se legana inainte si inapoi. Respiratia ii era un sasdit. Capul | se ridica la peste un metru deasupra podelei, dilatandu-si gluga larga. Inapoia ei, adulii icnira, parca socati fizic de spec- tacolu! desenelor aurii de pe spatele glugii. Serpoaica ii ignora gi se adres cobrei Uriage; capténdu-| atentia prin cuvintele ei. | — Oh, oh, cine-i furioasa? Potoleste-te! A sosit vremea sa-ti merifi hrana Vorbeste-I acestui copil gi atinge-i. Se numeste Stavin. Treptat, Ceafa igi relaxa gluga gi-i per- mise Serpoaicei s-o atinga. Serpoaica o apuca strans dinapoia capuilui gi o tinu aga incat s4- priveascd pe Stavin. 0: argintii ai cobrei c&patasera galbenui din lumina mpi. + — Stavin, rosti Serpoaica. Acum Ceata va face cunostinté cu tine. Iti promit c& nu-ji va face nimic. Totusi Stavin tremura cand Ceata ti atinse pieptul scofalcit. Serpoaica nu elibera capul cobrei, dar o asa sa se stre- coare cu trupul pe langa baiat. Cobra era de patru ori mai lunga decat acesta. Se incolaci tn inele albe gi puternice peste abdomenul sau umflat, intinzAndu-se, luptandu-se cu mAinile Serpoaicei, for{ndu-si capul spre chipul copilului, privindu-i cAut&tura infricogata cu ochii ei lipsiti de pleoape. Femeia il permise s& se mai apropie putin. Ceat sfichiui limba, ca s& guste copilul. Gel mai tanar dintre barbati suspiné |. inabusit. Stavin tresari gi Ceata se trase Alntichpepicr sss rr ADinapoi, deschizandu-gi gura, aratandu-gi coltii, sAsdind imperceptibil. Serpoaica se fs pe calcaie, rasufland. Uneori, in alte locuni, p&rintii puteau r&méne in vreme ce ea lucra. — Trebuie sa plecati, rosti incet. Geaj devine periculos cand se sperie. —N-am sa. — Imi pare rau. Trebuie s& asteptati atard. Poate c& tandrul, poate chiar femeia ar firidicat obiectiilg de nebiruit si-ar fi pus intrebarile, dar barbatul mai varstnic ii intoarse, ii apucd de maini si-i conduse afard — Am nevoie de un animal mic, spuse Serpoaica inainte ca el sa iasé. Trebuie 8 aiba blana gi s fie viu. —Tivom aduce, raspunse barbatul gi cel trei parinti iesirA in noaptea dogori- toare. erpoaica le auzi pasii prin nisip. O lua pe Caja in poala gi o mangle. Cobra se inféguré in jurul mijlocului ei, impartindu-t caldura, Foamea irita cobra. Traversand degertul cu nisip negru, gasiseré destula apa, dar capcanele Serpoaicei dadusera greg. Era vara, arsita si delicatesele imbl&nite preferate de Nisip gi de Ceata se ascundeau. Cand gerpii nu se hraneau in mod regulat, Serpoaica incepea cat putea de repede. ‘Vazu cu regret c& Stavin era mai spe- iat acum — Imi pare rau c& fi-am gonit périntii, rosti ea. Vor reveni in curand. Ochii baietelului straluceau, dar igi retinu lacrimite. — Mi-au spus sé te ascult in toate. — Ag vrea sa plangi daca poti, facu Serpoaica. Nu e un iucru alai de rau. Stavin p&rea insa s4 nu inteleaga si Serpoaica nu mai insisté; gtia c& neamul lui se invata sa reziste {inutului refuzand sa planga, s& boceasoa, sa rada. Isi refuzau supardrile gi-gi permiteau putine bucurii, dar supravietuiau. Ceafa se calmase, posac&. Serpoaica 0 descolaci de pe mijloc si o asez4 pe saltea, lang Stavin. Pe msura ce cobra se migca, Serpoaica ti dirija capul, simjind incordarea muschilor. — Te va alinge cu limba, fi spuse ea lui Stavin. S-ar putea sa te gadile, dar nu va durea. Miroase cu ea aga cum faci tu cu nasul. — Cu limba? Serpoaica incuviinté, zambind si eat sfichiul limba, atingnd obrazul fui Stavin, Baiatul nu tresari; privea, incAntarea sa copilareasca indbugind pentru scurta vreme durerile. Statea per- fect nemigcat, in vrame ce limba lunga a cobrei fi mAngaia obrajii, ochii, gura. — Gusta boala, spuse Serpoaica. Geaf nu se mai lupté cu mA4na ce o cprea, si-si retrase capul. Serpoaica se l&s4 pe calcaie si dadu drumul cobrei, care ise sui pe brat si se opri pe umeri. — Cuicd-te, Stavin, vorbi Serpoaica. Incearcd s& ma crezi si incearc& s& nu-ti fie teama pentru dimineata. Stavin o privi cateva cl adevarul in ochii ei spalacifi. — MA va pazi lab? Femeia ramase surprinsa de intrebare sau, mai degraba, de afirmatia dinapoia acesteia. Ii inlaturé pSrul de pe frunte si-i 2Ambi. i — Desigur. fl ridic# pe farba: Vei sta cu acest balat gi-! vei pazi. Sarpele slatea cuminte in mana el si ochil fi luceau negri. fl aseza incet pe perma lui Stavin. — Acum, culca-te. Stavin inchise ochii gi viata paru ca-t paraseste. Impresia fusese att de puter- nicd, incdt Serpoaica se intinse s&-I ating&, apoi vézu c& respira, incet, intrelaiat. Il inveli cu o p&tura gi se ridica. Schimbarea brusca a pozitiei o ameti; se clatind si se implelici. Pe umerii ei, Ceata: se incorda. Pe Serpoaica o usturau ochii, dar vederea fi era extraordinar de limpede, in ciuda febrel. Zgomotul pe care igi ‘inchipuise c&-! auzise se apropiase. Se iupt& cu foamea si oboseala, se aplecd e, cautand SO = Anticipatian re Ta {oe —incet si ridio& caseta din piele. Ceataé atinse obrazul cu varful limbii. Deschise usa cortului si se simti ugurata c& era inca noapte. Rezista la calduré, dar strélucirea soarelui o arzand-o. Luna trebuia sa fi ii acopereau totul, difuzau totusi lumina, asa incat cerul prea cenusiu pana la orizont. inapoia corturiior, grupuri de umbre nedeslusite se ridicau deasupra solulul. Aici, ang marginea desertului, exista suficienta apa ca s& creasc smocuri gi petece de tufiguri, asigurand adépost si hrana pentru tot felul de flinfe. Nisipul negru, care sofi- pea orbitor in lumina soarelui, era acum un strat moale de funingine. Serpoaica pasi afara din cort si iluzia moliciunii disparu; cizmele si alunecarA soragnind pe gréunfii tari si ascutifi Familia lui Stavin astepta intre corturile intunecate, ingramadite pe un petec de nisip de pe care tufigurile fuseser& smulse gi arse. Cei trei o priveau tSouti, cu spe- tanta in ochi, dar fara s8 gi-o tradeze pe chip. Langa ei se afla o alté femeie, ceva mai tanara decat mama lui Stavin. Era imbr&cat& aidoma lor, intr-un vegmant lung si larg, dar purta singura podoaba pe care Serpoaica o vazuse la acasti ‘oameni: un colier de sef, atarnandu-i in jurul gatului pe o curelugai din pieie. Ea si cu parintele mai varstnic al lui Stavin aveau aceleasi trésaturi: chipu! ascuttit, pomefii ridicafi, ochii coiorati in ace! cafe- niu-inchis, ce le asigura supravietuirea in soare; doar parul ei era sur, fata de cel alb al barbatului. Pe jos, la picioarele lor, un animal mic si negru se zb&tea intr-o plasa, tipand ascutit. — Stavin a adormit, rosti Serpoaica Nu-I deranjati, dar dacd se trezeste, mergeti la el. Mama tui Siavin si tandrul se ridicaré gi intraré in cort, dar celalalt barbat ramase afara. — Ii pofi ajuta? — Aga sper. Tumoarea e avansatd, dar pare solid. (Glasul ei prea deplasat, Desen