Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ

B-dul Carol I nr. 17, sector 2, Bucureşti

Manual de fotointerpretare
şi digitizare a blocurilor fizice
completat cu
reguli pentru actualizarea blocurilor fizice
şi altor elemente din baza de date LPIS
pe baza imaginilor ortofoto noi

Versiunea 2.0.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 3/59
COD FIDP0 - XX

CUPRINS

1. ABREVIERI ŞI DEFINIŢII ............. 4

1.1. Lista abrevierilor ............. 4
1.2. Definiţii ............. 5

2. CADRUL LEGAL ............. 6

2.1. Legislaţie comunitară ............. 6
2.2. Legislaţie naţională ............. 6

3. CARACTERISTICILE LPIS ÎN ROMÂNIA ............. 7

4. ABORDAREA VECTORIZĂRII ............. 8

4.1. Unitatea de vectorizare ............. 8
4.2. Pregătirea pentru vectorizare ............. 8
4.3. Obiectele vectorizate ............. 8
Tabel 4.1 . . . . . . . . . . . . . 11
Tabel 4.2 . . . . . . . . . . . . . 13
4.4. Categorii de folosinţă eligibile . . . . . . . . . . . . . 13

5. REGULI DE FOTOINTERPRETARE / VECTORIZARE ............. 15

5.1. Criterii de fotointerpretare ............. 15
Tabelul 5.1 ............. 16
5.2. Reguli de vectorizare ............. 17
5.3. Reguli de codificare ............. 18

6. EXEMPLE DE FOTOINTERPRETARE / VECTORIZARE

PENTRU CREAREA LPIS ÎN ROMÂNIA ............. 19
6.1. Vectorizarea obiectelor de tip BA ............. 19
6.1.1. Exemple de vectorizare a obiectelor de tip BA şi folosinţă principală TA ............. 19
6.1.2. Exemple de vectorizare a obiectelor de tip BA şi folosinţă principală PP ............. 24
6.1.3. Exemple de vectorizare a obiectelor de tip BA şi folosinţă principală VI sau CP ............. 26
6.2. Exemple de vectorizare obiecte de tip SA ............. 30
6.3. Exemple de erori în procesul de fotointerpretare
şi vectorizare - obiecte de tip BA . . . . . . . . . . . . . 34
6.4. Erori ale ortofotoimaginilor; exemple de fotointerpretare . . . . . . . . . . . . . 38
6.5. Exemple de fotointerpretare şi vectorizare a obiectelor de tip NA . . . . . . . . . . . . . 39

7. ACTUALIZAREA ŞI ÎNTREŢINEREA LPIS ÎN ROMÂNIA . . . . . . . . . . . . . 44

7.1. Efectuarea operaţiei de separare a terenului agricol de zona construită
în cadrul poligoanelor (tip obiect) SA (actualizarea LPIS bazată pe
observaţiile făcute de fermieri la depunerea cererii de sprijin) ............. 44
7.2. Actualizarea LPIS bazată pe achiziţionarea de ortofotograme noi ............. 49
7.3. Exemple de neconcordanţe între digitizarea actuală şi imaginile noi ............. 49
7.4. Exemple de digitizare greşită şi pe limite incerte ............. 53
7.5. Modificări ale digitizării cauzate de georeferenţierea
diferită între imaginile ortofoto noi şi vechi . . . . . . . . . . . . . 58
7.6. Actualizarea LPIS pe baza imaginilor VHR . . . . . . . . . . . . . 59
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 4/59
COD FIDP0 - XX

1. ABREVIERI ŞI DEFINIŢII

1.1. Lista abrevierilor

ABF Actualizarea blocului (blocurilor) fizic(e)

ANCPI Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
BF Bloc fizic
CAPI Interpretarea fotogramelor asistată de calculator (Computer Aided Photo-Interpretation)
CT Control pe teren
CwRS Controale prin teledetecţie (Control with Remote Sensing)
DA Direcţia pentru Agricultură [judeţ]
GAEC Bune Condiţii Agricole şi de Mediu (Good Agricultural and Environmental Conditions)
GIS Sistem Informaţional Geografic(Geographic Information System)
HR Imagini de înaltă rezoluţie (High Resolution)
IACS Sistemul Integrat de Administrare şi Control (Integrated Administrative and Control System)
ID Numărul de identificare a blocului fizic
ITC Informatică şi telecomunicaţii
JRC Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (Joint Research Center)
LPIS Sistemul de identificare a parcelelor agricole (Land Parcel Identification System)
MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
MrSID Format de fişier de compresie pentru imagini foarte mari
PAC Politica Agricolă Comunitară
RFV Vizită rapidă pe teren (Rapid Field Visit)
ROF Regulamentul de organizare şi funcţionare
RS Teledetecţie
RUI Registrul Unic de Identificare
SAPS Schema de plată unică pe suprafaţă (Single Area Payment Scheme)
SPS Schema unică de plată (Single Payment Scheme)
SM Stat(e) membru(e) al(e) UE
SMR Cerinţe Manageriale Statutare (Statutory Mangerial Requirements)
TIFF Format de fişier stocare pentru imagine, fotografii etc.
UAT Unitate administrativă teritorială
UE Uniunea Europeană
UHR Imagini satelitare de ultra înaltă rezoluţie (Ultra High Resolution)
VHR Imagini satelitare de foarte înaltă rezoluţie (Very High Resolution)
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 5/59
COD FIDP0 - XX

1.2. Definiţii

Parcelă de referinţă Suprafaţă delimitată geografic, avînd un identificator unic, înregistrată

în sistemul informaţional geografic (GIS) al sistemului de identificare
al parcelelor agricole (LPIS) la care face referire Art. 17 din
Regulamentul CE nr. 73/2009 al Consiliului, cu modificările şi
completările ulterioare şi art. 2, alin. 27 din Regulamentul CE
nr. 1122/2009.
Bloc fizic Suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi
fermieri, cu limite liniare naturale sau artificiale stabile şi care poate
include una sau mai multe parcele agricole. Blocul fizic este unic
identificat în sistemul informaţional geografic şi reprezintă parcela de
referinţă adoptată în cadrul LPIS în România.
Parcelă agricolă Suprafaţa continuă de teren pe care este cultivat un singur grup de
culturi de către un singur fermier; acolo unde este necesară o
declaraţie separată privind folosirea unei suprafeţe din cadrul grupului
de culturi solicitat în contextul art. 2 punctul 1a. din Regulamentul
(CE) nr. 796/2004 al Comisiei, cu modificările şi completările
ulterioare, utilizarea specifică va limita parcela agricolă.
Parcela eligibilă O parcelă agricolă de minim 0.3 ha. În cazul terenurilor cu vii, livezi,
arbuşti fructiferi, hamei, pepiniere pomicole, viticole şi forestiere şi
altele asemenea, parcela eligibilă este de minimum 0.1 ha.
Ortofotoplan / Imagini aeriene preluate de camere fotogrammetrice digitale
Ortofotogramă aeropurtate care sunt rectificate si georeferentiate; prin prelucrarea
ortofotogramelor se obtine ortofotoplanul.
Contractori/prestatori Instituţii şi firme angajate de APIA, să execute diferite servicii.
Suprafaţă neagricolă Suprafaţă de teren care are categorie de folosinţă neagricolă (ex.
păduri, mlaştini, pîlcuri de arbuşti, drumuri, suprafeţe construite, etc).
Suprafeţele neeligibile pot fi în interiorul blocurilor fizice (insule) sau
în afara blocurilor fizice.
Metadate Date despre conţinut, calitate, condiţii şi alte caracteristici ale datelor.
Date raster Un format pentru stocarea, prelucrarea şi prezentarea datelor spaţiale
sub formă de imagini digitale ce conţine o reţea de celule avînd toate
aceeaşi dimensiune, Fiecărei celule i se atribuie o valoare; valorile
tuturor celulelor sunt aranjate pe linii şi coloane formînd o matrice,
memorată într-un fişier alături de alte date necesare pentru
interpretarea datelor.
Date vector Un format folosit în stocarea datelor spaţiale. Entităţile spaţiale sunt
reprezentate prin puncte, linii şi poligoane.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 6/59
COD FIDP0 - XX

2. CADRUL LEGAL

2.1. Legislaţie comunitară

 Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului
nr. 73/2009 în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea, modularea şi sistemul integrat de
administrare şi control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultură (abrogă de la 1
ianuarie 2010 Regulamentul CE nr. 796/2004) cu modificările şi completările ulterioare;
 Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanţarea politicii
agricole comune, cu modificările şi completările ulterioare;
 Regulamentul (CE) nr. 885/2006 al Comisiei din 21 iunie 2006 de stabilire a normelor de
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce priveşte autorizarea agenţiilor de plăţi şi
a altor entităţi precum şi lichidarea conturilor FEGA şi FEADR, cu modificările şi completările
ulterioare;
 Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme
comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi
de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE)
nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE)
nr. 1782/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

