GREŞELI FRECVENTE TESTE ORTOGRAFICE

1) PERFECT SIMPLU, persoana I sg. şi persoana a III-a sg.:

* pers. I sg: infinitiv+suf. -i: a citi - eu citii, a se sfii - eu mă sfiii
*pers. a III-a sg.: infinitiv: a citi - el citi, a se sfii - el se sfii
!!!OBS: a-i prii = vb. unipersonal: numai persoana a III-a: totdeauna se scrie
cu 2i: îmi prii, îţi prii, îi prii...

2) Cu câţi -i scriem când avem de-a face cu cuvinte precum:

a. ARBITRU, MEMBRU, CODRU, SOCRU, CUSCRU, ALBASTRU,
INTEGRU, NOSTRU, VOSTRU…
- la plural, fără articol hotărât: un singur -i (=desinență de plural): arbitri,
membri, codri, socri, albaştri, integri, cuscri
- la plural, cu articol hotărât: 2i (= desinență de plural + articol hotărât):
arbitrii aceia, membrii aceia, codrii aceia, socrii aceia, albaștrii-ți ochi, integrii-i
socri, cuscrii mei...
!!!OBS: NOȘTRI, VOȘTRI se scriu, întotdeauna, cu 1i u, întrucât nu pot să
apară niciodată articulate hotărât: în cazul antepunerilor, articolele posesive care
le însoțesc restricționează articularea hotărâtă: ai noștri tineri, ai voștri
președinți.
VERIFICARE: înlocuim cuvântul cu unul regulat: băiat/frumos
-dacă. in acelaşi context, băiat/frumos se scrie cu li. arunci şi arbitru/membru...
se scrie tot cu li -dacă. în acelaşi context, băiat/frumos se scrie cu2i. atunci şi
arbitru/membru... se scrie cu 2i:
b. SCANDALAGIU, FISTICHIU, HAZLIU, GEAMGIU, FIU,
- la plural, fără articol hotărât: 2i (= unul inclus în rădăcina cuvântului +
desinența de plural): scandalagii, fistichii, hazlii, geamgii...
- la plural, cu articol hotărât: 3i (= unul inclus în rădăcina cuvântului +
desinența de plural + articolul hotărât): scandalagiii băieţi, fistichiii aceia, hazliii
fraţi, geamgiii aceia...
!!!OBS: Atenție la restricția de articulare hotărâtă în situația antepunerii
adjectivelor demonstrative de apropiere, de depărtare sau de identitate: acei
arbitri, acești scandalagii, aceiași geamgii.

3) PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV

- adjectivul se acordă sintagmatic (gen, număr, caz) cu substantivalul pe care îl
determină, iar pronumele se acordă paradigmatic cu substantivalul pe care îl
substituie!!!
ACEIAŞI + masculin, pl. N/Ac: aceiaşi băieţi
ACEEAŞI + feminin, sg., N/Ac: aceeaşi fată
ACELEAŞI +feminin/neutru, pl. N/Ac: aceleaşi fete / scaune
ACELEIAŞI + feminin, sg., G/D: aceleiaşi fete
- atunci când substantivalul determinat precedă adjectivul pronominal
demonstrativ, fiind într-unul din cazurile G sau D, adjectivul pronominal se
acordă sintagmatic (gen. număr, caz) cu substantivalul: la începutul anului,
sezonului etc. (= masculin, singular, Genitiv) acestuia (= masculin, singular,
Genitiv)

4) FLEXIUNEA FORMELOR DE ÎNTĂRIRE

N/Ac: eu însumi (masculin), eu însămi (feminin), noi înşine (masculin), noi
însene (feminin), tu însuţi (masculin), tu însăţi (feminin), voi înşivă (masculin),
voi însevă (feminin), el însuşi, ea însăşi, ei înşişi (masculin), ele înseşi / însele
(feminin);
G/D: mie însumi (masculin), mie însemi (feminin), nouă înşine (masculin),
nouă însene (feminin), ţie însuţi (masculin), ţie înseţi (feminin), vouă înşivă
(masculin), vouă însevă (feminin), lui însuşi (masculin), ei înseşi (feminin), lor
înşişi (masculin), lor înseşi/însele (feminin);
!!!OBS: Atenție la formele de feminin singular, diferite la N/Ac față de cele de
la G/D: eu însămi vs. mie însemi, tu însăți vs. ție înseți, ea însăși vs. ei înseși.

5) Cu câţi e scriem când avem de-a face cu verbe ca: A CREA, A

AGREA, A PROCREA, A RECREA...
- păstrează vocala e din rădăcină înaintea sufixului de prezent: agreez, agreezi,
agreează
VERIFICARE: înlocuirea cu verbul a lucra: dacă, în acelaşi context (la acelaşi
număr şi la aceeaşi persoană, indicativ prezent), verbul îl conţine pe e în
desinenţă, a crea, a agrea... se scriu cu 2e: eu lucrez – eu creez, noi lucrăm – noi
creăm, el lucrează – el creează, ei lucrează – ei agreează.