de Nicusor Dumitru ugor gaunos, de pare& ar fi minfit.) Dimineat, Ceaté va fi gata. Continua sa simta nevoia de a-! asi- gura, dar nu stia ce s& spuna. — Sora mea doreste s&-{i vorbeascd, zise ef gi le las singure, fara nici o prezentare, fara s4 se innobileze spunand ca femela cea inalté era conducatoarea grupului, Serpoaica privi dupa el, ins& uga cor- tulul se inchise. {si simtea tot mai acut epuizarea, iar pe umeri Ceajai era, pentru prima dat&, 0 povara gree. — Nu te simti bine? | Se intoarse. Femeia inainta spre ea cu © elegant naturala, ugor distorsionaté de sarcina avansala. Serpoaica trebui si se uite in sus ca s&-i vada privirea. Din colturile ochilor pleca c rejea de riduri fine, de parc& radea, caleodata, pe ascuns. Zambea, usor ingrijorata. — Pari foarte obosita. SA pun pe cineva s&-ti facd patul? — Nu acum, raspunse Serpoaica, nu inc&. Voi dormi dup& aceea. Femela o privi atent si Serpoaica simti © legéitur& intre ele, in responsabilitatea lor impartita. — Cred c& te inteleg. Iti putem da Anticipafia 5)‘ceva? Aj nevoie de ajutor? Serpoaica se trezi cantarind intre- barile, ca si cum ar fi fost niste probleme complexe. Le analiza in mintea ei obositS, le diseca gi, in cele din urma, le prinse injelesul. ~Ponelul meu afe nevole de hrana gi apa. —Cineva are grid de el. — Mai vreau pe cineva £2 ma ajute cu Cala. Cineva puternic. Cel mal important ins& este s& nu-ifie teamd. - —Te-ag ajuta eu, Incuviinjé femeia gi zAmbi din nou. Ins, in ultima vreme, sunt cam stangace. O s8 gésesc pe cineva. —Mulfumesc. Redavenila serioasd, femeia inclina capul si se indepart incet spre un grup mic de corturi. Serpoaica o privi, adrhi- | randu-i gratia. In comparatie cu ea se simjea miculd, i€nara gi sleampata. Nisip incepu s& i se descolaceasca de pe incheietura. Simtindu-i frecarea soizilor, il prinse inainte sa ating& pamantul. In mainile ei, Nisip isi ridica jumtatea anterioara a trupului. Sfichiui cu limba spre animalul cel mic, simtindu-i c&ldura corpului gi mirosindu-i spaima. — $tiu cA esti infometat, rosii ie dar nu-i pentru tine. puse in caseli, o ridicd pe Ceala pe umeri si o las sa se incolceasca. Animalul cel mic {ipa gi se zbatu din nou, cand umbra difuz& a Serpoaicei se opri deasupra lui. Se aplecd $i-| lua. In cele din urma, seriile rapide de zbierete inspaimantate se oprird. Statea nemigcat acum, gafaind epuizat, privind-o cu ochi galbeni. Picioarele dinapoi ii erau lung! iar Urechile mari si ascutit; igi increfea nasul, simfind mirosul sarpelui. Blana neagré si moale era impartita in patrate de sforile plasei. — imi pare rau c&-{i voi lua viata, vorbi Serpoaica, dar atunci n-ai sd te mai temi Si-{i promit c& n-o sa te doara il cuprinse ugor cu palma’si-l apuc& de gira spinarii, sub ceafa. Impinse o data, lute gi scurt. Pentru 0 clipa, enimalul se zbaiu, dar era deja mort. Se destinse in moarte: picioarele se ragchirara, iar degetele se incovoiara si tremurara. Chiar si acum, pArea cA o priveste atent. Il scoase din plasa. Serpoaica alese o sticlutz din punguta | de la brdu, deschise facile inolestate ale animalulul gi sa s& se prelingé o singura picdtur& din continutul ptos al flaconului. Apoi desouie caseta serpilor gi o chema pe Ceata. Cobra iegi incet, cu gluga inchis&, alunecand peste margine, coborind pe nisipul zgrunjures. Solzii albi- ciosi sirdluceau In lumina slaba. Mirosi animalul, luneca inspre el $i-l atinse cu limba. Pentru o clip, Serpoaica se temu | c& avea s&-I refuze, fiind mort, dar corpul era caid ined, continuand sa tresaré con- vulsiv, iar garpele era infometat. © delicatesa pentru tine, i se | adres Serpoaica, dintr-un reflex format | in singurState, Ca s4-ti stimuleze apetitul. Ceala se apropie, se retrase gi ataca, infigandu-si coltii scurti in trupul animalu- lui, mugeand din nou, pompandu-gi rez- erva de venin. li dadu drumul, il apucd mai bine si incepu s&-3i dilate falcife in jurul iui; abla daca avea s&-i umfle gatul. CAnd se potoli, digerand hrana, | Serpoaica se ageza langa ea gi o apuca, asteptand, ‘Auzi pagi pe nisipul aspru. —— Am fost trimis sa te ajut. in ciuda guvitei albe de par, era un tanar, mai inalt decat $erpoaica si nu lip- sit de farmec. Avea ochii intunecosi gi liniile dure ale chipului erau evicentiate de parul stréins gi legat la spate. Fata ji purta © expresie neutra — Ti-e fricd? — Voi face tot ce spui. Desi silueta Ti era neciara datorita vegméntului, mainile lungi si frumoase dovedeau fora. — Atunei, apuc-o gi n-o [asa s& te sur- prinda. Ceala incepea s& se lrezeasca de sub efectul narcoticulul pus de Serpoaica in | animal. Ochii cobrei priveau in gol, fara s& SD cere es AnficipatiazAreasca. — Daca museca... —Prinde-o, repede! Tanérul intinse mana, dar ezitase prea mult. Ceafé tresari, se smuci si-l izbi cu coada in fafa. Se clétina inapoi, lovit gi surprins. Serpoaica 0 strangea pe Ceala puternic dinapoia falcilor gi se chinuia s-o prind& si cu cealalta mana. Cobra nu era ct un boa constrictor, ins& era puternicd, rapida gi alunecoasa. Zvarcolindu-se, sAsaia furioas. Ar fi mugcat orice din preajma. Luptandu-se cu ea, Serpoaica izbuti s&-i apese glandele cu venin si s& stoarca ultimele picdturi de otrava. Acestea Ii atGrnara pentru o clipa de colt, sclipind ca niste pietre pretioase; forta convulsiilor garpelui le azvarli in bezna Serpoaica continua sa se lupte cu ea, aju- tat, pentru prima dat, de nisipul pe care Ceat& nu se putea sprijini. Il simti indarat pe tnr apucand trupul si coada cobrei. Zbaterile se oprird brusc i Ceata ramase inert& in mAinile lor. — Imi pare rau. —Tine-o, il intrerupse $erpoaica. ‘Avem toata noaptea in fafa In a doua perioada de zbateri a cobrei, tandirul o finu strans, fiind realmente de ajutor. Dupa ce o potolira, Serpeaica rspunse intrebarii sale neterminate. — Daca secreta venin gi te mugca, probabil ai fi murit. Chiar gi acum, muscatura te-ar trimite la pat. Alta vreme cA nu faci vreo prostie, dac& mugc& ceva, 0 s&m& muste pe mine — N-ai fi de mare ajutor varului meu, daca ai fi pe moarte — N-ai inteles. Ceat& nu ma poate omori. Igi ridica bratul, incat of vazu cicatricile albe ale muscdturilor. Le privi, apoi o privi pe femeie in ochi si in cele din urma isi feri cdutatura Punctul stralucitor din nori, de unde radia lumina, se deplasa inspre vest; ei continuau s fina cobra ca pe un copil. Serpoaica incepuse sa picoteasca, dar Ceala isi migca trupul, incercdind reflex s& scape strangerii, gi o trezi — Nu trebuie s-adorm, se adres& tandrului. Vorbegte-mi. Cum te cheama? Precum Stavin, tanarul ezité. Parea c& se temea de ea, sau de altceva, — Noi credem, rosti el, ca nu-i bine sa le spunem strainilor numele nostru. — Daca ma considerati