2.2. Legislaţie naţională

 Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie
pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;
 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi
plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi
pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de
asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 139/2007, cu
modificările ulterioare;
 Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată;
 Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
 Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată;
 Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 152/2004 privind stabilirea
termenilor de referinţă pentru organizarea şi funcţionarea Sistemului integrat de administrare şi
control;
 Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 302/2005 privind realizarea
Registrului fermelor;
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 7/59
COD FIDP0 - XX

 Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 243/2006 privind stabilirea
măsurilor finanţate din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, care vor fi
implementate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi, respectiv, Agenţia
de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;
 Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării
durabile nr. 15/56/2008 pentru adoptarea măsurilor privind bunele condiţii agricole şi de mediu
în România;
 Ordinul ministrului administraţiei publice nr. 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice
pentru introducerea cadastrului general, cu modificările şi completările ulterioare;
 Memorandumul din 9 mai 2005 privind adoptarea de către România a schemei de plată unică pe
suprafaţă, a suprafeţei minime eligibile pentru exploataţia agricolă şi a suprafeţei minime
eligibile pentru parcela agricolă, în vederea sprijinirii agricultorilor de la data aderării la Uniunea
Europeană.

3. CARACTERISTICILE LPIS ÎN ROMÂNIA

Abrevierea LPIS (Land Parcel Information System) este utilizată la nivel european pentru a defini
Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole ca parte a Sistemului Integrat de Administrare şi
Control (IACS), dezvoltat în toate statele membre în conformitate cu reglementările Comisiei
Europene.
LPIS se bazează pe utilizarea imaginilor ortofoto şi a altor date cartografice ca suport de
cartografiere digitală şi este parte integrantă a IACS.
Pentru o identificare uşoară a parcelelor fermierilor, terenurile eligibile sunt constituite în blocuri
fizice conform definiţiilor din capitolul anterior.
Pentru uşurinţa controlului, pentru gestiunea cererilor de plată, precum şi pentru a se facilita
utilizarea bazei de date şi în alte scopuri (managementul funciar, monitorizarea măsurilor agricole şi
de mediu) aceasta trebuie creată în mediu GIS, respectiv în format digital unde suprafeţele să fie
delimitate prin poligoane la care să se aloce atribute specifice care să descrie mărimea, calitatea, tipul
de utilizare şi altele.
Blocurile fizice sunt vizibile fără multă ambiguitate pe ortofoto şi vor servi drept referinţă suficient
de stabilă pentru declaraţiile fermierului şi pentru controalele administrative încrucişate.
În acest scop este necesar ca blocurile fizice să fie delimitate de limite stabile; Aceste limite se vor
alege, pornind de la cele mai stabile elemente de peisaj. Atunci când configuraţia terenului o permite,
el va fi divizat. Divizarea se va face respectând ierarhia stabilităţii limitelor. Divizarea se va face,
până nu se mai pot identifica limite acceptabile din punct de vedere al stabilităţii.
Conform cerinţelor şi recomandărilor EU, LPIS este constituit respectând următoarele condiţii:
 Utilizarea obligatorie a GIS - informaţiile spaţiale ce definesc blocurile fizice sunt integrate
într-o structură care nu permite suprapunerea blocurilor fizice;
 Omogenitatea bazei de date - poligoanele ce definesc blocurile fizice nu au suprapuneri sau
limite artificiale (limitele hărţilor sau ale unităţilor administrativ-teritoriale). Este utilizată o
reprezentare cartografică continuă, unică pentru întreg teritoriul României, în proiecţia naţională
Stereo70;
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 8/59
COD FIDP0 - XX

 Precizie minimă - precizia minimă a bazei de date trebuie să fie conformă standardelor
cartografice la scara 1:10.000. Utilizarea ortofotogramelor la scara 1:5000 şi vectorizarea la o
scară mai mare (1:1000÷1:2000) asigură respectarea aceastei condiţii.

4. ABORDAREA VECTORIZĂRII

4.1. Unitatea de vectorizare

Vectorizarea imaginilor ortofoto a fost făcută pe fiecare teritoriu administrativ, dar limitele acestora
nu reprezintă şi limitele blocurilor fizice.
Un bloc fizic este atribuit acelei unităţi administrativ teritoriale care include cea mai mare parte din
suprafaţa acestuia.

4.2. Pregătirea pentru vectorizare

În procesul de vectorizare se vor incarca unitatea administrativ teritoriala, imaginile ortofoto aferente
noi şi, dacă este nevoie, şi cele vechi după care s-a vectorizat initial.

4.3. Obiectele vectorizate

 Blocuri fizice agricole [BA]
Suprafeţe agricole delimitate prin vectorizarea detaliilor liniare stabile conform definiţiei blocului
fizic
 Suprafeţe cu aşezări, intravilan [SA]
Suprafeţe parţial acoperite de construcţii şi care pot include grădini, livezi, parcele arabile sau
păşuni. Acestea pot include suprafeţe eligibile în conformitate cu schemele de plată ale PAC.
 Suprafeţe neagricole din exteriorul blocurilor fizice [NA]
Poligoane care conţin exclusiv suprafeţe neagricole (ape, păduri, platforme industriale etc).
Pentru a facilita managementul topologiei GIS, suprafeţele acestora pot fi divizate (în special în
cazul poligoanelor dezvoltate după o singură dimensiune).
 Suprafeţe neagricole din interiorul blocurilor fizice [NP]
Suprafeţe neagricole, mai mari de 0.1 ha din interiorul blocurilor fizice (iazuri, pîlcuri de pădure,
suprafeţe acoperite de construcţii). Acestea sunt gestionate ca ‘insule’ şi sunt scăzute din
suprafaţa blocurilor fizice.
 Suprafeţe neacoperite [XX]
Poligoane care includ zone în care nu este posibilă digitizarea (nu există imagine ortofoto, părţi
întunecate mari, zone cu restricţii, nori, etc) digitizate pe limitele stabile ale poligoanelor
adiacente.

În procesul de vectorizare trebuie să se ţină cont de stabilitatea în timp a elementelor de peisaj:

 Elemente de peisaj cu stabilitate mare în timp (prioritate 1 la construirea blocurilor):

- infrastructură / transporturi: drumuri, căi ferate, aeroporturi etc.;
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 9/59
COD FIDP0 - XX

- suprafeţe construite: limitele aşezărilor, zone industriale;

- baraje artificiale, canale, malurile râurilor regularizate
- limitele pădurilor cu o linie de margine vizibilă cu claritate. În cazul copacilor înalţi, efectul
de umbră trebuie interpretat cu atenţie;
- gardurile vii, împrejmuirile din tufişuri naturale, arbori sau ziduri de piatră;
- limitele culturilor permanente, plantaţiilor, viilor şi livezilor: dacă plantaţia are o vechime de
circa 3-4 ani, este vizibilă cu claritate pe ortofoto

 Elemente de peisaj relativ stabile, cu referire la folosinţa terenurilor agricole (prioritate 2 la

construirea blocurilor):
- Drumuri de fermă: drumurile de exploatare sunt mai puţin stabile. Linia acestora se poate
modifica în cazul ploilor puternice cînd se fac drumuri noi prin parcelele agricole, iar acest
lucru poate genera interpretări greşite. În aceste cazuri, linia drumului obişnuit trebuie
apreciată astfel încât nici o suprafaţă să nu fie exclusă din blocul fizic.
- Zonele cu tufişuri: se pot extinde foarte agresiv şi rapid: 2÷3 metri / an. În lipsa unei alte
soluţii, se pot accepta ca limite de blocuri fizice.
- Malurile rîurilor şi lacurilor naturale care nu sunt întreţinute de om şi care au debit relativ
constant.
- Limitele de habitat natural şi semi-natural: aici limita însăşi este clar vizibilă pe imagine,
limita suprafeţelor cultivate este uşor de recunoscut, dar se poate modifica de la an la an. Se
întâmplă adesea ca la arat să se intre cu 3÷4 metri în interiorul zonei naturale, dar habitatul
natural „creşte la loc” în câteva luni. Această problemă se întâlneşte de obicei în cazul
stufului. Dacă este posibil, nu se vor utiliza aceste limite drept limite ale blocurilor fizice, ci
mai degrabă ca limite ale unor suprafeţe ineligibile în interiorul blocului. În acest caz, o
modificare ulterioară nu va afecta limita blocului fizic.
- Limitele dintre categoriile de folosinţă ale terenurilor pentru VI şi CP pot fi folosite ca limite
dacă acestea sunt bine definite în teren
- Limitele dintre categoriile de folosinţă ale terenurilor (TA, PP): pot fi uşor modificate,, iar în
cazul păşunilor cultivate, pe o imagine orto, diferenţa nu se poate percepe cu uşurinţă.