6) LEGAT SAU DEZLEGAT?

altădată vs. altă dată
altădată = odinioară = adverb: Altădată erai mai atent cu cei din jurul tău.
altă dată= în altă împrejurare = locuțiune adverbială: Altă dată să nu mai vii aşa
târziu!
odată vs. o dată
odată = cândva = adverb: A fost odată un împărat care avea trei fiice.
o dată= numeral:Te-am sunat nu doar o dată, de aceea mi-am făcut griji.
o dată = articol + substantiv: Întâi aprilie este doar o dată din calendar.
OBS: odată ce (loc. conj.). odată cu (loc. prep.)
întruna vs. într-una
întruna = mereu, neîntrerupt = adverb: Plouă întruna de când am venit.
într-una = în una = prepoziție+numeral pronominal: L-am văzut plângând într-
una din zile.
totuna vs. tot una
totuna = la fel, indiferent = adverb: Mi-e totuna dacă vii sau nu.
tot una=adv.-num.: Am văzut şi eu tot una, nu două.
niciun vs. nici un
niciun = adjectiv pronominal negativ: Nu a venit niciun student.
nici un = conjuncție + numeral: Nu am cumpărat nici un pat, nici o canapea.
nici un = adverb + articol nehotărât: El nu ți-e nici dușman, dar nici un prieten.
OBS: niciunul: Nu a venit niciunul. vs. nici unul: Nu a venit nici unul, nici
altul.
demult vs. de mult
demult = cândva = adverb: Demult, pământul era considerat plat.
de mult = de mult timp = locuțiune adverbială: Cei doi joacă fotbal de mult.

7) AL copiază de la nominalul evocat mărcile de gen şi număr: din punctul

de vedere al sărăciei...

8) VIRGULA
NU!!!
- între subiect şi predicat/verb cu formă nepredicativă
- între nume predicativ şi regent
- între verb şi complement direct/complement indirect/complement
prepoziţional
DA!!!
- între unităţile sintactice coordonate în propoziţie/frază (înainte de dar, iar,
ci...
- izolarea vocativului
- izolarea construcţiilor incidente
- schimbarea topicii: Cum de s-a stăpânit, nu ştiu.
- construcţii gerunziale antepuse regentului: Ştiind că nu răspunzi, eu tot îţi
scriu.
- construcţii infinitivale şi participiale plasate la începutul frazei: Înainte de a
ajunge acasă, a început ploaia.
- circumstanţiale condiţionale antepuse: În locul tău, aş fi procedat altfel.
- condiţionale juxtapuse!!!: Ai carte, ai parte.
- circumstanţiale de relaţie tematizate în tiparul sintactic: De bine, e bine.
- circumstanţiale concesive: Cu toate acestea, te iert.
- circumstanţiale opoziţionale: În loc să citeşti, te joci.
- circumstanţiale cumulative: După ce că e prost, mai are şi pretenţii.
- circumstanţiale de excepţie: În afară că munceşti, altceva nu mai faci.