o vrajitoare, n-ar fi trebuit sé-mi cere{i ajutorul. Nu cunosc magia. — Eo superstifie, se ap&ra el. Nu asa cum crezi. Nu ne este teama de deochi. — Nu pot invata toate obiceiurile tutu- ror oamenilor de pe acest pamant, asa incat mi le pastrez pe ale mele. Obiceiul meu este s& le spun pe nume celor cu care lucrez. Privindu-!, Serpoaica incercé s8-i descifreze expresia in lumina palida. — Familiile noastre ne cunosc numele side asemenea partenerii. Serpoaica se gandi c& obiceiul acesta nu-i pl&cea — Nimeni altcineva? Niciodata? — Daaa... un prieten ar putea s&-ti stie numele. — Aha, facu Serpoaica. Injeleg. Continui 8 fiuo straina gi poate chiar un dusman. — Un prieten ar putea s4-mi stie numele, repetd tnarul. Nu vreau s& te nese, dar nu ma intelegi. O cunostinja nu este un prieten. Noi dam prieteniei o va- loare deosebita. — in tinutul acesta, trebuie s& fii capa- bil s& spui repede daca o persoana merit s& fie:numita ,prieten’. — Ne facem rar prieteni. E un angaja- ment prea important. —Farcd v-ati teme de prietenie. Tararul cazu pe ganduri. — Poate cf ne temem de tradarea prieteniei. E foarte dureroasa. — Te-a trddat cineva, vreodata? privi aspru, de parca ar fi depasit granitele propriettii sale. — Nu, rosti el gi glasul fi purta asprimea chipului. Nici un prieten. Nu am pe nimeni cdruia s&-i spun prieten. Reacfia lui o descump&ni pe Serpoaic&. Antic. gi ———— 53— E trist, facu ea si ticu, incercdnd sa priceap& constrangerile ce puteau apropia oameni atat de departati; comparand sin- guratatea ei impus& de necesitate cu a lor, pe care si-o alegeau singuri. Daca vrei, spune-mi Serpoaica, zise in cele din urma. Oricum pronuntarea numelul meu nu inseamna, nimic pentru tine. Tan&rul p&ru c& vrea s& spuna ceva; poate considera c& 9 jignise din nou sau, poate, dorea in continuare s&-si apere traditille. Ceata ins& incepu s& se miste in mAinile lor gi trebulau s& o fin& atenti, ca 84 nu se raneasca singura. Cobra era subfire pentru lungimea ei, ins& pulenic& gi se zbuciuma mai puternic ca oricand. Se zvarcolea in stransoarea Serpoaicei, incercand s4-gi desfacé gluga. [si deschidea gura, sasaind, dar din coltj nu-i picura venin. Igi incolci coada pe torsul tandrului. Acesta incepu si o impinga gi s& se rasuceasca pentru a scdpa din inelele ei. — Nu-i un sarpe boa, rosti Gerpoaica. Nu te va rani. Las-o... Era ins& prea tarziu; Ceata se des- tinsé bruse gi tndrul isi pierdu echitibrul garpele biciuia aerul cu coade, desenand figuri in nisip. Femeia se lupta singura cu ea, in vreme ce tanarul se straduia s-o apuce, dar cobra se incolaci in jurul Serpoaicei, folosind stransoarea ca spri- jin. Incepu s& se smulga din mainile Serpoaicei si aceasta c&zu pe spate, in nisip. Ceata se ridica deasupra ei, cu falcile deschise, ssaind furioasa, Tanarul se repezi asupra cobrei gi izbuti s-o prind& dinapoia glugii. Ceafa zvcni spre el, dar Serpoaica reugise s-o apuce. Impreuna reusird s4-si impund controlul. Ceata se potoli brusc si ramase aproape rigida intre ei. Transpiraseré amandoi; ta- narul era palid si chiar Serpoaica tremura. —Ne putem odihni putin, spuse ea. Privi spre tanar gi zari linia intunecataé de pe obrazul sau unde, mai devreme, il zgariase coada cobrei. O atinse cu varful degetelor. : — Osa aio zgarieturd, facu ea, dar nu-ti va ramane cicatrice. — Daca ar fi fost adevarat c& gerpii ‘injeapa cu cozile, ar fi trebuit s& te ocupi atat de colti cat gi de coada, iar eu n-ag fi fost de mare folos. — In noaptea aceasta, aveam nevoie de cineva care s& ma tina treaza, indife- rent dacd ma ajuta sau nu . Lupta cu cobra fi produsese adrena- lind, dar acum disparea, iar epuizarea si foamea reveneau, mai puternice. — Serpoaico... — Da? El z4mbi iute, putin stnjenit. — Incercam pronuntia. — Destul de buna. — Cat fi-a trebuit ca sa traversezi desertul? — Nu foarte mult, dar mi s-a parut enorm, Gase zile. — Gum ai supravietuit? — Exist& apa. Mergeam noaptea, cu exceptia zilei de ieri cand n-am putut gsi umbra. — Iti transportai mancare? — Nu prea multa, ridicd ea din umeri, dorindu-si s nu se mai vorbeasea despre mancare. — Ce edincolo? — Munfi... Paraie... Cateva grupurl de oameni, negusiori, locul unde am crescut si am fost instruita. lar mai departe, alt degert i un munte ce are induntru.un orag. —— As dori s& vd un orag. Intr-o buna zi — Desertul poate fi traversat.’ Tan&rul nu-i raspunse, totus! amintirea, plecdrit de acasa era inca proaspata in mintea Serpoaicei, care igi putea inchipui gandurile lui. Urmatoarea serie de convulsii incepu mult mai devreme decat prevazuse femeia. Din gravitatea lor, putea aproxima stadiul bolii lui Stavin gi ar fi vrut sa fie dimineat&. Dac& nu-| putea scdpa, avea sa-l ajute s& moar, Lar fi jelit gl-ar fi incereat s uite. Cobra se zbatea gi, daca n-ar fi fost Serpoaica gi cu tanarul, s-ar fi 54 Anticipatia ceed eaaearonzdrobit pana la moarte pe nisip. Bruso, redeveni rigid’, cu botul inclestat si limba bifurcata, atamand. Igi opri respiratia. — Tine-o, spuse Serpoaica. la-o de cap. Repede, ia-o gi daca se trezeste, fugi. la-o! Acum nu te va ataca, te poate museca doar accidental. ‘Tandrul ezité o clipa, apoi o ingfacd pe Ceat& dinapoia capulul. Alunecand in nisipul adane, Serpoaica alerga de la cor- turi pana intr-o zona unde mai cresteau cteva tufiguri. Rupse crengutele uscate, ce-i zgériaré palmele. Cu coada ochiului, observa cateva vipere cu corn, atat de urate inc&t pareau deformate, ce aveau cuib sub tufiguri. Serpii sAsdird ia ea, dar ii ignora. Gasi o tulpin subtire si goala la interior gi reveni cu ea la corturi. Palmele Ti'sngerau din crest&turi adanci. Tngenunche lang& capul cobrei, ii deschise falcile gi impinse tubul adanc in gatlej, prin canalul de aer de la baza limbii garpelui. Se aplecd, lua capatul tubului jintre buze gi sufi ugor in plamAnii cobrei. Vedea simultan zeci de am&nunte din jurul ei: mainile tndrului care o fineau pe Ceaa; rasuflarea lui, la inceput un icnet de surpriza, apoi intretdiaté; nisipul ce-i zgAria coatele; mirosul gretos al fluidulul ce curgea printre colfii cobrei; propria ei ameteal&, pus& pe seama epuizérii, pe care si-o indep&rla, dupa necesitate, prin voinja. Sufla, gi sufld din nou, se opri si iar repetd pana cand Ceafa prinse ritmul si continud neajutorata. Se [sd pe caledie. — Cred ca n-o sa pateasoa nimic, spuse ea. Sper. Igi sterse fruntea cu dosul palmei. Atingerea imprastie durere; ls bratul in jos $i oboseala fi cobori in oase, in susul bratului, peste umér, prin piept, cuprin- zAndu-i inima. Isi pierdu echilibrul. Cazu, incercé s&-gi revind dar se mica prea incet, se lupta cu greaja si ameteala si aproape reusi, pana cand atractia paman- tului disparu