 Elemente de peisaj cu stabilitate minima, care se pot modifica în cursul anului (prioritate 3
la construirea blocurilor):
- Toate limitele ce depind de cantităţi de apă al căror debit sau volum este relativ variabil.
(râuri şi torente naturale, lacuri). În aceste cazuri se va utiliza o soluţie prin care fermierii nu
vor pierde nici o suprafaţă eligibilă. Dacă există dubii cu privire la o suprafaţă, şi dacă există
posibilitatea păşunatului sau fâneţelor, se va digitiza în cadrul unui BA sau SA.
- Distribuţia/orientarea parcelelor agricole nu este întotdeauna stabilă, putându-se modifica de
la an la an. Se vor utiliza numai dacă există semne că ar exista între ele vreun drum, gard sau
potecă .
- Drumuri prin păşune care se răsfiră în toate direcţiile şi care evident sunt utilizate de locuitori
cu caracter temporar

Lista atributelor atasate initial fiecărui obiect vectorizat se evidenţiază în tabelul 4.1.
Categoriile de folosinţă acceptate pentru fiecare obiect vectorizat sunt descrise în tabelul 4.2.
APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 10/59
COD FIDP0 - XX
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 11/59
COD FIDP0 - XX

Lista atributelor GIS a poligoanelor LPIS reprezentative

Tabel 4.1

Lungime
Exemplu sau
Atribut Tip Continut
comentarii

NR POLIGON N 38 Numărul BF în cadrul UAT 131

NR POLIGON GRID N 10 Numărul BF în cadrul celulei de grid 275
TOLERANTA N 38 Toleranţa calculată (1m perimetru tampon) în ha + 2 zecimale 0.52
STARE POLIGON C 2 O - Initial O
S – Spre aprobare
V – Validat de verificator
R – Respins de verificator
DATA CREARE D Data la care a fost creat blocul (ZZ.LL.AAAA) 30.12.2007
OPERATOR CREARE C 25 Operatorul care crează blocul Ion Popescu
DATA ACTUAIZARE D Data realizării actualizării (ZZ.LL.AAAA) 31.03.2009
OPERATOR C 25 Operatorul care actualizează blocul Ion Vasilescu
ACTUALIZARE
DATA SUPERVIZARE D Data la care are loc verificarea blocului (ZZ.LL.AAAA) 02.04.2009
OPERATOR 25 Operatorul care verifică blocul Vasile
SUPERVIZARE Ionescu
VERSIUNEA N 38 Nr. versiunii obiectului
TIP OBIECT C 2 BA = Bloc fizic agricol BA
SA = Asezare (Intravilan)
NA = Suprafaţă neagricolă din afara unui bloc fizic
NP = Suprafaţă neagricola din interiorul unui bloc fizic (insula)
XX = Suprafete neacoperite
JUDET C 2 Codul oficial al judeţului AR
DENUMIRE UAT C 30 Numele comunei Savarsin
SIRUTA N 10 Codul oficial SIRUTA al comunei 265264
ID GRID C 8 Identificatorul celulei de grid bazat pe numărul coloanei şi 34_45
numărul liniei la intersecţia cărora se află celula de grid
ID BLOC C 16 Nr unic de identificare bazat pe codul SIRUTA şi NR POLIGON 26564-2103
ID BLOC GRID C 20 Identificator unic al poligonului bazat pe ID GRID şi NR 34_45_100
POLIGON GRID
FOLOSINTA C 2 În conformitate cu nomenclatura din tabelul 1 TA
PRINCIPALA
FOLOSINTA C 2 În conformitate cu nomenclatura din tabelul 1. (dacă exista,
SECUNDARA A doua categorie de folosinţă se scrie doar în cazul suprafeţelor blocuri
eligibile. mixte) PP
OBSERVATII C 30 B10 = BA ce prezintă elemente de planimetrie neeligibile mai B10_T2_I2_
mici decît 0.1 ha, dar a căror suprafaţă însumată reprezintă mai M2_SR
mult decît 10% din suprafaţa culturii.
T2 = BA ce prezintă în interior şiruri de tufe şi copaci avînd mai
puţin de 2m laţime.
I2 = BA ce prezintă în interior canale de irigarţii şi şanţuri avînd
mai puţin de 2m laţime
M2 = BA ce prezintă pe margini fîşii de iarbă avînd laţimea mai
mică de 2m
C = BA ce prezintă în interiorul lor copaci izolaţi, tufişuri, arbuşti,
copaci pe paşune ce nu impiedică păşunatul sau cositul, care nu
trebuie digitizate separat
ZIA = BA ce prezintă zone afectate de mici bălţi sau inundaţii în
retragere, în interiorul blocului fizic.
SR = BA prezintă sere (care sunt eligibile!)
Întrucît un BA poate avea mai multe din atributele din această
listă, ele vor fi marcate în ordinea parcurgerii listei şi vor fi
despărţite între ele de „_”
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 12/59
COD FIDP0 - XX

LN C 10 BA ce prezintă una sau mai multe limite nedefinite (incerte sau LN

având un risc ridicat de schimbări), folosite la delimitarea BA,
pentru care se recomandă verificarea pe teren, de exemplu:
- limita trasată la graniţa între teren arabil şi păşuni permanente
sau limita trasată la marginea elementelor hidrografice: ape,
mlaştini etc.
- limita este posibil să nu fie stabilă datorită schimbării rapide a
vegetaţiei
- limita este afectată de băltirea apei sau inundaţii
TPA C 10 BA ce includ teren potenţial abandonat sau în paragină TPA
PARCELE AGRICOLE C 1 A – sub 5 parcele agricole B
B – între 6 - 10 parcele agricole
C – între 11 -15 parcele agricole (estimat CAPI)
D – între 16 - 20 parcele agricole
E – peste 20 parcele agricole
DATA ZBOR D Data efectuării zborului (ZZ.LL.AAA). Dacă poligonul este 25.08.2008
construit pe mai multe ortofotoplanuri cu date de zbor diferite,
folositi data zborului, corespunzătoare ortofotoplanului, care dă cea
mai mare parte din suprafaţa blocului fizic.
PANTA MEDIE N 38 Panta medie a blocului fizic 20
COMENTARIU C 150 Detalii despre modificări (observaţii suplimentare referitoare la
blocul fizic)
CENTROID N 13 Id geografic (centroid) 771055-
369093
AN CAMPANIE N 4 Anul campaniei pentru care s-a modificat blocul fizic (se introduce 2010
manual la prima editare)
CAUZA MODIFICARII C 30 Cauza pentru care a fost modificat blocul fizic (lista selectie) A5
TIP OPERATIE C 30 Tipul operatiei efectuate asupra poligonului (lista selectie) Comasare
MODIFICARI C 1 V- Valid: influenteaza cererile fermierilor in urma modificarii V
MAJORE blocurilor fizice
N – Nevalid: nu influenteaza cererile fermierilor in urma
modificarii blocurilor fizice
I – Indecis: Operatorul este incert daca sunt influentate sau nu
cererile fermierilor in urma modificarii blocurilor fizice
DEFAVORIZATA C 25 Zona defavorizata, informatiile se preiau automat prin intersectie ZMD
spatiala cu stratul UAT_ROMANIA in cazul in care acestea exista
ARIA BRUTA N 10 Suprafaţa în ha + 2 zecimale, exclusiv insulele 10.82
ARIA NETA N 10 Suprafaţa în ha + 2 zecimale: (ARIA BRUTA – ARIA NEELIGIBILA) 10.53
ARIA NEELIGIBILA N 10 Suprafaţa în ha + 2 zecimale: aria suprafeţelor neagricole care nu 0.29
pot fi digitizate ca atare şi ramîn în cadrul BF
PERIMETRU N 10 Perimetrul poligonului în m cu 2 zecimale 5213.03
AGRO MEDIU C 100 Masuri de agromediu n/a
TERASE C 2 Terase identificate 1
GPS C 20 Măsurătoare GPS GPS_2012
BENZI TAMPON C 25?? Blocuri potenţiale benzi tampon 1
OPERATOR C 25 Operatorul care controlează blocul Grigore Pop
CONTROL
OBSERVATII C 200 Constatări referitoare la blocul controlat
CONTROL
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 13/59
COD FIDP0 - XX