ALTELE
9) îmi este = mi-i, îi este = i-i, îi este în = i-i-n, vă este in=vi-i-n: Nu mi-i
rușine, mi-i lehamite. Nu i-i-n fire să riposteze.
OBS: Atenție la formulări de tipul: mi se pare, i se spune, li se duce vestea!
În această situație, ortografieri de tipul *mi-i se pare, *i-i se spune, *li-i se
duce vestea sunt greșite!
10) Conjunctivul prezent, pozitiv și negativ, al verbului a fi: Să fii bun!,
Să nu fii bun! vs. Imperativul pozitiv și negativ al verbului a fi: Fii bun!, Nu
fi bun!
11) drag - adj. cu 3 forme: drag/dragă/dragi: Dragile mele...
12) a vrea - indicativ, imperfect: voiam, voiai, voia. voiam, voiaţi, voiau
13) minimum doi membri vs. conţinutul minim
14) a avea - conjunctiv, prezent: să aibă
15) din punctul de vedere al situaţiei economice vs. din punct de vedere
economic
16) ceea ce priveşte - invariabil: În ceea ce priveşte relaţia...; În ceea ce
priveşte relaţiile.
17) viitorului cu particula o + conjunctivul prezent al verbului de conjugat:
eu o să merg, tu o să mergi, el o să meargă, noi o să mergem, voi o să mergeţi, ei
/ ele o să meargă
18) instituţii nou-create, copii nou-născuţi (nou = adverb = invariabil)
19) a aşeza, a înşela - indicativ, prezent, persoana a III-a, sg.: aşază, înşală
(chiar dacă aceste forme sunt subliniate de corectorul word!)
20) gradele de comparaţie ale adverbului: cel invariabil: cel mai frecvent
discutată propunere...
21) cacofonia se evită altfel decât inserând şi: Ion. în calitate de/drept
conducător al societăţii respective... (greșit: Ion, ca și conducător…). Singura
situație când sintagma ca și este valabilă – în structuri comparative: Ion, ca și
directorul său, dovedește mult tupeu.
22) a preceda, a succeda - indicativ, prezent, persoana a III-a singular: se
succedă, precedă
23) genitivul singular al substantivelor feminine se formează de la forma de
plural nearticulat al respectivelor substantive. Situație particularizată –
femininele terminate în ee: camee (pl. camee) – cameei, tranșee (pl. tranșee) –
tranșeei, orhidee (pl. orhidee) – orhideei, idee (pl. idei) – ideii, melopee (pl.
melopei) – melopeii, prozopopee (pl. prozopopei) – prozopopeii, epopee (pl.
epopei) – epopeii
24) datorită (prepoziție cu dativul) vs. din cauza (locuțiune prepozițională cu
genitivul): A avansat datorită pregătirii și seriozității sale. A fost dat afară din
cauza indolenței și a tupeului de care dădea dovadă. Datorită sugerează un efect
semantic pozitiv, iar din cauza, unul eminamente negativ. În structuri
coordonate, prepozițiile cu dativul nu pot fi dublate de articole posesive
genitivale. În schimb, prepozițiile sau locuțiunile prepoziționale cu genitivul pot
și trebuie să fie substituite de articole posesive genitivale.
25) între vs. dintre în construcții atributive cu sens de reciprocitate: se
folosește exclusiv între dacă substantivul care o precedă este nearticulat sau
articulat nehotărât: S-au stabilit legături între membrii echipei. S-a stabilit o
legătură între membrii echipei. Se folosește exclusiv dintre dacă substantivul
care o precedă este articulat hotărât: S-a realizat legătura dintre membrii
echipei.
26) dat fiind că (+ subordonată subiectivă) vs. dat fiind (+ subiect):
dat fiind că: Dat fiind că noile condiții sunt inacceptabile, vom demisiona.
dat fiind: Date fiind noile condiții, inacceptabile, de altfel, vom demisiona.
27) acordul de caz în structuri de tipul substantiv în Genitiv / Dativ + adjectiv
determinativ: Nu merită să pui la suflet trădarea unei ființe nerecunoscătoare
și orgolioase.
28) acțiune al cărei efect (acord în cruce: substantivul din stânga se acordă cu
relativul, iar substantivul din dreapta cu articolul posesiv)
29) Dare-ar Domnul să vii odată, fire-ar să fie de treabă! (dare, fire =
infinitive lungi de la a da, respectiv a fi – se scriu legat, inclusiv în structuri
conjuncte cu auxiliarul de condițional postpus). Structuri rotite: Ar da Domnul,
ar fi treaba. A nu se confunda cu structuri de tipul: Da-i-ar Domnul gândul cel
bun! Fi-i-ar afacerea de râs! (I-ar da, i-ar fi), în care un pronume în formă
neaccentuată este intercalat între un verb la condițional și auxiliarul de
condițional postpus.
30) Văzutu-i-ai pe colegii lui? – verb la indicativ, perfect compus, cu
auxiliarul de perfect compus postpus și cu pronumele în formă neaccentuată
intercalat. Structură rotită: I-ai văzut pe colegii lui? În astfel de structuri pot
apărea mai multe pronume intercalate: Văzutu-mi-i-ai pe colegii lui? Mi =
pronume în Dativ (Dativul etic). Structură rotită: Mi i-ai văzut… Pot apărea
chiar două pronume în Dativ etic: Vzătu-mi-ți-i-ai…? Mi ți i-ai văzut…?
31) Propriii-mi copii – mi = pronume în Dativ posesiv (nu e de considerat
pleonasm, având rol de întărire)
32) Litera i, în limba română, poate marca trei tipuri de sunete:
i vocalic (sunetul plin): plin, chin, spin, miniștri, arbitri, aviator, adiacent,
siamez etc.
i semivocalic: (în diftongi descendenți) dai, mai, apoi, cucui, văzui, vrei, evrei,
mișei, acei, mii, vii (în diftongi ascendenți): iese, iepure, iad, iar, iată, iod, iute,
iureș, iubire, chiul, ghiul, genunchiul etc.
i șoptit (final postconsonantic): elevi, studenți, băieți, frumoși, verzi, îți etc.