undeva gi ea ramase singura in intuneric, fra s& se poata orienta. Simtea nisipul acolo unde ti zgariase obrazul st palmele, ins parea moale. — Serpoaioo, pot s-o las? Se gandi ca intrebarea trebuia s& fie pentru altcineva desi, in acelasi timp, gtia cA nu mai era nimeni care sa raspunda, nimeni care s& poarte acelasi nume. Simti maini ce o atingeau grijulii; voia sa le réspunda dar era prea obosité. Avea nevoie de somn, aga incat le impinse in faturi. Ele ins& continuau sa-i fina capul, ii pusera o piele uscata la buze gi-i tumaré ap& pe gat. Se innecé, tusi si sculp’. Se ridica intr-un cot. Cand ochil i se limpezira, igi dadu seama cA tremura. Avea uceeagi senzatie ca atunci cand fu- sese pentru prima daté mugcata de un sarpe, inainte ca imunitatea sa i se fi dez- voltat complet. Tandrul ingenunche langa ea cu burduful de apa in mand. Inapola lui, Ceata se tara spre intuneric. Ser- poaica uit&é durerea ce pulsa. — Ceatal striga ea $i lovi cu palma in nis} Tanarul tresari gi se intoarse inspai- mantat; sarpele se ridicase, cu capul la nivelul ochilor Serpoaicei, cu gluga umflata, leganandu-se, privind atenta, gata s& atace. Era ca o linie alba gi tremur&toare pe un fundal negru. Serpoaica se cazni sa se ridice, avand senzatia c& se lupta cu controlul unui trup strain. Era gata s& cada din nou, insd se mentinu in picioare. — Acum nu-i timp de vanatoare, rosti ea. Ai treaba de facut. Thtinse mana dreapta, o momeala pen- tru Ceat& dac& vroia s& atace. Bratul fi era plin de durere. Serpoaica se temea nu de muscaturd, ci de risipirea s&culetilor cu venin ai cobrei. — Hai, faicu ea. Hai aici si potoleste-ti furia. Observa cA dintre dégete fi picura sdnge si teama ce o simfea pentru Stavin crescu. — Mai muscat, Ceat? Durerea era insa de alta natura: veni- Anticipatia 5,nul arfi amori-o, iar serul cel nou trebuia s-0 furnice... —Nu, gopti tanarul inapoia ei. Ceaja ataca. Reflexele deprinse in lungile antrenamente iegira insa victo- rioase. Bratul drept al Serpoaicei fagni in lateral, iar cel stang 0 ingféc& pe Ceala dinapola cefii. Cobra se zbatu 0 clipa, apoi se relax Fiinfa pacdtoasa, Serpoaica. S&-4i fie rugine. Se intoarse, lasand cobra sé i se tarasca pe brat si pe umeri, unde se agez& precum marginea unei cape invi- zibile. — Nu m-a mugcat? — Nu, raspunse tanarul, cu glasul alterat de uimire. Ar trebui s& mori. Ar tre- bui s& te zbafi in agonie, cu braful rogu gi umflat. Cnd te-ai intors... Il indic& mana: Cred c-a fost 0 viperd de tutis. $erpoaica igi reaminti incolacirea rep- tilelor de sub ramurele gi atinse sangele de pe mana. Il sterse, dezvaluind cele doua puncte ale mugcalurii printre zgairie- tur. Rana era ugor umnflata. — Trebuie curatata, rosti ea. Mi-e usine o-am patit aga ceva. Dureres ii dispairea in valuri lente prin brat, fra s& mai arda. I! privi pe tanar, apoi in jur, cdutand s-si obisnuiasca ochii obosiji cu lumina slaba a luni ce asfintea. — Ai finut-o curajos pe Ceata, se adresd ea tAnarului. Iji multumesc. El igi cobori privirea, aproape inclinandu-se. Se ridic& si se apropie de ea. Serpoaica isi las& incet mana pe gatul cobrei, ca s-0 linisteasca. — As fi onorai, zise tanarul, dac& mi-ai spune Arevin. — Miar face mare placere. Serpoaica ingenunche gi tinu inelele albe gi gerpuitoare, in vreme ce Ceata se tari ugor in compartimentul ei. Peste putina vreme, cand Ceajé avea s4 se sla- bilizeze, putea merge la Stavin. _Vartul cozii albe a cobrei disparu in murmura caseta. Serpoaica inchise capacul; s-ar ft | ridicat, dar’nu putea sta in picioare. Nu sc&pase inca de efectele noului venin. Garmea din jurul ranii era rosie si sensi- bil, totugi hemoragia n-avea s& se intind&. R&mase locului, ghemuita, privin- du-gi mAna gi gandindu-se cu dificultate la ce trebuia sd faca - de data asta pentru ea. — Lasa-ma sé te ajut. Te rog. {i atinse umdrul gio ajut& s& se ridice. — Imi pare rau, rosti ea. Am atata nevoie de somi — Las&-ma sa-i spl mana, spuse Arevin, Apoi poti sd te culci. imi spui cand s& te scol. — Nu pot dormi inca. Tsi aduna pu- terile si-gi Indeparla buclele scurte de pe frunte: Mi-a trecut acum, Mai ai apa? Arevin igi deschise vegmantul exterior. Dedesubl, purta o tesatura in jurul coap- selor si o centura de piele de care atammau cateva burdufe tot din piele. Avea trupul subfire gi bine aleatuit, picioare lungi si mugchiuloase, Culoarea corpului era doar cu putin mai deschis& decat aramiul innegrit de soare ai chipului. Scoase un burduf si intinse mana eatre Serpoaica. — Nu, Arevin. Otrava te infecteaz& daca intra in orice zgarietura, cat de mic&, pe care o poti avea Se ageza si-gi tuna apa calduja peste mana. Lichidul picura roz pe nisip gi disparea, fAr& sa lase nici macar o pata umeda. Rana sAngera ceva mai mult acum, dar abia mai durea. Otrava era aproape anihilata. — Nu infeleg cum de n-ai patit nimic, fcu Arevin. Sora mea mai mica a fost mugcata de o vipera de tufig... Nu putu continua fot at&t de nepasator pe cat ar fi vrut: N-am putut face nimic ca s-o salvam... nici macar s&-i uguram suferintele. Serpoiaca ii inapcie burduful gi frec& mugcatura cu balsam dintr-o stioluta ce purta la brau. — Face parte din pregatirea noastra, rAspunse ea. Lucram ou multe soluri de serpi, aga inca trebuie s& fim imuni la cat 56 EEE Anjicipatia fonmai mulfi se poate. E obositor gi destul de dureros. Stranse pumnul; crusta jinea, iar ea isi recdpatase siguranta. Se apleca inspre Arevin $i-i atinse din nou obrazul zgariat. — Da... intinse un strat subtire de al fie deasupra: Asta o va ajuta 58 se vin- dece. — Daca nu pofi sé dormi, vrei macar s& te odihnesti? — Da, rspunse ea. Un pic. Serpoaica se agezi lAng& Arevin, spri- jinindu-se de el, si privir soarele trans- formand norii in aur, fl&c&ri si chihlimbar. Simplul contact fizic cu alté flint’ umana ii facea plicere Serpoaicei, desi o consi- dera cu totul nesalisfaciitoare. Altdat’, altundeva, avea s& fac’ ceva mai mult, dar nu aici, nu acum. CAnd marginea de jos a discului se Tn&l{& deasupra orizontului, se ridica si o chema pe Ceaté afara din caseta. Cobra iegi incet, slabitd gi i se incolfici pe umeri. Serpoaica lua gentuta si, impreun& cu Arevin, se intoarse la corturi P&ringii tui Stavin asteptau langa intrarea cortulul. Aicdtuiau un grup strans, Uicut si defensiv, O clipa, Serpoaica crezu ci se hotdrasera s4 renunte la ea. Apoi, cu spaima ca un fier inrosit in gura, il intreba daca Stavin murise. Ei clatinaré din cap si-ifcurd semn s& intre. Stavin zZicea aga cum il lasase, ador- mit. Adulfii 0 urmareau cu privirea gi le putea adulmeca teama. Ceatd sfichiul ou limba, iritata de pericolul posibil. — $tiu c& vreti sa stati, rosti Ser- poaica. Stiu c& vreti sA ma