Tip de obiect
BA = Bloc fizic agricol
SA = Aşezări (intravilan)
NA = Suprafaţă neagricolă din CC – În principal Curţi Construcţii, elemente de infrastructură, zone
afara unui bloc fizic
NP = Suprafaţă neagricolă din CC – Curţi Construcţii, elemente de infrastructură, zone industriale
interiorul unui bloc fizic
(insulă)
XX = Suprafete neacoperite
Tabel 4.2
Categoria de folosinţă a terenului
TA – Teren arabil
PP – Păşuni permanente
VI – Vii
CP – Culturi permanente altele decât viile: livezi ş.a.
MX – Mixtă sau altele (ex. grădini de legume)
CC–Curţi Construcţii, elemente de infrastructură, zone industriale,
dar amestecate cu suprafeţe agricole care nu pot fi digitizate
PP – Păşuni Permanente
TA – Teren Arabil
CP – Culturi permanente altele decât viile: livezi ş.a.
VI – Vii
MX – Mixte sau altele
industriale, dar fără suprafeţe agricole.
PA – Vegetaţie forestieră, arbusti, tufişuri
HN – Terenuri neproductive acoperite cu stuf sau papură, vegetaţie
de mlaştină.
DR – Drumuri şi căi ferate, chiar fiind mai multe de unul, având
intercalate fâşii cu alte folosinţe nu mai late de 4 m, dar nu pentru
folosinţă agricolă, totul reunit într-un singur poligon.
HR – Ape curgătoare
HB – Luciu de apă.
PN – Pietriş, nisipuri, stânci, halde steril, gropi gunoi etc.
PA – Vegetaţie forestieră, arbusti, tufisuri
HN – Terenuri neproductive acoperite cu stuf sau papura, vegetaţie
de mlaştină
HR – Ape curgătoare
HB – Luciu de apă
PN – Pietriş, nisipuri, stânci, halde steril, gropi gunoi etc
OL – Imagini orto lipsă
NM – Suprafeţe înnorate mari
ZR – Zonă cu restricţii militare, etc.
XX – Alte situaţii în care lipseşte imaginea şi nu se poate face
fotointerpretarea

4.4. Categorii de folosinţă eligibile

Blocurile fizice agricole, aşa cum se observă şi în diagrama alăturată, pot fi constituite din
una din categoriile de folosinţă generale: teren arabil - codificat TA, păşuni permanente - codificate
PP, vii-codificate VI, culturi permanente (livezi, hamei, pepiniere de pomi fructiferi, etc) - codificate
CP.

Suprafeţe agricole eligibile

Terenuri arabile Păşuni permanente Vii Culturi permanente

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 14/59
COD FIDP0 - XX

Categoriile de folosinţă agricolă care pot fi interpretate şi clasificate în schema de mai sus sunt:
 terenuri arabile [TA]
- TA - terenul arabil propriu-zis (cereale)
- TA - păşuni cultivate
- TA - grădini de legume
- TA - culturi de orez (atenţie: această cultură se găseşte doar în S României
- TA - solarii sau răsadniţe
- TA - plantaţii de căpşuni
- TA - culturi multianuale de furaje
- TA - terenuri temporar nelucrate (pârloagă)
- TA - benzi de iarbă împotriva eroziunii
- TA - sere (legume, flori, căpşuni)
 pajişti permanente [PP]
- PP - păşuni sau fâneţe pure (fără alte elemente de peisaj)
- PP - păşuni sau fâneţe cu copaci- păşuni asociate cu pomi fructiferi sau cu arbori în scopul
prevenirii eroziunii solului sau alunecărilor de teren
- PP - păşuni extensive sau fâneţe cu arbuşti
- PP - pajişti împădurite
- PP - pajişti cu livezi tradiţionale
 vii [VI]
- VI – vii
 culturi permanente [CP]
- CP – plantaţii de hamei
- CP – livezi clasice sau intensive
- CP – plantaţii de arbuşti fructiferi (agrise, zmeură, afine)
- CP – pepiniere de pomi fructiferi, de viţă de vie sau forestiere
- CP – plantaţii de răchită
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 15/59
COD FIDP0 - XX

5. REGULI DE FOTOINTERPRETARE / VECTORIZARE

5.1. Criterii de fotointerpretare

Fotointerpretarea are la bază analiza următorilor parametri:
Forma (configuraţia) se referă la aspectul imaginii obiectului reprezentat pe imagine. În
fotointerpretare aplicarea acestui criteriu cere o pregatire specială a interpretului precum şi o
experienta în domeniu.
Mărimea obiectelor constituie un alt criteriu important pentru fotointerpretare mărimea relativă a
obiectelor, adică dimensiunile unui obiect, în raport cu dimensiunile altor obiecte. De exemplu
imaginea casei şi cea a cuştii câinelui apar asemănător ca formă, dar dimensiunile diferite arată
evident deosebirea dintre cele două obiecte şi judecate în raport şi cu dimensiunile altor obiecte din
jur (ca garduri, copaci, arbuşti), duc la identificarea facilă a celor două obiecte.
Culoarea în cazul fotogramelor color, şi tonul, în cazul fotogramelor alb-negru, reprezintă alte
criterii directe de identificare, dar care capătă valoare doar în combinaţie cu parametrii de formă şi
mărime
Culoarea este un criteriu sigur şi uşor de utilizat deoarece, fotointerpretului cu experienţa îi sunt
familiare culorile diverselor categorii de obiecte şi se impune să se cunoască data aerofotografierii
căci unele obiecte, de exemplu vegetaţia, îşi modifică culoarea după sezon.
Tonul constituie criteriul de fotointerpretare în cazul fotogramelor alb-negru, dar el are o valoare
relativă, căci depinde de mai multe variabile, nu numai de proprietăţile obiectelor.
De altfel, diferite părţi ale aceluiaşi obiect pot sa apara în tonuri diferite, în functie de gradul de
iluminare şi de directia în care se reflecta lumina. De exemplu, fetele unui acoperis apar cu tonuri
diferite şi acest fapt îşi are valoarea lui intrucat tocmai diferentierile de ton sugereaza forma
obiectului.
Umbra reprezintă un criteriu indirect de mare importanţă, ea redând destul de bine forma unor
obiecte izolate. Forma umbrei se aseamănă, cu forma siluetei obiectului care o generează, de
exemplu în cazul arborilor, al stâlpilor, turnurilor, caselor etc.
Densitatea imaginilor unei categorii de obiecte poate servi drept criteriu de interpretare şi
identificare a acestora. De exemplu, densitatea arborilor dintr-o plantaţie este mai mică decât într-o
pădure naturală de aceeaşi specie.
Dispersia adică gradul şi modul de împrăştiere a obiectelor pe o anumită suprafaţă, poate constitui un
criteriu de fotointerpretare, care se foloseste combinat cu alte criterii.
Textura reprezintă mărimea punctelor care redau obiectele prea mici pentru a apare cu imagini
distincte la scara de reprezentare. Deci, ea depinde de mărimea obiectelor şi de scara imaginii şi
poate constitui un criteriu de fotointerpretare.
Se pot stabili scări de textura, deosebindu-se texturi foarte fine, fine, mijlocii, grosiere, foarte
grosiere, eventual cu grade intermediare.
Structura reprezintă modul de aranjare spaţială a imaginilor obiectelor şi proceselor de pe o imagine.
Ea se manifesta atat în cazul obiectelor suficient de mari pentru a apare prin imagini distincte, cît şi
în cazul obiectelor mici cu reprezentare punctiformă.
În multe cazuri, la identificarea obiectelor individuale sau a grupărilor de obiecte este suficient un
singur criteriu, dar mult mai facilă şi mai exactă devine identificarea prin utilizarea mai multor
criterii deodată.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 16/59
COD FIDP0 - XX

Se intelege ca utilizarea corectă a criteriilor de fotointerpretare depinde de gradul de pregatire

tehnică şi de profil şi de experienţa fotointerpretului.
În tabelul 3.1, sunt descrise câteva chei de fotointerpretare, identificare a unor categorii de folosinţă
utile LPIS observate pe unele din imaginile ortofoto realizate la scara 1:5000. Aceste chei pot diferi
în funcţie de calitatea fotogramei şi de scara de vizualizare. Dacă textura este mai stabilă de la o
imagine la alta, tonalitatea depinde atât de anotimpul efectuării zborului cât şi de calitatea
radiometrică a imaginii. Aceste chei de fotointerpretare din tabelul 3 trebuie să fie utilizate în
asociere cu ceilalţi parametri de fotointerpretare.

