Sunteți pe pagina 1din 3

RĂSPUNDEREA ADMINISTRATIVĂ I

Rezumat
1. Nu trebuie confundată răspunderea administrativă cu constrângerea
administrativă, diferența principală dintre acestea constând în aceea că dacă
răspunderea este atrasă de săvârșirea unei fapte ilicite, constrângerea intervine chiar
și în absența comiterii unei astfel de fapte.

2. Constrângerea administrativă poate fi definită ca fiind totalitatea măsurilor


dispuse de organele administrației publice, în temeiul legii și cu folosirea puterii
publice, în scopul de a realiza prevenirea săvârșirii de fapte antisociale, sancționarea
comiterii unor asemenea fapte, apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor,
executarea obligațiilor acestora sau punerea în executare a unor obligații dispuse de
autorități publice din sfera celor trei puteri clasice sau din afara acestei sfere.
3. Formele rspunderii administrative sunt: răspunderea administrativ-disciplinară ce
intervine atunci s-a comis o abatere disciplinară; răspunderea administrativ-
contravențională ce intervine atunci când se comit contravenții; și răspunderea
administrativ-patrimonială ce intervine atunci când autoritățile publice produc
prejudicii materiale și/sau morale prin activitatea lor nelegală, pe care vor fi obligate
a le repara prin plata unor despăgubiri.

4. Răspunderea administrativ-disciplinară nu trebuie confundată cu răspunderea


disciplinară din dreptul muncii, specifică salariatului și reglementată, în principal, de
Codul Muncii.

5. Răspunderea administrativ-disciplinară reprezintă situația juridică prin care se


concretizează raportul sancționator, fără caracter contravențional, stabilit între
subiectul activ al faptei (autorul abaterii disciplinare) și subiectul activ al răspunderii
(autoritatea care aplică sancțiunea), în cazul săvârșirii cu vinovăție de către primul a
unei abateri disciplinare.

Page 1 of 3
6. Procedura angajării răspunderii discipinare presupune instituirea unei proceduri
prealabile obligatorii constând în cercetarea prealabilă a faptei săvârșite și audierea
funcționarului public, consemnată în scris, sub sancțiunea nulității.
7. În cazul în care fapta funcționarului public a fost sesizată ca abatere disciplinară și
ca infracțiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la
dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării
urmăririi penale sau până la data la care isntanța de judecată dispune achitarea sau
încetarea procesului penal.

8. Sub aspectul laturii subiective, răspunderea administrativ-patrimonială poate fi


clasificată în:
a) răspundere obiectivă – aceasta este independentă de existența unei forme de
vinovăție, astfel precum sunt răspunderea patrimonială exclusivă a statului pentru
prejudiciile cauzate prin erori judiciare sau răspunderea patrimonială exclusivă a
administrației publice pentru limitele serviciului public.

b) răspunderea subiectivă – aceasta intervine numai în ipoteza existenței vinovăției,


astfel precum sunt: răspunderea solidară a autorităților publice și a funcționarului
pentru prejudiciul cauzat prin acte administrative nelegale sau răspunderea
patrimonială a autorităților administrației publice pentru prejudiciile cauzate prin
contracte administrative.

9. Forme ale răspunderii administrativ-patrimoniale sunt: răspunderea patrimonial


exclusivă a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare (temei
constituțional – art.52 alin.3); răspunderea patrimonială a administrației publice
pentru limitele serviciului public (nu cunoaște o reglementare expresă, dar putem
identifica un temei constituțional, anume – art.16 alin.1 și 2, art.22) ce presupune
existența unor carențe de organizare și funcționare a unui serviciu public, de natură
să aducă prejudicii particularilor; răspunderea solidară a autorităților publice și a
funcționarului pentru prejudiciile cauzate prin acte administrative tipice sau
asimilate (tăcerea sau tardivitatea administrației) nelegale (este consacrată în mod
expres de Legea nr. 554/2004, cu modificîrile și completările ulterioare) ce este
condiționată de existența unor acte administrative nelegale, tipice sau asimilate, dar
și de culpa autorităților publice; răspunderea patrimonială a autorităților
administrației publice pentru prejudiciile cauzate prin contracte administrative (este

Page 2 of 3
consacrată în mod expres de Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările
ulterioare) și poate avea ca obiect contracte de punere în valoare a bunurilor
proprietate publică, de executare a lucrărilor de interes public, de prestare de servicii
publice, de achiziții publice, etc.

10. Acțiunile în angajarea răspunderii administrativ-patrimoniale ce pot fi introduse,


conform Legii nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, sunt: acțiunile
împotriva autorității publice; acțiunile împotriva funcționarului public; acțiunile
îndreptate împotriva autorității publice și a funcționarului public, oricare dintre
aceste acțiuni fiind de competența instanței de contencios administrativ.

11. Atât potrivit prevederilor constituționale, cât și a celor legale în vigoare,


prejudiciul ce urmează a fi reparat urmare a admiterii unei acțiuni în răspunderea
administrativ-patrimonială, poate fi material sau/și moral.

Page 3 of 3

S-ar putea să vă placă și