ajutali daca puteti, dar, in afara mea, nimeni nu poate face nimic. Va rog s& ies| Se privira unul pe celalalt, apoi se uitara fa Arevin si pentru o clipa crezu ca aveau s-o refuze, Serpoaica ar fi vrut s& cad& in tacere si sé adoarma. — Haideti, verilor, spuse Arevin. Suntem in mainile ei. Deschise usa cortulul si le facu semn s& ias&. Serpoaica nu-i muljumi decat cu Dosen de Nicugor Dumitru © privire gi el aproape cA ar fi ambit. Se jintoarse c&tre Stavin gi ingenunche lang& el. — Slavin... li atinse fruntea; era foarte fierbinte. Observa cA mana ei era mai putin sigura ca inainte. Atingerea ugoara trezise copilul. — E timpul, rosti Serpoaica. ‘diatul olipi, revenind din visele sale, privind-o si recunoscnd-o cu incetul, Nu prea inspaimantat. Serpoaicel fi parea bine de lucrul Asta insé nu-gi putea alun- ga o stare interioara de neliniste. —0O sa doara? — Acum doare? Bajiatul ezitA, isi feri ochii apoi o privi deschis: —Da. — S-ar putea s& doard ceva mai tare. Sper 94 nu fie aga. Esti gata? — Poate rémane gi larb&? — Desigur, raspunse ea. Atunci igi déidu seama ce era in nere- quia — Vin imediat. Glasul i se schimbase intr-atat gi-| stransese aga de tare pe baiat, incat acesta se sperie. Parsi cortul, mergand Anticipotia eeincet, calma, stépanindu-se. Afara, chipurile p&rintilor Ti spusera de ce se temeau_ —Unde-{ larba? Arevin, cu spatele la ea, tresari la tonul Barbatul cu par mai deschis icni gi n-o mai privi. —Ne-a fost fric&, rosti partenerul mai varsinic, Credeam c& va mugca copilul. — Eu am crezut. Eu am fost. Se tara pe fata luj,.. li puteam vedea coltii... Mama lui Stavin igi l&s& mainile pe umerii partenerului tanar si acesta amuti. — Unde este? Voia sa strige gi nu putea. Ti aduser& 0 cutioar& deschisa. Serpoaica o lua gi privi induntra. larb& z&cea, aproape taiat in doua, maruntaiele curgandu-i din corp, pe jum&tate intors. In timp ce il privea, tremurand, el se zbatu odata gi sfichiul limba. Serpoaica scoase un sunet infun- dat in gat. Spera ca migcarile sale erau simple reflexe, totusi fl apucd pe cat putu mai ugor. Se apleca gi atinse cu buzele solzii verzi si netezi dinapoia capului. Il musca scurt $i jute la baza craniului. SAngele ii tagni in gur& rece gi sdrat. Daca nu era inca mort, il ucisese instan- taneu. Ii privi pe parinti gi pe Arevin; erau cu tolii albi la fata, dar nu avea pic de injelegere pentru teama lor si nu-i pasa decat de propria-i durere. — O fiinja atat de mica, spuse ea. O fiinf& atat de micd, ce dadea numai placer gi vise. Ti privi o clipa, apoi se intoarse catre cort. —Asteapta... jl auzi pe partenerul mai in varsta venind inapoia ei. [i atinse umarul; ea ii indeparté mana cu o migcare brusca. — Iti dam tot ce vrei, zise el, dar las& copilul. — S8-| omor pe Stavin pentru stupidi- tatea voastr&? exploda ea. Barbatul parea c& voia s-o retina. $Serpoaica ii izbi cu umarul in stomac gi se repezi in cort, lavind caseta. Trezita brusc gi furioas&, Nisip se tari afara, incola- cindu-se. Cand cineva incerca sa intre, ‘ssi si zngni clopoteii cu o violenja pe care Serpoaica nu i-o mai cunoscuse. Nu mai privi inapoi. Igi aplec& fruntea, ster- géndu-si lacrimile cu maneca inainte ca Stavin sé le vada. Ingenunche langa pat. — Ge s-a intamplat? Auzise glasurile in afara cortului si ciocnirea. — Nimic, Stavin. $tiai c& noi am traversat degertul? — Nu, raspunse el cu uimire. — Era foarte cald gi n-aveam nimic de mancare. larb& vaneaz& acum. Era infometat. fl ierti gi ma lasi sé-ncep? Ew voi fi aici tot timpul. Parea foarte obosit; era dezamagit dar n-avea pulerea s contrazica. —Bine. Glasul fi suna ca nisipul prefirat printre degete. ‘Serpoaica o ridica pe Ceata de pe umeri $i indeparté patura de pe trupul lui Stavin. Tumoarea se ivi sub coaste, deformandu-i corpul, strivindu-i organele vitale, sugAndu-i hrana pentru a cregte ea, otravindu-| cu zoaiele ei. Tinand-o pe Ceaté de cap, Serpoaica o las& sa coboare pe baiat, atingandu-l_ gi gustandu-l. Trebuia s& opreasc& cobra din a mugca; excitarea 0 agitase. Cand Nisip igi scutura clopoteii, vibratiile o facuré s& tresaraé. Femeia o stranse, mAngaind-o; raspunsurile invatate gi antrenate incepura s4 soseasc&, cople- sind instinctele naturale. Ceaja se opri c&nd limba ii atinse pielea de deasupra tumorii si Serpoaica fi dadu drumul. Cobra se dadu inapoi, apoi Agni i mused aga cum mugcd cobrele, infigan- du-si o data coltii scurti, dand drumul, mugcand imediat ca s& apuce mai bine, tinand, mesteodndu-si prada, Stavin tip, dar nu se misc sub méinile Serpoaicel. Coat’ igi goli sSculetii cu venin in copil gii didu drumul. Se inait&, privi in jur, isi stranse gluga 3i se tari peste podele intr-o linie perfect dreapt& céitre compartimentul 9 eee EEE ‘Anticipatioej intunecos. — Gata, Stavin. — Acum 0 s& mor? — Nu. Nu acum si-sper 04 nici multi ani de acum inainte. Scoase o sticiujaé cu pulbere de la bréu. —Deschide gura. Baiatul se supuse 3i ea Ti presara pudra pe limba. — Asta va ajuta impotriva durerii, Asternu o {esétura peste ranile puncti- forme, fara a sterge sAngele. — $erpoaico? Pleci? — Wu plec féré s&+{i spun la revedere. ti promit. Copilul se las& pe spate, Inchise ochii si drogul il adormi. Nisip se incoldcise cuminte pe podea. Femeia batu cu palma in dugumea ca s&-| cheme. Se tari spre ea gi intra in caseta. Serpoaica inchise capacul siridic& cutia, continuand sa o simt4 goala. Auzea zgo- mote in afara cortului. Parinii Jui Stavin si cei care venisera s-i ajute, deschisera uga gi privirS induntru, pipdind podelele cu bete intinse inaintea lor. Serpoaica lisa culia jos. — Sunt gaia. trara. Arevin era cu ei, dar avea mainile goale. — Serpoaico... Vorbea prin durere, mila si confuzie, si Serpoaica nu putea spune ce credea el de fapt. Privi peste umar. Mama lui Stavin era chiar inapoia {ul. O apucd de umeri — Ar fi murit far ea. Indiferent ce s-ar intémpla in continuare, el ar fi mucit. Ea se scutura de mainile tanarului, — Poate ar fi trait. Poate ar fi scApat. Am... Nu mai reusi s& continue, ascunzandu-¢i lacrimile ‘Serpoaica simfi oameni miscAndu-se, inconjurand-o. Arevin pagi spre ea si se opri, iar ea isi dadu seama c& 0 astepta 8A se-apere. — Nici unul din voi nu poate plange? strig& ea. Nici unul dintre voi nu poate plAnge pentru mine si disperarea mea, a sau pentru ei cu vinile lor, sau pentru flinfele mititele si durerile lor? Simfea lacrimile curgandu-i pe obraji. N-o infelegeau; erau ofensati de plansul ei, Stateau locului, inc& teman- du-se, dar cApatand curaj. Nu mai avea nevoie de poza degajaté cu care-| pacalise pe copil. — Prostilor, rosti ou o voce sparta. Stavin... Lumina dinspre intrare ii fcu pe tofi sa | tresara. — LAsati-ma sa trec. Gei