Chei de fotointerpretare
Tabelul 5.1
Textură omogenă Tonalitate castanie închisă / Teren arabil
deschisă sau verde
Tonalitate neagră Luciu de apă
Textură omogenă cu pete negre Tonalitate verde sau castanie cu Teren arabil (păşune) cu
pete negre instalare de culturi permanente
Textură neregulată, foarte Tonalităţi diverse cu poligoane Zone urbane
grosieră definite
Textură fină Tonalitate castanie Păşuni
deschisă / închisă şi verzuie
Textură neregulată, medie Tonalitate deschisă (albă) Pietre, rocă, halde steril
Textură neregulată grosieră Tonalitate verde închis şi Păduri
regulată
Textură grosieră şi medie Tonalitate verde şi neregulată Vegetaţie
Textură regulată grosieră Tonalitate verde şi regulată Pepinieră, pădure tânără
Textură regulată mijlocie Tonalitate verde şi regulată Vie
Textură regulată foarte grosieră Tonalitate verde şi neregulată Livadă clasică
Textură regulată grosieră Tonalitate verde şi neregulată Livadă intensivă
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 17/59
COD FIDP0 - XX

5.2. Reguli de vectorizare

1) Blocurile fizice trebuie create astfel încât să nu fie excluse suprafeţe eligibile, respectiv, pentru
cel puţin 95% din blocurile fizice, suprafaţa agricolă neinclusă în blocul fizic să nu depăşească
2%;
2) Blocurile fizice trebuie create astfel încât să asigure maximizarea suprafeţelor eligibile,
respectiv, pentru cel puţin 95% din blocurile fizice, suprafaţa neagricolă din cadrul blocului
fizic să nu depăşească 2%;
3) Limitele stabile trebuie luate în considerare în ordinea descrescătoare a gradului de stabilitate;
4) Limitele de blocuri fizice nu trebuie să taie parcelele agricole;
5) La atribuirea categoriilor de folosinţă pentru blocurile fizice (BA) se va acorda o atentie
deosebita categoriei de folosinţă PP. În cazul în care fotointerpretul nu este sigur ca suprafaţa
respectiva este PP, o va cataloga drept TA;
6) Suprafeţele neeligibile mai mari sau egale cu 0.1ha, din interiorul blocurilor fizice eligibile se
vor delimita ca insule şi aria lor se va extrage din suprafaţa blocului respectiv. În cazul în care,
fotointerpretul digitizeaza un obiect neeligibil insular din cadrul blocului fizic şi constata ca
suprafaţa acestuia este mai mică de 0,1ha, obiectul astfel obţinut rămîne ca poligon NP, nu se
sterge.
În cazul în care în cadrul blocului fizic există suprafeţe neagricole mai mici de 0.1 ha şi cel
puţin egale cu 0.01 ha, nedigitizate ca poligoane neagricole câmpul „aria neeligibilă” din
fereastra de editare atribute se completează cu suma suprafeţelor zonelor neeligibile din
cadrul blocului fizic. Sistemul deduce din „aria brută” a blocului fizic aria neeligibilă şi
afişează diferenţa în câmpul „aria netă” care reprezintă exclusiv suprafaţa eligibilă a
blocului;
7) Drumurile cu lăţime mai mare de 2 m pe tot parcursul lor, trebuie vectorizate cu 2 linii;
8) Drumul de exploatare care apare ca o dublare a unui alt drum de la marginea terenurilor arabile,
nu se va vectoriza, acesta fiind cel mai probabil un drum temporar.
9) Drumurile de exploatare care prezintă mai multe variante, datorate evident ocolirii unui teren
mlastinos, se vor vectoriza fără evidenţierea acestor ocolişuri care diminuează suprafaţa
agricolă;
10) În cazul blocurilor fizice cu categorie principală VI (vii) digitizarea se va realiza fără
excluderea drumurilor de exploatare şi nici nu se vor împărţi blocurile pe aceste limite decât
dacă suprafaţa lor este mai mare de 10 ha; se va evita divizarea excesivă şi nejustificată a
acestora.
11) Benzile tehnologice din interiorul şi împrejurul suprafeţelor cu culturi permanente (de exemplu
pentru manevrarea utilajelor agricole) nu trebuie excluse din suprafaţa eligibilă a blocului fizic.
În cazul plantaţiilor de hamei se acceptă pentru zonele de întoarcere o zonă de până la 6 metri
lăţime.
12) Potecile de munte sau unele drumuri ce nu prezintă o continuitate clară şi care împart haotic
păşunile nu se vectorizează chiar dacă în unele locuri depăşesc 2 metri;
13) Poligoanele care descriu drumuri, cursuri de apă, râuri, canalele de irigaţii prea lungi trebuie
împărţite chiar după limite fictive; trebuie evitată digitizarea unui astfel de poligon de jur
împrejurul unui bloc fizic;
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 18/59
COD FIDP0 - XX

14) Blocurile fizice (BA) evidente din cadrul sau din apropierea intravilanului nu trebuie catalogate
drept SA (Exemplul 12., pag.21).
15) Drumurile şi căile ferate, chiar dacă sunt mai multe, având intercalate habitate naturale nu mai
late de 4 m, dar nu pentru folosinţa agricolă, se vor vectoriza într-un singur poligon neagricol.
16) Limita pădurilor se va vectoriza generalizat (atentie la umbră) fără evidenţierea coroanei
arborilor, iar pomii izolaţi chiar din apropierea pădurii nu vor fi incluşi în interiorul pădurii;
17) Pădurile foarte mari pot fi împărţite în poligoane separate după limitele dintre tipuri de arbori,
după diferite densităţi ale arborilor sau după eventuale drumuri forestiere;
18) La apele curgătoare al cărui luciu de apă are o lăţime mai mare de 2m se va vectoriza luciul de
apă generalizând conturul apei pe sub copacii aplecaţi pe maluri;
19) Apele curgătoare pot fi vectorizate în acelaşi poligon cu malurile dacă acestea au o lăţime mai
mică de 4 m şi nu au folosinţă agricolă.
20) Zonele de habitat ce formează malurile râurilor şi care au sub 6m lăţime pot fi vectorizate
împreună cu drumurile sau căile ferate alăturate;
21) Benzile de pamânt cu o lăţime mai mare de 6 m trebuie izolate şi clasificate dacă au o suprafaţă
mai mare de 0.1ha.
22) Suprafeţele neacoperite de imagini se vor vectoriza incluzând în acestea şi blocurile fizice
agricole sau poligoanele neagricole acoperite parţial deoarece cel puţin o limită a acestora este
neclară şi nu pot fi considerate blocuri fizice eligibile.

5.3. Reguli de codificare

1) Blocurile fizice, obiectele vectorizate vor primi coduri şi valori în baza de date conform
descrierii din tabelele 2.1 şi 2.2
2) Folosinţa principală la blocurile de tip BA şi SA trebuie să fie folosinţa dominantă din punct de
vedere al suprafeţei ocupate din suprafaţa blocului respectiv şi una din cele prezentate în
tabelul 1, cap. 2.
3) Folosinţa secundară se completează la blocurile de tip BA de fiecare data când aceasta există şi
este eligibilă. Folosinţa secundara se alege în functie de suprafaţa ocupată de această folosinţă,
imediat după cea principală.
4) Suprafeţele din intravilan care includ construcţii se vor codifica cu tip obiect SA, iar suprafeţele
construite din extravilan se vor codifica cu tip obiect NA. Suprafaţa construită în totalitate, mai
mare de 0,1 ha din interiorul unui bloc fizic agricol se va codifica cu tip obiect NP dacă se
digitizează ca o insula sau NA dacă se digitizează ca poligon cu o latura comună cu blocul
fizic.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 19/59
COD FIDP0 - XX

6. EXEMPLE DE FOTOINTERPRETARE / VECTORIZARE

PENTRU CREAREA LPIS ÎN ROMÂNIA

6.1. Vectorizarea obiectelor de tip BA

6.1.1. Exemple de vectorizare a obiectelor de tip BA şi folosinţă principală TA

Exemplul nr. 1. Bloc fizic BA cu TA de clasă E

Exemplul nr. 2. Bloc fizic BA cu TA de clasă B

Trebuie acordată o atenţie deosebită zonelor cu tufişuri de la marginea terenurilor agricole trebuie
excluse din suprafaţa blocului fizic.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 20/59
COD FIDP0 - XX

Exemplul nr. 3. Bloc fizic BA cu TA de clasă E

În exemplul de mai sus, este un amestec de teren arabil cu păşune. Nu există o limită stabilă clară
între cele două folosinţe şi este atributat ca bloc fizic agricol cu folosinţă principală TA şi folosinţă
secundară PP. Pe cât posibil se evită atributarea blocurilor fizice cu folosinţă principala MX. De
asemenea trebuie acordată o atenţie deosebită la digitizarea suprafeţelor la limita cu intravilanul,
acolo unde nu sunt foarte clare limitele, şi care de obicei arată ca în figura de mai sus, partea dreaptă.

Fâşiile de iarbă anti-eroziune fac parte din blocul fizic.