din fata Serpoaicei se dadura in laturi in fata conducatoarei lor. Se opri inaintea Serpoaicei, ignorand caseta pe care aproape cd o alingea cu piciorul. — Stavin o sa traiasc&? Glasul ji era calm si bland. —Nu pot fi sigur, dar asa cred. — Lasali-ne. Oamenii infeleserd cuvintele Serpoai- cei inainte de a le intelege pe cele ale conducatoarei; privira in jur, igi coboraré armele gi in cele.din urm&, unul cte unul, pardsira cortul. Arevin ramase. Serpoaica simi cum puterea ce venise inaintea primejdiei o p&r&seste. Genunchil Ti cedaré. Se ghemui peste gentuja cu fala in maini. Femeia cealalta ingenunche lang ea. hi muljumesc, spuse. Ti multumese. Imi pare alt de rau... isi puse brafele in jurul Serpoaicei gio atrase catre ea. Arevin ingenunche langa ele si o imbrafisa gi el. Serpoaica incepu din nou s& tremure, iar ei o finura in timp ce planse. Mai tarziu dormi, epuizata, singura in inandu-i mana, Oamenii nimale mici pentru Nisip gi Ceat’. Ei ti d&duser& hrana si provizii si suficienta ap ca s4 se poatd imbiiia, desi pesemne isi secatuisera mult rezervele. C&nd se trezi, Arevin dormea in apropiere, cu vegmantul deschis de c&ldura, acoperit de transpiratie pe piept gi abdomen. Duritatea din chipul tui Anticipatia 59disparea in somn; parea obosit si vulnera- bil. Serpoaica voi s4-| trezeasca, dar se opri, clatina din cap si se intoarse catre Stavin. Pipl tumoarea gi vizu ca incepuse s& se dizolve si sa se stranga, ucisa de veni- nul modificat al cobrel. Dincolo de durerea ei, Serpoaica se bucura. indeparta cailiontii de pe fruntea pustiului. —Nu te voi minti din nou, micutule, sopti ea, dar in curand trebuie sa plec. Nu pot rmane aici Dorea alte trei zile de somn, pentru a termina lupta cu efectele otravii viperei de tufig, ins avea s& doarma altundeva. — Stavin? Incetigor, se trezi. —Nu ma mai doare. — MA bucur. — Iti multumese. — La revedere, Stavin. Mai tarziu 0 s&+{i reamintesti cA te-ai trezit si c tam spus la revedere? — La revedere, rosti el, coplesit de toropeala. La revedere,. Serpoaico. La revedere, larba. Inchise ochii erpoaica ridic& geanta gi privi spre Arevin. Acesta nu se migca. Pe jumatate recunoascatoare, jumatate regretand, pardsi cortul. Amurgul se‘apropia cu umbrele lungi al neclare; tabéira era fierbinte si tacuta. si gsi poneiul tarcat, inconjurat de provizii. Burdufuri noi, pline cu apa, si vegminte pentru desert erau agezate langa sea, pe jos, desi Serpoaica refu- zase orice plat. Poneiul nechezé spre ea. Il sc&rpina intre urechi, il inseua si incdrea proviziile. fl apuca de frau si se indrepta spre est, de acolo de unde venise. — Serpoaico. Rasufla adanc i se intoarse catre Arevin. Tanarul st&tea cu fata cre soare; pielea Ti era aramie-rogiatica, iar vesmantul purpuriu. Parul, liber acum, ii cAdea pe umeri indulcindu-i trasaturile. —Trebuie s pleci? —Da. — Speram c& nu vei pleca inainte ca... Speram cd vel sta... 0 vreme... — Daca jucrurile erau altfel, ag fi putut rémane. — Erau infricosati... —Le-am spus ca larba nu le putea face nici un ru, dar ei i-au vazut colfii gi n-au gtiut c4 el aduce doar vise gi usureaz& moartea. —Nu+i poff ierta? — Nu pot rémane Inaintea vinovatiet lor, Ceea ce au facut a fost gregeala mea. l-am inteles prea tArziu. — Tu singur ai spus c& nu poti cunoaste toate obiceiurile gi toate teme- tile. — Sunt oloaga, raspunse ea. Fara larb&, dacd nu pot lecui un om, nu pot da nici un ajutor. Trebuie s& merg acasa, s& dau ochi cu Tnvatatorii mei si sper cé-mi vor ierta prostia. Ei numese rareori pe cineva cu numele ce-| port eu - si acum vor fi dezamagiti. ; — Lasit-ma s vin cu tine. Ar fi vrut i ea; ezita gi se blestema pentru aceasta slabiciune. — Mii pot lua pe Ceata si pe Nisip, iar pe mine s& ma izgoneasca, si atunci ai fi izgonit situ, Ramal aici, Arevin. — Nu conteaza. —Ba da. Dupa un timp, ne-am uri, Nu te cunosc si nici tu pe mine. Avem nevoie de tacere gi de timp pentru a ne injelege bine. Tanarul inaint& spre ea, o cuprinse in brate si rimasera imbr&tisati un moment. Cand igi ridicd privirea, ochii lui stréluceau de lacrimi —Te rog, intoarce-te, gopti el. Orice s-ar intampla, intoarce-te. — Voi incerca. Asteapti-ma primavara viitoare, cénd se opresc vanturile. Daca nu vin nici in urmatoarea primavara, uité-ma. Acolo unde voi fi, daca tralese, te Voi uita gi eu. —Os& te astept, rosti Arevin. Serpoaica apucd fraul poneiului si porni catre desert. Traducerea: Mihai-Dan Pavelescu CO ——————T Anticipatia f— cu PREWIZIUNEA de Costi Gurgu © patrulé insoyitd de un husky. Fir-ag al dracului! Aerocletele xboard ca fulgerul prin labirintul de oglinzi. Orice migcare gregita te striveste intr-o eruptie de cioburi. Dare de lumina verde si galbeni exfoliaza spafiul in beteala de spuma. In spate, aerocletele rogii ale inamicilor. Tindnd formayia sirénsd. Patrula se apropic. {mi mentin cu grew o expresie indiferent’. Involuntar, un fior m& face sa tresar. A trecut moartea pe lingi mine, imi spun incercAnd sa inveselesc atmosfera, dar degeaba. Cainele asta! Husky 4stia au ceva special. Ceva care face si-\i inghete gira spindrii, Ochii albastri gi reci, figura crud& gi inteligent4, aerul de forji pe care-1 degaji. Mai e si mirosul Asta al lor! Ca gi cAnd n-ar fi fost de ajuns infajigarea ca si te bage-n sperie{i, mai vine gi capacitatea lor de a ,,mirosi* viitorul, care pune capac. Ti-e frick sé mai iesi pe strazi. Sunt impanzite cu patrule insojite | de cAte un husky. cAinele-polijist-care- miroase-viitorul, patrule care abia agteaptd sé te salle pe baza ,,previziu- nilor“ cAinelui, Va fura, va omor?, va viola, te pofi trezi inchis doar pentru posibilitatea ca intr-un anumit viitor, mai apropiat sau mai indep&rtat, s& incalci legea. Tofi se uitd de zece ori tnainte, pe unde caled, si nu striveased veo lege sub talpa si incremenese sub dugul sudorii numai cand aud un himait. Cainii agtia cu mirosul lor! Observi de la distanja o fisura tn perele, intunecata-n rou. Un inamic ffi taie calea si imaginea lui multiplicatd de oglinzi te niiucesse. Instinctiv zmucesti ghidonul gi treci razant pe sub el cu aerocleta culcaté tn plan orizontal. Te repliezi gi virezi la dreapta, prin fisurd. E 0 trecere lichida spre alt nivel. Dar tu Jfranezi i lagi curentul de bulbuci rogii, mari cat pumnul, sd te conduca. Ai timp cat sé vezi care-i treaba. Patrula mA opreste vadit interesati de mine. fi privese pe politigti cu un singur ochi. La celiilalt ¢ cuplat KONAMIUL. Pe husky n-am curaj. Cainele m4 miroase indelung. Un iremur necontrolat imi plapit% burta. Intr-un tarziu, exact cAind credeam c-o si mi se reteze picioarele, dihania se retrage gi un polifist ridic& ochii de pe brajara-terminal biorecep- toare a céinelui polit —Domnule, am neplicute misiune si va anunj ci fn urmitoarele 24 de ore veti fi victima unui omor. Faptagul nu e fn apropiere, aga incAt nu putem si-l si arestim. Dar n-avefi griji, cAinele a re{inut mirosul sil va depista cu sigu- ran{i intre timp. Vom trece cu rondul de fiecare dati pe lang’ blocul dumneavoas- tri gi vom fi pe faza. Mi saluta gi se-ndepirteaza. Raman i eee a Se alfncremenit. Un frig de neinchipuit pentru luna asta imi clinjine dinfii. $i eu care credeam c& 0 s& fac vreo prostie! Tntru in bloc si m& refugiez in aparta- ment, baricadand uga cu toate sistemele posibile, Anulcz intAlnirile de diseara gi comunic unit&tii casnice si deconecteze linia telefonicl. Vrea si-mi afigeze cine m-a cSutat, dar aman pentru a doua zi - nu trebuie s4 m4 tenteze nimic. M& intind in pat si mi relaxez. Tesi in trombd din lichidul rogu pe deasupra capetelor inamic asteptau si aterizezi direct in grimada de nori albi gi pufosi, ce formeazé un relief deluros pana tn zare. Aerocleta fi se zdruncind in bulbuciiturile spumoase ale formatiunilor de nori gi trebuie s& faci dovadé de cea mai mare dexteritate pen- tru ca sé te menjii fn curs4, ocolind relieful prea abrupt, eviidnd faliile addnci sau prea inguste, ambaland motorul, atat cat trebuie, ca sé ajungi pana in varful unui deal alb gi ondulat, gi de acolo si te lansezi in salturi lungi. Arunci 0 grenad& fumigend yi vezi in oglinda retrovizoare cum, intre tine si inamici, se ridicd un zid de fum. Jumdatate dintre urmiritori raman zdrobiti pe par- curs, iesind din ceajé numai cei mai norocosi. M& ridic gi m& indrept c&tre fereastra. Au trecut doud ore si nu s-a intimplat nimic. Patrula trece, intr-adevir, din juma’ in juma’ de ord, prin faja blocului. Dar daca criminalul intra prin spatele blocului? Patrula n-ar sti nimic. $i, totusi, parci a zis cé husky miroase bine viitorul pe o raza destul de mare. O fi inclus si spatele blocului? Ce porcarie! Blocul Asta n-are dec&t intrarea din fata. O mas& buna cred c& ma va salva. Cina intotdeauna ma binedispune. Goana prin nori se intinde cam mult, asa incdt incepi sd cauji o bres. Si atunci ifi vine ideea. Activezi arma laser si arunci céteva fulgere, in timp ce treci pe sistemul turbo $i ambalezi sacadat motorul. Tunete scurte si risundtoare se sparg in cercuri concentrice, Iudnd formele neregulate ale bulbucaturilor noroase. In seurt timp, repetand operatiunea, reusesti - Incepe sa ploud gi st sufle vantul, iar norii pornesc sé se destrame. La un moment dat, de pe varful unui deal, te repezi, cu viteza la limita nebuniei, printr-o gaurd tn siratul noros, dedesubt. ‘Au mai trecut patru ore, M& gandeam c& faptagul s-ar fi putut s4 intre tn bloc inc& de dimineaja si si pandeascd momentul propice. Sau mai rau, si-mi fi ptruns in apartament in lipsa mea si s& fi pregitit capcana mortala. Atunci, patrula degeaba se mai plimba prin zona. Maine dimineaj& probabil 0 si mi giseasct mort, Ce ar trebui si fac gi ce n-ar trebui? Ce sii ating gi ce nu? Ce s& declangez si ce nu? Isuse, doar n-o sa raman imobi- lizat pe canapea, in fafa televizorului! Sau poate tocmai asta urmifreste? Desprind braul de plastic din spatele urechii, scot difuzorul din ea si decuplez KONAMIUL de pe ochiul stang. Clipese putin ainefit. Aleg un CD gi-l cniiresc in palma sovaitor, foi{A aurie de marimea unei unghii, dar, in cele din urm&, ma hotfrasc gi-1 introduc in driver-ul secun- dar pentru memorie complementard, comutand pe sistemul de operare mixt. CD-ul care ruleazi deja ,,Aerocletele de Foc", se va cupla cu cel proaspat intro- dus, mixand programele. Oftez preocupat gi-mi montez KONAMIUL Ia loc, pe ochiul stang. Muzica revine cu un urlet dement in ureche. Anestezic. E miezul noptii. Ora cea mai propice pentru activitSti criminale. Acum, fie ce-o fi, M-am obignuit cu gandul. In fond, nimeni nu-i nemuritor, diferenja 62 memes ANficipotiofind doar de modul in care te duci. $i dac& aga mi-e scris, ce pot s fac? Soarta. Aia sunt tot pe strad4, cu blestematul lor de cAine, dar cine stie care-o fi treaba. Am uitat sd-i intreb cum o s4 mor. As fi gtiut si previn pericolul. Aga, otrava nu e, altfel ag fi dat ortu’ popii pind acum, de la sistemul electronic nue, alti capcant ascunsi n-am gisit, deci trebuie si mi omoare cu mna lui, sau, m4 rog, cu ce are fn mini. Dar aici intervine patrula, care-] va simti, gi o si fie bine. Pe dracu'! Aerocletei fi cresc aripi pieloase, cu anvergurd de cel pujin zece metri gi incepi si planezi maiestuos pe deasupra intinsurilor degertice. Flacari sangerii danseazét in urma soarelui, manjind ori- zontul. Pe aici, pe undeva, e i finta ta - inima calda gi rosie a lumii exodului. Daci deja ¢ ascuns aici, asteptand noaptea, ce m& mai fnciilzeste pe mine c& javra aia o si-] simt& cand 0 s-o fact? Vor urca si-I vor prinde, dar eu voi fi mort. Ca si cand pe mine mi intereseaz si-l prindi. Eu contez! Dé ce s4 ma hiicuiasc% vreun nenorocit? Un handi- capat! Un dement! Tot felul de maniaci, nici nu stii care e gi care nu e, au imp€nzit oragul, omoar4 prin parcuri, 1a metrou, chiar si pe strizi. Nu mai vorbesc de casele oamenilor. Ce cioparjeala ma-sii! Las un nemernic s4 mA fack bucifele? Nimeni nu trebuie st se ating’ de mine. Nimeni. Vezi inima mare si caldd. Crezi c& s-a stricat programul, pentru cé pianul sumbru al lui Chopin inléturdé ritmul furios al tobei si metalul chitdrilor. Inima ¢ aparaté de o paturé colcditoare de flinge cenusii, céirnoase, ca niste ficagi umblitori. Te indrep{i direct spre fintd. Aripile se pliazd gi ambalezimotorul, aerocleta ndpustindu-se ca un uragan asupra lor. imi tree capul prin colac si franghia aspra imi atinge gatul, N-o si las pe nimeni si ma chinuie. E dreptul meu si mor cum vreau. Imping cu piciorul scaunul de dedesubt. Flécri rosii si fulgere acoperé lumea. Ochi albastri ai c4inelui scruteaz’ viitorul. Bezna rosie a intunericului! DRUMUL CEL MAI SCURT. ‘CATRE INFORMATIE. RADIO ZAELTA ZN, RADIO DELTA | A jig, Pucuresti, Ploiest si Valea Prahovei 93,5 FM GAMA COMPLETA DE SERVIC PROMOTIONALE TEL. (01) 631 73 89 *** FAX (01) 311 34 32 AnticipatiaSF si Banda Desenata de Walter Riess Publicdnd acest articol, rispundem celor ce ne intreabit adesea de ce nu editim gi o revisit de Band& Desenatti sau de ce nu publictim ‘mai des, in Anticipatia, astfel de creafii Situat& 1a granija dintre film, literatura si gra- fick gi preluand elemente specifice fiectireia, anda desenati a reprezentat, tne’ de la fncepu- turi, un teren propice pentru SF. Avand asupra Titeraturii ascendentul imsginii gi al migcdrii, agupra graficii posibilitatea de a prezenta nu una, ci mai multe creatii, si prezentind in comparatie cu filmu] avantajul