Fâşii înierbate
antieroziune

Exemplul nr. 4. Blocuri fizice BA cu fâşii înierbate

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 21/59
COD FIDP0 - XX

Digurile şi şanţurile mai înguste de 2 m pot face parte din blocul fizic dacă sunt menţinute cu scopul
drenării, doar pentru producţia agricolă. Aceasta situaţie se intâlneşte şi la culturile de orez.

Canalele de drenaj < 2 m fac

parte din blocul fizic.

Exemplul nr. 5. Blocuri fizice BA

Bălţile mai mici de 0.1 ha sunt de obicei nepermanente şi nu se exclud din suprafaţa blocului fizic.
Dacă nu se afla în interiorul blocului fizic ci la margine lui şi par a fi permanente (în functie de
vegetatia din jur) nu sunt eligibile şi vor fi separate ca poligoane de tip NA.

Apă stagnantă, terenul de sub apă

fiind arat, deci este eligibil şi
rămâne în suprafaţa blocului fizic

Exemplul nr. 6. Blocuri fizice BA cu TA şi bălţi rezultate în urma ploilor

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 22/59
COD FIDP0 - XX

Suprafeţele neagricole mai mari de

0.1 ha se exclud din interiorul
blocului fizic ca insule

Exemplul nr. 7. Blocuri fizice BA cu suprafeţe

neagricole excluse din interiorul blocului fizic

Neomogenitate pe teren arabil,

cultura nu este în acelaş stadiu
de vegetaţie, sau nu a răsărit,
aceste suprafeţe rămân în
interiorul blocurilor fizice, nu se
exclud

Exemplul nr. 8 Blocuri fizice BA în care avem parcele neomogene

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 23/59
COD FIDP0 - XX

În cazul unor suprafeţe mici

necultivate, sau doar fără
culturi (teren arat dar
nesemănat), aceste suprafeţe
se consideră parte a blocului
fizic

Exemplul nr. 9 Blocuri fizice BA cu teren necultivat

Pentru a evita crearea blocurilor fizice cu

perimetre foarte mari se vor crea insule;
splitarea se face foarte aproape de limita
Exemplul nr. 10 Bloc fizic eligibil de tip BAblocului până la cel mult 1 metru distanţă
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 24/59
COD FIDP0 - XX

6.1.2. Exemple de vectorizare a obiectelor de tip BA şi folosinţă principală PP

Exemplul nr. 11. Bloc fizic BA cu PP de clasă A

Exemplul nr. 12. Bloc fizic BA cu PP de clasă A

Exemplul nr. 13. Bloc fizic BA cu PP de clasă A

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 25/59
COD FIDP0 - XX

Construcţiile fiind mai mici de 0.1 ha în interiorul blocului nu trebuie excluse. Totuşi dacă ele se
regasesc la marginea blocului fizic, acestea trebuie excluse din blocul fizic, chiar dacă sunt mai mici
de 0.1 ha.

Arbustii razleti de pe o păşune nu se vectorizeaza separat, dacă grupurile de arbusti sunt mai mici de
0.1 ha, dacă avem suprafeţe compacte mai mari de 0.1 ele se extrag ca insule din suprafaţa blocului.
Trebuie respectată regula dacă sunt mai puţin de 50 de copaci pe hectar de păşune acestia nu trebuie
eliminaţi, dar în acelaş timp trebuie respectată condiţia că dacă avem suprafeţe neagricole compacte,
mai mari de 0.1 ha, acestea trebuie excluse din suprafaţa blocului fizic.

Exemplul nr. 14 Bloc fizic de tip BA cu PP cu mulţi pomi izolaţi sau în pâlcuri

Zonele cu pomi nu se exclud deoarece animalele pot paşte printre aceştia. În acest caz nu este
necesară vectorizarea pâlcurilor de arbori care oricum au sub 0.1 ha.

Teren cu păşune şi poteci

nepermanente în interior, făcute de
animale sau de maşini. Aceste poteci
nu se digitizează.
Dacă terenul (cu ierboase) ar fi fost
prea mare ca suprafaţă, potecile ar fi
putut fi utilizate pentru o subîmpărţire –
marcată printr-o singură linie.
Acest exemplu se poate extinde la
suprafeţele cu păşuni pe care se află
văi foarte înguste ale râurilor cu lăţime
sub 2 m

Exemplul nr. 15. Bloc fizic eligibil de tip BA cu PP (include drumuri temporare)
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 26/59
COD FIDP0 - XX

6.1.3. Exemple de vectorizare a obiectelor de tip BA şi folosinţă principală VI sau CP

În această categorie intră terenul agricol acoperit de vii, livezi (pomi sau arbuşti fructiferi), hamei
ş.a.. Culturile permanente sunt caracterizate prin structura de rând. Pot exista benzi în interiorul şi
împrejurul suprafeţelor cu culturi permanente (de exemplu pentru manevrarea utilajelor agricole).
Aceste zone tehnologice, de regulă, nu trebuie excluse din suprafaţa eligibilă a blocului fizic.

Exemplul nr. 16. Bloc fizic BA cu VI de clasă A

Exemplul nr. 17. Bloc fizic BA cu VI de clasă A

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 27/59
COD FIDP0 - XX

Se evită digitizarea blocurilor

fizice ca o insulă în interiorul altor
blocuri fizice, aici se trece ca
folosinţă secundară

Culturi permanente, se disting

livezile cu rândurile de pomi
fructiferi, şi acolo unde este
posibil se delimitează ca şi
blocuri fizice distincte.

Exemplul nr. 18 Blocuri fizice eligibile de tip BA cu CP

Se disting rândurile de pomi fructiferi

caracteristice unei livezi superintensive.
În situaţii de genul acesta, delimitarea
blocului fizic se poate face pe limita
culturii

Exemplul nr. 19 Structură tipică de cultură permanentă (livadă)

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 28/59
COD FIDP0 - XX

Se distinge foarte bine structura în

terase.Textura este mai fină decât
în cazul livezilor

Exemplul nr. 20 Structură tipică de Viţă de vie (Vii – VI)

Dacă se analizează cu atenţie se pot vedea caracteristicile

culturii de hamei (cultură permanentă). Umbrele spalierilor
care susţin cultura de hamei sunt uşor de văzut. Acest bloc
este BA cu CP

BA-CP

BA-CP

Exemplul nr. 21. Bloc fizic BA cu CP (hamei)

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 29/59
COD FIDP0 - XX

6.1.4 Exemple de obiecte de tip BA ce conţin suprafeţe neagricole ce nu pot fi digitizate şi a

căror arie netă (eligibilă) e mai mică decît aria brută

Pentru blocul fizic

alăturat „aria neeligibilă”
este constituită din
suprafaţa acoperită de
tufişuri de la baza
alunecării de teren
(≈0.08 ha) însumată cu
suprafaţa rupturilor de pe
versantul alunecat
(≈0.52 ha). Rezultă o
suprafaţă neeligibilă
însumată de 0.6 ha.

Exemplul nr. 22.1. Bloc fizic BA cu suprafeţe neagricole, nedigitizate ca poligoane distincte

Pentru blocul fizic alăturat

„aria neeligibilă” este
constituită din suprafaţa
acoperită de tufişuri din
partea de NV (≈0.15 ha) şi
suprafaţa construcţiei din
partea de E (≈0.05 ha).
Rezultă o suprafaţă
neeligibilă însumată de
0.2 ha.

Exemplul nr. 22.2. Bloc fizic BA cu suprafeţe neagricole, nedigitizate ca poligoane distincte

Pentru aceste blocuri fizice, câmpul „aria neeligibilă” din fereastra de editare atribute se completează
cu suprafaţa însumată a zonelor neeligibile din cadrul blocului. Sistemul deduce din „aria brută” a
blocului fizic aria neeligibilă şi afişează diferenţa în câmpul „aria netă” care reprezintă exclusiv
suprafaţa eligibilă a blocului.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 30/59
COD FIDP0 - XX

6.2. Exemple de vectorizare obiecte de tip SA

Aşezările (zonele din intravilan) conţin numeroase obiecte mici (construcţii) şi o reţea deasă de
drumuri (străzile), care ar genera numeroase blocuri mixte cu interes agricol limitat (în termeni de
suprafaţă eligibilă). De aceea, în procesul de digitizare a blocurilor de tip SA se ţine cont de
următoarele reguli:
 Nu se ia întreaga aşezare ca un poligon unic (cum este cazul unei suprafeţe urbane fără suprafeţe
agricole), deoarece pot exista parcele eligibile şi potenţiali solicitanţi pentru cererile de sprijin.
În interiorul acestor blocuri se vor identifica suprafeţele agricole mai mari de 0.3 ha (0.1 ha-vii sau
CP), în cazul în care pe aceste suprafeţe au fost depuse cereri de plată, şi se pot vectoriza compact
fără a ignora limitele stabile de prim rang (canale, construcţii liniare, etc)
În baza de date se poate interoga pentru fiecare bloc/poligon dacă este depusă una sau mai multe
cereri de plată şi în acest fel prin consultarea schiţei fermierului se va delimita pe limite stabile
blocul fizic.
La crearea blocurilor de tip SA a stat la bază regula că trebuie să fie de aproximativ 5 hectare,
delimitate pe limite stabile.