costului redus, BD a facilitat ‘cAlitorii in Jocuri si timpuri imaginative de o mare spectaculozitatc. Ag aminti doar faptul ck Supe: man si Batman au fost, inifial, eroi de band’ dese- atl, Colectia CPSF-Anticipatia a publicat si pu- blicd (rar, ce-i drept) atat in paginile revistei, eft si ale Almanahului, benzi desenate realizate, in spe- cial, de desenaiori romani, Imi aduc aminte cu plicere de Sandu Florea, Valentin Tinase, Marian ‘Mirescu, Viorel Pirligras, Victor Trifan etc. ‘An fost fnceretri, cum era si fireso, de a avea aparijii editoriale numai de band’ desenatt. “Android”, de exemplu, cu ale sale 3 numere, rimine o notebilti incercare. Faplul c& acest gen de creajie rimfne, la noi, doar Ia nivelul incer- clrilor (desi se organizeazX anual Salonul najional de Banda desenat), ct nu apar reviste specializate cuo frecven{é marcanti in domeniu si ci BD cu tematica SF apare rar chiar si fn alte publicai lite rare are mai multe explicaji: Prima ar fi i public mai numeros de cititor de BD. $tiu c& “tuturor ne place”, sti c& mulji mA vor contrazice, dar cai dintre noi ar da 10 000 de lei pe un album ‘sau 3.000 de lei pe o revist4? La inceput, in special in Statele Unite, banda desenat& insojea ziarele de mare tiraj, dar in secven{e putine, dnd publicului cu lingurija crimpeie de aventura zilnic&, cu subiecte de larg accesibilitate. O dat’ obignuifi cu personajele gi actiunile, cititorii cumpirau ziarul pentru a-si regisi eroii, Mai tarziu au aparut revisle, foarte ieftine, care grupau siptimanal aventurile croilor prefera(i si, mull mai tarziu, albumele gi revistele de calitate, in forma pe care 0 cunoastenr. astizi ‘Acest proces, desi indelungat, a format un public cititor care gi aslazi, poate la o varsté inaintati, cumpiri reviste de BD. Pentru c& cei ce Je apreci- az4.nu sunt, in mod obligstoriu, umai tineri. Lipsind un public inifiat (care Ta noi incd mu format si nu se poate forma ata de repede) gi {inand cont de costul destul de ridicat al unor posi- bile publicajii de BD (care, deci, nu pot fi “rentabile”), nu apar cu regularitate nici creatii cu adevarat notabile in acest domeniu, orict ar fi de trist acest adevir. La toate acestea se mai adaugi un aspect, deloc neglijabil: conjunctura actual. Este greu st formezi un public, si atragi “virsta ayenturii” eu 0 revisti, sub bombardamentul de imagini lansat de mass-media. Casetele video, televiziunea prin cablu cu ale sale 30 de programe fac ca BD 5 capete un caracter nostalgic, degi eu ag dori, din toatl inima, si nu fie aga. Insdsi preluirile cine- malografice, fot mai frecvente in ultimul timp, de aventuri gi eroi din benzi desenate ne indreplijese sii credeam cli acest domeniu nu gi-a spus inck ultinsul cuvant. Dorim st primim benzi desenate cu tematic’ SF, s% cunoagtem noi desenatori romani in dome- niu, Este gtiut c& 0 BD se naste si mai greu decit un desen “‘clasic”, pentru c& pirgii grafice i se altura si o components literara: scenariul. Conceput special, povestea nu trebuie s& fie stu- foasd, este Ins necesar si fie mereu dinamica. Dac’ la o carte dialogul invioreaz’, la un scenariu de BD textul trebuie si dea posibilitatea migc&rii, iar descricrile sunt preluate de cadrul, de fundalul ac{iunii. Ca gi la film, prim-plamurile trebuie st alterneze cu planurile normiale si indeptrtate, din unghiuri cit mai neasteptate. in ceea ce priveste desenul propriu-zis, acesta poaie fi alb-negru sau color, desi BD consacraifi se Tucreaz4 in alb-negru si numai anumite pagini in culoare. Proporjia pe coal este cam 1/3 negru, 2/3 alb, jar pentra tipSrire nu folositi pete compacte de negra. Stilu} vi aparfine, inst linia de gapirograf sau penifi trebuie si fie sigurd, personajele tebuie ‘si semene de la o secven(a la alta, iar ca “true”, nu se vor desena dou’ personaje asemnatoare (doi D&icti blonzi sau dows fete brunete, tunse Ia fel). E mai bine si fie din start diferite. Acordati scrisului toatd atenjia necesar’: citet, ordonat, cu caractere deja folosite (exist un scris specific). El poate contribui 1a dinamismul lucririi: un scris ingrosat, nogru, tremurat sugereazA un strigat, unnl mirunt intr-o bul mare — 0 goapta etc, Nu folosifi text mult, care st plictiseasc& si fncercafi sd faceli per sonajele s& vorbeasci mai mult decat povestitorul. Cu toate c& este un domeniu dificil al graficii banda desenat SF poate inc’ s ofere mule satis. factii. Incercati! ee Anticipationa eae MOCANU MATEI ALEXANDRU — Zimnicea: Slab, mai incercati. PETRE LIVIU MARIAN — Sunteti pe un drum bun. Dar este de dorit ca linia sa capete mai mult fort, iar umbra trebuie tratata net, altfel nu se poate tipari. Desi tematica lucrarilor este cam stranie, mai trimiteti. DUMITRU NICUSOR — Bucuresti: Am refinut spre publicare cateva dintre lucrarile propuse. Mai trimiteti. CIGHER OCTAVIAN —_Ludus: Desenele dumneavoastra din pacate nu spun nimic. Documentati-va si mai incer- cati MIHAELA POPENTIU. Textul e fapt un poem in proza, cu vagi afi SF. Nu-I refin pentru publicare. ANGELA SPINEANU Str.C.A Rosetti, nr.20, Blaj, cod 3175, judet Alba, cauta gorespondeni iubitori de SF si promite c& le va rspunde tuturor. si MIHAILESCU VIRGIL. Este o pre- miera absoluta sa primesc pasaje din 8 povestiri asupra carora sma pronunt © pot face; astept macar un text inte- gral. Nu raspund personal decat cores- Pondentilor ce includ gi un plic timbrat gi autoadresat. CRACANA RODICA. Nai trimiteti. MOCANU MATEI-ALEXANDRU Destul de interesant, totugi, nu inea la nivel publicabil BORS EMILIAN. Din pacate nu pentru genul literar propus. COSMIN-OCTAVIAN UNGUREANU. Bd.M.Eminescu, 63D, bI.DIB3, apt.6, Botogani, cod 6800 cauta urmatoarele cari in stare ireprosabild, aparute la ed.Nemira: Seniorii razboiului, Cuibul de dincolo de umbr, Asediul Aristei, Povara cunoasterii, Agentul haosului, Copiii Dunei (2 vol.), Fundatia si Pamantul. ROGOZ DOREL. Str.Nordului, bI.10, sc,B, apt.8, Codlea, Bragov doreste s& corespondeze cu iubitori ai SF-ului din fara. “Ultimul Supravietuitor” este promit&toare, totusi ar mai fi cale lunga... Mai trimite. VLAD CIOPRON. Interesant; talent exist - in mod clar -, dar textul nu se prea incadreaza in categoria celor publi- cate de revist&. Astept si altceva. CATALIN SANDU. Excelenta “A gaptea...”; 0 retin in vederea public&ri. Daca aveti alte intentii cu ea, va rog, anuntati-ma. FLORICICA MIREL. Texte bune, in primul rand “Pustiul", pe care am retinut, totusi legéitura cu SF-ul e mult prea vaga. WALTER RIESS MIHAI-DAN PAVELESCU fi 68,7 FM OP 1, CP. 101 radio media buzdu Aleea ~“Aleea Industrilo, 1 —~—ten, 40-38-446605 1 tel, 40-38-446605 fax. 40-38-446604he ALEXANDRU MIRONOV -e VOICU BUGARIU e LIVIU SURUGIU ~~