Parcele agricole în intravilan care

rămân ca parte a poligonului SA
deoarece suprafaţa totală a
parcelelor este de 0.7 ha dar ele sunt
despărţite de un canal, ceea ce duce
la splitarea lor în mai multe
suprafeţe sub 0.3 ha care nu mai pot
fi considerate eligibile

Exemplul nr. 23. Delimitare bloc SA cu folosinţă secundară TA. Suprafeţele de teren agricol vor fi
delimitate numai dacă pentru acestea au fost depuse cereri de plată
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 31/59
COD FIDP0 - XX

Exemplul nr. 24 Bloc SA fără delimitarea folosinţei agricole. Suprafeţele de teren agricol vor fi
delimitate ca BA numai dacă pentru acestea au fost depuse cereri de plată

Delimitare intravilan.
Se delimiteaza constructiile
şi drumurile care primesc
atribut SA. Terenul arabil
din interiorul zonei
intravilan se va digitiza
separat, în blocuri fizice
S agricole dacă suprafeţele
A sunt eligibile şi vor primi
atribut BA cu atributele
B aferente.
A

Exemplul nr. 25. Delimitare bloc SA fără folosinţă agricolă şi BA cu folosinţă agricolă
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 32/59
COD FIDP0 - XX

Zona de intravilan din poligonul central rămâne compactă, fără a intra în detaliu
în grădini, nefiind suprafeţe eligibile ce se pot constitui în blocuri fizice eligibile.
Terenurile din spatele curţilor cu folosinţă preponderent mixtă nu pot fi
întotdeauna cumulate cu suprafeţele agricole compacte adiacente şi atunci rămân
în SA.

SA cu CC

BA cu TA

X
SA cu CC

În situaţia aceasta, parcelele agricole sunt mai mici de 0.3 deci ele pot rămâne în interiorul unui
SA cu condiţia ca la folosinţă secundară să se atribuie folosinţa agricolă
Exemplul nr. 26 Diverse cazuri de eligibilitate şi ne-eligibilitate în intravilan
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 33/59
COD FIDP0 - XX

Terenurile de fotbal ramân în intravilan, dar terenul arabil

de lângă se va vectoriza ca bloc fizic agricol.

Gradinile din interiorul intravilanului nu se vor

vectoriza separat ca bloc fizic agricol BA.
Codificarea va fi SA cu folosinţă secundara TA
Suprafaţa depăşeşte semnificativ 0.3 ha

Exemplul nr. 27. Zona intravilan. Terenul de fotbal rămâne ca parte a poligonului SA
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 34/59
COD FIDP0 - XX

6.3. Exemple de erori în procesul de fotointerpretare

şi vectorizare - obiecte de tip BA

În procesul de digitizare pot aparea unele erori de digitizare. Pentru eliminarea acestor erori de
digitizare, este bine ca operatorul să cunoască aceste tipuri de erori şi să aiba grijă să nu le facă în
procesul de digitizare.

Exemplu de digitizare greşită. Casa de la margine blocului fizic trebuie exclusă. Zona cu
arbuşti trebuie eliminată chiar dacă este mai mică de 0.1 ha, fiind la marginea blocului fizic.

Exemplul nr. 28. Bloc fizic care conţine păşune şi arabil. Este greşit
digitizat, conţine suprafeţe neagricole
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 35/59
COD FIDP0 - XX

Digitizare greşită. Nu există limită stabilă între culturi.

De asemenea folosinţa a fost greşit interpretată ca fiind
PP. Poziţia parcelelor şi textura fină liniară arată că
folosinţa reală este TA.

BA-TA

BA-PP

BA-TA

BA-TA

BA-TA
BA-PP

Exemplul nr. 29.1. Eroare de digitizare şi de codificare a blocului BA

Modul corect de digitizare

BA-TA

Exemplul nr. 29.2. Digitizare şi codificare corectă a blocului BA

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 36/59
COD FIDP0 - XX

Digitizare greşită. Nu există limită stabilă între culturi. De

asemenea folosinţa a fost greşit interpretată ca fiind PP.
Poziţia parcelelor şi textura fină liniară arată că folosinţa reală
este TA.

BA-TA

BA-TA
BA-TA

SA-CC
BA-PP

BA-TA

BA-TA

SA-CC
BA-PP

Exemplul nr. 30. Eroare de digitizare şi codificare a blocului BA în

vecinătatea zonelor cu aşezări (constructii)
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 37/59
COD FIDP0 - XX

NA-CC
NA-PA

BA-TA

BA-TA

SA-CC

NA-PA

Exemplul nr. 31. Soluţia corectă de digitizare a exemplului de mai sus

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 38/59
COD FIDP0 - XX

6.4. Erori ale ortofotoimaginilor; exemple de fotointerpretare

Erorile din ortofotoimagini pot duce la erori de vectorizare.

Exemplu de bloc fizic cu erori

rezultate în urma prelucrării
imaginilor orto. Linia care
separă suprafaţa mai închisă
de cea mai deschisă nu trebuie
sa fie considerată ca limita
blocului fizic.

Exemplul nr. 32 Diferenţă de tonalitate între 2 imagini ce formează ortofotograma

Digitizare corectă a blocului fizic

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 39/59
COD FIDP0 - XX

6.5. Exemple de fotointerpretare şi vectorizare a obiectelor de tip NA

Drum şi cale ferata în acelaşi poligon atunci când distanta dintre ele este mai mică
de 4 m. Dacă suprafaţa dintre ele este cu folosinţă agricolă aceasta se delimitează ca
bloc fizic, dacă nu, poate rămâne ca un singur bloc neagricol.

Atribut de vegetaţie forestieră

pentru zona neproductivă dintre
calea ferată şi cursul de apă

Exemplul nr.33 Drum şi cale ferată cu benzi intercalate

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 40/59
COD FIDP0 - XX

Insule în interiorul unui râu care nu se

vectorizează individual; ele rămân ca
parte a poligonului care delimiteaza apa
curgatoare

Exemplul nr. 34 Vectorizarea luciului de apă pentru cursuri de apă cu lăţime mare

NA cu HR

Exemplul nr. 35 Vectorizarea albiei unui râu de lăţime mică împreună

cu drumul alăturat într-un singur poligon NA

Se poate digitiza în acest fel dacă este un drum tehnologic. Pentru şosele, drumuri naţionale, etc,
acestea se vor vectoriza separat.
APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 41/59
COD FIDP0 - XX
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 42/59
COD FIDP0 - XX

În cazul unei limite de bloc, se va

utiliza întotdeauna drumul sau
limita cea mai vizibilă.

Drumul care delimitează o zonă

agricolă de una neagricolă poate fi
inclus într-un singur poligon, cu
vegetaţia forestieră.

Exemplul nr. 36 Vectorizarea unei benzi neagricole împreună cu drumul alăturat într-un
singur bloc fizic NA

Exemplul nr. 37 Haldele de steril se vor vectoriza

separat în bloc de tip NA - cu folosinţă PN
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 43/59
COD FIDP0 - XX

Zonele neinundate ale albiilor şi

care nu prezintă vegetaţie, ci
doar nisip, vor fi arondate
râului

Suprafaţa cu vegetaţie de tip

păşune trebuie considerată
eligibilă.

Exemplul nr. 38 Vectorizarea luciului de apă şi a albiei râurilor late.

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 44/59
COD FIDP0 - XX

7. ACTUALIZAREA ŞI ÎNTREŢINEREA LPIS ÎN ROMÂNIA

Actualizarea periodică a sistemului de blocuri fizice se face în următoarele situaţii:

- Actualizarea LPIS în urma controlului pe teren (măsuratori clasice)
- Actualizarea LPIS în urma controlului prin teledetecţie
- Actualizarea LPIS bazată pe observaţiile făcute de fermieri la depunerea cererii de sprijin
- Actualizarea LPIS bazată pe achiziţionarea de ortofotograme noi
Procedura este descrisă în manualul „ÎNTREŢINEREA ŞI ACTUALIZAREA SISTEMULUI DE
IDENTIFICARE A PARCELELOR AGRICOLE (LPIS)”

7.1. Efectuarea operaţiei de separare a terenului agricol de zona construită

în cadrul poligoanelor (tip obiect) SA (actualizarea LPIS bazată pe
observaţiile făcute de fermieri la depunerea cererii de sprijin)
Poligoanele de tip SA pentru care au fost depuse cereri de plată, vor suporta modificări în sensul
separării terenului agricol de zona construită.
Actualizarea se face pe baza materialului grafic cu schiţele parcelelor fermierilor sau a parcelelor
digitizate de fermieri în IPA-online.
Pentru efectuarea operaţiei de separare a zonei construite de terenul agricol se divizează la limita
suprafeţei construite, în zona în care fermierul şi-a schiţat parcela. Limita se va trasa pe garduri,
acolo unde acestea există, pe drumuri, la limita construcţiilor, pe canale, şanţuri etc.
În zonele cu multe parcele mici şi garduri se va delimita blocul fizic pe limita stabilă, cea mai
apropiată de parcela schiţată de fermier pe harta A3 sau digitizată în IPA-online.
La digitizarea acestor suprafeţe se va ţine cont de regulile de vectorizare de la cap. 5.2.
Dacă în urma operaţiei de divizare rezultă un singur poligon de tip BA, acesta va păstra
identificatorii poligonului SA (ID BLOC şi ID BLOC GRID) din care provine.
Poligonul/poligoanele neagricol(e) rezultat(e) se atributează, după caz, cu SA/CC, NA/CC, NP/CC.
Dacă în blocul SA sunt declarate două sau mai multe parcele, şi reconfigurarea blocului în funcţie de
schiţele fermierilor şi limitele stabile vizibile pe ortofotoplan implică divizarea în mai multe blocuri
fizice, aceasta se va opera pe limite stabile, cu păstrarea ID-ului la blocul care are mai multe parcele.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 45/59
COD FIDP0 - XX

Exemple de digitizare a blocurilor fizice (separare a suprafeţelor agricole) dintr-un poligon de tip SA
în funcţie de poziţionarea pe hartă a parcelelor declarate de fermieri.

3.86ha

Fig. 7.1 Poligonul SA iniţial

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 46/59
COD FIDP0 - XX

Parcela desenată
de fermier

0.41ha
0.20ha

Blocul fizic divizat din poligonul

SA iniţial, pe limitele stabile cele
mai apropiate de parcela desenată
de fermier

Fig. 7.2 Blocul fizic este mai mare decât parcela fermierului
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 47/59
COD FIDP0 - XX

Blocul fizic divizat din poligonul SA

iniţial, pe limitele stabile cele mai
apropiate de parcela desenată de fermier

Parcela desenată
de fermier

0.23ha

0.23ha

Fig. 7.3 Blocul fizic coincide cu parcela fermierului

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 48/59
COD FIDP0 - XX

Blocul fizic (1) divizat din poligonul Parcele desenată de

SA iniţial, pe limitele stabile cele mai fermier(i)
apropiate de parcelele desenate de
fermier(i)

0.10ha 0.42ha

0.11ha

Blocul fizic (2) divizat din poligonul 0.23ha

SA iniţial, pe limitele stabile cele
mai apropiate de parcela desenată de
fermier 0.23ha

Parcela desenată de
fermier

Fig. 7.4 În poligonul SA iniţial au fost desenate mai multe parcele

 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 49/59
COD FIDP0 - XX

7.2. Actualizarea LPIS bazată pe achiziţionarea de ortofotograme noi

Actualizarea LPIS pe baza ortofotoplanurilor noi constă în verificarea digitizării blocurilor, în funcţie
de detaliile de pe ortofotoimaginile noi. Pentru aceasta se vor verifica toate blocurile fizice existente
în baza de date LPIS, corectând, după caz, geometria şi atributele acestora, respectiv modificarea
categoriei de folosinţă, modificarea limitelor blocurilor fizice în conformitate cu noile imagini,
unirea, divizarea blocurilor/poligoanelor, excluderea de suprafeţe neeligibile nou apărute, includerea
în blocul fizic a poligonului de tip NP existent în baza de date LPIS şi care are folosinţă agricolă,
digitizarea suprafeţelor agricole nou apărute în cadrul poligoanelor neagricole.
Modificările trebuie efectuate fără a se schimba identificatorul unic al blocului fizic. Acolo unde din
motive obiective nu poate fi păstrat identificatorul blocului fizic, acesta va fi atribuit automat
de către sistem.
Toate modificările operate se consemnează într-un tabel centralizator care va realiza şi
legătura între blocul fizic iniţial şi noul bloc fizic creat.

7.3. Exemple de neconcordanţe între digitizarea actuală şi imaginile noi

Digitizare corectă în funcţie de detaliile de pe

ortofoto existent în baza de date LPIS la
crearea acestuia
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 50/59
COD FIDP0 - XX

Bloc fizic care trebuie modificat datorită

înaintării exploatatiei miniere

Bloc fizic modificat. Pentru cazurile de

acest fel datorită riscului crescut de
modificare, se va adauga în câmpul
“Comentariu” codul RISC
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 51/59
COD FIDP0 - XX

Digitizare corectă în funcţie de detaliile de pe

ortofoto existent în baza de date LPIS la
crearea acestuia

Bloc fizic care trebuie modificat datorită

înaintării exploatatiei miniere
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 52/59
COD FIDP0 - XX

La ambele blocuri fizice trebuie schimbata

categoria de folosinţă în neagricol

Se completează în tabelul centralizator blocul fizic căruia i-a fost schimbat atributul tip obiect în
neagricol, se face un printscreen în care să fie vizibil numărul blocului fizic iniţial şi codul şiruta şi
se salvează cu denumirea ID_POLIG.jpg.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 53/59
COD FIDP0 - XX

7.4. Exemple de digitizare greşită şi pe limite incerte

Digitizare greşită a blocurilor fizice pe

limite de cultură

Bloc fizic nou creat după digitizarea

corectă
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 54/59
COD FIDP0 - XX

Digitizare iniţială corectă pe malul râului

Situaţia pe imaginea ortofoto nouă

0.14 ha

0.53 ha
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 55/59
COD FIDP0 - XX

Limită corect digitizată pe imaginea

veche

Limita care trebuie eliminată în

conformitate cu ortofotoimaginea nouă
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 56/59
COD FIDP0 - XX

Limite existente pe imaginea veche

Limite care trebuie eliminate în

conformitate cu ortofotoimaginea
nouă

Corect digitizat prin unirea celor trei blocuri iniţiale şi eliminarea suprafeţelor neagricole.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 57/59
COD FIDP0 - XX

Limite nepermanente pe care s-au creat blocuri fizice incorect

Acestea trebuie eliminate şi creat un bloc fizic pe limite stabile.

Digitizare greşită. Limita trasată corect

pe imaginea veche care trebuie
modificată în conformitate cu imaginea
ortofoto

Corect digitizat prin adăugarea

suprafeţei agricole în blocul iniţial
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 58/59
COD FIDP0 - XX

7.5. Modificări ale digitizării cauzate de georeferenţierea

diferită între imaginile ortofoto noi şi vechi

În aceste cazuri se reface digitizarea în conformitate cu noile imagini ortofoto păstrând, pe cât
posibil, identificatorii unici iniţiali ai blocurilor fizice.
 APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Versiunea 1.1:
Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice
Pagina: 59/59
COD FIDP0 - XX

7.6. Actualizarea LPIS pe baza imaginilor VHR

Actualizarea LPIS pe baza imaginilor satelitare utilizate în cadrul procesului de control prin
teledetecţie, daca acestea sunt mai noi decât imaginile ortofoto din baza de date LPIS, se efectuează
pentru toate blocurile fizice a căror digitizare nu corespunde imaginilor VHR în conformitate cu
„Manualul de proceduri privind întreţinerea şi actualizarea sistemului de identificare a
parcelelor agricole (LPIS)”, cap. 7.3. „Actualizarea LPIS pe baza imaginilor VHR”.
Imaginile de foarte înaltă rezoluţie (VHR) reprezintă baza de determinare a limitelor parcelelor.
Fiecare parcelă este digitizată individual pe imaginea VHR şi, prin suprapunere peste stratul de
referinţă, se verifică corectitudinea digitizării limitelor blocurilor fizice, precum şi dacă în interiorul
blocurilor se disting suprafeţe neagricole mai mari de 0.1 ha nedigitizate ca atare. Dacă imaginile
satelitare sunt mai recente decît imaginile ortofoto şi, în urma verificării, apar erori semnificative de
digitizare, atunci se fac corecturile necesare în conformitate cu imaginea VHR.

Limitele blocului fizic din

imagine, digitizate conform
imaginii ortofoto, nu corespund cu
imaginea satelitară (VHR) mai
recentă. Se constată că vegetaţia
forestieră s-a extins şi, în
consecinţă, blocul fizic trebuie
modificat conform imaginii VHR.